Monitorizarea Apelor in Romania - Administratia Nationala Apele Romane
Monitorizarea Apelor in Romania - Administratia Nationala Apele Romane
Monitorizarea Apelor in Romania - Administratia Nationala Apele Romane
Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor - sistem gestionat de Administratia Nationala Apele Romane, prin compartimentele cu profil specific din unitatile bazinale de gospodarirea apelor. Supravegherea calitatii apelor in Romania:
a fost initiata din anul 1954 efectuata sistematic din 1965.
Pe baza activitatii de monitoring se realizeaza Sinteza anuala privind calitatea apelor, la nivelul bazinelor hidrografice si la nivel national.
Criteriul reprezentativitatii; Criteriul transfrontalier (stabilite prin decizii si conventii ointernationale); Criteriul confluentei cu raurile importante, cu Dunarea si Marea Neagra; Criteriul sectiunilor de referinta; Criteriul sectiunilor de intercalibrare; Criteriul presiunilor antropice semnificative; Criteriul ariilor protejate.
PROGRAME DE MONITORIZARE
Programul de monitoring pentru ihtiofauna se refera la zonele salmonicole si ciprinicole identificate, iar parametrii fizico-chimici si frecventele de monitorizare sunt prevazute de HG 202/2002, modificata de HG 662/2005 (Directiva 78/659/EEC).
Programul de monitoring pentru moluste se refera la apele costiere si salmastre pentru care se aplica normele ce reglementeaza calitatea apelor pentru sustinerea si dezvoltarea speciilor de moluste - parametrii fizico-chimici si frecventele de monitorizare sunt prevazute de HG 201/2002 (Directiva 78/659/EEC). Programul de monitoring pentru apele de imbaiere se refera la zonele de imbaiere de la Marea Neagra, iar parametrii si frecventele de monitorizare sunt prevazute de HG 459/2002 (Directiva 79/923/EEC).
Programul pentru protectie habitate si specii se va aplica in zonele protejate, unde se vor monitoriza parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna si/sau flora protejata.
Rauri
3497 453 357 1517 847
Lacuri naturale
53 21 14 102 102
Acumulari
165 165 0 381 361
Ape tranzitorii
6 6 0 18 18
Ape costiere
3 3 0 39 39
Total
3724 648 371 2057 1367
642 397
78 78
232 212
18 18
39 39
1009 744
129 corpuri de apa 20 corpuri de apa la risc 7 - corpuri de apa posibil la risc
Puncte de monitorizare Program cantitativ Foraje 3166 2035 Izvoare 116 80 Total 3282 2115
1274
49
1323
Rauri:- 154 sectiuni (calitate+cantitate) 145- sectiuni de supraveghere (113 pentru calitate) 87 sectiuni in programul operational Lacuri: 3 lacuri naturale (3 sectiuni) Acumulari: 9 (26 sectiuni, 56 subsectiuni)
Monitorizare cantitativa -282 (277 foraje, 5 izvoare) Monitorizare calitativa (supraveghere) 123 (119 foraje, 4 izvoare) Monitorizare calitativa (operational) 94 (94 foraje)
Rauri:- 161 sectiuni (calitate+cantitate) 159- sectiuni de supraveghere (99 pentru calitate) 70 sectiuni in programul operational Acumulari: 25 (61 sectiuni, 90 subsectiuni)
Debite istorice
Regimul hidrologic
Conexiunea cu corpurile de apa subterana
Abundenta Diversitate
Viteza apei
Fauna nevertebrata
Prezenta taxonilor sensibili Abundenta Diversitatea Prezenta taxonilor sensibili Ciclul de viata/structura pe varste Abundenta Diversitate Prezenta taxonilor sensibili
m/sec
Sectiunea transversala a raului Curgerea (nivelul) Sectiunea transversala a albiei Dimensiunea particulelor
Alge bentice
Lungime/latime
