Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizatiilor si facerea ordinii mondiale, Oradea, Editura Antet, 1998.

Samuel Phillips Huntington (18 aprilie 1927-24 decembrie 2008) a fost un politolog din SUA, a carui lucrari a cuprins multe alte domenii ale stiintelor politice. A avut parinti scriitori, la fel si un bunic, John Sanbon Phillips, cunoscut la vremea sa ca ziarist. A absolvit Yale University la 18 ani, si-a facut serviciul militar in armata SUA, si-a luat masteratul la Chicago University si a facut doctoratul la Harvard University, la 23 de ani a inceput sa predea . In 1986 avea sa fie ales ca membru al National Academy of Sciences (care face parte din Academia Nationala Americana). Este cunoscut mai ales pentru opera sa Clash of Civilizations, carte care trateaza indeosebi problema Razboiului Rece si a noii ordini mondiale, in 1993 a fost lansata prima editie, urmand ca in 1996 sa fie lansata o editie mai completa, Clash of Civilizations and the Remaking of World Order. Prima sa lucrare a fost The Soldier and the State: The Theory and Politics of Civili-Military Relations care a fost foarte controversata la vremea publicarii sale in 1957 cunoscuta totusi ca fiind cea mai buna lucrare referitoare la relatiile militaro-civile ale americanilor , dar mai are si alte lucrari, printre care Who Are We? The challanges to Americas National Identity, publicata in 2004 si in care vorbeste despre pericolul pe care il aducea migratia masiva latina (indeosebi mexicani) pentru cultura indeosebi. Lui Samuel P. Huntington ii este atribuita si expresia Davos Man, referindu-se la niste elite globale care nu au mandrie sau loialitate nationala, defapt in opinia acestora, disparitia granitelor si globalizarea reprezinta un avantaj, guvernele reprezentand pentru acestia niste forme vechi de administrare care pun in functiune operatiunile globale, in special ale acestora. Lucrarea de fata este structurata in 5 capitole mari, notate cu cifre romane, la randul lor acestea cuprind mai multe subcapitole care trateaza subiectele respective. De asemenea lucrarea contine si o serie de harti, figuri si tabele care ofera informatii pentru informatiile de la paginile respective, sunt date statistice si orientative care usureaza lecturarea si ofera o imagine de ansamblu. La finalul lucrarii se afla si notele de subsol din intreaga lucrare, acestea sunt plasate la final, ele fiind numerotate in functie de fiecare capitol, ultima parte a cartii o constituie indexul cu cele mai importante denumiri, fie ca este vorba de state sau nume de personalitati si alte elemente cheie. In prefata autorul face un scurt rezumat al impactului pe care l-a avut lucrarea sa in momentul lansarii, despre controversele ce au urmat dupa ce initial acesta publicase lucrarea intr-o revista, Foreign Affairs, autorul nu vrea sa dea lucrarii un caracter stiintific social, ci mai degraba o interpretare a politicii globale dupa Razboiul Rece. Urmeaza si prefata autorului care s-a ocupat de editia in limba romana, Iulia Motoc, aceasta ne aduce in vedere ideile lui Huntington, aceasta avand mai ales rolul de a aduce o noua perspectiva asupra teoriei relatiilor internationale, cu toate ca notiunile folosite de autor in lucrare aduc mult despre filosofie si istorie. Mai mult de atat, sunt aduse in discutie si ideile altor opere, precum Politics among nations: the struggle for Power and peace sau Theory of International Politics, aceste fiind lucrari de referinta de care autorul s-a folosit sau mai degraba a caror idei au dus la realizarea lucrarii sale.

