Monografia Sistemului Bancar al Statelor Unite ale Americii

ndrumator:
Lect. univ. dr. Sebastian Bogdan CPRARU

Realizatori:

Cuprins

Cuprins .......................................................................................................................................................... 2 1.Sistemul bancar al Statelor Unite ale Americii......................................................................................... 4 1.1 Scurt istoric ............................................................................................................................................. 4 1.2 Tipuri de instituii .................................................................................................................................... 6 1.3 Indicatori de apreciere a activitii bancare ........................................................................................... 7 1.4 Tendine .................................................................................................................................................. 8 2 . Banca central a Statelor Unite ale Americii ........................................................................................ 10 2.1.Originile rezervei federale .................................................................................................................... 10 2.2Obiective ................................................................................................................................................ 14 2.3 Funcii i atribuii .................................................................................................................................. 14 2.4 Structur ............................................................................................................................................... 16 3. Bnci reprezentative ale sistemului bancar din SUA ............................................................................ 19 3.1 Bank of America .................................................................................................................................... 19 3.1.1 Istoric ................................................................................................................................................. 19 3.1.2Actionariat .......................................................................................................................................... 21 3.1.3 Tip de institutie si oferta de produse si servicii ................................................................................. 22 3.1.4 Evolutia Bank of America ................................................................................................................... 23 3.1.5 Indicatori de apreciere ....................................................................................................................... 23 3.2 JPMorgan Chase .................................................................................................................................... 26 3.2.1 Istoric ................................................................................................................................................. 27 3.2.2 Actionariat.......................................................................................................................................... 28 3.2.3 Tip de institutie si oferta de produse si servicii ................................................................................. 28 3.2.4 Evolutia bancii JP Morgan Chase....................................................................................................... 29 3.2.5 Indicatori de apreciere ....................................................................................................................... 29 Bibliografie .................................................................................................................................................. 33

1.Sistemul bancar al Statelor Unite ale Americii 1.1 Scurt istoric

Structura i evoluia sistemului bancar a fost ntotdeauna un subiect foarte disputat pe plan politic n America. Structurarea sistemului financiar-bancar se supune unui proces de adaptare i transformare continuu, de reglementare sau de dereglementare, prin aceast modificare confirmndu-se, pe de o parte, nevoile interne ale economiei, i pe de alt, parte cerinelor sistemului financiar internaional. Sistemul bancar al Statelor Unite ale Americii are o nsemntate distins, n prezent acesta avnd o structur de tip piramid, n varf plasndu-se Sistemul Federal de Rezerv i organismele federale. Federal Reserve System are n componena sa persoane numite de preedinte, pe o durat de 14 ani. Pn a prezenta structura sistemului bancar american considerm c trebuie mai nti s menionm cele mai remarcabile evenimente ce au condus la formarea acestuia. Prima banc apare n Statele Unite ale Americii n contextul Revoluiei Americane i a fost instaurat de Congres n anul 1781 la solicitarea lui Robert Morris, administratorul finanelor. America. Primului Secretar al Trezoreriei Nationale, Alexander Hamilton propune nfiinarea unei bnci centrale n anul 1790. Aceasta s-a fondat n anul 1791 sub forma Bncii Statelor Unite i a fost n stare de activitate doar pn n 1811. Deoarece se instaurase rzboiul, nu trebuia s se abandoneze banca central, pentru c n momentul respectiv aceasta putea reprezenta o salvare ntrucat finanarea rzboiului a fost mai dificil, diminundu-se randamentul eforturilor militare. Dup finalizarea rzboiului, s-a nfiinat a doua Banc a Statelor Unite, n anul 1816. Aceasta intervine n cadrul economic oferind echilibrul financiar ce s-a pierdut odat cu deflaia de dup rzboi. Aceast banc reuete s se menin doar pn n anul 1832. Aceasta a fost creat n Philadelphia i a purtat numele The Bank of North 12 bnci federale ce corespund celor 12 districte i are la conducere Consiliul Guvernatorilor, care este alctuit din 7

