Dieta vegetariana exclusiva (vegana sau in post religios) este mai mult o chesti une filosofica si de alegere personala

decat una de stiinta a alimentatiei. In n atura nu exista dieta strict vegetariana, pentru ca animalele, chiar si ierbivor ele (dotate de Natura cu un aparat digestiv diferit de al nostru) mananca pe lan ga plante si insecte, larve, oua, materii fecale sau in descompunere, pamant(cu microorganismele aferente), prezente in mod natural pe respectivele plante. Pe langa cei care tin post religios in ultimii ani prinde teren si la noi modul de alimentatie vegetarian si vegan, cu diverse trepte intermediare. Sunt oameni care nu mai vor sa manance carne(rosie) dar mananca peste, oua si lactate pe lan ga produse vegetale. O categorie ramane doar cu lactate, oua si vegetale. Altii decid sa scoata orice produs de origine animala din dieta, fie el obtinut prin sacrificarea animalului sau nu. Eliminand alimentele de origine animala se reduc e aportul de toxine acumulate in lantul trofic precum si hormonii de origine ani mala din alimentatie. Vegetalele au (in medie) un pH mai ridicat (sunt alcaline) si pot contracara aciditatea excesiva data de stress, alimente de origine anima la (excesul de carne, prajeli), diverse boli, efort fizic. De asemenea, continut ul de enzime este pastrat intact in produsele vegetale crude. Acest lucru ajuta in unele cazuri la detoxifiere si la o echilibrare metabolica. Omul este omnivor si o dieta naturala este una omnivora. Totusi, corpul nostru a re capacitatea sa traiasca si renuntand la anumite grupe alimentare esentiale (c um ar fi carnea sau produsele animale). Anumite rezerve de vitamine si minerale pot fi suficiente pentru mai multi ani de dieta exclusiv vegetariana. Pentru an umiti oameni acest lucru este benefic pentru sanatate, atat pentru cea fizica da r mai ales pentru cea psihica. Dietele vegetariene sau vegane sunt folosite si ca diete de detoxifiere pentru per ioade scurte sau medii de timp(inclusiv in postul religios). Pentru altii apar p robleme de metabolism sau hormonale. Pentru o parte apar si probleme psihice cau zate de lipsa unor nutrienti esentiali, mai ales cand nu exista o diversitate su ficienta de alimente. Desi creierul omulu si sistemul nervos se dezvolta pe baza unor substante de origine animala, obtinute chiar prin prepararea termica a car nii, unii oameni decid sa manance doar alimente crude, care nu au fost trecute pr in foc tocmai pentru a evita anumiti compusi toxici care apar in alimentele expus e la temperaturi mari. Totusi, unele alimente, inclusiv de origine vegetala, au nevoie de preparare te rmica pentru a face dispoibili unii nutrienti sau pentru a distruge anumite toxi ne si antinutrienti. Faptul ca pot fi mancate crude nu inseamna ca aceasta este si cea mai buna varianta. Evident, prin preparare termica nu intelegem ardere pa na la carbonizare sau prajire in ulei pana iese fum. Foarte multe informatii eronate despre continutul alimentelor si nutritia umana sunt promovate de multe ori cu buna stiinta, din diverse interese: vanzarea de p roduse cu adaosuri mari (soia procesata, cereale procesate), reducerea presiunii asupra cerealelor care vor fi folosite pentru obtinerea de combustibili alterna tivi, obtinerea unei mase docile de oameni fara vointa, de barbati fara testoste ron si de femei infertile. Oameni aparent normali aduc argumente eronate de tipu l si elefantul este vegetarian sau chinezii mananca soia . Cum optimizam o dieta vegana sau de post? Ce alimente consumam, cum le combinam si ce suplimente nutritive avem la dispozi tie pentru completarea alimentatiei? Problema clasica a unei diete vegane este aportul de proteine, material de const ructie. Corpul nostru are nevoie de componente pentru constructia de proteine p roprii, aminoacizi. Acesti aminoacizi sunt obtinuti in mod direct, din proteinel e alimentare(cele produse de plante si animale) sau sunt sintetizati in corp din alti aminoacizi(proces care consuma resurse). Proteinele din plante nu ofera me

