Curriculum AMG III

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.
2006 MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII
CURRICULUM ANUL al III-lea ASISTENT MEDICAL GENERALIST
2006 Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 1
PLAN DE INVATAMANT ANUL III Nr. crt. 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 Denumirea modulului Managementul proiectelor Managementul calitatii Deontologie si etica profesionala Psihologie medicala Pedagogie Cercetare in nursing Ginecologie si nursing in ginecologie Obstetrica si nursing in obstetrica Puericultura si pediatrie si nursing specific Neurologie si nursing in neurologie Psihiatrie si nursing in psihiatrie Anestezie- terapie intensiva si nursing specific Conduita in urgente medicochirurgicale Gerontologie si geriatrie si nursing specific Oncologie si nursing in oncologie Ingrijiri paleative si elemente de nursing Nursing comunitar TOTAL Nr. De credite 2C 1C 1C 1C 1C 1C 1C 2C 2C 2C 2C 1C 2C 2C 2C 1C 2C 26 C Detaliere ore (T + P) 48+72 24+36 24+36 pe tot anul scolar 24+36 24+36 24+36 24+36 48+72 48+72 36+84 36+84 24+36 48+72 36+84 36+84 24+36 36+84
Consemnarea orelor cu scris italic si subliniat este pe semestrul II An scolar: 42 saptamani din care, Sem I si Sem II: cate 12 saptamani teorie si 9 saptamani de practica
Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL III SEMESTRUL I 21 SAPTAMANI

NR. CRT. UNITATEA DE COMPETENTA NR. CREDITE NR. TOTAL ORE TEORIE / PRACTICA TEORIE 12 SAPTAMANI NR. ORE TOTAL ORE / TEORIE SAPTAMANA +PRACTICA x 12 SAPTAMANI 2h teorie 5 3h lab. tehnologic 2h teorie+ 5 3h lab. tehnologic 2h teorie+ 5 3h lab. tehnologic 2h teorie 5 3h instr. practica 1h teorie m.nstr. 2 1h teorie medic 2h teorie m.instr. 4 2h teorie medic 2h teorie m.instr. 1h teorie medic 2h teorie m.instr. 1h teorie medic 1h teorie m.instr. 1h teorie medic 22 h teorie 9h lab.tehnologic 3h instr. practica 3 3 2 34 PRACTICA 9 SAPTAMANI NR. ORE TOTAL ORE / INSTRUIRE PRACTICA SAPTAMANA OBSERVATII
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Deontologie si etica profesionala Psihologie medicala Pedagogie Cercetare in nursing Ginecologie si nursing in ginecologie Obstetrica si nursing in obstetrica
1C 1C 1C 1C 1C 2C
24+36 24+36 24+36 24+36 24+36 48+72
36 72
7. 8. 9.
Psihiatrie si nursing in psihiatrie Neurologie si nursing in neurologie Anestezie- terapie intensiva si nursing specific TOTAL
2C 2C 1C 12 C
36+84 36+84 24+36 264+456
84 84 36 312
ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL III SEMESTRUL II 21 SAPTAMANI

NR. CRT. UNITATEA DE COMPETENTA NR. CREDITE NR. TOTAL ORE TEORIE / PRACTICA TEORIE 12 SAPTAMANI NR. ORE TOTAL ORE / TEORIE SAPTAMANA +PRACTICA x 12 SAPTAMANI 4h teorie 10 6h lab. tehnologic 2h teorie+ 5 3h lab. tehnologic 2h teorie m. Instr. 4 2h teorie medic 2h teorie m.nstr. 3 1h teorie medic 2h teorie m.instr. 3 1h teorie medic 2h teorie m.instr. 2h teorie medic 2h teorie m.instr. 1h teorie medic 1h teorie m.instr. 1h teorie medic 25 h teorie 9h lab.tehnologic 4 3 2 34 PRACTICA 9 SAPTAMANI NR. ORE TOTAL ORE / INSTRUIRE PRACTICA SAPTAMANA OBSERVATII
1. 2. 3. 4. 5.
Managementul proiectelor Managementul calitatii Puericultura si pediatrie si nursing specific Gerontologie si geriatrie si nursing specific Oncologie si nursing in oncologie
2C 1C 2C 2C 2C
48+72 24+36 48+72 36+84 36+84
72 84 84
6. 7. 8.
Conduita in urgente medicochirurgicale Nursing comunitar Ingrijiri paleative si elemente de nursing TOTAL
2C 2C 1C 14 C
48+72 36+84 24+36 300+540
72 84 36 432
Se vor efectua 8 garzi de 9h
Modulul 39: Not introductiv
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Modulul Managementul proiectelor se studiaz la nivelul 3 avansat, i are n vedere asigurarea pregtirii generale n viitorul domeniu de activitate, avnd repartizate un numr de 120 de ore. Orele sunt repartizate n modul urmtor: - 4 ore / sptmn pregtire teoretic ( 48 de ore/ semestrul II); - 6 ore / saptamana pregtire prin laborator tehnologic dotat cu tehnic de calcul (72 de ore /semestrul II). Scopul acestui modul este : de a oferi cursanilor cunotine, abiliti i deprinderi n managementul proiectelor; adaptarea la cerinele pieii muncii i la dinamica evoluiei tehnologice; responsabilizarea pentru asigurarea calitii produselor; de a crea cultura managementului prin proiecte; de a crea un vocabular specific domeniului; a dezvolta abiliti de concepere, planificare, monitorizare i evaluare a proiectelor; Prin parcurgerea modulului se urmrete dobndirea competenelor descrise n Standardele de Pregtire Profesional. Modulul se va utiliza mpreun cu Standardul de Pregtire Profesional specific calificrii.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. 2. 3. 4. 5. Identifica mediul de proiect Planifica proiectul Implementeaza proiectul Monitorizeaza proiectul Utilizeaza software specializat in managementul proiectelor
Tabel de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL PROIECTELOR ( 120 de ore din care 48 de ore teorie si 72 de ore de laborator tehnologic) Nr. Unitatea de Crt. competen Competena Coninuturi
1.
Managementul proiectelor
1. Identific mediul de proiect
Noiunea de proiect. Caracteristicile unui proiect. Ciclul de via al proiectelor. Tipuri de proiecte. Proiecte multiple. Fazele unui proiect. Aspecte generale. Managementul unui proiect. Metodologii de management de proiect (Prince 2, TenStep, Six Sigma). Prezentare comparativ. Evaluarea proiectelor. Aspecte generale. Reducerea duratei i costurilor proiectelor. Calitatea n managementul proiectelor.
Obiective i nonobiective ale proiectelor. Pachete de activiti. - Tipuri de activiti specifice proiectelor: studii de pia; analize SWOT, PERT, prognoze, comparaii cu alte proiecte; alegere clieni / furnizori; ntocmirea contractelor cu furnizori, clieni, creditori; achiziii de produse/servicii; traning clieni, formare/angajare/ selecie personal etc. - Identificarea pachetelor de activiti pentru diferite tipuri de proiecte. - Tipuri de dependene ntre activiti. Stabilirea dependenelor dintre activitile din proiect. Echipa de proiect - Echipa de proiect i trsturile sale specifice. - Ciclul de via al echipei de proiect. - Formarea echipei. - Roluri n echip (managerul de proiect, manager financiar, economiti, contabili, ingineri, specialiti experi, analiti, programatori, manager achiziii, director etc.) Abiliti i responsabiliti. - Recrutarea, formarea, evaluarea i motivarea personalului din echip. - Comunicarea n cadrul proiectului. Modele de comunicare n proiecte. Desfurarea procesului de comunicare. Tipuri de comunicare. Stiluri de comunicare mangerial. Bariere de comunicare. Structuri de comunicare n proiect. Planificarea resurselor - Tipuri de resurse. - Alocarea resurselor pe pachete de activiti. Tipuri de alocare: n serie, n paralel. Reprezentarea planului de proiect - Procedee de reprezentare a proiectelor (reele, diagrame Gantt). - Documente specifice planificrii proiectelor: justificarea economic a proiectului, analize de estimare a rezultatelor, prognoze; documentele de iniiere a proiectului; echipa de conducere a proiect / bordul de proiect, Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 7 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
2. Planific proiectul
3.Implementeaz proiectul
Lansarea proiectului. Documentelor specifice. Coninut i dependene. Managementul etapelor. - Definirea etapelor. Activiti, produse. - Controlul progresului (timp, cost, calitate, produs, necesitatea schimbrii). Verificare, planificare, replanificare. - Documente de raportare specifice: raport de sfrit de etap, raport de progres, registru de probleme, recomandri de aciune. Controlul resurselor timp i buget alocat. - Controlul timpului: msurarea activitilor, comparare i raportare cu planul de proiect. - Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de via a proiectului, costuri actuale i cele prevzute n planul de proiect, analiza variaiilor Managementul configuraiei - Componentele configuraiei / produsului final. - Criterii/cerine de calitate a configuraiei / produsului final. - Controlul / verificarea configuraiei /produsului final. - Documente specifice: planul de management al configuraiei, planul de calitate, raportarea schimbrilor / problemelor configuraiei / produsului final.
4. Monitorizeaz proiectul
Managementul riscurilor. - Tipuri de risc: de bussines, de proiect. - Surse de risc (asociate cu costurile, planificarea calendaristic, execuie, furnizori, tehnologie etc.). - Analiza riscurilor: identificarea, aprecierea riscului, rspunsuri la risc (aciuni de prevenire i reducere /transferare). - Documente specifice: registru de riscuri, planul de management al riscurilor. Gestionarea schimbrilor. - Necesitatea schimbrii. - Analiza schimbrii (impact, risc, cost, avantaje/ dezavantaje). - Documente specifice: cerere de schimbare, registru de schimbri. Controlul resurselor - Histograma ncrcrii resurselor. - Nivelarea ncrcrii resurselor. Evaluarea proiectului - Elemente de evaluare i reevaluare a activitilor i costurilor: compararea i interpretarea estimrilor, prognozelor i beneficiilor obinute. - Tehnici i metode de evaluare i control al proiectelor. Plan de evaluare a proiectelor. Standarde/metrici n vigoare.
5. Utilizeaz software specializat n managementul proiectelor.
Pachete software pentru management de proiect. - Aplicaii de calcul tabelar, simbolic i statistic; noiuni de analiz i realizare: de grafice, diagrame, histograme, boxplot-uri. (Ex. Ms. Visio, Ms. Excel, StarPlus, PHStat2). - Aplicaii specializate pe management de proiect/ planificare/ raportare: Microsoft Project, Primavera. Prezentare comparativ. Componente client / server. Faciliti oferite de aplicaiile specializate n management de proiect. - Definirea calendarelor i a programului de lucru. - Declararea datei de ncepere a proiectului. - Planificarea activitilor:definirea activitilor, durata activitilor, precedenele, constrngerile dintre activiti. - Gruparea pe faze. - Analiza. Exportarea datelor (n Excel, Visio, XML). Simularea execuiei. Analiza execuiei. Managementul resurselor - Definirea resurselor - Alocarea resurselor pe activiti. - Analiza utilizrii resurselor. Nivelarea resurselor
Sugestii metodologice: Modulul Managementul proiectelor are n cadrul curriculum-ului, n calificrile din domeniile tehnice, o poziie distinct. Se parcurge cu un numr de ore constant pe ntreaga durata a anului colar , nefiind condiionat sau dependent de celelalte module din curriculum. Parcurgerea coninuturilor modulului Managementul proiectelor i adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenelor tehnice generale aferente, n scopul pregtirii profesionale a cursanilor i dezvoltrii capacitilor care s le permit integrarea pe piaa muncii. Abordarea modular va oferi urmtoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care nva, respectiv asupra disponibilitilor sale, urmnd s i le pun mai bine n valoare; 10
fiind o structur elastic, modulul poate ncorpora, n orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea nvrii i articularea educaiei formale i informale; modulul ofer maximul de deschidere, pe de o parte n plan orizontal, iar pe alt parte, n plan vertical, peste / lng alte module parcurse, n prelungirea acestora pot fi adugate mereu noi module ceea ce se nscrie perfect n linia imperativului educaiei permanente. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii ale educaiei: Cursanii nva cel mai bine atunci cnd consider c nvarea rspunde nevoilor lor. Cursanii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare. Cursanii au stiluri proprii de nvare. Ei nva n moduri diferite, cu viteze diferite i din experiene diferite. Participanii contribuie cu cunotine semnificative i importante la procesul de nvare. Cursanii nva mai bine atunci cnd li se acord timp pentru a ordona informaiile noi i a le asocia cu cunotinele vechi. Procesul de predare - nvare trebuie s aib un caracter activ i centrat pe cursant. n acest sens cadrul didactic trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte i modaliti de lucru: Diferenierea sarcinilor i timpului alocat, prin: - gradarea sarcinilor de la uor la dificil, utiliznd n acest sens fie de lucru; - fixarea unor sarcini deschise, pe care cursanii s le abordeze n ritmuri i la niveluri diferite; - fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferii, n funcie de abiliti; - prezentarea temelor n mai multe moduri (raport sau discuie sau grafic);
Diferenierea cunotinelor, prin: - abordarea tuturor tipurilor de nvare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); - formarea de perechi de cursani cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; - utilizarea verificrii de ctre un coleg, verificrii prin ndrumtor, grupurilor de studiu. Diferenierea rspunsului, prin: - utilizarea autoevalurii i solicitarea cursanilor de a-i impune obiective. EVALUAREA la disciplina Managementul proiectelor se va face prin: lucrri individuale studii de caz/analize 1 lucrare prin care s se identifice o surs de finanare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de ctre cursani i realizarea unei comparaii ntre ciclul de via Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 11
al proiectului din suportul teoretic i cel identificat n documentaia oferit de finanator. schia de proiect pentru sursa de finanare identificat la lucrarea anterioar, (va conine ideea de proiect, promotorul proiectului, o scurt justificare, analiza SWOT, scopul, grupul int, obiectivele, documentele specifice). 1 lucrare prin care s se identifice resursele necesare realizrii proiectului. un eseu prin care se identific echipa de proiect i planul de comunicare. O lucrare prin care se reprezint planul de proiect care va conine: structura detaliat pe activitile identificare, duratele, dependinele dintre activiti, constrngerile, alocarea resurselor. O lucrare prin care se identific i se analizeaz (eliminare/diminuare) posibilele riscuri din proiectul realizat. O lucrare prin care s se analizeze etapele identificate ntr-un proiect. Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizat. proiect propriu sau n echip Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz o singur data. Demonstrarea unei alte abiliti n afara celor din competenele specificate este lipsit de semnificaie n cadrul evalurii. Cursanii trebuie evaluai numai n ceea ce privete dobndirea competenelor specificate. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare continu, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continu prevzute n Standardul de Pregtire Profesional (probe scrise, probe orale), iar la fritul lui se realizeaz evaluare sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Rezultatele evalurii continue vor fi consemnate n foaia matricol, alturi de rezultatele de la celelalte discipline de cultur de specialitate i de la disciplinele de cultur general. Dobndirea competenelor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obinute n urma aplicrii instrumentelor de evaluare a competenelor. La ncheierea cu succes a unei evaluri, este suficient un feedback de felicitare. n cazul unei ncercri nereuite, este esenial transmiterea unui feedback clar i constructiv. Acesta trebuie s includ discuii n legtur cu motivele care au dus la insucces i identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum i a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioad de ctre evaluator sau de ctre cursant, dar numai n limitele orarului colar. Reevaluarea trebuie s utilizeze acelai instrument, dei locul de desfuare a evalurii poate fi modificat. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme, n funcie de: dificultatea temelor nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit complexitatea i varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. ntre competene i coninuturi este o relaie biunivoc, competenele determin coninuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigur dobndirea de ctre cursani a competenelor dorite. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 12
Pentru dobndirea de ctre cursani a competenelor prevzute n SPP-uri, activitile de nvare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv i centrat pe cursant, cu pondere sporit pe activitile de nvare i nu pe cele de predare. Pentru atingerea obiectivelor programei i dezvoltarea la cursani a competenelor vizate de parcurgerea modulului, recomandm ca n procesul de nvarepredare s se utilizeze cu precdere metode bazate pe aciune, cum ar fi: efectuarea unor lucrri de laborator realizarea unor miniproiecte din domeniul calificrii Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea direct, observarea independent, analiz), metode expozitive (explicaia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobndirea de ctre cursani a competenelor specifice calificrii. Modulul 40: MANAGEMENTUL CALITII
Not introductiv Modulul MANAGEMENTUL CALITII se studiaz pe parcursul anului al III-lea, al colii postliceale pentru realizarea pregtirii de specialitate specific domeniului Sanatate si asistenta pedagogica, n vederea obinerii calificrii de nivel 3 avansat Asistent medical generalist. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 24 de ore teorie si 36 de ore de laborator tehnologic. Modulul va dezvolta competenele din unitatea de competen pentru abiliti cheie MANAGEMENTUL CALITII. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul activitatea didactic va cuprinde formula unui parteneriat ntre coal i firme (societi) acreditate s gestioneze probleme specifice de asigurarea i managementul calitii, dar se au n vedere resursele locale pentru instruire: baza material a colii, cadrul de colaborare cu agenii economici, cerinele locale pentru pregtirea n calificarea de nivel 3 avansat Asistent medical generalist. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi i abiliti de analiz, de interpretare, de aplicare i de implementare a sistemului de management al calitii pentru lucrrile din domeniu. Prin parcurgerea modulului se urmrete dobndirea competenelor descrise n Standardul de pregtire profesional. Modulul se va utiliza mpreun cu Standardul de pregtire profesional specific calificrii. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 13
Persoana care va absolvi acest modul este responsabil de execuia propriei activiti, de asigurarea calitii att pe timpul desfurrii procesului, ct i la finalul lui, de mbuntire a calitii, dar i de evaluare a cerinelor impuse pentru domeniul Sanatate si asistenta pedagogica. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului : 1. Precizeaza principiile de management al calitatii 2. Efectueaza controlul statistic 3. Actioneaza pentru mentinerea sistemului de asigurarea calitatii 4. Aplica tehnici de imbunatatire continua a calitatii
Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL CALITATII ( 60 de ore din care 24 de ore teorie si 36 de ore de laborator tehnologic) Nr. crt. 1. Unitatea de competen Managementul calitii Competene C. 1. Precizeaz principiile de management al calitii Coninuturi 1.Principiile de management al calitii: orientarea ctre client, leadership, implicarea personalului, abordarea procesual, abordarea sistemului de ctre management, mbuntirea continu, abordarea concret n luarea deciziilor, relaii reciproc avantajoase cu furnizorii. 2. Funciile managementului calitii : planificarea calitii, organizarea activitilor referitoare la calitate, coordonarea activitilor referitoare la calitate, antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calitii, inerea sub control a calitii, asigurarea calitii, mbuntirea calitii. 3. Elementele controlului statistic: caracteristica controlat, lot, mrime eantion, reguli de extragere a eantionului, plan de control, grad de severitate, nivel de calitate acceptabil (AQL), cifra de acceptare, cifra de respingere. 4. Etape ale controlului statistic: extragerea eantionului, determinarea caracteristicii 14
C. 2. Efectueaz controlul statistic
conform procedurii specifice, compararea caracteristicii controlate cu condiiile din standarde, identificarea defectelor, compararea numrului de defecte identificate cu cifra de acceptare/de respingere. 5. Msurile care se impun n urma efecturii controlului statistic: acceptare/ respingere lot de produse trecerea la alt plan de control (alt grad de severitate, AQL). C. 3. .Acioneaz pentru meninerea sistemului de asigurarea calitii 6. Cerinele pentru implementarea unui sistem de asigurarea calitii: proceduri, manualul calitii, satisfacerea clienilor, costuri, standarde de firm, legislaie, feed-back, grafice de documentare. 7. Audit de calitate (intern/ extern dat) pe metode statistice, mentenan, planificarea ntreinerii, urmrirea parametrilor de funcionare- interpretarea lui. 8. Factori care afecteaz costurile calitii: rebuturi, recondiionri, reparaii, produse neconforme, reclamaii clieni, produse returnate, penalizri pentru ntrziere, despgubiri pentru daune. 9. Conceptul de mbuntire continu a calitii.. 10. Strategii de mbuntire a calitii: strategia Kaizen, Ciclul PEVA (planific-executverific-acioneaz), principiul zero defecte. 11. Ghid pentru mbuntirea calitii conform standardului ISO 9004-4 i standardelor ISO specifice domeniului de activitate. 12. Instrumente de mbuntire a calitii: instrumente ajuttoare (brainstorming, stratificare, metoda ntrebrilor), instrumentele calitii (grafice, diagrame, histograme, fie de control statistic).
C. 4. Aplic tehnici de mbuntire continu a calitii
Condiii de aplicare didactic i de evaluare