Uniunea federal se afla ntr-o perioad de instabilitate financiar datorat lipsei bncii centrale. Astfel anii 1837 i 1839 s-au confruntat cu renumitele crize ale bncilor, iar n anul 1842 cteva state americane artau grave probleme financiare. Pentru a se asigura numerarul disponibil pentru a mulumi cerinele neprevzute de la depuntori, bancherii s-au artat foarte precaui n privina persoanelor crora le acordau bani i n privina timpului, norma era cuprins n intervalul 30-60 zile. Pan n 1860 n SUA circulau peste 10000 de bancnote diferite aceasta aducnd mari probleme comerului cu amnuntul. Foarte multe bnci au ajuns n prag de faliment declanandu-se crize minore, iar pe parcurs acestea intensificndu-se au ajuns chiar la criza financiar major din 1857. La nceputul secolului al XX-lea, SUA deinea unul dintre cele mai dezvoltate sisteme bancare ncorpornd 20000 de bnci. Sistemul bancar American era descentralizat i caracterizat printr-o competivitate ridicat1. Acesta deinea 40% din valoarea total a depozitelor din ntreaga lume. Odat cu dispariia dreptului de emisiune, care s-a fondat prin crearea FED Federal Reserve System n 1913, s-a adoptat i angajamentul ca toate bncile s adere la FED. Un alt moment marcant n evoluia bncilor este redat de criza economic din anii 1929 1933, care s-a manifestat n rile dezvoltate, crend efecte nimicitoare n SUA prin crahul bancar de mari proporii (36 % din bnci au fost declarate n stare de faliment). n aceast situaie s-a conturat bine statutul bancii de depozit i s-a impus un regim restrictiv de control asupra tuturor instituiilor de credit care primesc depuneri i asupra modului de utilizare a acestor resurse n procesul de creditare. Odat cu instaurarea administraiei Clinton i a unor noi reglementri, bncile din SUA au cunoscut o dezvoltare impresionant, poate i datorit faptului c noile reglementri erau mai permisibile. n prezent sistemul bancar american se caracterizeaz prin descentralizare, datorit structurii federale a statelor i Constituiei rii precum i prin specializarea activitii bancare rezultat n urma crizei economice din 1929-1933.2

Nicolae Pun, Radu Barna - Sisteme economice contemporane Ed. Fundaiei pentru Studii Europene, ClujNapoca, 2004 2 Bogdan, Cpraru, Retail banking, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2009, p.119

1.2 Tipuri de instituii

Caracteristic sistemului bancar american, este aratat i opiunea bncilor de a alege ntre cele dou tipuri de statut: National Bank(banc federal) sau State Bank (banc ntr -un stat anumit), ntregindu-se cu regimul one state banking care cons n separarea activitii bancare comerciale de cele financiare. Astfel distingem urmtoarele categorii de instituii bancare: Bnci comerciale acestea intermediaz activitile dintre agenii bancari ct i ntre cei nonbancari i sunt calificate n a primi depozite la vedere i n a acorda credite pe termen scurt. Ca exemplu putem considera Citibank. Bnci de investiii acestea crediteaz societi pentru a putea realize investiii i particip la luarea n gestiune a participanilor ntreprinderilor, oferind servicii financiare de specialitate. Ca exemplu amintim Goldman Sachs. Bnci de economii sunt acele instituii de credit care sunt specializate n atragerea de resurse bneti. Ca exemplu putem aduce n vedere American Savings Bank. Bnci ipotecare - au ca int obinerea de profit prinemisiuni de titluri de valoare. Una din cele mai dezvoltate bnci ipotecare din America este Fannie Mae. Bncile virtuale sunt bncile ce pun la dispoziie bunuri i servicii on-line, doar c activitatea de backoffice se desfoar ntr-un sediu localizat n timp i spaiu. Un exemplu de banc virtual este PayPal. Bncile peer-to-peer- mprumut din nsuirile bncilor virtuale, doar c acestea utilizeaz un sistem de licitaii, astfel putem considera ca exemplu banca Prosper. Sistemul bancar american are urmtoarele caracteristici3: Exist un numr foarte mare de instituii bancare pe teritoriul SUA (8.305 instituii bancare la 31 decembrie 2008, din care 7.086 bnci comerciale i 1.219 bnci de economii, conform FDIC); Sistemul bancar american nu se situeaz la nivelul puterii dolarului, industriei, supremaiei politice a Statelor Unite ale Americii;