tabolismului uman diversitatea si proportiile ideale de aminoacizi, de aceea ali mentele de origine vegetala trebuie combinate pentru a aduce un aport cat mai ap ropiat de necesitatile noastre. Necesitatile pot diferi insa de la om la om si c hiar la acelasi om in perioade diferite de timp in functie de sex, varsta, obiec tive (slabire, masa musculara, echilibrare hormonala), diverse afectiuni, efort fizic etc. Ca surse de energie avem grasimile si carbohidratii. Cele mai multe diete vegeta riene tinute dupa ureche (inclusiv alimente de post ) au o cantitate uriasa de fain oase si amidon dar o cantiate prea mica de grasimi esentiale si sanatoase. Corpu l nostru are nevoie si de grasimile esentiale si chiar de anumite tipuri de gras imi, care desi nu sunt esentiale, pot ajuta foarte mult metabolismul si usura mu nca ficatului, de exemplu. Carbohidratii procesati (inclusiv cerealele pentru mi cul dejun sau pastele integrale) sunt asociati in ultimii ani din ce in ce mai s trans cu obezitatea, bolile cardiovasculare, sindromul metabolic. Alt aspecte delicate sunt lipsa grasimilor de origine animala (saturate), lipsa unor vitamine si micronutrienti, lipsa probioticelor. Lipsa probioticelor poate fi contracarata prin administrarea de suplimente cu probiotice sau prin fermenta tia lactica indusa unor alimente de origine vegetala (varza murata, de exemplu). Grasimile saturate de origine vegetala au nenumarate efecte benefice pentru san atate si pot fi gasite in fulgii de cocos, uleiul de cocos, laptele de cocos sau in uleiuri extrase din uleiul de cocos (MCT Oil, trigliceride cu lant mediu). Dieta umana optimala are ca proportii de nutrienti (calorii din totalul caloriil or zilnice) urmatoarele valori: grasimi 30-60%, proteine 20-30%, carbohidrati 10 -50%. Carbohidratii sunt cea mai versatila sursa de energie pentru ca pot fi fol ositi in functie de obiective (slabire- mai putini, crestere in greutate- mai mu lti) sau pot fi consumati in cantitati mai mari vara cand sunt disponibile furct ele si legumele proaspete, coapte in copaci(nu pe vapor) si crescute in pamant(n u in vata). Dieta optimala pentru omul modern difera in mod radical de dieta optimala a omul ui primitiv (dinainte de domesticirea animalelor) pentru ca omul modern este pri n excelenta sedentar, in timp ce vanator-culegatorul petrecea foarte mult timp s i consuma foarte multa energie cu gasirea si consumarea hranei. De asemenea, omu l modern este supus unui stress mult mai mare: psihologic, chimic, fizic, imunol ogic. Peste toate astea, omul modern are la dispozitie mai putine alimente natur ale insa este asaltat cu nenumarate produse chimizate, procesate, industrializat e. Iata principalele grupe de alimente folosite intr-o dieta vegetariana Nuci, seminte, alune Nucile (care cresc in copaci sau arbusti: nuci, caju, braziliene, alune de padu re, migdale) contin si cantitati mari de grasimi, fibre, vitamine liposolubile. Arahidele nu intra in aceasta categorie si trebuie evitate, chiar daca sunt ieft ine. Nucile se consuma ca atare, crude sau inmuiate in apa. Macinarea sau transf ormarea lor in pasta/unt expune grasimile oxidarii si este utila doar daca se fa ce imediat inainte de a fi mancate. Prajirea distruge substante nutritive utile si produce compusi toxici. Semintele(canepa, in, chia): contin cantitati mari de grasimi, in special omega 3 de origine vegetala, proteine, fibre. Pot fi folosite si alte seminte, dar ava nd grija la echilibrarea aportului de omega 3 cu omega 6. Pot fi macinate, incol tite, consumate ca atare(o masa separata) sau incluse in salate, unturi de nuci/ seminte. Leguminoase Leguminoasle(naut, linte, mazare, fasole): contin si carbohidrati, fibre(din pac ate unele cu potential de a fermenta). Se recomanda inmuierea in apa si fierbere

a. Anumiti germeni se pare ca accelereaza procese nenaturale din corp. Soia, des i foarte populara, este contraindicata din cauza problemelor ridicate de continu tul de estrogen, substante care afecteaza tiroida si diversi contaminanti rezult ati din procesele de prelucrare. Soia este o planta provenita din alta zona a lu mii si nu ar trebui consumata de catre noi. Daca totusi alegi sa consumi soia, f oloseste o varianta procesata natural, fermentata(tofu fermentat, sos de soia, m iso, tempeh) sau chiar pudra de soia fermentata, cu probiotice. Cereale si pseudocereale Cerealele (grau, ovaz, secara, orz, orez, hrisca, mei, quinoa, amaranth): contin cantitati mai mici de proteine dar mai mari de carbohidrati decat nucile si leg uminoasele. Se recomanda consumul de cereale cu bobul cat mai mic, astfel incat aportul de proteine, vitamine, minerale sa fie cat mai mare fata de cel de carbo hidrati(calorii). Taratele contin cea mai mare parte a nutrientilor dar si antin utrienti si alergeni (in special taratele de grau). Anumite cereale pot fi consu mate incoltite. Sunt de evitat cele bogate in gluten (graul in special), orezul alb, cerealele procesate (fulgi de cereale). Porumbul trebuie folosit cu masura, iar modul traditional de prelucrare (in America Centrala) includea si folosirea apei de var(hidroxid de calciu- var stins) in procesele de prelucrare primare. Ciuperci Ciupercile proaspete (nedeshidratate) contin cantitati relativ mici de proteine sau carbohidrati insa sunt cunoscute pentru vitamine, minerale (in functie de me diul de cultura), diversi