Parcurgerea coninuturilor modulului MANAGEMENTUL CALITII se va realiza integral, parcurgnd tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile , dar abordarea Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 15
acestora trebuie s fie flexibil i difereniat, innd cont de nivelul iniial de pregtire i de nivelul de performan cerut pentru absolventul de coal postliceal cu specialitatea Asistent medical generalist. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor proiecta activiti de nvare centrate pe elev, care vor pune accent pe dezvoltarea gndirii, formarea aptitudinilor i a deprinderilor de analiz, interpretare a sistemului ce vizeaz asigurarea calitii. Orele de instruire teoretic se recomand a se desfura n cabinete i laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunztor: retroproiector, video, acces Internet, proceduri de sistem, operaionale, instruciuni de lucru, colecie de reglementri tehnice i normative specifice construciilor i instalaiilor, proiecte pentru construcii i instalaii, fie de lucru, fie de autoevaluare, portofolii, calculatoare cu programe de aplicaii pe tipuri de machete care vizeaz sistemul de management al calitii. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: -elevii nva cel mai bine atunci cnd nvarea rspunde nevoilor lor -elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare -elevii au stiluri diferite de nvare -elevii particip cu cunotinele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare -elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor Evaluarea trebuie s fie, corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz o singur dat. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Proiectarea evalurii competenelor se realizeaz prin stabilirea clar a programului i a modului de evaluare. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 16
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP- ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fie individualizate.
Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile . Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare tehnologice cu o bun dotare material. Instruirea n laboratoare tehnologice are importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii Asistenti medicali generalisti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activitilor privind proiectarea i implementarea sistemului calitii, pe baza documentaiei tehnice de specialitate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calitii. Principii fundamentale i vocabular, SR EN ISO 9000:2001 Cerine, PS Proceduri de sistem, PG Procedura general, PO Proceduri operaionale, IL Instruciuni de lucru, nregistrri, STAS- uri n vigoare.
MODULUL 41 : I. Nota introductiva
DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA
17
Modulul Deontologie si etica profesionala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Deontologie si etica profesionala Modulul se efectueaza in semestrul I si II al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore, din care 24 ore teorie si 36 ore laborator (aplicatii). Orele vor fi derulate pe parcursul a 12 x 2 saptamani, cate 1 ora/sapt. teorie , a 9 x 2 saptamani , cate 2 ore/sapt. aplicatii. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. II . Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Descrie fiinta umana ca entitate biopsihosociala , cu valori si principii de viata 2.Raspunde din punct de vedere profesional, moral si legal 3.Acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant III.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA ( 60 ore , din care 36 ore aplicatii) Nr. Unitate de Competenta Continuturi tematice crt competenta 41. Deontologie C1. Descrie fiinta si etica umana ca entitate Totalitate si individualitate profesionala biopsihosociala , cu 1.1 - identificare personala (CI/BI, stare valori si principii de civila, viata foaie de observatie,dosar medical)
-ingrijire holistica:fiinta unica,cu nevoi specifice;
-implicarea pacientului in propria ingrijire; -rolul de avocat al pacientului; -aspecte etice ale ingrijirii (compasiune, competenta, constiinta, angajare); 1.2 Valori si principii etice in nursing: - valori: viata;independenta;libertate;egalitate; nondiscriminare; -principii etice: binefacere vs.maleficienta; dreptate ( mod de impartire a adevarului); autonomie vs. paternalism; veracitate vs. sinceritate; fidelitate/confidentialitate; 1.3 Sisteme personale de valori: - devotament fata de profesie; - grija si afectiune; - incredere,putere/loialitate si libertate profesionala; Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 18
empatie,reputatie,imagine pozitiva de sine;
1.4 Drepturi si libertati: - Drepturile omului; - Drepturile pacientului; - Drepturile copilului; - Drepturile femeii in maternitate; etc. C2. Raspunde din punct de vedere profesional, moral si legal
Raspundere si responsabilitate:
2.1 raspundere - legala;morala ; responsabilitate-profesionala;civila; -neglijenta,culpa,fuga de raspundere; -eroare si greseala in nursing; deontologia actului medical; Norme de exercitare(conform legilor in vigoare) 2.2 drept medical- forme de scolarizare; - acces in profesiune; - statut socioprofesional; - pierderea dreptului de practica; -principiul OSCAR: reglementarea climatului de lucru al conducerii unitatilor sanitare (obiectivitate, specializare in munca de echipa,coordonare,autonomie si responsabilitate) 2.3 autorizare si acreditare: - obtinere atestat libera practica; - inregistrare in registrul unic al asistentilor medicali; -standarde de ingrijire bazate pe probitate, abnegatie,daruire,solicitudine,compasiune; -fisa postului; - autonomie si delegare in nursing;
Invatare continua si perfectionare profesionala
2.4 competente profesionale pe baza SPP; - oportunitati de invatare( studiu individual, media, internet,continuare studii); - participare la seminarii, conferinte,prezentari comunicari; - implicare in cercetarea in nursing; C3. Acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
Calitate in nursing
3.1 protocoale de ingrijire 19
securizant
relatii profesionale (cooperare, colaborare) comunicare eficienta, activa; Abordare in situatii de risc: 3.2 persoana informata: -ghiduri de informare a pacientului, familiei, comunitatii (pliante,brosuri); -consimtamant sau refuz al ingrijirilor pe deplin informata; -atitudine etica in situatii terminale; 3.3 abuzuri: verbale,fizice, sexuale, psihice; 3.5 iatrogenie:de explorare; psihogena; medicamentoasa;de institutionalizare; 3.6 eugenie; 3.7 risc asumat (valoarea bunului supus riscului este mai mica decat efectul obtinut;incredere exagerata in propriile forte;depasirea competentelor ) ; risc evaluat (atitudine fata de un pacient agresiv);
Bioetica
3.8 eutanasie; inginerie genetica( genom uman si clonare); fecundare in vitro/in vivo; 3.9 dileme etice ( ex:in boala canceroasa, avort, SIDA)
IV. Sugestii metodologice Modulul DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre asistentul medical cu modul de pedagogie. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: Elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; Elevul invata in mod activ; Lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; Nu se limiteaza doar la sala de curs; I se permite sa se exprime in mod creativ; Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; Experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
20
1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup ( Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada),joc de rol. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; De retinut! Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 2. test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3. probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua,ritmica, pe secvente mici), sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari ) . Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarinduse aplicarea cunostintelor la probleme reale. 2. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: o brainstorming; o sinectica; o metoda 6-3-5; o Phillips 6-6; o discutii panel; 3. Exemple de teme pentru aplicatii: Ranile invingatorilor se vindeca mai repede decat ranile cele ale invinsilor (vezi Totalitate si individualitate)-seminar de discutii Implicatii etice ale ingrijirii pacientului cu tulburari psihice(ex:agresivitate) ( vezi Risc asumat/risc evaluat) -lucru in grup Clarificarea propriilor valori Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 21
(vezi Sisteme personale de valori) autoevaluare d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CDuri, folii de retroproiector, culegeri de date ,etc. De retinut! Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. V.Sugestii bibliografice 1. American Nurses Association Codul pentru nurse ,1985 2. ANR,Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali, Bucuresti,1998 3. ANR,Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing, Bucuresti,1998 4. ANR,Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali,Bucuresti,2001 5. Dutescu,B. -Etos in medicina ,Editura Medicala, Bucuresti,1979 6. Fry,.Sara,T.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica, ICN,1994 7. Jurnalul de nursing , Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8. Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMS-Regional Office for Europe, Copenhaga, 1996 9. Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978 10. Miron,A.- Etica aplicata, Editura Alternative,1995 11. Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitate-Editura Universul,Bucuresti,1998 12. Scripcaru,Gh.,Ciornea,T.- Deontologie medicala,Editura medicala, 1979 MODULUL 42 : PSIHOLOGIE MEDICALA I. Nota introductiva Modulul Psihologie medicala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie medicala. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore, din care 24 ore teorie si 36 ore laborator (aplicatii). Orele vor fi derulate pe parcursul a 12 saptamani, cate 2 ore/sapt. teorie , si 3 ore/sapt. aplicatii, in total 5 ore/sapt. II. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii 2. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica 3. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
22
Unitate de competenta : PSIHOLOGIE MEDICALA ( 60 ore , din care 36 aplicatii) Nr. Unitate de crt competenta 42. Psihologie medicala Competenta C1.
Continuturi tematice
Arie de preocupari 1.1.Terminologie: factor,sanatate/boala,sanogeneza, Determina trauma psihica,adaptare psihofiziologica,exprimare emotii,pulsiune(instinct),imitatie,identificare, factorii psihici simptome psihosomatice(spasm,HTA, vertij versus manie, agresivitate) in dinamica 1.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune s sociala; afiliatie ( proximitate fizica,contact prin priviri, a raspunsuri calde,prietenoase); autostima si n egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii at si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine); at comunicarea diagnosticului de boala,empatie, ii motivatia de a fi pacient / 1.3 Psihologiasituational-existentiala a bolnavului: b dependenta (acceptare,ajutor,protectie);separarea de ol habitatul personal;complianta pacientului(fuga in boala, ii neacceptarea bolii);psihosociologia spitalului(organizare administrativa-sociala,rol de bolnav si rol de pacient, nevroza de spital); 1.4 Stres si disfunctionalitati:cauze,vulnerabilitate la stres( mecanisme de coping,locus of control,retea de sprijin);trasaturi imunogene si disimunogene ale personalitatii; diagnostic de stres-clinic si de laborator; grila de evaluare a stresului; factori de risc pentru profesia medicala. Comportamente protectoare si de risc. 1.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate: influenta culturala( obiceiuri, traditii, mentalitati), educatie intrafamiliala, convingeri personale; comportamente adictive( consum de alcool, tutun, droguri,etc) 1.6 Adaptare la stres: individuala (nivel de aspiratie si nivel de posibilitati/resurse;nevoile lui Ralphafiliere,securitate,noutatea experientei); colectiva (rezolvarea situatiilor conflictuale;apelul la reteaua de suport social,cresterea autocontrolului, prevenirea burn-out-ului profesional) Tulburari functionale 1.7 Fisa biografica (traume, accidente, violente, carente afective) 1.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor: Respiratorii ( rinoree,stranut in salve,crize de astm, Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 23 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
hiperventilatie); cardiovaculare(tahicardie,HTA,crize anginoase,lipotimii,constrictie-paloare/vasodilatatieeritem cutanat);digestive (pilorospasm,dischinezii biliare, hipersecretie HCL,hiperperistaltism); urogenitale(colici renoureterale,tulburari de dinamica sexuala); cutanate( prurit, eruptie); metabolice (anorexie, bulimie, obezitate, hiperglicemie); 1.9 Afectiuni de etiologie psihogena : boala ulceroasa, colon iritabil,dermatite atopice, astm bronsic, cardiopatie ischemica, HTA,TBC,tulburari menstruale,); psihologia pacientului infirm ; psihologia convalescentei
24
C2. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica
Tipurile psihologice si boala 2.1 Tip de personalitate:A si C(elemente caracteristice); Tipologii constitutionale :Kretschmer(picnic, leptosom, atletic); Sheldon(endomorf, mezomorf, ectomorf); Eysenck (introvet,extravert);Heymans, Wiersma, La Senne (nervosi, sentimentali, pasionali, colerici, sanguinici,flegmatici,amorfi,apatici). Personalitati accentuate(demonstrativ,hiperperseverenti, hiperexacti,distimici, hipertimici, exaltati, anxiosi, emotivi) 2.2 Dimensiuni tipologice in biografie: reactii la boala ( recunosterea,negarea,ignorarea,resemnarea); imagine de sine si detaliile corporale ( stima de sine) 2.3 Particularitati psihofiziologice legate de varsta si sex ( stadii,etape, crize); psihologia medicala a femeii (pacienta, asistenta medicala, gravida,lehuza);psihologia persoanei cu disabilitati; 2.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura emotionala,ideea de prejudiciu,anxietatea,reducerea/ pierderea timpului de contact cu lumea,teama de necunoscut, noutatea anesteziei); interventii psihologice in preoperator, postoperator precoce si tardiv;
Corelate psihologice ale bolii

