Administratia Nationala Apele Romane

MONITORIZAREA APELOR IN ROMANIA conform Directivei Nitrati

Chim. Elena Tuchiu

Bucuresti, 18-19 iulie 2007 Taiex Workshop INFRA 24608

Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor din Romania

Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor - sistem gestionat de Administratia Nationala Apele Romane, prin compartimentele cu profil specific din unitatile bazinale de gospodarirea apelor. Supravegherea calitatii apelor in Romania:
a fost initiata din anul 1954 efectuata sistematic din 1965.

Pe baza activitatii de monitoring se realizeaza Sinteza anuala privind calitatea apelor, la nivelul bazinelor hidrografice si la nivel national.

Cerintele modernizarii si dezvoltarii sistemului national de monitoring integrat al apelor

Implementarea corespunzatoare a Directivei Cadru si a celorlalte Directive Europene in domeniul apei (18 Directive si 2 Decizii); Implementarea conventiilor internationale si a conventiilor bilaterale cu tarile vecine, la care Romania este parte: Conventia Internationala pentru protectia Fluviului Dunarea (1994); Conventia pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii (1992); Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale (1992); Conventiile bilaterale; Cerintele organismelor europene: EIONET - WATER.

Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor din Romania

arii de investigare la nivel de bazin hidrografic:
ape de suprafata in regim natural (rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere);

ape de suprafata artificiale sau ape cu regim puternic modificat antropic;

ape subterane; arii protejate; ape uzate. medii de investigare: apa, sedimente, biota; elemente monitorizate: biologice, hidromorfologice, fizicochimice, microbiologice.

Etapele de stabilire a SNMIA din Romania

Definirea sub-sistemelor de monitorizare Stabilirea retelei de monitoring avand in vedere:

Rezultatele evaluarii de risc a corpurilor de apa; Gruparea corpurilor de apa; Criterii pentru alegerea sectiunilor de monitorizare:

Criteriul reprezentativitatii; Criteriul transfrontalier (stabilite prin decizii si conventii ointernationale); Criteriul confluentei cu raurile importante, cu Dunarea si Marea Neagra; Criteriul sectiunilor de referinta; Criteriul sectiunilor de intercalibrare; Criteriul presiunilor antropice semnificative; Criteriul ariilor protejate.

Definirea programelor de monitorizare Definirea mediilor de investigare Stabilirea frecventelor de monitorizare.

PROGRAME DE MONITORIZARE

Programul de supraveghere (S)

Programul operational (O)

Programul de investigare (I) Programul de referinta (R) Programul de intercalibrare (IC) Programul pentru conventii internationale (CI)

PROGRAME DE MONITORIZARE Arii protejate

Programul de potabilizare se refera la sectiunile de captare apa de suprafata destinata potabilizarii (Q prelev. > 100 m3/zi), unde se vor monitoriza parametrii din HG 100/2002 modificata de HG 662/2005 (Directiva 75/440/EEC) si substantele prioritare/ prioritar periculoase. Programul de monitorizare pentru zonele vulnerabile se refera la sectiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati, inclusiv sectiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrati din surse agricole (HG 964/2000 Directiva 91/676/EEC).

Programul de monitoring pentru ihtiofauna se refera la zonele salmonicole si ciprinicole identificate, iar parametrii fizico-chimici si frecventele de monitorizare sunt prevazute de HG 202/2002, modificata de HG 662/2005 (Directiva 78/659/EEC).
Programul de monitoring pentru moluste se refera la apele costiere si salmastre pentru care se aplica normele ce reglementeaza calitatea apelor pentru sustinerea si dezvoltarea speciilor de moluste - parametrii fizico-chimici si frecventele de monitorizare sunt prevazute de HG 201/2002 (Directiva 78/659/EEC). Programul de monitoring pentru apele de imbaiere se refera la zonele de imbaiere de la Marea Neagra, iar parametrii si frecventele de monitorizare sunt prevazute de HG 459/2002 (Directiva 79/923/EEC).

Programul pentru protectie habitate si specii se va aplica in zonele protejate, unde se vor monitoriza parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna si/sau flora protejata.