Cpraru, Bogdan, Activitatea bancar. Sisteme, operaiuni i practici, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2010, p.197

 Stare de fragilitate tot mai multe bnci mici i mijlocii dau faliment sau fuzioneaz cu marile bnci, n special n ultima perioad, ca urmare a manifestrii crizei creditelor ipotecare; Exist un sistem dual al licenelor, n sensul c unele bnci sunt coordonate att de guvernul federal, ct i de cel al statului individual respectiv; O puternic descentralizare; O anumit specializare ntre bncile comerciale i bncile de investiii datorat legislaiei financiare care a fost valabil timp de mai bine de aizeci de ani, modelnd arhitectura sistemului bancar american.

1.3 Indicatori de apreciere a activitii bancare

Indicatorii care arat performana bncilor sunt cei care permit ca managerii s ia msuri n consecin, de pstrare a performanei dac indicatorii sunt pozitivi, sau de mbuntire a performanei dac indicatorii nu sunt la nivelul la care banca i i-a propus. Indicatorii de performan bancar permit o mare sugestivitate,dnfind un complex de aspecte: gradulldejgenerare a profitului,feficienaroperaional i managerialcetc. ns, pentru a putea evalua performanele activitii bancare din SUA va trebui s o comparm cu restul sisteme bancare ale lumii. Pentru aceasta vom urmridnumrul de instituii bancare, numrul de sucursale bancare i numrul personalului. Utilizndu-ne de acesti indicatori ne vom forma o imagine global despre ntregul sistem bancar american. Cu privire la numrul de instituii bancare, n anii 1990-1996 s-a remarcat o nclinaie de diminuare a numrului acestora n jurul a 5-20% n Belgia,dFrana,jGermania, Olanda, Spania, Marea Britanie, Elveia i SUA. n anul 1996, statul care deinea cele mai multe uniti bancare eradSUA cu un numr de 22.846, urmat de Germania cu 3.392, Austria cu 1.019ci n Italia 911. n ceea ce privete numrul de sucursale bancare, statele care obinuiesc s dein poziiile fruntae sunt:dS.U.A. care are un numr de 70.400 sucursale, Germania cu 38.200, Spania cu 37.100,dFrana cu 25.400 i Italia cu 24.900.

Pentru a arta evoluia instituiilor bancare vom arta numrul personalului pe care l vom exprima n mii persoane, care, n rile analizate mai sus, nhintervalulddefani 1990-1996 nu s-a modificat n mod semnificativ, suferind doar o mic cretere. Statul cu cea mai mare pondere a personalului bancar l reprezint America cu un numr de 1.479.000 angajai, urmat de Germania cu 750.000 angajai, Marea Britanie cu 452.000, Frana cu 338.000 i Italia cu 331.000 de angajai. Personalul bancar pe care l avea Romnia era de 20.000 persoane.