nutrienti care stimuleaza imunitatea sau au alte efect e benefice pentru sanatate. Pot fi consumate ca atare(crude), fierte sau uscate, inclusiv sub forma de extracte in suplimente nutritive. Ideea ca ciupercile ar fi echivalente din punct de vedere nutritiv cu carnea este gresita. Radacinoase, frunze, tulpini, inflorescente Radacinoasele si plante de la care se consuma partile de sub pamant (morcov, tel ina, ghimbir, ridichii, gulii, usturoi, ceapa). Contin carbohidrati si fibre, vi tamine, minerale si o gama intreaga de substante benefice pentru sanatate. Au av antajul ca pot fi pastrate in conditii naturale, fara procesare si consumate in sezonul rece. Pot fi mancate ca atare, sub forma de suc proaspat sau incluse in salate, supe-creme, murate. Nu contin cantitati semnificative de proteine si gra simi. Frunzele, tulpinile, florile plantelor (broccoli, conopida, spanac, salate, varz a, patrunjel etc.) aduc un aport mare de fibre si fitonutrienti. Din punct de ve dere energetic sunt aproape neglijabile. Nu au cantitati semnificative de protei ne, grasimi, carbohidrati. Fiecare in parte are beneficiile sale si modul de pre parare optim. Multe suplimente nutritive de ultima generatie sunt extracte stand ardizate din aceasta categorie de alimente. Muraturile obtinute prin fermentatie lactica sunt utile pentru aportul de probio tice. Atentie insa la consumul de sare (poate fi compensat prin hidratare si efo rt fizic-transpiratie). Muraturile pastreaza bine si vitaminele, deci in sezonul rece sunt de mare ajutor. Fructe Fructele (fructele de padure, fructele care apartin zonei temperate, pepeni, cit rice, fructe tropicale). Contin apa, carbohidrati si cantitati mici de vitamine si minerale. Nu contin grasimi sau proteine in cantitati semnificative. Sunt de preferat fructele de padure sau fructele de dimensiuni mici, care aduc putine ca lorii dar o cantitate mare de vitamine, minerale, fitonutrienti. Se recomanda ca fructele sa se manance proaspete, in sezon. Fructele uscate sunt moarte , contin z ahar si conservanti. O categorie speciala de fructe sunt nuca de cocos, avocado si maslinele, bogate in grasimi sanatoase. In ultimii ani apar studii si informa tii despre solanacee (night shades family), care contin diverse toxine si sunt a sociate legumelor, desi sunt fructe: rosii, vinete, ardei.

Sucurile de fructe sunt de evitat pentru cei care vor sa slabeasca din cauza apo rtului masiv de carbohidrati (fructoza) livrati rapid ficatului. Trebuie sa fie proaspete si consumate imediat pentru ca isi pierd rapid calitatile nutritive. S ucurile pasteurizate nici nu intra in discutie. Sunt apa colorata cu zahar. Sucu rile pot avea insa si avantajul unei asimilari mai bune a unor vitamine, mineral e, fitonutrienti. Alge Algele (alge marine, spirulina, clorela) contin cantitati foarte mari de protein e (in susbtanta uscata) si cu un profil de aminoacizi mai bun decat al leguminoa selor, de exemplu. Acizii grasi esentiali sunt si ei prezenti. Algele contin si o serie de alte vitamine mai putin sau deloc prezente in plante. Pot contine chi ar si omega 3 cu catena lunga sau vitamina B12 insa deocamdata utilitatea lor di n aceasta sursa este in curs de cercetare. Mineralele continute sunt in functie de mediul de cultura. Condimente Condimentele pot proveni din toate categoriile de mai sus dar se folosesc in can titati mici pentru a imbunatati gustul, aspectul, digestibilitatea. Multe au val oare terapeutica mare, continand substante apropiate ca efect de diverse medicam ente. Produse si alimente de post gasite in magazine In general, in magazinele care vand produse pentru dieta sau vegetariene intalnim so ia, cereale procesate, paste, faina, uleiuri, zahar si alte alimente care nici m acar nu pot fi incluse intr-o dieta sanatoasa dar au parte de o publicitate inte ligenta, pacalind astfel consumatorul. Suplimentele nutritive utile pe o dieta vegetariana sunt cele continute in canti tati mici in alimentele de origine vegetala, dar utile pentru diverse obiective: Suplimente vegetariene si vegane, de post ?Pentru slabire, dar de origine exclusiv vegetala: carnitina, lecitina, inositol ul, acidul alfa lipoic, vitamine, minerale, Diet Support. ?Pentru imunitate: extractele de ciuperci, glutamina. ?Pentru inlocuirea meselor: Tru Food Vegan(produs complex cu o combinatie de pro teine, antioxidanti, probiotice), shake de fructe si legume deshidratate. ?Detoxifiere: Detox Support, Liver Detox, Kit pentru detoxifiere. ?Pentru digestie: Optimal Digestive System, Plant Enzymes(enzime din plante). ?Pentru articulatii: Flex Mobility. ?Antioxidanti si antiaging: resveratrol, Super Antioxidanti. ?Vitamine: vitamina B12 cu acid folic.