Ape de suprafata corpuri de apa si sectiuni de monitorizare

CA/sectiuni
CA CA la risc CA posibil la risc Sectiuni de supraveghere din care: elemente fizico-chimice si biologice Sectiuni operationale din care: elemente fizico-chimice si biologice

Rauri
3497 453 357 1517 847

Lacuri naturale
53 21 14 102 102

Acumulari
165 165 0 381 361

Ape tranzitorii
6 6 0 18 18

Ape costiere
3 3 0 39 39

Total
3724 648 371 2057 1367

642 397

78 78

232 212

18 18

39 39

1009 744

Ape subterane corpuri de apa si sectiuni de monitorizare

129 corpuri de apa 20 corpuri de apa la risc 7 - corpuri de apa posibil la risc
Puncte de monitorizare Program cantitativ Foraje 3166 2035 Izvoare 116 80 Total 3282 2115

Program chimic Supraveghere Program chimic Operational

1274

49

1323

Rauri:- 154 sectiuni (calitate+cantitate) 145- sectiuni de supraveghere (113 pentru calitate) 87 sectiuni in programul operational Lacuri: 3 lacuri naturale (3 sectiuni) Acumulari: 9 (26 sectiuni, 56 subsectiuni)

Monitorizare cantitativa -282 (277 foraje, 5 izvoare) Monitorizare calitativa (supraveghere) 123 (119 foraje, 4 izvoare) Monitorizare calitativa (operational) 94 (94 foraje)

Rauri:- 161 sectiuni (calitate+cantitate) 159- sectiuni de supraveghere (99 pentru calitate) 70 sectiuni in programul operational Acumulari: 25 (61 sectiuni, 90 subsectiuni)

Monitorizare cantitativa -247 (236 foraje, 11 izvoare)

Monitorizare calitativa (supraveghere) 73 (73 foraje)

Monitorizare calitativa (operational) 168 (163 foraje, 5 izvoare)

ELEMENTE SI PARAMETRII MONITORIZATI RAURI

ELEMENTE DE CALITATE - RAURI

Debite istorice

Cantitatea si dinamica curgerii apei

Debite in timp real

Regimul hidrologic
Conexiunea cu corpurile de apa subterana
Abundenta Diversitate

Nivelul apei subterane Debitul de alimentare al acviferului

Viteza apei

Fauna nevertebrata
Prezenta taxonilor sensibili Abundenta Diversitatea Prezenta taxonilor sensibili Ciclul de viata/structura pe varste Abundenta Diversitate Prezenta taxonilor sensibili

m/sec

Continuitatea raului HIDROMORFOLOGICE Fauna piscicola BIOLOGICE Conditii morfologice

Numarul si tipul de bariere Scara de pesti

Adancimea si latimea raului

Sectiunea transversala a raului Curgerea (nivelul) Sectiunea transversala a albiei Dimensiunea particulelor

Structura si substratul patului albiei

Alge bentice

Lungime/latime

Structura zonei riverane

Abundenta Diversitate Prezenta taxonilor sensibili

Compozitia speciilor Continuitatea/acoperirea terenului

Macrofite Regimul termic

Temperatura
Grade Celsius mg/L Saturatia-%

Abundenta Diversitate Biomasa

Fitoplancton

ELEMENTE DE CALITATE RAURI

Conditii de oxigenare Salinitate

Oxigen dizolvat

Conductivitate electrica PH
Unitati

ms/cm

LIsta de substante prioritare Depinde de presiunile existente in b.h.

Substante prioritare POLUANTI SPECIFICI Alte substante FIZICO-CHIMICE

Starea acidifierii

Alcalinitate Fosfor total

ml HCl mg/L mg P/L

Fosfor solubil reactiv (o-fosfati)

Nutrienti
Legenda: Elemente de calitate obligatorii specificate in anexa V Elemente de calitate recomandate Parametrii recomandati