1.4 Tendine

n numeroase ri ale lumii a nceput diversificarea n domeniul bancar contrar piedicilor puse de legislaia bancar. n America pn n anul 2000 se resticionau activitile bncilor care activau n mai multe ri, conform legii Glass-Steagall. n acea perioad se mrea considerabil lista operaiilor bancare tradiionale oferite de bncile comerciale. Tot n anul 2000 s-au anulat limtele puse operaiunilor de asigurare, garantare, de cauiune i servicii oferite prin intermediul calculatoarelor electronice i a internetului. Diversificarea care apare la nceputul secolului al XXI-lea a ndrumat apariia conglomeratelor financiare multiramurale, care ofereau i servicii de vnzare, ipotecare, consultan i asigurare, n plus fa de serviciile bancare tradiionale.dO influen tot mai accentuat o au noile thnologii informaionale, acestea fiind destnate n primul rnd activitilor bancareden-detail. Datorit cererilor tot mai mari asupra operaiunilor curente, bncile creaz cardurile bancare i adaptarea electronic a acestora. Pe parcurs apar i bancomatele ca un raspuns al cererilor tot mai mari a serviciilor bancare. Astfel pe parcurs tot mai multe instituii bancare i automatizeaz sistemul extern. automat crete i concurena pentru atragerea ctor mai muli clieni, persoane fizice sau juridice. n anii 90 congresul SUA a adoptat msuri pentru a ajuta micile bnci, care serveau i se adresau business-ului mic din comunele oreneti i steti.

Situaia economic actual a Americii astzi arat c din ce n ce mai multe bnci mici i mijlocii dau faliment (drept exemple putem aminti: American Home Mortgage- n august 2008, Hume Bank- n martie 2008), tendin ce se menine i astzi. Estimrile oficiale mai arat c numrul bncilor din SUA cu risc de faliment a crescut la 860 n ultimele trei luni4. n prezent sistemul american se intereseaz s i creasc eficiena activitii bancare prin urmtoarele instrumente: internet banking-ul, scderea costurilor de tranzacionare, deservirea mai bun a clienilor, diversificarea gamei de produse. Alt tendin adoptat de bncile americane se consider a fi implicarea n decizia de achiziionare i fuzionare n domeniul bancar. Fuziunile i achiziiile la nivel global au un potenial ridicat de cretere n 2011 datorit revenirii din domeniul corporatist, a declarat Alexander Dibelius, director operaional Goldman Sachs5.

4 5

Sursa: www.efinancialnews.com Sursa: www.wall-street.ro

2 . Banca central a Statelor Unite ale Americii

Banca central a Statelor Unite ale Americii este cunoscut sub denumirea de The Federal Reserve System-Sistemul Federal de Rezerv, denumit prescurtat i The Fed.Este al treilea sistem bancar central din istoria Statelor Unite ale Americii. A fost nfiinat n conformitate cu Federal Reserve Act n 1913, fiind cea mai puternic instituie bancar ce emite i administreaz politica de credit i politica monetar naional.

2.1.Originile rezervei federale

Economitii de la nceputul secolului al XX-lea credeau n general c guvernul nu trebuie s intervin n interaciunea natural a forelor economice de pe pia.Acetia erau de prere c nu este necesar ca banca central s controleze economia pentru a atinge un echilibru n fluctuaiile de bani de pe pia , i nici n cazul crizelor economice.Ei vedeau economia i fluctuaiile de bani ca entiti care se auto-echilibreaz. Cnd ncrederea n sistemul bancar a ajuns la un punct foarte sczut, n anul 1790, Hamilton, care sprijinea ideea unui sistem bancar centralizat, a ncercat s conving Congresul s creeze o companie privat, care s aib sarcina exclusiv de a tipri bani.Obiectivul acestuia era de a crea un sistem bancar centralizat,avnd sediul n Philadelphia i sucursale plasate n 10