2.5 Transformari psihocomportamentale induse de boala :tulburari nevrotice, supraalimentatie, sedentarism,fumat/droguri,reculul insertie/reinsertie sociala; regresia afectiva si comportamentala,evaziunea, exaltarea Eului,contagiunea informationala; 2.6 Psihologia medicamentului si complianta terapeutica:reactii adverse,dependenta medicamentoasa, prescrierea medicametelor( limite, presiuni), medicina alternativa); mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice; 2.7 Efectul placebo:variabile ale pacientului/medicului; indicatii ci contraindicatii ale E.P. Modalitati de optimizare a actului de ingrijire 3.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice: indicatori de calitate a vietii( stare de bine;capacitate de functionare fizica,psihica, sociala, de rol ;factori extrafamiliali;bunuri si servicii ; mediu; posibilitati de informare;perfectionare; 3.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient (relatie asimetrica vs.relatie simetrica): asteptarile pacientului si libertatea de decizie;automedicatie; 25
C 3.Sustine pacientul in mentinerea / restaurarea calitatii vietii
3.3Abordare in cazul pacientilor psihici activarea resurselor potentiale; autovalorizare,gandire pozitiva; 3.4 Iatrogenia psihogena : contradictii intre mesajul verbal si nonverbal; lipsa de tact; combaterea inchiderii in sine , menajarea si tactici de comunicare a vestilor proaste; 3.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului: obiceiuri, presiuni; Abordare in situatii de criza si in faza terminala 3.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici: in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista, dar ferma); in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la personalitatea pacientului); in recidiva sau stadiu terminal(sustinere ,suport emotional) 3.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv combaterea socului emotional, a negarii, autoculpabilizarii; detectarea depresiei si prevenirea sinuciderii; ascultare empatica,necritica sau judicativa; crearea unui mediu e suport social si spiritual; incredere si confidentialitae in actul ingrijirii; 3.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative atitudine fata de pacient si familia acestuia; sustinere in faza de negare,confuzie,resemnare,acceptare traditii ,obiceiuri ; Psihoterapie 3.9 Psihoterapie suportiva simpla: activarea resurselor psihice personale ale pacientului; dezvoltarea resurselor fizice conservate; favorizarea exteriorizarii emotiilor, gandurilor; sustinere in acceptarea bolii; persuasiune ( cu elemente sugestive) 3.10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv: sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare,alcool, tutun); cresterea motivatiei pentru schimbare; automonitorizarea comportamentelor legate de consum; 3.11 Terapia pierderii la copii: pregatirea copiilor pentru pierderi(afective, de persoane, de mediu stabil); terapie prin joc; verbalizarea sentimentelor si trairilor; comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe incredere , siguranta protectie;
IV. Sugestii metodologice Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
26
Modulul PSIHOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane) . In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: Elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; Elevul invata in mod activ; Lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; Nu se limiteaza doar la sala de curs; I se permite sa se exprime in mod creativ; Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; Experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup ( Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada),joc de rol. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; De retinut! Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 4. probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 5. test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 6. probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua,ritmica, pe secvente mici), sau sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari ) . Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 27
c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 2. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale,urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Ex. Problema reala: interventia chirurgicala. Grup de discutii : Ideea de prejudiciu in actul chirurgical Test scris :Modalitati de crestere a compliantei pacientului; Practic: Studiu de caz-Reactia la boala, 3. Aplicatiile vor urmari formarea de abilitati prin care elevul aplica,utilizeaza cunostintele detinute pentru a rezolva o problema aparuta,bazandu-se pe o relationare logica a informatiilor in raport cu un scop. Ex:Scop:Sustinerea pacientului in mentinerea/restaurarea calitatii vietii Grup de discutii:Mod de abordare a unui copil cu neoplasm-comunicare de vesti proaste Eseu (max.250 cuvinte):Cresterea motivatiei de a renunta la consumul de alcool(tutun) 4. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarinduse aplicarea cunostintelor la probleme reale. 3. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: o brainstorming; o sinectica; o metoda 6-3-5; o Phillips 6-6; o discutii panel; Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector,teste psihologice,etc. De retinut! Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. V. Sugestii bibliografice 1. Athanasiu,A.-Tratat de psihologie medicala,Editura Oscar Print,Bucuresti,1998 2. Bradu-Iamandescu,I.- Manual de psihologie medicala,Editura Infomedica, Bucuresti,1995 3. Bradu-Iamandescu,I Dinamica psihosociala a practicii medicale,Editura Infomedica, Bucuresti,2003 4. Bradu-Iamandescu,I Psihologia medicala,vol I, Editura Infomedica, Bucuresti,2005 5. Lupu,I.,Zanc,I.- Sociologie medicala- teorie si aplicatii,Editura Polirom,Iasi, 1999 6. Mitrofan,I.,Buzducea,D.- Psihologia pierderii si terapia durerii, Editura Sper, Bucuresti,2002 7. Neculau,A.(coord)- Psihologie sociala, Editura Polirom,1996 8. Rascanu,R.-Psihologie medicala si asistenta sociala,Editura Societatea Stiinta si tehnica, Bucuresti,1996 MODULUL 43 PEDAGOGIE
I. Nota introductiva Modulul Pedagogie face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Pedagogie. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 28
Modulul este parcurs in semestrul I al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore, din care 24 ore teorie si 36 ore laborator (aplicatii). Orele vor fi derulate pe parcursul a 12 saptamani, cate 2 ore/sapt. teorie,. si 3 ore/sapt. aplicatii, in total 5 ore/sapt. II. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Evidentiaza rolul educatiei , ca actiune sociala specifica, in dezvoltarea personalitatii 2. Utilizeaza comunicarea didactica 3. Aplica metodologia invatarii si studiului individual III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : PEDAGOGIE ( 60 ore , din care 36 aplicatii) Nr. Unitate de crt competenta 43. Pedagogie Competenta C1. Evidentiaza
Continuturi tematice
r o activitatii SNC; temperamentele si abordarea l u psihopedagogica; l e d 1.2 mediu- proximal,distal,nisa de dezvoltare; u 1.3 educatie concept;laturi (intelectuala ,tehnologica, c profesionala, moral-civica,religioasa,juridica,estetica, a igienosanitara); ti caracteristici: specific umane,caracter social-istoric, e caracter necesar,obiectiv, permanent;caracter national si i, universal; c functii: crestere si dezvoltare fizica armonioasa;transmitere a de informatii,experiente, deprinderi; transmitere de norme a etice; c Stadialitate ti 1.4 stadii genetice si de varsta: stadialitate psihodinamica u ( invatare pe parcursul intregii vieti; n 1.5 stadialitate cognitiva ( Piaget-varsta cuprinsa intre 0e 11/12 ani -15/16 ani); stadialitate morala (Kohlberg-varsta s cuprinsa intre 4-13 ani); stadialitate psihosociala o (Erickson-perioada intregii vieti); c i Demers educational a 1.6 ideal educational dimensiune sociala, psihologica, pedagogica; l Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 29 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
Factorii dezvoltarii ontogenetice: 1.1 ereditate concept, rol, predispozitii ereditare; particularitati anatomo- fiziologice ale analizatorilor si
a s p e c i f i c a , i n d e z v o lt a r e a p e r s o n a li t a ti i C2. Utilizeaza comunicarea didactica
obiective - ale formarii (atitudini, capacitati,priceperi si deprinderi); - invatarii- asimilare de cunostinte; 1.7 operationalizarea obiectivelor pedagogice: conditii generale; achizitii ale invatarii( in plan cognitiv, afectiv,psihomotor); 1.8 principii didactice: integrarea teoriei cu practica; respectarea particularitatilor individuale si de varsta; principiul accesibilitatii cunostintelor,priceperilor si deprinderilor; principiul sistematizarii si continuitatii in invatare; principiul participarii active a elevului la procesul de predare,invatare, evaluare;)
Sisteme de educatie si forme de comunicare: 2.1 educatie- formala, nonformala,informala; comunicare- verbala,nonverbala,paravebala; - accidentala, subiectiva, instrumentala; - implicatii psihopedagogice; comunicare didactica- schema comunicarii(factori, distanta,cod personal,bruiaj, blocaj, distorsiune, filtrare mesaje); - caracteristici( dimensiune explicativa, logica pedagogica,pericolul transferului de autoritate,personalizarea comunicarii); 30
C3.Aplica metodologia invatarii si studiului individual
Educatia adultului 2.2 obiective : dobandirea autonomiei formative; crearea unui stil de munca activ,autocontrolat); factori: accelerarea schimbarilor,explozie demografica; evolutia tehnologiei;utilizarea timpului liber;multiplicarea profesiunilor;democratizarea vietii sociale;) forme: (intraeducationale-postuniversitare, cursuri perfectionare,training; extraeducationale-munca intelectuala, simpozioane, conferinte,mese rotunde); Strategii de formare si educatie 2.3 arta motivarii ( motivatie de realizare-intrinseca; extrinseca;nivel de aspiratii;recompensa meritata); 2.4 profilul educatorului ( personalitatea profesorului; competenta si tact pedagogic;stil de predare; tipuri de relatii profesor-elev); 2.5 educatie interculturala concept; consecinte pedagogice; Rolul educatorului: 3.1 metodologia instruirii (strategii didactice:de tip expositiv-euristic,de tip algoritmizat; lucrari practice ,lucrul in grup) 3.2 proiect tehnologie didactica (obiective, elemente componente) Adaptarea evaluarii 3.3 tip de evaluare : ritmica,continua;sumativa,cumulativa; observare si apreciere verbala; chestionare orala; teste docimologice; verificare prin lucrari practice; autoevaluare; 3.4 evaluare rata succes-esec: strategii de promovare a succesului: familiale-familie activa,conditii bune de viata,spirit de independenta; de natura psihofiziologica-stare de sanatate,capacitati psihologice; de natura pedagogicacalitatea actului de predare- invatare; cauze insucces:familiale: familii dezorganizate,parinte singur,conditii precare; psihofiziologice-tulburari fiziologice,psihocomportamentale psihosociale; pedagogice- curriculum neadaptat;baza tehnico-materiala necorespunzatoare,relatii deficitare elev- profesor; OSP necorespunzatoare;evaluare subiectiva; Creativitate 3.5 specificul invatarii umane:rezolvare de probleme;
31
memorare inteligent;motivatie si vointa; 3.6 formare intelectuala: atentie;memorie de lunga durata ; conditii ale memorarii facile,temeinice; 3.7 creativitate umana: factori intelectuali, volumul experientei, factori sociali; etape-perioada de preparare,de incubatie, de iluminare,de verificare;
IV. Sugestii metodologice Modulul PEDAGOGIE poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane) . In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de necesitatea abordarii unor metode de educatie a adultului: Elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; Elevul invata in mod activ; Lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; Nu se limiteaza doar la sala de curs; I se permite sa se exprime in mod creativ; Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; Experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie umpland vase goale. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup ( Bolul pestelui de aur, Caruselul, Bulgarele de zapada),joc de rol. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; De retinut! Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 7. probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 8. test scris, fisa de lucru, referat,eseu (ex: cu numar de cuvinte prestabilit); 9. probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor ( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 32
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua,ritmica, pe secvente mici), sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari ) . Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarinduse aplicarea cunostintelor la probleme reale. 2. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: o brainstorming; o sinectica; o metoda 6-3-5; o Phillips 6-6; o discutii panel; 3. Exemple de teme pentru aplicatii: Argumentati de ce para- si nonverbalul sunt codificate de 4,5 ori mai repede decat verbalul (vezi Comunicarea)- lucru pe grupe Care sunt deosebirile intre invatarea observata la mamifere si cea specific umana? ( vezi Creativitatea)- grup de discutii d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector,proiecte de tehnologie didactica ,etc.
1.
Modulul 44:
CERCETARE IN NURSING
Nota introductiva Modulul CERCETARE IN NURSING face parte din pregatirea specifica din anul III, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul CERCETARE IN NURSING se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata CERCETARE IN NURSING. Modulul are alocate 60 ore din care 24 ore de teorie si 36 ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specifice calificarii. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 33
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Descrie principalele domenii de cercetare in nursing. 2. Explica metodele, tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. 3. Concepe un proiect de cercetare in nursing. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CERCETARE IN NURSING (60 ore din care 24 ore de teorie si 36 ore de pregatire practica ) Nr. crt. 44. Unitatea de competenta Cercetare in nursing Competente Continuturi
C.1. Descrie Domenii: principalele 1.1. Promovarea sanatatii si prevenirea domenii ale imbolnavirilor: alimentatia, cercetarii in nursing fumatul, sedentarismul, planificarea examinarilor periodice, etc. 1.2. Intelegerea sau acceptarea tratamentului prescris: in functie de obiceiurile familiale, motivatia pacientului, varsta, sexul, nivelul educational, etc. 1.3. Procesul de ingrijire (nursing) pentru pacientii cu anorexie, consum de droguri, alterarea stimei de sine, etc. 1.4. Grupele de populatie cu risc mare de imbolnavire: datorita stilului de viata, conditiilor de mediu, obisnuintelor familiale, etc. C.2. Explica 1. Metode de cercetare: metodele, tehnicile 1.1. Observatia clinica: definitie, si instrumentele de conditii, etc. investigare in 1.2. Experimentul natural: definitie, nursing. conditii, rezultate. 1.3. Metoda analizei documentelor(analiza statistica si analiza de continut): bilet de trimitere, de transfer, de iesire din spital, foaie de observatie, analize, investigatii, etc. 2. Tehnici si instrumente: 2.1. Interviul direct-indirect, cu intrebari inchise/deschise, clinic. 34
C.3. Concepe un proiect de cercetare in nursing.
2.2. Ancheta demografica, socioeconomica, sondajul de opinie. 2.3. Chestionarul cu intrebari standardizate. Etapele cercetarii in nursing: 1 Pregatirea cercetarii: alegerea temei si a obiectivelor investigatiei, stabilirea ipotezelor de lucru, alegerea mijloacelor de investigatie (metodele si tehnicile de cercetare). 2. Colectarea datelor necesare: activitatea de teren, efortul cercetatorului, etc. 3. Analiza si interpretarea datelor: subiective, obiective, semne clinice, etc. 4. Redactarea unui raport final cu propuneri si solutii, care respecta anonimatul persoanelor, a confidentialitatii informatiilor; informarea forurilor ierarhic superioare interesate de problema cercetata.
Sugestii metodologice Modulul CERCETARE IN NURSING poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CERCETAREA IN NURSING. Continutul modulului este proiectat pentru 60 ore pe an si se va desfasura astfel: 2 ore /saptamana teorie si 3 ore aplicatii practice/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare 35
elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, C.D uri, folii de retroproiector. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Modulul: 45. GINECOLOGIE I NURSINGUL N GINECOLOGIE Not introductiv Modulul GINECOLOGIE I NURSINGUL N GINECOLOGIE face parte din pregtirea specific din anul III, semestrul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul GINECOLOGIE I NURSINGUL N GINECOLOGIE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat GINECOLOGIE I NURSINGUL N GINECOLOGIE. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 36
Modulul are alocate 60 ore din care 24 ore teorie (12 ore predate de medic, 12 ore predate de instructorul de nursing) i 36 ore pregtire practic (stagiu clinic) n secia de specialitate. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor ginecologice. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacientele cu afeciuni ginecologice. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4. Aplic intervenii proprii i delegate. 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen: GINECOLOGIE I NURSINGUL N GINECOLOGIE (60 ore din care 36 ore de pregtire practic stagiu clinic). Nr. crt. 45. Unitate de competen Ginecologie i nursingul n ginecologie. Competene C.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor ginecologice Coninuturi 1. Semne i simptome prezente n afeciunile ginecologice. 1.1. Tulburrile ciclului menstrual. 1.1.1. Tulburri n exces: menoragia (hipermenoreea), polimenoreea, metroragia, menometroragia; 1.1.2. Tulburri n minus: hipomenoreea, oligomenoreea, amenoreea. 1.1.3. Sindromul intermenstrual. 1.2. Hemoragia: cauze generala i locale, cantitatea, ritmul i durerea asociat, aspectul sngelui; hemoragii care survin n copilrie, n perioada pubertar i la femeia n plin activitate genital.
1.3. Leucoreea: debut, caracterul scurgerilor, circumstane de apariie, semne funcionale asociate (prurit, arsuri, algii pelviene, dispareunie, usturimi la sfritul miciunii. 1.4. Durerea pelvin: intensitate (supraacut, acut, subacuta, cronic), timpul de apariie i durata, Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 37 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
localizare i iradiere, factori provocatori sau paleativi; dispareunia. 2. Principalele afeciuni ginecologice. 2.1. Infeciile aparatului genital feminin. 2.1.1. Vulvovaginite: definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, evoluie, principii de tratament. 2.1.2. Bartholonita: definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, evoluie, principii de tratament. 2.1.3. Cervicite (metrite cervicale) i displazii cervicale: definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, evoluie, principii de tratament. 2.1.4. Boala inflamatorie pelvin (BIP): definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, evoluie, principii de tratament. 2.2. Tulburri de static uterin i incontinena urinar definiie, manifestri, investigaii, tratament. 2.2.1. Deviaii uterine. 2.2.2. Prolapsul genital definiie, etiologie, evoluie, tratament. 2.2.3. Incontinena urinar la femeie: cauze, investigaii, tratament. 2.3. Tumori ale aparatului genital. 2.3.1. Tumori benigne: fibromul uterin, tumori ovariene benigne, tumori secretante. Definiie, semne i simptome, investigaii, evoluie i complicaii, principii de tratament. 2.3.2. Tumori maligne: leziuni precanceroase, cancerul de col i corp uterin, cancerul de ovar: clasificare, simptomatologie i investigaii, stadializare, evoluie i pronostic, principii de tratament. 2.4. Patologia snului. Patologia netumoral. Cancerul de sn. Etiopatogenie, morfopatologie, screening-ul cancerului mamar, clasificarea stadial, tratamentul. 2.5. Sterilitatea conjugal. Contracepia i planificarea familial. 2.5.1. Sterilitatea i infertilitatea. Definirea termenilor, implicaii psihologice, investigaii, tratament. 2.5.2. Contracepia hormonal. Dispozitivul intrauterin (DIU). Metode locale i de barier. 2.6. Menopauza: definiie, manifestri clinice, terapia de substituie. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
38
C.2. Identific probleme de dependen i stabilete diagnosticul de ngrijire (nursing) la pacientele cu afeciuni ginecologice.
1. Culegerea de date (date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu, observaie, cercetarea documentelor medicale (foaia de observaie clinic, bilete de ieire din spital i buletine de analiz, scrisori i trimiteri medicale, reete, carnet de sntate), discuii cu membrii echipei de ngrijire i aparintorii, participarea la examenul clinic general i ginecologic, msurarea temperaturii, pulsului, respiraiei, tensiunii arteriale. Analiza i sistematizarea datelor semnificative. 2. Independena/dependena. 2.1. Manifestri de independen: stare de contie prezent, R, P, TA, T0 n limite normale, mobilitate pstrat, alimentaie i hidratare corespunztoare, somn i odihn suficiente, confort asigurat, absena durerii, eliminri urinare i intestinale normale, lipsa scurgerilor vaginale, comunicare eficient la nivel motor i afectiv, sentiment de utilitate. 2.2. Probleme de dependen: durere (supraacut, acut, subacut, cronic), mobilitate limitat, inapeten, postur inadecvat, circulaie inadecvat, hipertermie sau hipotermie, vulnerabilitate crescut fa de infecii, rnire. 2.3. Surse de dificultate: anxietate, stress, lips de cunostine, proces infecios. 2.4. Manifestri de dependen: nervozitate, iritabilitate, sngerare uterin, ameeli, fatigabilitate. 2.5 Diagnostic de ngrijire (nursing) = PES (problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependen).
1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce msur?, cnd?, obiective C.3. pe termen scurt, mediu i lung). Elaboreaz 2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor planul de vitale i vegetative, a strii de contien, ngrijire supravegherea scurgerilor vaginale, profilaxia (nursing). infeciilor, prevenirea complicaiilor. 2.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare i alimentare, igien, mobilizare, supravegherea eliminrilor, educaie. 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, pregtirea pentru mici intervenii ginecologice, pregtirea preoperatorie i ngrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general i local. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 39 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
1. Resurse materiale. 1.1. Instrumente: specul bivalv, valve vaginale, C.4. pense porttampon lungi, pense pentru col, pense Aplic pentru biopsie, chiurete, bisturiu, foarfece, interveniile histerometru, spatula Ayre, seringi de mrimi proprii i diferite, aparat Schultze, colposcop, histeroscop, delegate. celioscop, electrocauter, aparat pentru insuflaie. 1.2. Materiale: tampoane, comprese, soluii dezinfectante, recipiente pentru produsele recoltate, soluii pentru investigaii (acid acetic 3%, Lugol, nitrat de argint 5%, albastru de toluidin etc.), lame, lamele, manui, cmpuri, ace lungi de 10-15 cm i groase de 0,8-1 mm, soluii anestezice, substane de contrast (omnipaque, histeropaque, odiston, medicamente antihistaminice. 2. Pregtirea pacientei. 2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic, obinerea colaborrii i acordului, respectarea pudorii). 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, asigurarea poziiei adecvate, toaleta local, evitarea splturilor, a raportului sexual i a administrrii medicamentelor local, stabilirea momentului optim. 3. Intervenii specifice. 3.1. Investigaii. 3.1.1. Examene de laborator: examenul secreiei cervico-vaginale (bacteriologic i parazitologic, determinarea PH-ului vaginal, examenul citohormonal, studiul glerei, examenul citotumoral Babe-Papanicolau, dozri hormonale n snge i urin. 3.1.2. Examene endoscopice: histeroscopia, colposcopia, celioscopia. 3.1.3. Examene imagistice: ecografia, histerosalpingografia, rezonana magnetic nuclear (RMN), tomografia computerizat (TC), mamografia, galactografia, xerografia, termografia. 3.1.4. Alte investigaii. Puncia vaginal (culdopuncia): definiie, scop, indicaii/contraindicaii, materiale necesare, pregtirea pacientei, tehnica efecturii punciei (rolul asistentei), pregtirea produsului pentru examen, supravegherea dup puncie, reorganizarea locului de munc, notarea n foaia de observaie, incidente i accidente, conduit. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 40 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
Curba termic bazal. Histerometria: indicaii/contraindicaii, incidente, accidente. 3.2. Intervenii ginecologice. 3.2.1. Biopsia: definiie, scop, locul recoltrii (vulv, vagin, cervix-col, endometru). 3.2.2. Chiuretajul uterin: definiie, scop, pregtirea materialelor i a pacientei, rolul asistentei n timpul tehnicii, observarea coninutului extras, recoltarea fragmentelor pentru examinare i trimitere la laborator, supravegherea dup intervenie, reorganizarea locului de munc, notarea n foaia de observaie, incidente, accidente. 3.2.3. Spltura vaginal: definiie, scop, indicaii i contraindicaii, materiale necesare, pregtirea pacientei, executarea tehnicii, observarea aspectului, lichidului eliminat. 3.2.4. Tamponamentul vaginal: indicaii, contraindicaii, tehnic. 3.3. Pregtirea preoperatorie. 3.3.1. Pregtirea general, susinerea psihic n interveniile mutilante, bilanul strii de sntate i investigaii obligatorii. 3.3.2. Pregtirea special: aseptizarea cavitii vaginale (splare, meare), examenul secreiei vaginale, pregtirea cmpului operator, ndeprtarea pilozitii, montarea sondei). 3.3.3. Pregtirea n urgene: sarcina ectopic, chistul de ovar torsionat, necrobioza fibromului uterin. 3.4. ngrijirea postoperatorie. 3.4.1. Transportul la salon, poziia n pat. 3.4.2. Supravegherea postanestezic. 3.4.3. Supravegherea faciesului, supravegherea funciilor vitale, a diurezei, stri abdominale, relurii tranzitului intestinal, combaterea durerii, supravegherea pansamentului, reluarea alimentaiei, mobilizarea, prevenirea complicaiilor postoperatorii, educarea pacientei n vederea externrii. 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate manifestri de dependen absente C.5. sau ameliorate, satisfacia pacientului. Evalueaz 1.2. Nerealizate manifestri de dependen care se rezultatele menin sau aprute perioada ngrijirii. ngrijirilor 2. Reformularea obiectivelor adaptate la aplicate. capacitile fizice (resurselor) pacientului/familiei. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 41 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