Azot total Azotiti + azotiti Amoniu

mg/L mg/L mg/L

Materii in suspensie

Altele
Turbiditate
NTU

mg/L

ELEMENTE SI PARAMETRII MONITORIZATI LACURI

Debite istorice

Cantitatea si dinamica curgerii

Debite in timp real

Regim hidrologic
Nivelul apei subterane

Conexiunea cu corpurile de apa subterana

Debitul de alimentare

Volumul/adancimea Abundenta

Timpul de retentie Fauna nevertebrata

Debit afluent/defluent

Diversitate

Prezenta taxonilor sensibili

HIDROMORFOLOGICE
Abundenta

Variatia adancimii lacului

Suprafata lacului

Volumul/adancimea lacului Dimensiunea particulelor

Diversitate

Prezenta taxonilor sensibili Ciclul de viata/structura de varste

Fauna piscicola Conditii morfologice

Continutul de apa/densitatea

Cantitatea, structura si substratul fundului de lac

Compozitia

Varsta si rata sedimentarii Abundenta

Diversitate

Fitobentos

BIOLOGICE

Lungimea

Prezenta taxonilor sensibili

Compozitia speciilor de mal

Structura de mal a lacului

Vegetatia Abundenta

Diversitate

Macrofite

Caracteristicile malurilor

Prezenta taxonilor sensibili

Regimul termic
Abundenta

Temperatura
Grade C

Diversitate

Fitoplancton

ELEMENTE DE CALITATE - LACURI

mg/L

Conditii de oxigenare

Oxigen dizolvat
Saturatia - %

Biomasa Clorofila a

Salinitate

Conductivitate
ms/cm

PH Lista de substante prioritare

Substante prioritare POLUANTI SPECIFICI Starea acidifierii

Unitati

mg/L CaCO3

Alcalinitate
ml HCl

Depinde de presiunile existente in b.h.

Alte substante
COT

FIZICO-CHIMICE

Fosfor total
mg/L

Fosfor solubil reactiv (o-fosfati)

mg/L

Legenda: Elemente de calitate specificate in anexa V Elemente de calitate recomandate Parametrii recomandati Amoniu
mg/L

Nutrienti

Azot total
mg/L

Azotati + azotiti
mg/L

Adancimea Secchi

Metri

Transparenta

Turbiditate
NTU

ELEMENTE SI PARAMETRII MONITORIZATI APE TRANZITORII

ELEMENTE DE CALITATE - APE TRANZITORII
Regimul mareei
Abundenta Diversitate Prezenta/absenta Abundenta Diversitate Bioacumulare/bioassays Abundenta Diversitate Abundenta Diversitate Biomasa Abundenta Diversitate

Debitul de apa dulce

Intrari de apa dulce Timpul de retentie si schimb Variabile meteorologice

Expunerea la valuri Fauna nevertebrata HIDROMORFOLOGICE

Panta bazinului Variatia adancimii

Dimensiunea particulelor Conditii morfologice Cantitatea,structura si substratul patului Continutul de materii organice

Fauna piscicola

Macroalge BIOLOGICE

Structura zonei de influenta a mareei

Vegetatia Compozitia vegetatiei

Fitoplancton

Angiosperme

Elemente de calitate ape tranzitorii

Regimul termic

Temperatura

Grade C mg/L Saturatie - %

Conditii de oxigenare
Lista de substante prioritare

Oxigen dizolvat

Substanta prioritare POLUANTI SPECIFICI Alte substante FIZICO-CHIMICE

SalinitateConductivitate
Fosfor total

ms/cm mg/L mg/L

Depinde de presiunuile Existente in b.h.

Fosfor solubil reactiv (o-fosfati)

Nutrienti

Azot total Azotati + azotiti

mg/L mg/L mg/L Metri

Legenda: Elemente de calitate obligatorii specificate in anexa V Elemente de calitate recomandate Parametrii recomandati Amoniu Adancimea Secchi

Transparenta

Turbiditate Culoare

NTU

Unitati Hazen

ELEMENTE SI PARAMETRII MONITORIZATI APE COSTIERE

ELEMENTE DE CALITATE APE COSTIERE

Regimul mareei

Directia curentilor dominanti Expunerea la valurii

Miscarile masei de apa (viteza si directia)

Miscarile masei de apa (vant, aport etc) Topografia Dimensiunea particulelor Roci Caracteristici generale

Variatia adancimii HIDROMORFOLOGICE

Abundenta Diversitate Biomasa Abundenta Diversitate Distributia pe adancime Abundenta Diversitate Biomasa

Zoobentos

Conditii morfologice

Cantitatea, structura si substratul patului marin litoral Structura zonei de influenta a mareei

Dimensiunea particulelor Roci

Fitobentos

BIOLOGICE

Fitoplancton

Elemente de calitate-ape costiere

Regimul termic Conditii de oxigenare

Temperatura

Grade C mg/L Saturatie - %

Oxigen dizolvat
ms/cm mg/L

Lista de substante prioritare Depinde de presiunile existente in b.h.