Fitoplancton
Oxigen dizolvat
Conductivitate electrica PH
Unitati
ms/cm
Starea acidifierii
Nutrienti
Legenda: Elemente de calitate obligatorii specificate in anexa V Elemente de calitate recomandate Parametrii recomandati
Materii in suspensie
Altele
Turbiditate
NTU
mg/L
Regim hidrologic
Nivelul apei subterane
Volumul/adancimea Abundenta
Diversitate
HIDROMORFOLOGICE
Abundenta
Suprafata lacului
Diversitate
Continutul de apa/densitatea
Compozitia
Diversitate
Fitobentos
BIOLOGICE
Lungimea
Diversitate
Macrofite
Caracteristicile malurilor
Regimul termic
Abundenta
Temperatura
Grade C
Diversitate
Fitoplancton
mg/L
Conditii de oxigenare
Oxigen dizolvat
Saturatia - %
Biomasa Clorofila a
Salinitate
Conductivitate
ms/cm
Unitati
mg/L CaCO3
Alcalinitate
ml HCl
Alte substante
COT
FIZICO-CHIMICE
Fosfor total
mg/L
Legenda: Elemente de calitate specificate in anexa V Elemente de calitate recomandate Parametrii recomandati Amoniu
mg/L
Nutrienti
Azot total
mg/L
Azotati + azotiti
mg/L
Adancimea Secchi
Metri
Transparenta
Turbiditate
NTU
Dimensiunea particulelor Conditii morfologice Cantitatea,structura si substratul patului Continutul de materii organice
Fauna piscicola
Macroalge BIOLOGICE
Fitoplancton
Angiosperme
Regimul termic
Temperatura
Conditii de oxigenare
Lista de substante prioritare
Oxigen dizolvat
SalinitateConductivitate
Fosfor total
Nutrienti
Legenda: Elemente de calitate obligatorii specificate in anexa V Elemente de calitate recomandate Parametrii recomandati Amoniu Adancimea Secchi
Transparenta
Turbiditate Culoare
NTU
Unitati Hazen
Regimul mareei
Miscarile masei de apa (vant, aport etc) Topografia Dimensiunea particulelor Roci Caracteristici generale
Zoobentos
Conditii morfologice
Cantitatea, structura si substratul patului marin litoral Structura zonei de influenta a mareei
Fitobentos
BIOLOGICE
Fitoplancton
Temperatura
Oxigen dizolvat
ms/cm mg/L
Salinitate
mg/L
Nutrienti
Legenda Elemente de calitate obligatorii specificate in anexa V Elemente de calitate recomandate Parametrii recomandati
Transparenta
Turbiditate Culoare
Frecvente de monitorizare
S-au stabilit avand in vedere cerintele:
Infiintarea si organizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii, format din doua subsisteme interactive pentru apa (Ordinul MAPPM 1072/2003) si pentru sol (Ordinul MMGA, MAPDR 242/197/2005);
In scopul stabilirii si/sau revizuirii si al completarii listei cuprinzand zonele vulnerabile (in special pentru apele afectate de poluarea cu nitrati) se prevede:
Supravegherea concentratiilor de azotati in apele dulci, de cel putin 12 ori pe parcursul unui an sau mai des in timpul perioadelor ploioase si de inundatii, in sectiunile de control pentru apele de suprafata;
Verificarea, o data la 4 ani, a starii de eutrofizare a apelor dulci si a apelor din zona costiera;
In sectiunile de control in care concentratia de nitrati din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l si nici un factor nou de crestere probabila a continutului de nitrati nu a aparut, programul de supraveghere se va realiza odata la 8 ani.
Sectiuni de monitorizare
Ape de suprafata 1450 sectiuni de monitorizare pentru calitatea apelor, din care 315 sectiuni in
zone vulnerabile:
186 sectiuni pentru rauri 129 sectiuni de lac sau acumulare (42 lacuri/acumulari)
Ape subterane 2115 puncte de monitorizare din care 700 foraje monitorizate in zonele vulnerabile.