3. Planificarea interveniilor adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului. Sugestii metodologice Modulul GINECOLOGIE I NURSINGUL N GINECOLOGIE poate fi parcurs n mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind GINECOLOGIE I NURSINGUL N GINECOLOGIE. Coninutul modulului este proiectat cu un numr de 60 de ore pe an i se va desfaura astfel: 2 ore/sptmna teorie semestrul I anul II (1 or predat de medic si 1 or predat de maistrul instructor) si 36 ore pregtire practic (stagiul clinic). Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 42 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Modulul 46: OBSTETRICA I NURSINGUL N OBSTETRIC Modulul OBSTETRICA I NURSINGUL N OBSTETRIC face parte din pregtirea specific din anul III semestrul I pentru calificare : asistent medical generalist. n modulul OBSTETRICA I NURSINGUL N OBSTETRIC se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat OBSTETRICA I NURSINGUL N OBSTETRIC. Modulul are alocate 120 de ore din care 48 ore teorie (24 ore predate de medic, 24 ore predate de instructorul de nursing) i 72 de ore pregtire practic (stagiu clinic) n secia de specialitate. Pregtirea moaelor prin programe speciale reduce parial competenele asistentului medical generalist n domeniul ngrijirii gravidei, luzei i nou-nscutului, mai ales n maternitate. Modulul cuprins n curriculum-ul asistentului medical generalist este absolut necesar avnd n vedere domeniul vast n care acesta poate s lucreze fiind pus n situaia de a ndeplini unele din atribuiile moaei n situaii limit (izolare geografic, inundaii, nzpezire, travaliu precipitat i natere la domiciliu sau n ambulan, sngerare, eclampsie). Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 1. Descrie aparatul genital feminin i bazinul obstetrical. 2. Analizeaz modificrile organismului n timpul sarcinii,semne i simptome de sarcin. 3. Supravegheaz travaliul normal, naterea normal i nou-nscutul n cazuri de urgen 4. Supravegheaz perioada de luzire si revenirea femeii n familie. 5. Particip la identificarea i supravegherea gravidelor cu risc obstetrical. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 43
Unitatea de competen: OBSTETRICA I NURSINGUL N OBSTETRIC (120 ore din care 72 ore pregtire practic stagiu clinic). Nr. crt. 46. Unitate de Competene competen Obstetric i C.1. particularitile Descrie de ngrijire aparatul genital feminin i bazinul obstetrical. Coninuturi 1.Noiuni de anatomie a aparatului genital 1.1 Organele genitale externe: vulva 1.2.Organele genitale: inerne: ovarul, trompa, uterul, vaginul. 2.Notiuni de fiziologie a aparatului genital 2.1.Functiile ovarului: ovogeneza si functia endocrina 2.2.Functiile trompei: cale de trecere pentru elementele sexuale si ou, loc de fecundatie. 2.3.Functiile uterului: ciclu mestrual si reintinerirea endometrului, loc de nidatie si dezvoltare a sarcinii, nastrea naturala 2.4. Functiile vaginului, organ de copulatie si de trecere a fatului. Fecundatia, migratia, nidatia. 2.5.Glanda mamara descriere, rol. 3. Bazinul obstetrical. 3.1. Bazinul osos: alcatuire, repere obstetricale (creasta iliaca, spina iliaca antero-superioara, promontoriu, simfiza pubiana si arcul pubian, iminenta ilio-pectinee, articulatia sacro-iliaca, tuberozitatea ischiatica, linia arcuata), stramtorile bazinului, diametrele. 3.2. Bazinul moale planseul pelviperineal.
1.Modificarile organismului in timpul sarcinii. 1.1. Modificarile generale din partea sistemelor si aparatelor 1.2.Modificari locale 2. Sarcina normala semne si simptome 2.1.Trimestrul I: amenoreea, semne digestive, manifestari neuropsihice, semne urinare, modificari de forma si volum ale uterului. 2.2. Trimestrul II amenoree, tulburari neurovegetative diminuate, miscari fetale, bataile cordului fetal, cresterea in volum a uterului, modificari de consistenta, cresterea excitabilitatii si contractilitatii. 2.3.Trimestrul III uter marit de volum, miscari fetale active, bataile cordului fetal, parti mici fetale palpabile, manifestari deteminate de adaptarea a organismului la sarcina. 2.4.Investigatii paraclinice in sarcina. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 44 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
C.2. Analizeaz modificrile organismului in timpul sarcinii, semne si simptome de sarcina
2.4.1.Examene de laborator: teste imunologice si radioimunologice. 2.4.2.Investigatii ultrasonice:auscultatia Doppler, ecografia. 2.4.3.Examenul lichidului amniotic: aminocenteza si amnioscopia. 3.Supravegherea prenatala 3.1.Obiectivele consultatiei prenatale si luarea in evidenta. 3.2. Prima consultatie prenatala: bilantul starii de sanatate (anamneza, examenul general pe aparate, examenul obstetrical) si selectionarea gravidelor cu risc, stabilirea varstei sarcinii si a datei probabile a nasterii; teste de laborator initiale. 3.3. Consultatiile prenatale din trimestrul II, III 3.4.Schema repetrii testelor de laborator. 4.Educatia gravidei. 4.1.Igiena sarcinii, alimentatia, igiena vestimentara si corporala, activitatea, igiena muncii, pregatirea prenatala (pregatirea mameloanelor pentru alimentatia la san). Medicamentele si sarcina. Adaptarea la rolul de mama. Influenta sarcinii asupra sexualitatii si familiei 4.2.Problemele de dependenta in sarcina: alterarea confortului in legatura cu greurile i vrsturile, arsura epigastrica, constipatia, sangerarea gingiilor, hemoroizi si varice; deficit de cunostinte in legatura cu evolutia sarcinii, nasterea, ingrijirea copilului. 1.Pregatira geavidee ptr. nastere 1.1. Examenul gravidei la termen Pregatirea propriu - zisa pentru nastere 2. Semnele declansarii travaliului: contractii uterine ritmice si dureroase, eliminarea dopului gelatinos, deschidera colului. 3. Asistarea nasterii in cazuri de urgenta 3.1. Perioadele si timpii nasterii 3.1.1. Conduita in perioada de dilatatie, sarcinile asistentului medical privind monitorizarea mamei si copilului: masurarea tensiunii arteriale, pulsului, temperaturii, observarea comportamentului; supavegerea b.c.f, semne de suferinta fetala, modificarea caracteristicilor contractiilor, starea membranelor si colului, aspectul lichidului amniotic. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 45 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat C.3. Supravegheaz travaliul normal, naterea normala si nou nascutul in cazuri de urgenta
3.2.Conduita in expulzia fatului: pregatira campului operator, respectarea asepsiei si antisepsiei, asigurarea materialelor pentru primirea copilului. 3.3.Conduita in delivrenta: semnele dezlipirii placentei , controlul integritatii placentei si a tesuturilor moi. 3.4.Supravegherea lauzei in primele doua ore dupa nastere, perioada a IV-a. 4. Primele ngrijiri acordate nou-nscutului in sala de natere: dezobstrucia, pensarea, ligaturarea i secionarea cordonului, stabilirea scorului APGAR, profilapsia oftalmiei, cntrire i msurare; - ngrijiri n apnee tranzitorie, asfixia albastr, alb, traumatisme obstetricale; - ngrijiri n primele ore i primele ore i primele zile dup externare: alimentaia i igiena, plaga ombilical, identificarea malformaiilor. C.4. Supravegheaz perioada de lauzie si revenirea in familie.
1.Lauzia fiziologica definitie. Perioadele lauziei (imediata, propriu-zisa, tardiva, supravegherea functiilor vitale, refacerea fiziologica si anatomica a organismului matern). 2. Supravegherea manifestarilor lauziei: scurgerea lohiilor, involutia uterina, secretia lactata culegerea datelor, identificarea eventualelor probleme , intocmirea planului de ingrijire. 3.Educarea lauzei pentru autoingrijire:igiena corporala si locala, igiena sanilor si a alaptarii, alimentatia lauzei, reluarea activitatii fizice si sexuale, masuri contraceptive. Plan de educatie, prevenirea complicatiilor post partum.
4. Educarea familiei pentru sprijinirea lauzei Rolul parintilor dupa nastere, adaptarea copiilor existenti, parinti cu deficiente senzoriale si motorii, adaptarea bunicilor. C.5.5. 1. Sarcina patologica Particip la 1.1. Patologia materna asociata cu sarcina: identificarea i cardiopatiile, bolile respiratorii, bolile renale, Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
46
supravegherea gravidelor cu risc obstetrical.
bolile endocrine, bolile infectioase, bolile hematologice, diabetul, sifilisul si gonoreea, intoxicatii cronice (alcoolism, tabagism, consum de droguri).Influenta sarcinii asupra bolii i a bolii asupra sarcinii. 1.2. Sarcina cu risc prin factori materni de ordin general (varsta sub 20 sau peste 35 de ani, multiparitatea, inaltime si/sau greutate sub limita) conditii de peristaza neprielnice, antecedente obstetricale si ginecologice, distocii osoase. 1.3.Boli proprii sarcinii. 1.3.1.Disgravidia precoce: ptialismul, varsaturile incoercibile. 1.3.2.Disgravidia tardiva (hipertensiunea de sarcina).Preeclampsia si eclampsia. 1.4.Hemoragiile din sarcina. 1.4.1.Hemoragii din prima jumatate: avortul, mola hidatiforma, sarcina extrauterina. 1.4.2.Hemoragii din a doua jumatate: avortul din lunile V-VI, placenta praevia, abruptio placentae ruptura uterin. 1.5.Anomalii de durata a gestatiei. 1.5.1.Nasterea prematura: definitie, cauze, primele ingrijiri acordate nou-nascutului prematur. 1.5.2.Sarcina prelungita suferinta fetala. 1.6.Anomalii de numar. 1.7. Distocii de dinamica si dilataie noiuni sumare. 1.8. Patologia anexelor fetale. 1.9.Incompatibilitatea sanguina Rh si AOB. 1.10.Suferinta fetala, moartea ftului in uter. 1.11.Interventiile chirurgicale si sarcina. 2. Probleme de ingrijire: hipersalivatie, varsaturi incoercibile, HTA, dispnee, edeme, albuminurie, risc de sangerare, risc inalt de pierdere a starii de constienta, risc de anemie, alterarea echilibrului hidro-electrolitic, rsic de alterare a integritatii tegumentelor si posibil risc de infectie.
3. Planul de ingrijire pentru: 3.1.Hiperemeza gravidica (varsaturi incoercibile). 3.2 Disgravidie tardiva (preeclampsie si eclampsie). 3.3.Ruptura prematura a membranelor. 3.4.Prolabare de cordon. 3.5.Nasterea prematura. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 47 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
3.6.Placenta praevia. 3.7.Abruptio placentae (apoplexia uteroplacentara). 3.8.Hemoragiile postpartum. Sugestii metodologice Modulul OBSTETRICA I NURSINGUL N OBSTETRIC poate fi parcurs n mod independent sau n corelare cu modulul Puericultur i pediatrie i nursingul specific. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind OBSTETRICA I NURSINGUL N OBSTETRIC. Coninutul modulului este proiectat cu un numr de 120 de ore pe an i se va desfura astfel: 4 ore/sptmna instruire teoretic semestrul I anul III (2 ore predate de medic si 2 ore predate de maistrul instructor) i 72 ore pregtire practic (stagiul clinic). Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Cadrul didactic trebuie s structureze coninuturile astfel nct s-i permit elevului s-i nsueasc baza de cunotine care s-l ajute la dobndirea competenelor stabilite avnd n vedere numrul relativ mic de ore teoretice i pregtire practic. Asistentul medical generalist lucreaz alturi de medicul de familie care are responsabiliti deosebite n supravegherea standard i special a gravidei n perioada prenatal i postpartum (de luzie) la domiciliu precum i a nou-nscutului, ceea ce presupune cunotine i abiliti n domeniu. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire, plan de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material. Instruirea sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent,simularea,observaia,exerciiul,discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 48 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente si materiale sanitare. n cadrul pregtiri practice din spital, formatorul va alege cazuri tipice care s-i permit elevului s analizeze, s-i manifeste spiritul critic i creativ, s ia decizii corecte. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire, joc de rol). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului, insistndu-se asupra situaiilor n care asistentul medical generalist este pus n situaia s hotrasc i s acioneze singur. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
Modulul 47:
PUERICULTURA SI PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC
Nota introductiva Modulul PUERICULTURA SI PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PUERICULTURA SI PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PUERICULTURA SI PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 48 ore de teorie si 72 ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 49 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
1. Supravegheaza activ cresterea si dezvoltarea copilului. 2. Analizeaza semnele si simptomele afectiunilor copilului. 3. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copii bolnavi. 4. Elaboreaza planul de ingrijire (plan nursing). 5. Aplica interventiile proprii si delegate. 6. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PUERICULTURA SI PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC (120 ore din care 48 ore de teorie si 72 ore de pregatire practica ) Nr. crt. 1. Unitatea de competenta Puericultura si pediatrie si nursing specific Competente Continuturi
C.1. Supravegheaza 1. Ingrijirile nou-nascutului si activ cresterea si sugarului dezvoltarea 1.1. Ingrijiri la nastere (dezobstruarea copilului cailor respiratorii superioare, ligaturarea lantului ombilical profilaxia oftalmiei gonococice, determinarea scorului Apgar reflexe arhaice, canatrire, masurare) 1.2. Incidente fiziologice ( involutia bontului ombilical, scaderea fiziologica in greutate, criza genitala a nou-nascutu, eritem fesier febra tranzitorie) 1.3. Alimentatia ( alimentatia naturala, alimaenatatia artificiala, alimentatia mixta, diversificarea alimentatiei sugarului) 2. Principalele etape de crestere si dezvolatre. 2.1. Cresterea staturo-ponderala ( legile cresterii si dezvolatarii, cresterea ponderala, cresterea staturala, dentitia de lapte si definitiva ) 2.2. Dezvoltarea psihomotorie etapele dezvoltarii psihomotorii 3. Programul de imunizari si profilaxie 3.1. Calendarul imunizarilor (imunitate, imunitate activa, imunitate pasiva, calendarul imunizarilor) 3.2. Profilaxie ( profilaxia rahitismului) C.2. Analizeaza 1. Semne si simptome: dispnee, semnele si apnee, cianoza, paloare persistenta, 50
simptomele afectiunilor copilului
hipotonie musculara, persistenta pliului cutanat, matanii costale, craniotabes, genu-valgum/varum, cifoza, scolioza, atonie musculara, semn Chwostec, uscaciunea tegumentelor, edeme de foame, eritem fesier, disfagie, tuse, expectoratie, tiraj, wheezing polipnee, junghi toracic, tahicardie, jugulare turgescente, pleurezie ortopnee, suflu sistolic, stenoza valvulara, hiper/hipotensiune, malabsorbtie, diaree, deshidratare, varsaturi, dureri abdominale, anorexie, apetit exagerat, ascita, hepetomegalie, melena, oligurie, disurie, polakiurie, enurezis, hidronefroza, tenesme vezicale, hematurie, ., disartrie, convulsii tonice, convulsii tonicoclonice, paralizia flasca, contuzie, embolia, echimoza, petesii, purpura epistaxis, gingivoragii etc. 2. Afectiunile copilului ( definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament) 2.1. Afectiuni neo-natale: encefalopatia hipoxic-ischemica, hemoragia cerebo-meningeala 2.2. Afectiuni carentiale: sindromul de malnutritie (distrofia) rahitismtetania rahitica, avitaminoze 2.3. Afectiuni respiratorii: bronhopneumonia, astm bronsic, amigdalite 2.4. Afectiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale, pericardita, insuficienta cardiaca, colaps vascular 2.5. Afectiuni digestive si glandele anexe: B.D.A., gastroenterita acuta, sindromul dureros abdominal, parazitoze intestinale, hepatite 2.6. Afectiuni urinare: infectii ale tractului urinar, I.R.A., glomerulonefrita 2.7. Afectiuni ale SNC: convulsii, epilepsie, handicap motor si psihic 51
C.3. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copiii bolnavi
C.4. Elaborarea planului de ingrijire (planul nursing)
2.8. Afectiuni ale sangelui: anemii, talasemie, hemofilie, leucemii, sindroame hemoragice, anemii 2.9. Boli ale glandelor endocrine si de nutritie: hipo/hipertiroidism, hipo/hipercorticism, diabet zaharat 1. Modalitati de culegere de date: observatia clinica, cercetare documente medicale, interviu apartinatori/copil, discutii cu membrii echipei de ingrijire 2 Sinteza informatiilor 2.1. manifestari de independenta 2.2. manifestari de dependenta 2.3. surse de dificultate: fizica, psihologica, sociologica, lipsa de cunostinte 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii, obstructia cailor respiratori, alimentatie insuficienta cantitativ/calitativ, alimentatie exagerata cantitativ/calitativ, diaree, vulnerabilitate, deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera si absorbi substantele nutritive, dezinteres fata de masurile de igiena, risc de accidente, comunicare ineficienta la nivel intelectual, comunicare ineficienta la nivel afectiv, alterarea tegumentelor si mucoaselor, deficit de cunostinte, alterarea procesului de crestere si dezvoltare 1. Criterii specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate 2 Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor vitale, a starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor 3. Interventii: 3.1. Interventii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie copil/apartinatori 3.2. Interventii delegate: pregatirea si participarea la examenul clinic, 52
C.5. Aplica interventiilor proprii si delegate
C.6. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea tratamentului general si local 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: apasator de limba, cantar de sugari, pediometru, sonda Nelaton, seringa Guyon, sursa oxigen, aspirator de secretii, sonda de aspiratie, seringi, ace de punctie, eprubete (vacutainere) trocare, ace punctie, atela pentru imobilizat bratul, trusa perfuzie, branula (fluturas) recipiente speciale pentru colectat urina la copii, masti de oxigen adecvate, incubatoare cort de oxigen etc 1.2. Materiale comprese, tampoane, solutii antiseptice, solutii de spalaturi, anestezice, solutii perfuzabile, aerosoli, medicamente, substante de contrast 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic al copilului si al apartinatorilor 2.2. Pregatirea fizica: pozitii adecvate, igiena, camp operator 3. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare, aspirarea secretiilor oro-faringiene instalatii, drenaj postural, toracocenteza, paracenteza, punctie rahidiana, recoltari secretii buco-nazofaringiene, recoltarea sputei/urinei/materii fecale, IDR la P.P.D., probe functionale respiratorii, ingrijiri de suplinire pentru sugar si copil mic 1. Obiective stabilite: 1.1. realizate- manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2. nerealizate- manifestari de dependenta care se mentin 2 Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil: 2.1. reformularea obiectivelor: adaptate 53
capacitatilor copilului conform cu varsta si dezvoltarea 2.2. planificarea interventiilor adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia copilului Sugestii metodologice Modulul PUERICULTURA SI PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PUERICULTURA SI PEDIATRIA SI NURSING SPECIFIC. Continutul modulului este proiectat pentru 120 ore pe an si se va desfasura astfel: 4 ore teorie/saptamana din care 2 ore teorie medic si 2 ore teorie maistru instructor si 72 ore /semestrul II de pregatire practica (stagiu clinic). Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul plan de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 54
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic), urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, discutiile, lucrul in grup, studiul de caz, dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice (demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. MODULUL 48 : NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE Not introductiv Modulul NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE face parte din pregtirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE se re gsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat. Modulul Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat NEUROLOGIE I 55
NURSING N NEUROLOGIE are alocate 120 de ore din care 36 de ore teorie i 84 stagiu clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele da pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competeni corespunztoare modulului: 1. Analizez semnele i simptomele specifice afeciunilor neurologice 2. Identific probleme de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacient cu afeciuni neurologice. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing) 4. Aplic interveniile proprii i delegate 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor. Unitatea de competen: NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE (120 de ore din care 84 de ore stagiu clinic) Nr. crt. 48 Unitatea de competen Neurologice i nursing n neurologie Competene C1 Analizez semnele i simptomele specifice afeciunilor neurologice Coninuturi tematice 1. Semnele i simptomele prezente n Neurologie: -atitudini particulare, tulburri de mers, cefalee, mobilitate activ i for muscular, pareze, paralizii, vertij, hemipelgie, paraplegie, tetraplegie hipertonie, ataxie, convulsii, tremurturi, atrofie muscular, dizartrie, afonie, dezorientare n timp i spaiu, pierderea memoriei, incontinen de urin i materii fecale, escare, modificri R.O.T. 2. Principalele afeciuni neurologice: 2.1. Sindrom de neuron motor central i periferic. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 56
2.2. Patologia muscular (miastenia, poliomiozitele) 2.3. Patologia nervilor periferici (polinevrite, nevralgia sciatic, paralizii periferice izolate) 2.4. Cefaleea, nevralgiile 2.5. Patologia spinal 2.6. Epilepsia (definiie, manifestri, principii de tratament) 2.7. Patologia vascular cerebral 2.8. Boala Parkinson 2.9. Procese expansive cerebreale 2.10. Come 2.11. Neuroinfecii C2 Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacient cu afeciuni neurologice. 1.Culegerea de date (date subiecte, obiective) prin diverse metode: intervin (direct-indirect cu ntrebri inchise deschise), observaie cercetare documente medicale (foaia de observaie clinic, bilete de ieire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sntate, reete) discuii cu echipele de ngrijire i aparintorii, examen fizic ( inspecii, ascultare.). Analizarea i organizarea datelor: informaii semnificative. 2. Independena/Dependena: 2.1. Manifestri de independen: pacientul contient, mobilitate bun orientare n timp i spaiu prezent, comunicarea coerent eficient, funciile vitale (R, P, TA, TO) n limite normale, somn i odihn Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 57
corespunztoare. 2.2. Imobilitate, diminuarea sau absena micrii, postur in adecvat, comunicare ineficient la nivel senzorial, intelectual. 2.2. Dezorientare n timp i spaiu, somnolen, obnubilare, escar de decubit, tegumente palide reci, circulaia periferic deficitar, risc de accidente. 2.3. Surse de dificultate de mediu fizic, de mediu psihologic (stres, solicitare intelectual, de mediu social (izolare, srac) lipsa cunoaterii 2.4. Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependea) C3 Elaboreaz planul ngrijire (nursing) 1. Obiectivul nursing: specifitate, performan, implicare, realism, de observabilitate (cine, ce, ce se poate face, cum n ce msur, cnd?) obiective pe termen lung, mediu scurt. 2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale i reflective, a strii de contien, prevenirea complicaiilor 2.1. Intervenii propii (autonome) comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, transport, educaie 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, pregtirea pentru puncie rahidian, ngrijire administrarea tratamentului local i general.
58
C4 Aplic interveniile proprii i delegate
1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: ciocan de reflex, oxigen, masc de oxigen, sonde de aspiraie, sonde vezical, trocare, epubete, pense, tensiometru, oftalmoscop, oftalmodinamometru, seringi, perfuzor, irigator. 1.2. Materiale: garou, substane dezinfectante, soluii perfuzabile, soluie oftalmic, uleiuri, scutece unifolosibile, muama i alez, analgezice, seringi, ace, termometru. 2. Pregtirea pacientului: 2.1.Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului optim, poziia adecvat, igiena. 3. Intervenii specifice: 3.1. Puncia rahidian (pregtirea psihic i fizic a bolnavului, poziionarea pacientului pregtirea materialului i locului de puncie) 3.2. Intervenii n crize de epilepsie ( poziionarea orizontal, introducerea ntre arcadele dentare a unui obievt moale de cauciuc, imobilizarea bolnavului pentru a preveni eventualele loviri) i dup criz verificarea permeabilitii cilor respiratorii, aspirarea secreilor) 3.3. pregtirea pacientului pentru fund de ochi i TACR 3.4. Intervenii de urgen : oxigenoterapie,
59
intubaie orotraheal 3.5. ngrijirea cavitii bucale i prevenirea uscrii corneei la comatoi 3.6. Prevenirea escarelor 3.7. urmrirea i notarea eliminrilor (vrsturilor , diurez) 3.8. Prevenirea atrofiei musculare, a stomatitei, a constipaiei, a anchilozei cauzate de imobilizarea prelungit 3.9. Examenul radiologic ( radiografic simpl ) i tomografia computerizat 3.10. Pregtirea preoperatrie : Tumori craniene Pregtirea general bilanul clinic general funciile vitale i vegetative, sprijin psihologic pentru pacient i familie, obinerea acordului scris cerut de neurochirurg, pregtirea local (pilozitate) recoltari de laborator. 3.10.1. Pregtirea pentru intervenie ( n ziua precedent, n ziua operaiei). 3.10.2. Pregtirea n urgene 3.10.3. ngrijirea postoperatorie 3.10.4. Rentoarcerea n salon, transportul i poziia n pat. 3.10.5. Pregtirea materialelor pentru ngrijirea postanastezic ( sond de aspiraie, trus pentru traheostomie, trus pentru puncie lombar). 3.10.6 Supravegherea pacientului ( aspectul general, parametrii fisiologici, pierderi lichidiene ( snge, urin, vrsturi). Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 60
3.10.7. Asigurarea confortului, igien, combaterea durerii, anxietii. 3.10.8. Prevenirea complicaiilor postoperatorii retenie urinar 3.10.9 Administrare de oxigen, transfuzii 3.11. Pentru corectarea creterii tensiunii intracraniene perfuzie ( glucoz, sulfat de magneziu) 3.12. Se verific posibile hipotensiune postural C5 Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate 1. Obiective stabilite: 1.1.Realizate- manifestare de dependen absente sau analizate, satisfacia pacientului. 1.2. Nerealizate: manifestare de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 3. Planificarea interveniei: adecvate manifestrii de dependen prezente n evoluia pacientului. Sugestii metodologice Coninutul modulului este proiectat pentru u numr de 120 de ore pe an i se va desfura astfel: 3 ore / sptmn de instruire teoretic / semestrul I i 84 ore / semestrul I de instruire practic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din
61
program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind NEURILOGIE I NURSING N NEUROLOGIE. Se pot utiliza ca metode de nvare : expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat : plane, scheme, casate video, CD uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse (atele, brancard, fei, comprese, etc.)
MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