Substante prioritare POLUANTI SPECIFICI Alte substante FIZICO-CHIMICE

Salinitate

Conductivitate Fosfor total

Fosfor reactiv solubil (o-fosfati)

mg/L

Nutrienti

Azot total Azotati + azotiti

mg/L mg/L mg/L metri

Legenda Elemente de calitate obligatorii specificate in anexa V Elemente de calitate recomandate Parametrii recomandati

Amoniu Adancimea Secchi

Transparenta

Turbiditate Culoare

NTU Unitati Hazen

Frecvente de monitorizare
S-au stabilit avand in vedere cerintele:

Directivei Cadru 2000/60/EC

Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafata destinate prelevarii de apa potabila

Directiva 76/160/EEC privind calitatea apei de imbaiere

Directiva 78/659/EEC asupra calitatii apelor dulci ce necesita protectie sau imbunatatire pentru a sustine viata pestilor Directiva 79/923/EEC asupra calitatii apelor pentru moluste Directiva 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

EXECUTAREA ANALIZELOR DE CALITATEA APELOR

Cele 41 de laboratoare ale Administratiei Nationale Apele Romane monitorizeaza calitatea apelor de suprafata, subterane, precum si monitorizarea de control a apelor uzate;
Monitorizarea calitatii Marii Negre se face de care laboratorul DADL (ANAR) impreuna cu laboratorul Institutului de Cercetare Dezvoltare Grigore Antipa IRCM Constanta; Ierarhizarea activitatii laboratoarelor A.N. Apele Romane: Laboratoarele locale 29 laboratoare din cadrul SGA Laboratoarele bazinale 8 laboratoare din cadrul DA Laboratoarele regionale 4 laboratoare; Dotarea standard cu echipamente de prelevare si analiza a elementelor de calitate a mediului acvatic in functie de tipul laboratorului; Utilizarea pentru executarea analizelor a metodelor standard de referinta.

Implementarea Directivei 91/676/EEC

Infiintarea si organizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii, format din doua subsisteme interactive pentru apa (Ordinul MAPPM 1072/2003) si pentru sol (Ordinul MMGA, MAPDR 242/197/2005);

ANAR realizeaza Sistemul suport national de monitorizare apa

Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari; Intocmirea cadastrului acestor ape.

INCDPAPM (ICPA) Bucuresti realizeaza Sistemul suport national de monitorizare sol.

Cerintele de monitoring ale HG 964/2000 (art. 4)

In scopul stabilirii si/sau revizuirii si al completarii listei cuprinzand zonele vulnerabile (in special pentru apele afectate de poluarea cu nitrati) se prevede:
Supravegherea concentratiilor de azotati in apele dulci, de cel putin 12 ori pe parcursul unui an sau mai des in timpul perioadelor ploioase si de inundatii, in sectiunile de control pentru apele de suprafata;

Verificarea, o data la 4 ani, a starii de eutrofizare a apelor dulci si a apelor din zona costiera;
In sectiunile de control in care concentratia de nitrati din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l si nici un factor nou de crestere probabila a continutului de nitrati nu a aparut, programul de supraveghere se va realiza odata la 8 ani.

Sectiuni de monitorizare

Ape de suprafata 1450 sectiuni de monitorizare pentru calitatea apelor, din care 315 sectiuni in

zone vulnerabile:
186 sectiuni pentru rauri 129 sectiuni de lac sau acumulare (42 lacuri/acumulari)

Ape subterane 2115 puncte de monitorizare din care 700 foraje monitorizate in zonele vulnerabile.