oraele cele mai importante , urmnd ca aici s fie depozitate fondurile guvernamentale i taxele colectate de la populaie. Hamilton a reuit s obin aprobarea Congresului, i prima banc din SUA a fost deschis n Philadelphia n anul 1791, dar numai cincisprezece ani de la semnarea Declaraiei de Independen. Aceasta a avut iniial un capital de 10 milioane de dolari, dintre care 4/5 aparineau unor investitori particulari, iar 1/5 Guvernului. Banca era administrat de un preedinte i de un comitet alctuit din 25 de directori, 20 fiind alei de ctre acionari, iar cinci de ctre Guvern. Practic, banca se afla sub control privat. Ideea unui sistem bancar centralizat nu era ns o noutate. Ea i aparinea lui William Paterson i era aplicat n Marea Britanie nc din anul 1691.O singur companie privat avea dreptul emiterii de polie pltibile la cerere , ceea ce contravenea politicii de siguran a mprumuturilor bancare.Paterson a spus cu acest prilej: Banca are avantajul de a ncasa dobnd pe bani creai din nimic.i Reginald McKenna, ministru de finane al Marii Britanii, avea s spun 230 de ani mai trziu: Bncile pot, i chiar creeaz bani, iar cei care controleaz creditul unei naiuni, conduc politica guvernelor i in n minile lor destinul oamenilor. Fr o banc central, multe din probleme s-au repetat, inclusiv proasta funcionare, limitarea accesului la credite, precum i nencrederea n sistemul de moned.Astfel a doua banc din SUA a fost nfiinat n 1816 ca urmare a rspunsului Congresului la cererile publicului pentru un sistemul bancar solid. Inflaia,absena unei instituii de ncasare a taxelor,datoriile, au fost doar cteva din motivele aduse n susinerea lurii acestei decizii. Noul proiect de lege a permis administrarea situaiilor economice pentru nc 20 de ani, creterea rezervei de capital la 35 de milioane de dolari, autorizarea crerii de filiale bancare i emiterea bancnotelor cu valoare minim de cinci dolari.Aceasta a fost condus de ctre iluminaii masoni, prin intermediul bancherilor internaionali de prim clas John Jacob Astor, Stephen Girard i David Parish.Spre deosebire de prima banc,a doua a avut avantajul suplimentar c funciona ca un depozitar pentru guvernul federal. A avut ns,aceeai soart ca i prima, i practic, din aceleai motive. Cnd cei 20 de ani de privilegiu al bncii au luat sfrit , nc o dat,Congresul a refuzat s-l rennoiasc. Andrew Jackson,ales preedinte n 1828, s-a mpotrivit tuturor formelor de guvern centralizat, inclusiv centralizarea sistemului bancar. Perioada 1836 - 1863 a fost descris ca fiind cea mai ntunecat din istoria bancar a SUA. Nevoia de a avea un sistem bancar de ncredere nu a fost niciodat mai mare, dar guvernul 11

nu a acionat pentru a aborda aceast nevoie. Creterea populaiei, expansiunea geografic i prosperitatea economic de dinaintea rzboiului civil au creat un mediu ideal pentru creterea bancar i comercial, dar multe dintre bncile deschise erau slab valorificate i lipsite de gestionare prudent. Conceptul original al colonitilor, care permite efectiv oricrui individ sau grup s ntemeieze o banc i s funcioneze fr supraveghere sau vreo reglementare, nu a fost valabil sau acceptabil. ntre anii 1826-1860,s-au format 2500 de bnci,dar mai mult de 1000 s-au nchis ntr-o perioad de zece ani de la deschidere. National Bank Act Sistemul bancar i economia Statelor Unite au avut probleme grave n 1862:a fost implicat n rzboiul civil, cheltuielile guvernului au depit veniturile, i rata inflaiei a ajuns pn la 13%. Preedintele Lincoln avea nevoie de o nou surs de venituri i a atribuit aceast sarcin secretarului Trezoreriei, Salmon Chase, avnd i sarcina de a reforma sistemul bancar. Salmon s-a apucat de lucru i n 1863 a obinut aprobarea Congresului pentru the National Currency Act, redenumit mai trziu the National Bank Act, care cuprindea 4 prevederi. S-a creat astfel,baza pentru sistemul bancar de astzi.

Bnci Naionale Pentru c una din problemele majore ale sistemului bancar a fost instabilitatea, Banca Naional a fost creat pentru a induce ncrederea publicului n bnci.Bncile naionale,la fel ca bncile de stat au fost n proprietate privat, dar au fost autorizate s ntreprind activiti bancare de ctre guvernul federal. Cerinele au fost foarte stricte, cernd ca banca s fie capitalizat n mod corespunztor i competent gestionat. Ca un stimulent pentru a se asigura capitalul adecvat, acionarii puteau fi rspunztori n cazul n care banca nu ar fi reuit. Actul juridic stabilea, de asemenea, limitele de creditare bazate pe un procent din capitalul social,aceastea contribuind i la reducerea riscului de banc n cazul n care un debitor nu putea rambursa un mprumut.