Not introductiv Modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE face parte din pregtirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE se regsesc abiliti din unitatea de competen tehnic specializat PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE . Modulul are alocate 120 de ore, din care 36 de ore de teorie i 84 de ore de pregtire practic in semestrul I. Din cele 36 de ore de teorie din semestrul I, 24 de ore vor fi predate de instructor i 12 ore de medicul de specialitate. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 49.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice bolilor psihice; Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 62
49.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu boli psihice; 49.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 49.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate; 49.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

Unitatea de competen:
49. PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

(120 ore din care 84 de ore de pregtire practic) Nr. crt. 49. UNITATEA DE COMPETENTA PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE COMPETENTE C 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice bolilor psihice. CONTINUTURI 1. Semne i simptome prezente in bolile psihice: 1.1. Tulburri ale proceselor cognitive (percepia, atenia, memoria, gndirea, vorbirea): hiperestezia, hipoestezia, cenestopatia, halucinaiile, disprosexiile, dismneziile, dislogiile, disfaziile, dislaliile, etc. 1.2. Tulburri ale afectivitii si voinei: distimiile, paratimiile, fobiile, tulburrile instinctelor (alimentar, de aprare, sexual), hiperbulia, abulia. 1.3. Tulburri ale conduitei motorii: manierismul, bizareria, stereotipia, akatisia, agitaia, psihomotorie, agitaia maniacal, inhibiia psihomotorie, catalepsia, catatonia, sugestibilitatea, impulsiunile. 1.4. Tulburri ale contiinei (cantitative si calitative): definiie, caracteristici. 1.5. Tulburri ale personalitii: tipuri de personaliti dezarmonice; caracteristici. 2. Principalele afeciuni psihice: 2.1. Psihopatiile: definiie, clasificare, caracteristici; principii de tratament. 2.2. Psihozele toxice (alcoolismul, toxicomaniile): definiie, clasificare, simptomatologie, investigaii, principii de tratament si de recuperare. 2.3. Patologia psihiatric secundar altor boli: manifestri psihice din perioada purperal, manifestri psihice in boli generale (infecioase, endocrine), manifestri psihice in boli cu localizare encefalica (traumatisme cranioDomeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 63
2.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinic, bilete de ieire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, reete, etc.), discuii cu membrii echipei medicale si cu aparintorii, examen fizic (inspecie, palpare, percuie, auscultaie, examen psihic. Analizarea si organizarea datelor: informaii semnificative. 2.2. Independen/Dependen 2.2.1. Manifestri de independen: pacient cu mobilitate pstrata, cu semne vitale in limite normale, cu somn odihnitor, capabil s se autongrijeasc, fr durere, linitit, cooperant, fr idei halucinatorii, fr idei sa tentative de auto-, sau heteroagresivitate. 2.2.2. Probleme de dependen: deficit de autongrijire, inadaptare social, izolare social, comunicare verbal alterat, perturbarea somnului,perturbarea imaginii de sine, alterarea procesului gndirii, necomplian, anxietate, potenial crescut pentru violen, tentativ de suicid. Manifestri de dependen: lipsa de C 3. igien, neglijen, bizarerii vestimentare, Elaboreaz negativism alimentar, insomnie, agitaie planul de psihomotorie, halucinaii, idei delirante, ngrijire stereotipii, criz de violent, sentimente de (nursing). inferioritate sau megalomanie, catatonie, stare crepuscular, corifabulaie, tentative de suicid. 2.2.3. Surse de dificultate: de ordin fizic (traumatisme, tumori, alterarea centrilor nervoi), de ordin psihologic (traume psihice, stres, evenimente amenintoare), de ordin social Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 64 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
C 2. Identific problemele de dependen si stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu boli psihice.
cerebrale, tumori cerebrale, epilepsii). 2.4. Nevrozele: definiie, clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, principii de tratament. 2.5. Psihozele endogene: paranoia, psihoza maniaco-depresiv, schizofrenia; definiie, clasificare, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 2.6. Dementele: definiie, clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 2.7. Oligofreniile; definiie, clasificare, simptomatologie, principii de tratament.
(conflicte intrafamiliale, profesionale) lipsa cunoaterii mijloacelor de a face fata mprejurrilor nefavorabile ale vieii. C 4. Aplic interveniile proprii i delegate. 3.1.Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, igienei, alimentaiei, comportamentului, prevenirea autoagresivitii si heteroagresivitii, profilaxia infeciilor si a complicaiilor. 3.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare, protecie si autoprotecie, profilaxie, educaie, psihoterapie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize, administrarea tratamentului general si local, contenia mecanic, ergoterapia. 4.1. Resurse materiale: 4.1.1. Instrumente: seringi, sonde digestive, tensiometre, stetoscop. 4.1.2. Materiale: trus de perfuzat, soluii perfuzabile, medicamente (tranchilizante, hipnotice, neuroleptice incisive si sedative), fei de tifon, comprese, materiale pentru contenie, etc. 4.2. Pregtirea pacientului: 4.2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea complianei, asigurarea unui mediu securizant fr excitani psihici. 4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de confort ambiental, poziie adecvat, igien, asepsie si antisepsie. 4.3. Intervenii specifice: 4.3.1.Administrarea neurolepticelor: clasificare, indicaii, efecte secundare. 4.3.2. Psihoterapia, psihanaliza:definiie, obiective, indicaii, mod de realizare. 4.3.3. Aciuni de susinere a eu-lui bolnavului psihotic: stabilirea de limite, apropiere deprtare, continuitatea in ngrijire, comunicarea, ergoterapia. 4.4. Intervenii de urgen: imobilizarea/contenia mecanic, sedarea, alimentaia enteral, scoaterea din sevraj, dezintoxicarea. 65
C 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
5.1. Obiective stabilite pe termen mediu si lung: 5.1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau ameliorate, pacient compliant. . 5.1.2 Nerealizate manifestri de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii, pacient necompliant. 5.2. Reformularea obiectivelor, stabilirea de noi termene: adaptate la capacitile psihice si fizice ale pacientului. 5.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in evoluia pacientului.
SUGESTII METODOLOGICE Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se va desfura astfel: 2 ore de teorie pe sptmn in semestrul I, timp de 12 sptmni specialitate si 84 de ore de pregtire practic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme in funcie de: complexitatea i dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderile i abilitile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ: discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual, rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casete video (Zbor deasupra unui cuib de cuci, Drumul spre lumin), manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de ngrijire (nursing), ca demers logic, decizional, de identificare i rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz, pe tipuri de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 66 predate de instructor (in total 24 de ore) i 1 or de teorie pe sptmn predat de medicul de
cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performana i cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Cadrele didactice care asigura pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in secii de psihiatrie si va avea ca scop formarea abilitailor si atitudinilor necesare ngrijirii pacienilor cu boli psihice. In stagiul clinic, elevul trebuie s-i formeze capacitile de observare reflectiv, de comunicare si relaionare cu pacienii cu afeciuni psihice, s aib experiene concrete legate de ngrijirea acestora.
Modulul 50: ANESTEZIE TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC Not introductiv Modulul ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC . Modulul are alocate 60 de ore din care 24 de ore de teorie si 36 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza principalele tipuri de anestezie 2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave 3. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni grave. 4. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 5. Aplica interventiile proprii si delegate 6. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competenta : ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC
( 60 de ore din care 30 de ore de instruire practica)
Nr. crt.
Unitate de
Competene
Coninuturi 67
compete n 1.
Anestezie terapie intensiva si nursing specific
C. 1.Analizeaza principalele tipuri de anestezie
1.Tipuri de anestezie: 1.1. Anestezia generala 1.2. Rahianestezia 1.3. Anestezia peridurala 1.4. Anestezia locala Definitie, materiale necesare, supravegherea pacientului 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea conortului psihic 2.2. Pregatirea fizica: preanestezia, pozitie adecvata
C.2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave
1. Semne clinice: dispneee, apnee, hipotensiune, hipertensiune, bradicardie, absenta pulsului, tahicardie, fibrilatie, oligo-anurie, starea de constienta, profunzimea comei, intinderea si profunzimea arsurii, etc. 2. Afectiuni grave: dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice, insuficienta respiratorie acuta, stopul cardiorespirator, tulburarile de ritm si de conducere, insuficienta renala acuta, comele, intoxicatii, arsuri, degeraturi, socul. Perioada postoperatorie a pacientilor operati sub anestezie generala. 1. Culegere de date: interviu, observatie clinica, cercetare documente medicale, discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. 2. Analiza si sinteza datelor 2.1. Manifestari de independenta 2.2. Manifestari de dependenta 2.3. Surse de dificultate 3. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): dispnee, circulatie inadecvata, eliminare inadecvata prin deficit, vulnerabilitate in fata pericolelor, afectare fizica si/sau psihica, comunicare ineficace la nivel senzorio-motor, comunicare ineficace la nivel afectiv, alimentare insuficienta cantitativ si calitativ, imobilitate, anxietate. 1.Criterii obiective: specificate, performanta, implicare, realism, observabilitate 2.Prioritati de ingrijire, mentinerea functiilor vitale, 68
C.3. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni grave.
C.4. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
supravegherea starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii: 3.1. Interventii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora, pregatirea preoperatorie si ingrijirile portoperatorii, administrarea tratamentului general si local. 1. Resurse materiale 1.1.Instrumente: tensiometru, seringi si ace sterile, truse de instrumente sterile, truse de perfuzie si transfuzie, aparatura pentru oxigenoterapie, aparatura pentru respiratie asistata, aparatura pentru monitorizare, etc. 1.2. Materiale: pat special, platou steril, tavita renala, manusi sterile, comprese sterile, substante antiseptice, etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiea, camp operator 3. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare, aspirarea secretiilor oro faringiene, traheotomie, resuscitarea cardio-respiratorie, perfuzii, transfuzii, oxigenoterapia, pansamente, supravegherea functiilor vitale monitorizare, mobilizare, etc. 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. 2. Restructurarea planului de ingrijire : 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezete in evolutia pacientului
C.5. Aplica interventiile proprii si delegate
C.6. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
Sugestii metodologice Modulul ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 69
poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va desfasura astfel: 2 ore/saptamana de teorie 1 ora medic + 1 ora maistru instructor / semestrul I si 36 ore / semestrul I de pregatire practica (stagiu clinic). Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare; elevii au stiluri dierite de invatare; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente.
70
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese, etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. MODULUL 51: CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE Not introductiv Modulul CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE face parte din pregtirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat Modulul are alocate 120 ore din care 48 ore teorie i 72 ore instruire practic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specifice calificrii.
71
Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 1. Identific modificrile de comportament i aspect general ale pacientului 2. Analizeaz semnele i simptomele specifice urgenelor 3. Evalueaz elementele de gravitate 4. Aplic msurile de urgen. 5. Monitorizeaz evoluia pacientului
Tabelul de corelarea competenelor i coninuturilor Unitatea de competen: CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE (120 ore din care 72 ore de instruire clinic) Nr. crt. Unitatea de competen 51 Conduita n urgene medico chirurgicale C.1. Identific modificrile de i aspect general ale pacientului 1.1. Modificri de comportament: Starea de contien: torpoarea, obnubilarea, stupoarea, confuzia, pierderea contienei (sincopa, coma). stimuli senzoriali i dureroi Starea reactivitii: semne neurologice: reflexe (reflexe cutanate, osteotendinoase, pupilare) redoarea cefei, amplitudine micri, globii oculari, pupile 1.2 Semne generale :puls, temperatur, tensiune arterial Atitudini i posturi: pasiv, forat (ortopneea, alte poziii forate), criza epileptic, redoarea cefei, Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 72 Competene Coninuturi tematice
comportament Starea perceptivitii: rspunsuri motorii la
Modificri tegumentare de culoare (paliditate, roea, cianoza, icterul) erupii cutanate, hemoragii cutanate, urticarie, turgescen venoas, circulaie venoas colateral superficial, edemul, ascita, pliul cutanat, halena, 1.3. Produse patologice: snge, sput, lcr. C.2. Analizeaz semnele i simptomele specifice urgenelor 2.1. Modificri ale funciilor vitale: respiratorii: obstrucia cilor respiratorii, edemul cilor respiratorii, dispnee, tuse, hemoptizie cardio vasculare: tulburri de ritm cardiac, tulburri circulatorii , colaps cardio vascular, hipertensiune arterial, hipotensiune arterial, digestive: vrsturi, sughi, deglutiia, hematemeza, melena Altele: febr, frison, cefalee, hipertermie, hipotermie, durerea, Neurologice: tulburri de comportament, de contien, convulsii, reflexe, motilitate, echilibru static i dinamic, micri involuntare Renale:anuria, globus vezical 2.2. Stop cardio respirator: obstrucia cilor respiratorii superioare(snge, vrstur, corpi strini, traumatisme, tulburri ale SNC, epiglotite, tumefacii la nivelul faringelui, laringospasm, bronhospasm, secreii bronice, edem al mucoasei cilor aeriene, Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 73
aspiraia sucului gastric ), insuficiena respiratorie(acut sau cronic, permanent sau intermitent), boli cardiace primare i secundare(primare: boala cardiac ischemic, cardiomiopatii, valvulopatii, sindrom QT prelungit, cardiopatii congenitale; secundare: hipertensiune arterial, diabet zaharat, dislipidemii, trauma cardiac non penetrant). Anafilaxia: nepturi de insecte, substane de contrast, medicamente, alimente Intoxicaii: alcooli toxici, medicamente, substane caustice, ciuperci, monoxid de carbon, pesticide, droguri Comele: neurologice ,metabolice, endocrine, din intoxicaii exogene, Arsuri grave: termice, chimice, electrice, radiaii Electrocutarea i trsnetul: tipul curentului, tensiunea, 2. Afeciuni: insuficiena respiratorie acut, criza astmatic, pneumotorax, hemoptizia grav, angin pectoral, infarct miocardic, embolie pulmonar, edem pulmonar acut, disecie de aort, criz hipertensiv, disritmii severe, oc cardiogen, oc hipovolemic, oc hemoragic, oc anafilactic, oc septic, urgene metabolice hipoglicemie, coma hiperosmolar, coma tireotoxic, coma mixedematoas, Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat intoxicaii 74
medicamentoase,
intoxicaii
cu
monoxid de carbon, cu alcool etilic, mucturi de arpe veninos, de insecte arsuri, hipotermia, spnzurarea, politraumatisme craniene, de coloan vertebral, toracice, abdominale, ale membrelor, oculare, maxilofaciale sindromul de i orl, strivire,
sindromul de explozie, electrocutarea i trsnetul: tipul curentului, tensiunea, rezistena, preeclampsia hipotermia, i submersia, stopul eclampsia,
cardio respirator din sarcin C.3. Evalueaz elementele de gravitate 3. Leziuni la nivelul scalpului, feei, gtului, toracelui, membrelor, abdomenului Vrsta, terenul, timpul scurs pn la aplicarea ngrijirilor, coma, colapsul, ocul, insuficiena respiratorie acut, stopul cardiac, hipotermia sever, starea de contien, convulsii, alte semne neurologice Semne biologice: glicemie, electrolii, hematocrit, hematocrit, Complicaii: neurologice, cardiace, respiratorii circulatorii, digestive, metabolice, renale, septice Materiale de urgen: canule orofaringiene, canule nazofaringiene, masc laringian, combitub, balon Ambu, sonde traheale, laringoscop, balon de ventilaie, Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 75
medicamente (adrenalin, atropin, xilin, amiodarona, bicarbonat de sodiu, clorur de calciu, sulfat de magneziu, vasopresin, etc) C.4. Aplic msurile de urgen Suport vital de baz (degajarea victimei, eliberarea cilor respiratorii superioare, ventilaie, ventilaie pe masc, intubaie masaj cardiac extern), poziia de siguran, manevra Heimlich, abord venos periferic, central, administrare medicaie, oxigen, ngrijire plgi, recoltri produse biologice, oprirea unei hemoragii, hemostaz chirurgical provizorie, drenaj pleural, sond gastric, msuri de prim ajutor n caz de politraumatisme, intoxicaii, come, arsuri grave, degerturi, submersie, spnzurare, electrocutare. C.5. evoluia pacientului Parametri vitali: puls, TA, temperatur coloraie tegumente, durerea, poziie pacient Parametrii biologici: glicemie, electrolii, hematocrit, presiune parial oxigen Explorri : ECG, Aspecte etice: sopul resuscitrii, decizii de nencepere a resuscitrii, oprire a resuscitrii,principiul autonomiei pacientului,comunicarea cu aparintorii Echipa de prim ajutor Sugestii metodologice Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 76
Monitorizeaz respiraie, , ventilaie, stare de contien,
Coninutul modulului este proiectat pentru u numr de 120 de ore pe an i se va desfura astfel: 2 ore / sptmn de instruire teoretic medic, 2 ore / sptmn de instruire teoretic maistru instructor / semestrul II i 72 ore / semestrul II de instruire practic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, simularea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, protocoale resuscitare, casate video, CD - uri, retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse. Bibliografie : 1.Principii de medicin intern Harrison Editura Lider 2.Urgene medico chirurgicale L. Titirc Editura Medical 2002 3.Ghid practic de medicin de urgenprespitaliceasc Editura Libra 1995 4.Urgene medicale I. A. Rivi Editura Mirton 1997 5. Note de curs Consiliul Naional Romn de Resuscitare 2006
MODULUL 52: GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC

Not introductiv Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 77
Modulul GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregtirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regsesc abiliti din unitatea de competen tehnic specializat GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 de ore, din care 36 de ore de teorie pe semestrul II i 84 de ore de pregtire practic pe semestrul II. Din cele 36 de ore de teorie, 24 vor fi predate de instructor i 12 vor fi predate de medicul de specialitate. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 52.1. Recunoate modificrile determinate de mbtrnirea uman; 52.2. Analizeaz semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vrstnice; 52.3. Identific problemele de dependen si stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii vrstnici; 52.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 52.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate; 52.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

Unitatea de competen:
52. GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC

(120 ore din care 84 ore pregtire practic) Nr. crt. COMPETENTE C 1. 52. GERONTOLOGIE, Recunoate GERIATRIE SI modificrile NURSING determinate de SPECIFIC mbtrnirea uman UNITATEA DE COMPETENTA CONTINUTURI 1. mbtrnirea uman noiuni generale: 1.1. Factorii care influeneaz mbtrnirea uman: somatici-ereditari, psihologici, socioculturali, spirituali-religioi; periodizarea vrstei a III-a. 1.2. Particulariti somatice si psihologice ale vrstnicului: a) modificri fiziologice produse de mbtrnire (scderea acuitii senzoriale, a mobilitii fizice, schimbri in fizionomie, rezistena la schimbare, scderea controlului 78
C 2. Analizeaz semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vrstnice.
emoional si a capacitaii de adaptare); b) modificri patologice: probleme de sntate fizic, mental si emoional, pierderea autonomiei; bilanul nevoilor de nursing. 2.1. Semne si simptome prezente in afeciunile persoanelor vrstnice: 2.1.1. Semne locale: durerea (caracteristici), anorexie, modificri cutanate nsoite de prurit, constipaie, incontinena de urin, incontinena anal, tulburri de miciune, atrofii musculare, ankiloze, escare. 2.1.2. Semne generale: alterarea funciilor vitale (dispnee de efort si de decubit, hipertensiune sau hipotensiune arterial, tahicardie), tulburri de somn, deshidratare, scdere in greutate, pierderi de cunotin, pierderi de memorie, etc. 2.2. Principalele afeciuni ale persoanelor vrstnice: 2.2.1 Boli cardio-vasculare: infarctul miocardic, hipertensiunea arterial geriatric, hipotensiunea ortostatic, arterita (definiie, simptomatologie, investigaii, tratament). 2.2.2. Patologie geropsihiatric si geroneurologic: tulburri psihice si neurologice in mbtrnire, tulburri de somn, strile confuzionale, demenele, accidentul vascular cerebral (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament) 2.2.3. Patologia ischemic digestiv: refluxul gastro-esofagian, abdomenul acut, incontinena anal (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.2.4. Diabetul zaharat tardiv, obezitatea (definiie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.2.5. Aspecte de geropatologie urinar: infeciile urinare, incontinena de urin, bolile prostatei la btrni (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament) 2.2.6. Aspecte de geropatologie a aparatului locomotor: osteoporoza de involuie, fracturile de femur, sindromul de imobilizare, ulcerul de decubit (definiie, etiopatogenie, 79
C 3. Identific problemele de dependen si stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii vrstnici.
simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.2.7. Crizele de adaptare: cauze / prevenire. 2.2.8. Strile terminale: atitudinea fa de moarte, asistenta morii, ngrijirile paliative. 2.2.9. Administrarea medicamentelor in geriatrie. 2.2.10. Terapia ocupaional. Educaia sanitar in geriatrie. 2.2.11 Aspecte medico-sociale: - patologia pensionarii; - instituionalizarea vrstnicului (primirea, supravegherea, organizarea ngrijirilor, comunicarea); - ngrijirea vrstnicului in familie. 3.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinic, bilete de ieire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, reete, etc.), discuii cu membrii echipei medicale si cu aparintorii, examen fizic si psihic. Analizarea si organizarea datelor: informaii semnificative. 3.2. Independen/Dependen 3.2.1. Manifestri de independen: mobilitate pstrata, semne vitale (R, P , T.A., T0) in limite normale, somn odihnitor, orientare in timp si spaiu, autonomie in desfurarea activitilor de autongrijire. 3.2.2. Probleme de dependen: scderea acuitii senzoriale, diminuarea mobilitii fizice, pierderea controlului sfincterelor, dezorientare auto-, si allopsihic alterarea integritii tegumentelor, izolare social, pierderea stimei de sine, risc crescut de accidentare, vulnerabilitate crescut fa de pericolele din mediu. Manifestri de dependen: hipoacuzie, surditate, cecitate, ankiloze, incontinena de urin, de materii fecale, confuzie, amnezie, depresie, traumatisme, etc. 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale organice), de ordin psihologic (anxietate, stres, crizele de adaptare), de ordin social (izolare, pensionare, instituionalizare), lipsa de cunotine. 80
C 4. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing).
C 5. Aplic interveniile proprii i delegate. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
C 6. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
4.1.Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 4.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a strii de cunotin, a alimentaiei, a orientrii in timp si spaiu, profilaxia complicaiilor si a cderilor. 4.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare, educaie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize, administrarea tratamentului general si local. 5.1. Resurse materiale: 5.1.1. Instrumente: seringi, sonde vezicale, tensiometru, stetoscop, oscilometru, canul rectal, trus pentru ngrijirea plgilor. 5.1.2. Materiale: trus de perfuzie, soluii perfuzabile, soluii antiseptice, unguente de tip barier, mnui de cauciuc, pungi pentru urin, pampers, atele, fei, comprese. 5.2. Pregtirea pacientului: 5.2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic. 5.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de confort ambiental, poziie adecvat, igien, crearea cmpului operator, imobilizarea. 5.3. Intervenii specifice: montarea sondei demeure, prevenirea complicaiilor legate de imobilizarea prelungit, terapia ocupaional, instituionalizarea vrstnicului, ngrijiri paliative, intervenii de suport si protecie social. 6.1. Obiective stabilite: 6.1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau diminuate, rectigarea autonomiei.. 6.1.2 Nerealizate manifestri de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 6.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la 81
capacitile fizice si psihice ale vrstnicului. 6.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in evoluia pacientului.
Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se va desfura astfel: 2 ore de teorie pe sptmna in semestrul II, timp de 12 sptmni (24 de ore), predate de instructor, 1 ora de teorie pe sptmna in semestrul II , timp de 12 sptmni (12 ore), predate de medicul de specialitate si 84 de ore de pregtire practic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme in funcie de: complexitatea i dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderile i abilitile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ: discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual, rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie sa cuprind o gama cat mai variata: plane, casete video, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de ngrijire (nursing), ca demers logic, decizional, de identificare i rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz, pe tipuri de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti de profil (cmine, spitale de cronici, centre de zi) si va avea ca scop formarea abilitailor si atitudinilor necesare ngrijirii persoanelor vrstnice. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 82
Modulul 53. ONCOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE Nota introductive Modulul ONCOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE face parte din pregatirea pregatire specifica din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul ONCOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE se regasesc abilitatile din competenta tehnica specializata ONCOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE. Modulul are alocate 120 din care 36 ore de teorie si 84 ore stagiu clinc. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utilize impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni oncologice . 3. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). 4. Aplica interventiile proprii si delegate . 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul decorelare a competentelor si continuturilor . Unitatea de competenta:ONCOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE (120 de ore di care 36 de ore 84 de ore de instruire practica ). Nr. crt. 1. Unitate de competenta Oncologie si particularitatile de ingrijire Competente Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice Continuturi / ca si titlu de lectie (tematici)
1.Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice 1.1 Semne clinice : durerea(localizare, caracter, intensitate), dispneea( tipuri, caracteristici), hemoragia (clasificare, gravitate), tusea, expectoratia, atelectazie, inflamatia, febra, greturi, varsaturi, tulburari de deglutitie, icter mecanic, tulburari urinare, tulburari sfincteriene, hipertensiunea intracraniana, tulburari de vedere, edeme, nevralgii, pareze etc. 1.2 Semne generale: scaderea ponderala, anorexie, inapetenta, paloare, aspectul Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 83 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
tegumentelor si mucoaselor, anxietate, alterarea functiilor vitale si vegetative etc. 2. Principalele afectiuni oncologice: 2.1 Cancerul bronhopulmonar: definitie, etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, forme clinice, evolutie, tratament, profilaxie. 2.2 Cancerul esofagului: etiologie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, complicatii, evolutie tratament. 2.3 Cancerul gastric: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, complicatii, evolutie, tratament. 2.4 Cancerul colonului si rectului: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii , evolutie, tratament. 2.5 Cancerul hepatic: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, forme clinice, evolutie, tratament. 2.6 Cancerul pancreasului: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, evolutie tratament. 2.7 Boala Hodgkin: definitie , etiopatogenie, simptomatologie, tratament. 2. 8 Lupusul eritematos: simptomatologie, investigatii, tratament. 2.9 Mielomul multiplu: definitie, simptomatologie, tratament. 2.10 Cancerul mamar si ovarian: etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament. 2.11 Cancerul organelor genitale(testicole, prostate, uter) : etipatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament. 2.12 Tumorile cerebrale: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament. 2.13 Feocromocitomul malign: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie tra tament. 2.14 Linfoamele maligne: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, forme clinice, tratament. 2.15 Coriocarcinomul placentar: etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, tratament. 2.16 Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 84
C. 2 Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire 1. 2.
3.
4.
5.
6.
1.Culegerea de date( date subiectiv/obiective) prin diverse metode: interviu (direct indirect, cu intrebari inchise/ deschise), observatie, cercetare documente medicale ( foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete, etc.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, ascultatie, palpare, percutie). 2. Independenta/ Dependenta 2.1 Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semne vitale (respiratie, puls,TA, temp) pastrate, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta . 2.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica, imobilitate, incordarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate fata de pericole, comunicare ineficienta, palpitatii. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, alterarea starii de confort, deficit de autoingrijire, risc de infectii, risc de complicatii, escare, cianoza, modificari ale functiilor vitale si vegetative, sentiment de inferioritate si modificare a imaginii de sine, risc de accidente. 2.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale, tulburari de echilibru, comunicare ineficienta, alterarea starii de nutritie, de ordin psihologic(anxietate , stres), tulburari de deglutitie, de ordin social(izolare , saracie), lipsa cunoasterii. 2.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta).
C. 3 1. 1. Obiectivul nursing: specificitate, Elaboreazaperformanta, implicare, realism, planul de observabilitate( cine?, ce, ce se poate face?, cum?, ingrijire in ce masura?,cand?) obiective pe termen scurt, (nursing) mediu, lung. 7. 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative, a starii de Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 85 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor, acceptarea imaginii de sine modificata. 8. 2.1 Interventii proprii( autonome): comunicare, hidratare, alimentatie artificiala, igiena, asigurarea conditiilor de mediu, asigurarea pozitiilor, mobilizare, prevenirea complicatiilor, educatie, consiliere pacient, ingrijire stome, aspirarea secretiilor, etc. 9. 2.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, recoltari de sange si urina, administrarea tratamentului general si local specific (radioterapie, chimioterapie, corticoterapie), pregatire preoperatorie, tratamente paleative si alternative. 1. Resurse materiale: 1.1 Instrumente : trusa de intubat, trusa de ventilatie, sonde gastrice, sonde urinare, ace punctie , trusa chirurgicala, trusa de pansat, pungi colectoare, seringi, trocare, ace punctie, canula traheala, sonde Blekmore, valve vaginale, sursa de aspiratie, seringa Guyon, tensiometru, stetoscop, monitor, electrocauter, etc. 1.2 Materiale: comprese, mese, tampoane, solutii antiseptice, manusi chirurgicale, transfuzoare, perfuzoare, solutii de perfuzat, medicamente, anestezice, trusa de perfuzie, manusi chirurgicale, sursa de oxigen, sange etc. 2. Pregatirea pacientului: 2.1 Pregatirea psihica : : informare, explicatii, asigurarea confortului psihic, etc. 2.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu, pozitie adecvata, igiena, etc. 3. Interventii specifice: 3.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern, respiratie artificiala, traheostomie, imobilizare, oxigenoterapie, intubatie orotraheala, montarea unei perfuzii, etc. 3.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda, carucior, pat , metode improvizate). 3.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor, a complicatiilor, tromboembolice( administrarea de anticoagulant), prevenirea complicatiilor Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat C. 4 Aplica interventiile proprii si delegate
86
pulmolare. 3.4 . Recoltarea analizelor biochimice , hematologice, bacteriologice : pregatire pacientului, pregatirea materialelor necesare, tehnica de executie, supavegherea pacientului. 3.5 Masurarea TA, masurarea pulsului : pregatirea pacientului , pregatite dispozitivelor necesare, tehnica de executie, notarea in F.O. 3.6 Examenul radiologic: radioscopia, radiografia, irigoscopia, mamografia, tomografii, ecografii, RMN, scintigrafii: pregatirea pacientului pentru explorare, rolul asistentei. 3.7 Electrocardiograma: pregatirea pacientului, tehnica de executie. 3.8 Pregatirea preoperatorie: 3.8.1 Pregatirea generala: bilantul clinic general, supravegherea functiilor vitale si vegetative, examene de rutina obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale. 3.8.2 Pregatirea pentru interventie ( in ziua precedenta, in ziua operatiei). 3. 9. Ingrijiri postoperatorii 3.9.1 Supravegherea pacientului: aspectul general, parametrii fiziologici, pierdiri de lichide(sange, urina, varsaturi, transpiratii, ) hidratarea pacientului. 3. 9.2 Asigurarea confortulu: igiena, combaterea durerii, combaterea anxietatii. 3. 9.3 Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie urinara, constipatie, tromboflebite, complicatii pulmonare, escare.
1. Obiective stabilite: 1. Obiective stabilite: 1.1 Realizate manifestari de dependenta absente sau ameliorate, satisfactia pacientului. 1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin, manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 3. Planificarea interventiilor: adecvate Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 87 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
C. 5 Evaluiaza rezultatele ingrijirilor aplicate
manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului.
Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Modulul ONCOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare; - elevii au stiluri diferite de invatare; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomada urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu caracter practice aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluare, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii, tema in clasa, investigatia, proiectul. Continutul 1.1si 1. 2 parte a curriculei vor fi predate de professor iar 1.3si 1.4 vor fi predate de professor instructor(asistent medical). Evaluarea va fi ritmica, intermediara si finala. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna( profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. Sugestii metodologice Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 88
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 ore si se va desfasura astfel: 3 ore/ saptamana de instruie teoretica/ semestrul II si 84 de ore / semestrul II de instruire practica. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala . Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii ,, asistenti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind ONCOLOGIA SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE. Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, studiu de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete vdeo, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. MODULUL 54: NGRIJIRI PALIATIVE Not introductiv
Modulul NGRIJIRI PALIATIVE face parte din pregtirea specific din anul III, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul NGRIJIRI PALIATIVE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat NGRIJIRI PALIATIVE. Modulul are alocate 24 de ore teorie i 36 de ore de stagiu clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modului: 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice strilor avansate i terminale de boal. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu stri avansate i terminale de boal. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate. 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor
89
Unitatea de competen: NGRIJIRI PALIATIVE (60 de ore din care 36 de ore de stagiu clinic).
90
Nr. Unitate de Competene Crt. competen 1 NGRIJIRI C.1. PALIATIVE Analizeaz semnele i simptomele specifice strilor avansate i terminale de boal.
Coninuturi 1. Semne i simptome prezente n strile avansate i terminale de boal: 1.1. Durere (localizri, intensitate, caracter), inflamaie, tulburri digestive (sete, inapeten, astenie, greuri, vrsturi, arsuri, constipaie/diaree), tulburri urinare, leziuni cutanate, (dermite, escare, prurit), "gura nefuncional", tulburri respiratorii, tulburri de somn, tulburri psihice, hipersensibilitate la frig i cald, la lumin/ntuneric, la zgomot/linite, la mirosuri, etc. 1.2. Incontinena, cderile, sindromul de imobilizare. 1.3. Moartea: definiie, tipare de a muri trind, drepturile persoanelor muribunde, reaciile muribunzilor n faa morii, etapele adaptrii (la boal cronic, la pierderi grave, la moarte). 2. Principalele afeciuni care determin stri avansate i terminale de boal: 2.1. Cancerul (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament, profilaxie). 2.2. SIDA (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament, profilaxie). 2.3. AVC (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament profilaxie). 2.4. Comele (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.5. Afeciuni cronice respiratorii, cardiace, renale, digestive decompensate (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament, profilaxie). 2.6. Btrneea: definiie, mbtrnirea i dependena, mbtrnirea calitativ, boli asociate mbtrnirii (etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament).
91
Nr. Crt.
Unitate de competen
Competene C.2. 2. 1. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu stri avansate i terminale de 2. boal. 3.
Coninuturi Modaliti culegere date (date obiective i date subiective): interviu (direct/indirect, cu ntrebri deschise/nchise), observaie clinic, cercetare documente medicale (foaie de observaie clinic, bilete de ieire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sntate, reete, etc), discuii cu echipa de ngrijire, familia i aparintorii, examen fizic (inspectie, auscultaie, palpare). Analizarea i organizarea datelor: informaii semnificative. Sinteza informaiilor: manifestri de independen, manifestri de dependen , surse de dificultate Probleme de dependen, diagnostice de ngrijire (nursing): alterare a nutriiei, alterare a eliminrii, intoleran la activitate, alterare a mobilitii, alterare a integritii tegumentelor/mucoaselor, hiper/hipotermie, modificri ale mucoasei bucale, alterare a percepiilor senzoriale, tulburri de somn, afectare spiritual, alterare a procesului de comunicare, alterare a imaginii de sine, teama de abandon, teama de moarte, anxietate, etc.