Ape de suprafata - toti parametrii ceruti de Directiva Cadru si alti poluanti specifici, inclusiv:
Elemente fizico-chimice: nutrientii (nitrati, nitriti, amoniu, azot total, fosfati, fosfor total), clorofila a - cu frecventa de monitorizare de 4-26/an; in zonele vulnerabile frecventa este de cel putin 12/an pentru nitrati; Elemente biologice avand in vedere starea trofica: fitoplancton (Componenta taxonomica - lista si nr. de specii-, densitate) in special pentru raurile din zona de campie, lacuri, acumulari, Dunare, Marea Neagra, cu frecventa de 2-4/an sau lunar (aprilie septembrie) in cazul aparitiei fenomenelor de eutrofizare;
Ape subterane - toti parametrii ceruti de Directiva Cadru si alti poluanti specifici, inclusiv nutrientii (azotati, azotiti, amoniu, fosfati) cu frecventa de 1/6 ani (toate forajele si izvoarele) si cu frecventa de 2/an (pentru 1323 puncte de monitorizare, inclusiv acelea situate in zonele vulnerabile).
Prutet
Va
Oanc e
ii
ra Gu
Ve che
Boh o
Jijia
sn Cova
Idrici
! " "! ! ! ! ! !! ! " ! ! " Spatiul Hidrografic Prut ! " !" ! " ! " !!" Barlad ! " ! " ! ! Reteaua de monitorizare in " ! zonele vulnerabile
Tamarca (tatarca)
Chito
Carbunaria
n Ha ic rso va
Ste m
as ne
Stavn icel
Ma rul
aB
Ca iin a
Jijioara
Ra co Lip ova va
Tu to
opo
aia
!" !! !! "
cio
Gard
Pa is
nc ea
Co za
Dr isl e
Sit na (sih Dr na es ) l eu ca
cu nas
! "
Rauri nepermanente
Legenda
Do lina
Zone vulnerabile
Rauri permanente
Nevulnerabil
"
Acumulari
Vo ro
na
or M
rla Ga
a isc
Prisaca
a Sih
ie str
ag M
a ur
Albesti
rla Bu
Re di u
Purcic a
o rs (u
aia
Ba h
in Ga
(d o
lui
e rn Go
cu Cu
ten
Drobotfor
aria
u rg Gu
a iat
ni
aia
Pereschivul Mic
r og Co
in Ar
ea
i
)
a Mih
a ce easRe
Al uz a
iu Catarg
g Lun
ul
Dun
av a
Gologan (bujoresti)
od a(
ila Gh
va
t ves
o rb Se
Va le
a Lup
Suh u
Coro
ai a
(pec hea
zel
Nicolina
no Gu
ou
Berheci
u Tec
! !! "
Ca ca
, su hurlu Calmatui i)
as Fr
ina
l Puturosu in
a er ot Iez ub tiin ZeleC aia
pe a(
ris celP
lui
l Va
! "
) tris
ea
Vaslui
ic Cir ic Stavn ul Lup esti Voin ta ri rsi st ta ) n sio l oi ose H U a e R Vg ) (da ca Sauzeni t ta baisZoi i ae vv n a( oo re c tur rb Sinesti au Sa unda G G F
a Se
Geru
d rla Ba
ca
Ho ban
Iban
ta
Albes ti
di u Re
Ja ra v
ica)
i Orzen Chirita
c
Trestiana
ca
i st Rebricea re Fe
Lu n
at
Crasna
Telejna
Chineja Mieloea
ila Gh
ni Zorle
ho
Lohan
g Gu
Mihona
tin
Jig a
os M
lia
a ru H n
Saca
Coz
ia
sca
ce Re
na c ea opa ta zia bat Sara ta C Bo Hulu sa Mu Oita c ea la Re Cas at ni b tca ulu Vu C ti es rd U esti Parv iala na ca Horo Bogda Ban Simila
e Bran
Elan ea v inc Slivna co or a Lis H eas Ban ujorul Brlui Covu
Oa rb
sti
um Fr ita us ni ile Ijd
Rosia
e Jor a Malina
rl Suhu
Rea ui Valea
Lozova
Docani