Elemente si frecvente de monitorizare

Ape de suprafata - toti parametrii ceruti de Directiva Cadru si alti poluanti specifici, inclusiv:

Elemente fizico-chimice: nutrientii (nitrati, nitriti, amoniu, azot total, fosfati, fosfor total), clorofila a - cu frecventa de monitorizare de 4-26/an; in zonele vulnerabile frecventa este de cel putin 12/an pentru nitrati; Elemente biologice avand in vedere starea trofica: fitoplancton (Componenta taxonomica - lista si nr. de specii-, densitate) in special pentru raurile din zona de campie, lacuri, acumulari, Dunare, Marea Neagra, cu frecventa de 2-4/an sau lunar (aprilie septembrie) in cazul aparitiei fenomenelor de eutrofizare;

Ape subterane - toti parametrii ceruti de Directiva Cadru si alti poluanti specifici, inclusiv nutrientii (azotati, azotiti, amoniu, fosfati) cu frecventa de 1/6 ani (toate forajele si izvoarele) si cu frecventa de 2/an (pentru 1323 puncte de monitorizare, inclusiv acelea situate in zonele vulnerabile).

Prutet
Va
Oanc e

ii

ra Gu

Ve che

Boh o

Jijia

sn Cova
Idrici

! " "! ! ! ! ! !! ! " ! ! " Spatiul Hidrografic Prut ! " !" ! " ! " !!" Barlad ! " ! " ! ! Reteaua de monitorizare in " ! zonele vulnerabile

Tamarca (tatarca)

Chito

Carbunaria

n Ha ic rso va

Ste m

as ne

Stavn icel

Ma rul

aB

Ca iin a

Jijioara

Ra co Lip ova va

Tu to

opo

aia

!" !! !! "

cio

Gard
Pa is

nc ea

Co za

Dr isl e

Cordun sul Valea M Ple are ta rba Tu

Sectiuni de monitorizare suprafata

Sit na (sih Dr na es ) l eu ca

cu nas

! "

Vulnerabil surse actuale

Rauri nepermanente

Legenda

Do lina

Zone vulnerabile

Rauri permanente

Nevulnerabil

"

Acumulari

S.H. Prut - Barlad Localitati

Vo ro

na

or M

rla Ga

Vulnerabil surse istorice

a isc

lor ni n taleti HuMi

Io

Prisaca

a Sih

ie str

Sectiuni de monitorizare subteran

ag M

a ur

Albesti

rla Bu

Re di u

Purcic a

o rs (u

aia

Ba h

in Ga
(d o
lui

e rn Go

cu Cu

ten

Drobotfor

aria

u rg Gu

a iat

ni

aia

Pereschivul Mic

r og Co
in Ar

ea
i
)

a Mih

a ce easRe

Al uz a

iu Catarg

g Lun

ul

Dun

av a

Gologan (bujoresti)

od a(

ila Gh

va

t ves

o rb Se
Va le

a Lup

Suh u

Coro

ai a

(pec hea

zel

Nicolina

et tilon so S ane Glav ) aia

Bla

no Gu
ou

Berheci
u Tec

! !! "

Ca ca

, su hurlu Calmatui i)

as Fr

ina

l Puturosu in
a er ot Iez ub tiin ZeleC aia
pe a(

ris celP

lui

l Va

! "

) tris

ea

Vaslui

ic Cir ic Stavn ul Lup esti Voin ta ri rsi st ta ) n sio l oi ose H U a e R Vg ) (da ca Sauzeni t ta baisZoi i ae vv n a( oo re c tur rb Sinesti au Sa unda G G F

e din Stu i Popest

a ac

a Se

Geru

d rla Ba
ca

Ho ban

Iban

rava Dumbiv Peresch

o rz Ba

ta

Caina atus a (cal

Albes ti

di u Re
Ja ra v

ica)

i Orzen Chirita
c

Trestiana

ca

i st Rebricea re Fe

Lu n

at

Crasna

Telejna

Chineja Mieloea

a)at acov risbr (pDo

ila Gh

ni Zorle

ho

Lohan

g Gu

Mihona

tin

Jig a

os M

lia

a ru H n

Saca

Coz

ia

sca

ce Re

na c ea opa ta zia bat Sara ta C Bo Hulu sa Mu Oita c ea la Re Cas at ni b tca ulu Vu C ti es rd U esti Parv iala na ca Horo Bogda Ban Simila

e Bran
Elan ea v inc Slivna co or a Lis H eas Ban ujorul Brlui Covu
Oa rb

sti
um Fr ita us ni ile Ijd

Rosia
e Jor a Malina

rl Suhu

Rea ui Valea

Lozova

Docani

Multumesc pentru atentie!