C.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).
1.
Obiective de ngrijire: criterii: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate. Conceptul de ngrijiri paliative: definiie, cauze, filozofie, principiile ngrijirii, formarea i atitudinea personalului de ngrijire. 2. Prioriti de ngrijire: 2.1. managementul durerii, controlul simptomelor, acompaniamentul relaional. 3. Intervenii proprii i delegate: 3.1. proprii: comunicare, hidratare, alimentare, mobilizare pasiv, igien, asigurarea calitii vieii pn la sfrit, monitorizarea semnelor vitale, acompaniament relaional, susinerea familiei pe timpul doliului. 3.2. delegate: administrarea tratamentului simptomatic general i local, electroterapie, fizioterapie, ngrijirea cavitii bucale, ngrijirea escarelor.
92
Nr. Crt.
Unitate de competen
Competene C.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate. 1.
Coninuturi Materiale i instrumente adecvate interveniilor: aparat de electroterapie, aparate i instrumente de fizioterapie, trus de mic chirurgie, trus de perfuzie, ace, seringi, braunule, soluii perfuzabile, sonde, pampers, medicamente specifice combaterii durerii i a simptomelor, etc. 2. Susinere psihic i fizic: 2.1. susinere psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic. 2.2. susinere fizic: poziie adecvat, igien, etc 1. Obiective stabilite: 1.1. realizate: se menine calitatea vieii, acceptarea morii, moarte n demnitate i pace; 1.2. nerealizate: alterarea calitii vieii, abandonarea muribundului. 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la etapa i starea n care se afl pacientul. 3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente i tiparului de a muri trind al pacientului.
C.5 Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul NGRIJIRI PALIATIVE poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, simulri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test scris, fie de lucru), probe practice (demonstraie, studiu de caz - plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un Domeniul: Sntate i asisten pedagogic Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat 93
nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va desfura astfel: 2 ore/sptmn de teorie/semestrul II i 36 ore/semestrul II de stagiu clinic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie i uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii "asisteni medicali generaliti". Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind NGRIJIRI PALIATIVE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: plane, scheme, casete video, CD-uri, desene, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse (seringi si ace, atele, brancarda, fei, comprese, etc). Bibliografie recomandat: 1. 2. 3. 4. 5. Constantin Bogdan, erban Stoianovici - "Nursing geriatric" - Ed. Ghilezan N. "Oncologie generala" Editura Medicala, Bucuresti, 1992 C. Moses - "Tehnica ngrijirii bolnavului" - Ed. Medical, Bucureti, 1999 Lucreia Titirc - "Manual de ngrijiri speciale acordate pacientului de asistenii medicali" - Ed. Viaa Medical Romneasc, 2003 Blceanu-Stolnici - "Geriatrie practic"
6. C. Borundel - "Manual de medicin intern pentru cadre medii" - Ed. ALL, Bucureti, Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 94 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
1995
Titlul unitii: Competena 55.5.:
55. NURSINGUL N COMUNITATE Asigur ngrijiri specifice grupurilor vulnerabile i bolnavilor cronici.
Criterii de performan: (a) Identificarea grupurilor defavorizate i a persoanelor cu comportamente la risc. (b) Stabilirea msurilor de susinere si schimbare a comportamentului. (c) ngrijirea la domiciliu a pacientului cu afeciuni cronice i n faz terminal. Condiii de aplicabilitate: (a) Grupuri vulnerabile - defavorizate: minoriti etnice religioase; - srcia, probleme socio-economice, lipsa educaiei; - lipsa asigurrilor de sntate i a accesului la serviciile de sntate; - msuri de sprijin; - comportamente la risc: consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul, mediul nconjurtor nesigur, risc de accidente; - consumul excesiv de medicamente prin automedicaie. - legtura cu membrii echipei multifactoriale, legtura cu organizaii neguvernamentale, uniti sanitare i responsabili de programe naionale, cu autoritile locale; - ntocmirea planurilor de aciune i implementare. - Alegerea unui model de ingrijire adecvat:
95
(b)Msuri de susinere
(c) Ingrijirea bolnavilor la domiciliu
modelul Roper, modelul Orem; - evaluarea resurselor i gradului de dependen, evaluarea resurselor materiale, verificarea i respectarea recomandrii medicale, planificarea ngrijirilor i a orarului de execuie n colaborare cu pacientul/familia cu respectarea recomandrii medicale, efectuarea ngrijirilor i raportarea periodic a rezultatelor; - sprijinirea familiei: comunicare, confidenialitate, explicarea unor modificri produse de boal sau cele din stadiul terminal, explicarea nevoilor muribundului, consiliere n caz de pierdere, doliu.
Probe de evaluare: Probe scrise i practice (studii de caz) prin care elevul demonstreaz c este capabil s asigure ngrijiri la domiciliu specifice grupurilor vulnerabile i bolnavilor cronici conform criteriilor de performan (a), (b), (c), i n concordan cu condiiile de aplicabilitate.
96
Modulul 55: NURSINGUL N COMUNITATE Nota introductiv Modulul NURSINGUL N COMUNITATE face parte din pregtirea specific a anului II, semestrul II, pentru calificarea Asistent medical generalist. n acest modul se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat NURSINGUL N COMUNITATE. Modulul are alocate 120 de ore din care 36 ore teorie i 84 ore pregtire practic (stagiu n comunitate). Studierea n semestrul II al anului III d posibilitatea cursantului s sintetizeze i s aplice cunotine i deprinderi nsuite n cadrul altor module care au utilitate mai mare n comunitate. Activitatea n comunitate este complex, solicit caliti deosebite din partea asistentului medical generalist care trebuie dezvoltate n perioada pregtirii pentru a-i permite n viitor s ndeplineasc si roluri de educare i instruire, ngrijirea indivizilor, familiilor, grupurilor n comunitate, innd seama de particularitile acestora. Numrul de 84 ore de pregtire practic reprezint 70% din cele 120 alocate modulului vor permite cursantului s fac legturi interdisciplinare, s se ncadreze n echipa de ngrijire i multifactorial, s acorde ngrijiri adaptate, s stabileasc relaii interpersonale, obiectivul principal fiind promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor. Prin parcurgerea programei care se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii, se asigur dobndirea competenelor descrise n acesta. Lista competentelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 1. Rezum particularitile nursingului (ngrijirilor de sntate). 2. Definete cadrul conceptual al nursingului (ngrijirilor de sntate) n comunitate. 3. Aplic procesul de nursing (ngrijire) n comunitate. 4. Identific problemele de sntate a familiei. 5. Asigur ngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, bolnavilor cu afeciuni cronice i n faz terminal. Tabelul de corelare a competentelor si coninuturilor Unitatea de competen: NURSINGUL N COMUNITATE (120 de ore din care 84 pregtire practica stagiu n comunitate) Nr. Unitate de crt. competen Competene Coninuturi
97
1. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara (nursing). 1.1. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa American Nurses Association (A.N.A): actiuni de baza, scopuri, beneficiari. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa Asociatia Americana de Sanatate Publica: actiuni de baza, scopuri, beneficiari. Definitia dupa O.M.S. 1.2. Elementele practicii sanatatii comunitare. 1.2.1. Promovarea unui stil de viata sanatos. 1.2.2. Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii directe si indirecte. 1.2.3. Promovarea recuperarii. 1.2.4. Sprijinirea serviciilor comunitare. 1.2.5. Susinerea serviciilor primare de ingrijire a sanatatii. 1.2.6. Aprecierea nevoilor si evaluarea serviciilor. 1.3. Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate: activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate, scopuri si obiective clare, integrarea cetenilor in servicii pentru intreaga comunitate, familia ca unitate de baza, promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate, implicarea familiei si indivizilor in luarea deciziei, aprecierea periodica si continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentului medical, asistentul membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie continua si asumarea responsabiliatii. 2. Modele conceptuale definitie, notiuni de baza, implicatii in ingrijirea sanatatii in comunitate (nursing comunitar). 2.1. Modelul Henderson. 2.2. Modeloul de adaptare Roy. 2.3. Modelul Rogers. 2.4 Modelul sistemelor comportamentale Johnson. 2.5.Modelul autoingrijirii Orem. 2.6. Modelul sistemelor Newman 2.7 Modelul Ropper, Logan, Tierney. 3. Rolul si functiile asistentului medical generalist in comunitate. 3.1. Functii: - acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici, Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 98 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
55. Nursingul n comunitate
C.1. Rezum particularitile nursingului (ngrijirilor de sntate (n comunitate).
pacientilor cronici si in stadiul terminal, ingijiri de sanatate ocupationala; - transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul de sanatate; - membru al echipei de ingrijiri; -dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare. 3.2. Roluri : educator si pedagog, consilier, facilitator. 1. Conceptul despre om, familie, comunitate. 1.1 Conceptul despre om: definitia individului, teoria holistica, omul ca unicat. 1.2. Conceptul de familie. 1.2.1 Definitii: traditional, netraditional, biologic, C.2. Definete nebiologic. cadrul conceptual 1.2.2. Caracteristicile familiei: sistem social, norme al nursingului si valori culturale, functii de baza, stadii de (ngrijirilor de dezvoltare in timpul ciclului vietii. sntate n 1.3. Conceptul de comunitate. comunitate) 1.3.1. Definitia comunitatii. 1.3.2. Cunoasterea comunitatii: localizare (urbana, rurala), asezare geografica, structura populatiei ( numar, densitate, varsta, grupuri minoritare etnice si religioase), nivel general de educatie, particularitati de clima, flora si fauna, influenta mediului inconjurator, diferente culturale si spirituale, probleme socio-economice (venit mediu, populatie cu venituri sub nivelul minimal, rata somajului, domenii de angajare a populatiei). 1.3.3.Caracteristicile comunitatii. 2. Conceptul despre sanatate. 2.1.Dimensiunile starii de sanatate: emotionala, fizica, ocupationala, intelectuala, spirituala, sociala. 2.2. Sanatatea individului; sanatate biologica, psihica si sociala. 2.3. Sanatatea familiei: definita O.M.S. 2.3.1. Indicatori demografici: structura familiei, tipuri de familie, ciclul de viata al familiei. 2.3.2. Indicatori medicali. 2.3.3. Indicatori sociologici. 2.3.4. Indicatori economici. 2.4. Sanatatea comunitatii. 2.4.1. Definitia, obiectul sanatatii comunitare, factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii (biologici, ambientali, comportamentali, serviciile de sanatate). Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 99 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
2.4.2. Comunitatea ca unitate de ingrijit (client). 3. Conceptul de ingrijiri primare. 3.1. Definitia ingrijirilor primare. 3.2. Elemente cheie : promovarea nutritiei sanatoase, masuri de igiena, ingrijirea mamei, a copilului si planificarea familiala, imunizarea, prevenirea si controlul imbolnavirilor endemice, educatie pentru recunoasterea problemelr de sanatate si cunoasterea metodelor de prevenire, tratament adecvat in caz de imbolnavire si accidente. 3.3. Niveluri de interventie: prevenirea primara, secundara, tertiara, ingrijiri paliative. 3.4. Caracteristicile ingrijirilor primare. 3.5. Accesibilitatea la ingrijiri primare de sanatate. 1. Aprecierea nevoilor comunitatii. 1.1. Culegerea datelor: -starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania, anchete epidemiologice, screening-ul si studii de prevalenta; - factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali (fizici, chimici, biologici), factori artificiali (economici, nevoi fudamentale, someri, factori culturali, profesionali, C.3. Aplic civilizatie, etc.) procesul de 1.2. Analiza datelor: selectarea datelor nursing (ngrijire) semnificative, identificarea problemelor, n comunitate. formularea diagnosticului starii de sanatate a colectivitatii, diferenta dintre ingrijirile individuale si cele colective, identificarea grupurilor vulnerabile, defavorizate, accesibilitatea la servicii de sanatate, costurile serviciilor. 2. Planificarea. 2.1. Stabilirea scopului. 2.2. Stabilirea obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt respectarea principiilor privind enuntarea obiectivelor. 2.3. Stabilirea prioritatilor. 2.4. Stabilirea interventiilor in concordanta cu obiectivele proprii si planurile nationale. 2.5. Intocmirea planului de ingrijiri de sanatate: stabilirea responsabilitatilor, termenelor. 3. Aplicarea planului. 3.1. Efectuarea interventiilor cu implicarea membrilor comunitatii. 3.2. Implicarea membrilor echipei multifactoriale: echipa de ingrijire, reprezentanti ai autoritatilor Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 100 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
locale si organizatiilor neguvernamentale, reprezentanti ai unitatilor sanitare si responsabili de programe nationale. 4. Evaluarea rezultatelor:evaluarea initiala, evaluarea de etapa (intermediara), evaluarea finala. Reformularea unor obiective, initierea de noi actiuni in functie de rezultatele asteptate. 1. Aprecierea starii de sanatate a familiei. Culegerea datelor: 1.1. Vizita la domiciliu: - intrarea in relatie: - tehnici de comunicare: ascultare, exprimare clara, concentrare, incredere, empatie, capacitatea de a se adapta la situatie: - asigurarea confidentialitatii, respectarea demnitatii. 1.2. Descrierea familie si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia: - membri: numar, stuctura pe varste, starea de C.4. Identific sanatate, probleme deosebite; problemele de - relatii intre membrii familiei: intre parinti (soti), sntate a familiei. parinti copii, relatiile cu bunicii; - relatii sociale: cu prietenii, cu vecinii; - habitatul: locuinta (spatiu de locuit adecvat, dotari, intretinere igiena), spatiul din jurul locuintei. - alimentatia: adecvata, obiceiuri alimentare: - activitatea profesionala: profesia membrilor familiei, conditiile la locul de munca; - odihna si timpul liber, posibilitati de recreere: - nivel economic: venit, satisfacerea nevoilor familiei; - nivel cultural si de educatie, preocupari culturaleducative, comportamentul fata de sanatate; - apartenenta religioasa; - stabilirea scorului APGAR pentru familie 2. Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii. 2.1.Notiuni despre ingrijirea copilului: - dezvoltarea psihomotorie a copilului 0 1 an, imunizarile, prescolarul, scolarul si adolescentul nevoi de educatie, alimentatie, ingrijire. 2.2. Tinerii si adultii tineri. 2.3. Femeile gravide. 2.4. Persoane varstnice. Rolul asistentului medical in educarea familiei, pentru mentinerea sanatatii si identificarea problemelor de sanatate. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 101 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
( Sintetizarea si aplicarea cunostintelor si a deprinderilor dobandite la modulele de educatie pentru sanatate,mediu si sanatate, psihologie, sociologie, pedagogie, puericultura si pediatrie, obstetrica, gerontologie si geriatrie). 3. Probleme de sanatate si disfunctionalitati la nivelul familiei. 3.1. Sindromul de carenta afectiva si retardul: - observarea comportamentului copilului; - observarea comportamentului parintilor si\sau substitutului matern; - prevenirea abandonului si abuzului. 3.2. Familia cu probleme: 3.2.1. Nivel de educatie redus, mediu necorespunzator, dieta si obiceiuri alimentare necorespunzatoare, venituri insuficiente pentru intretinerea familiei, lipsa asigurarilor de sanatate si a accesului la ingrijiri medicale. 3.2.2.Tulburari majore in familie: familia conflictuala, dezorganizata, monoparentala, abandonata, in divort, violenta in familie, consum de droguri. 3.3. Masuri de educatie in scopul reducerii factorilor de risc si ingrijiri adecvate situatiilor constatate in familie. - legatura cu membrii echipei multidisciplinare. - aplicarea prevederilor Conventiei pentru drepturile copilului. 4. Sustinerea familiei in situatii de criza. 4.Notiuni despre ingrijirea prematurului la domiciliu. 4.2. Influenta dizabilitatii si bolii asupra copilului,persoanei., familiei. 4.3. Instruirea persoanelor care acorda ingrijiri pentru recuperare si reducerea impactului. 4.4. Consiliere in caz de : boli grave, deces, suferinta psihica,anxietate, depresie. 1. Grupuri vulnerabile. 1.1 Grupuri defavorizate: minoritati etnice si religioase, cu probleme socio-economice, saracia, lipsa de educatie si a accesului la servicii de diagnostic si tratament. 1.2. Comportamente la risc: consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul, mediul inconjurator nesigur, risc de accidente, automedicatia si consumul excesiv de medicamente. Domeniul: Sntate i asisten pedagogic 102 Calificarea: Asistent medical generalist Anul III, Scoal Postliceal, Nivel 3avansat
C. 5. Asigur ngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, pacienilor cu afeciuni cronice i n stadiu terminal.
2. Masuri de sustinere si combatere. - organizarea actiunilor individuale sau pentru grupuri; - participarea la campanii de educatie; - aplicarea programelor nationale; - legatura cu autoritatile, unitatile sanitare, organizatii neguvernamentale; - respectarea legislatiei. 3. Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si in stadiu terminal. - alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem, modelul Roper bazat pe dependenta|independenta activitatilor vietii in diferite etape; - evaluarea gradului de dependenta; - evaluarea resurselor umane si materiale; - verificarea si respectarea recomandarii medicale; - planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul, familia, respectand recomandarea medicala; - executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia in vigoare; - aplicarea protocoalelor de ingrijire; - instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere; - explicarea nevoilor muribundului; - evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative; - evaluarea rezultatelor ingrijirilor; -raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri.
103
Sugestii metodologice n elaborarea strategiei didactice la parcurgerea modulului NURSINGUL N COMUNITATE profesorul va ine seama de particularitile formrii adulilor: motivarea, implicarea, legtura cu realitatea i punctele de interes ale cursanilor, participarea. n cadrul modulului elevii trebuie dirijai s foloseasc analiza i sinteza pentru a realiza o coeren ntre cunotinele nsuite anterior n alte module, in mod deosebit cele referitoare la ngrijiri. Modulul cuprinde 120 de ore din care 36 de ore de teorie i 84 de ore de pregtire practic n comunitate. Orele de teorie se vor desfura n sli de clas sau de instruire practic dotate corespunztor cu materiale i mijloace audio-vizuale care s permit aplicarea metodelor participativ-active: rezolvarea de probleme, jocul de rol, observare dirijat, brainstorming, studiu de caz, discuii n grup, unde elevii s poat ndeplini pe rnd rolul de moderator i animator. Elevii vor fi ajutai s-i dezvolte abilitile de comunicare, de stabilire a relaiilor interpersonale, de colaborare cu specialitii din alte domenii pentru a putea gestiona cazurile cu care se confrunt n comunitate. n funcie de particularitile individuale sau de grup, de cunotinele nsuite anterior i de gradul de dificultate, profesorii vor decide asupra numrului de ore repartizat fiecrei teme, urmrind n final realizarea criteriilor de performan i atingerea competenelor necesare pentru a lucra ca asistent medical generalist n comunitate. Pentru atingerea competenelor acestui modul evaluarea are un rol deosebit. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri, discuii n grup), teste scrise, fie de lucru, carnete de apreciere care s cuprind sarcina, data i semntura, portofolii. Evaluarea pregtirii practice se realizeaz prin activiti concrete n comunitate: vizita la domiciliu, ancheta n familie, culegerea datelor semnificative, ntocmirea planului de ngrijiri i executarea unor ngrijiri, efectuarea unor activiti educative. Datele evalurii, numrul evalurilor, metodele de evaluare vor fi stabilite de cadrele didactice n funcie de etapele parcurse n pregtire.
104