Prima parte a acestei opere, Clash of Civilizations, a creat multe discutii in momentul lansarii sale, creand foarte multe dezbateri controverse in ceea ce priveste teoriile relatiilor internationale, descrierea geopoliticilor de dupa Razboiul Rece care apar in aceasta lucrare intrand in contrast cu alta lucrare foarte influenta, End of History, a lui Francis Fukuyama. In 1996, Huntington decide sa faca un adaos lucrarii sale, astfel ca s-a ajuns la lucrare de fata. Primul capitol intitulat O lume a civilizatiilor cuprinde alte 3 subcapitole, care sunt impartite in alte subpuncte, la fel ca si celelalte subcapitole. Astfel ca in acest prim capitol autorul aduce in discutie problema civilizatiilor in contextul geopolitic, modul cum acestea au influentat istoria, in special efectele pe care le-a avut Razboiul Rece, problema multipolaritatii si multicivilizatiei fiind caracteristica mai cu seama in lumea posterioara Razboiului Rece, desi aceste elemente existau disparat si prin secolul XVI, dar mai cu seama in secolul XX. Avem 3 harti care ne ajuta sa avem o imagine asupra sferelor de influenta, in anul 1900, 1920 si perioada imediat urmatoare dupa Razboiul Rece. Rolul civilizatiilor este esential in cursul istoriei, acestea au dus la disensiuni sociale si politice, cele mai bune exemple sunt miscarile totalitare si efectele lor. Dupa Razboiul Rece se pune problema existentei unei civilizatii universale, in acest sens autorul aduce argumente si contraargumente ale unor autori sau personalitati, religia este un factor esential, modernizarea intrand deseori in conflict cu religia, dar exista si argumente pentru a sustine existenta pasnica intre cele doua. In al II lea capitol, Echilibrul modificat al civilizatiilor autorul analizeaza modul cum se ciocnesc civilizatiile, de cele mai multe ori este vorba despre factori politici, factori care sunt implicit legati de economie, dar mai sunt si alti factori, evident cel religios nu este de lepadat, acesta intrand intr-un mic declin odata cu modernizarea, chiar si asa rolul acestuia ramane foarte mare, mai ales la musulmani. Disparitia religiei nu ar duce decat la haos si regres, chiar daca disparitia riturilor, miturilor sau a superstitiilor ar duce probabil la o rationalizare, o lume laica, mai toleranta, totusi aceasta teorie este greu de probat in totalitate, cu toate ca exista foarte multe exemple in acest sens. In afara de factorii mentionati mai sus, mai exista si factori demografici care duc la schimbari sociale, schimbarile demografice avand consecinte geopolitice. Al III lea capitol, Ordinea emergenta a civilizatiilor , ne arata importanta pe care o au statele puternice sau culturile puternice ca rol civilizator, unele contribuie prin religie, asa cum este cazul musulmanilor, alta forma de cultura este cea economica, a statelor dezvoltate precum SUA sau Rusia de dupa prabusirea URSS, care a continuat sa se mentina ca mare putere economica, resursele naturale de care dispunea fiind un argument foarte mare in acest sens. Civilizatiile sunt structurate in functie de sfera de influenta in care acestea se afla, acestea sunt foarte usor de delimitat in timpul Razboiului Rece cand cele mai multe se aflau fie de partea democratica si capitalista sau de cealalta tabara, socialista si cu economie de tip centralizat, specific statelor comuniste care orbitau in jurul URSS ului. Rolul ONU este unul esential de asemenea, avand rolul de a limita conflictele mondiale. La nivel planetar, in perioada imediat urmatoare Razboiului Rece, statele se afla intr-o sfera de influenta la fel ca inainte de terminarea de prabusirea URSS, SUA fiind si acum o mare influenta mondiala, la fel si Rusia, cu un rol totusi limitat, existand totusi si alte sfere de influente, cele mai multe tin totusi indirect de cele mai mari. In al IV lea capitol intitulat Ciocniri ale civilizatiilor, la fel ca si prima editie a acestei lucrari, avem in discutie problema insasi a ciocnirii intre civilizatii, acest lucru neinsemnand neaparat conflict armat, cu toate ca acestea inca mai persista. Practic avem Occidentul si

ceilalti, tot ceea ce nu se incadreaza in civilizatia occidentala fiind de cele mai multe ori inferior din foarte multe puncte de vedere. Rolul SUA si a statelor dezvoltate din toate punctele de vedere fiind extrem de important, mai ales ca Rusia a ramas in urma marii sale rivale. O alta problema este cea nucleara, dupa Razboiul Rece pericolul nu a trecut si nici nu e probabil ca pericolul nuclear sa dispara in viitorul apropiat, chiar daca foarte multe state investesc in energie nucleara, dar si in arme nucleare in acelasi timp, pericolul venind din partea unor state care sunt recunoscute ca avand armament nuclear, gen Pakistan sau Coreea de Nord, aceste exemple fiind mai relevante deoarece sunt imprevizibile actiunile acestora. Drepturile omului si democratia care sunt din ce in ce mai prezente nu sunt un garant al sigurantei, acestea fiind inalcate de multe ori, mai ales in statele aflate in lumea a III a. Ultimul capitol, Viitorul civilizatiilor, este o perspectiva predictiva asupra viitorului civilizatiilor. Pentru asta trebuie sa existe si o intoarcere la vechile puteri si imperii, precum cel Roman sau Otoman, care prin aparenta pareau a exprima eternitatea, in ciuda faptului ca efectele declinului s-au accentuat la toate marile puteri din trecut, cu toate acestea multi locuitori ai acestor mari imperii nu au fost constienti de inevitabila disparitie a sistemului din care faceau parte. Intre civilizatii exista, evident, si asemanari sau puncte comune asa cum ne spune autorul, acestea sunt mai mult sau mai putin evidente, dar ele se disting mai ales la nivel social si economic. Controversele pe care le-a adus lucrarea lui Huntington au aparut datorita accentului pe care autorul l-a pus pe diferentele culturale, mai degraba decat pe cele ideologice. In toata lucrarea, autorul a identificat sapte mari civilizatii majore, chiar o a 8 a, astfel ca avem civilizatia occidentala, latino americana, islamica, chineza, hinduista, ortodoxa, japoneza si chiar cea africana. Au fost aduse si multe critici la adresa lucrarii lui Huntington, evident acestea nu putea lipsi, unele critici se refera la faptul ca aceasta carte este un atac legitim al americanilor impotriva Chinei, islamului si a ortodoxiei. Alte critice se refera la taxonomia pe care a folosit-o Huntington in lucrare, ea fiind considerata arbitrara si prea simplista. Chiar daca lucrarea lui Huntington a fost receptata in diferite moduri de catre cititori si de catre critici, aceasta ramane totusi una din lucrarile de referinta de dupa perioada Razboiului Rece, prin perspectiva geopolitca pe care o ofera.