Curriculum AMG III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum AMG III

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum AMG III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.

2006 MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

CURRICULUM ANUL al III-lea ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL III SEMESTRUL I 21 SAPTAMANI

24+36 24+36 24+36 24+36 24+36 48+72

36+84 36+84 24+36 264+456

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL III SEMESTRUL II 21 SAPTAMANI

48+72 24+36 48+72 36+84 36+84

48+72 36+84 24+36 300+540

Se vor efectua 8 garzi de 9h

Modulul 39: Not introductiv

1. Identific mediul de proiect

5. Utilizeaz software specializat n managementul proiectelor.

C. 2. Efectueaz controlul statistic

C. 4. Aplic tehnici de mbuntire continu a calitii

Condiii de aplicare didactic i de evaluare

MODULUL 41 : I. Nota introductiva

DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA

empatie,reputatie,imagine pozitiva de sine;

C2. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica

Corelate psihologice ale bolii

C 3.Sustine pacientul in mentinerea / restaurarea calitatii vietii

a s p e c i f i c a , i n d e z v o lt a r e a p e r s o n a li t a ti i C2. Utilizeaza comunicarea didactica

C3.Aplica metodologia invatarii si studiului individual

C.3. Concepe un proiect de cercetare in nursing.

C.2. Analizeaz modificrile organismului in timpul sarcinii, semne si simptome de sarcina

supravegherea gravidelor cu risc obstetrical.

PUERICULTURA SI PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC

simptomele afectiunilor copilului

C.4. Elaborarea planului de ingrijire (planul nursing)

C.5. Aplica interventiilor proprii si delegate

C.6. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

C4 Aplic interveniile proprii i delegate

MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

49. PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

C 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

C. 1.Analizeaza principalele tipuri de anestezie

C.2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave

C.5. Aplica interventiile proprii si delegate

C.6. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

comportament Starea perceptivitii: rspunsuri motorii la

Monitorizeaz respiraie, , ventilaie, stare de contien,

MODULUL 52: GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC

Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

52. GERONTOLOGIE, GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC

C 2. Analizeaz semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vrstnice.

C 3. Identific problemele de dependen si stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii vrstnici.

C 4. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing).

C 6. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

C. 2 Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire 1. 2.

C. 5 Evaluiaza rezultatele ingrijirilor aplicate

manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului.

C.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).

Competene C.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate. 1.

C.5 Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

Titlul unitii: Competena 55.5.:

(c) Ingrijirea bolnavilor la domiciliu

55. Nursingul n comunitate

C.1. Rezum particularitile nursingului (ngrijirilor de sntate (n comunitate).