Rezervele obligatorii nainte de National Bank Act, deponenii i pierduser complet ncrederea n sistemul 12

bancar i erau reinui n a-i pune banii la orice banc,mai ales c bncilor nu li se cerea s dein numerar sau solduri disponibile pentru a satisface cererile de retragere. The National Bank Act a tratat aceast problem prin stabilirea unui sistem de rezerve minime obligatorii,astfel c fiecare Banc Naional avea obligaia s pstreze rezerve fa de depozite ca o msur pentru protecia deponenilor. Rezervele puteau consta din numerar sau se meninea un sold cu o Banc Naional aflat ntr-un centru monetar(ora cu piaa monetar activa:New York, Chicago sau San Francisco).Cnd New York a devenit centrul financiar naional, soldurile de rezerv au fost inute de multe ori cu marile bnci din New York.

Federal Reserve Act din 1913 n timp ce the National Bank Act a parcurs un drum lung spre restabilirea ncrederii n sistemul bancar,mai este puin pentru a rezolva toate problemele. Cele trei probleme rmase au fost: nu exista nici un control al sistemului de colectare,circulaie monetar inelastic, piramida rezervelor. FED a fost creat prin Legea Federal din 23 decembrie 1913. Toate bncile naionale erau nevoite s adere la acest sistem dar se puteau altura deasemenea i alte bnci. Bncile de rezerve i-au deschis porile pentru afaceri pe 16 noiembrie 1914. Legile Rezervei Federale au fost create ca parte component a legislaiei,pentru a furniza o aprovizionare elastic de moned. Legile urmau s fie aplicate asupra Bncilor de Rezerve cu implicaie indirect asupra tuturor celorlalte bnci. Numrul bncilor mputernicite s emit bancnote n SUA depea 7500 n anul 1913. Un moment memorabil n evoluia bncilor l-a reprezentat criza economic din anii 1929 1933, care s-a manifestat n toate rile dezvoltate, dar a avut efecte devastatoare n SUA prin crahul bancar de proporii,astfel 36 % din bnci fiind declarate n stare de faliment. Acest fenomen a impus o reglementare sever n regimul bncilor, care trebuiau s acioneze n direcia protejrii deponenilor.S-a impus un regim limitativ de control asupra instituiilor de credit ce primesc depuneri i asupra modului de folosire a acestor resurse n procesul creditrii,astfel nct statutul bncii de depozit s fie bine conturat. n acest cadru s-a delimitat, mai exact, accepiunea de banc de depozit, spre deosebire de celelalte bnci. S -a ajuns astfel la o delimitare clar n bnci de depozit i bnci specializate, generalizat n toate structurile naionale ale sistemului bancar a SUA. 13

2.2Obiective

Principalele obiective ale bncii centrale sunt cuprinse n statutul acesteia, de aici denumirea de obiective statutare. Aceste obiective sunt menionate n Federal Reserve Act nc din anul 1977. Banca Central american stabilete politica monetar a naiunii pentru a nfptui urmtoarele obiective: stabilitatea preurilor, ocuparea deplin a forei de munc, aplicarea unei rate a dobnzii favorabile economiei. Principalul obiectiv al bncii centrale l reprezint stabilitatea preurilor care este expresia nivelului sczut al ratei inflaiei. Pentru banca central acest obiectiv este esenial deoarece asigur un cadru propice dezvoltrii economice i permite crearea locurilor de munc. Cu toate acestea, ocuparea forei de munc depinde i de ali factori precum:, nclinaia spre eonomisire, noua tehnologie dar i de riscul asumat, efortul depus i munca prestat. O alt metod de a sprijini economia n criz este reducerea ratei dobnzii pn la un nivel de 4 % n cazul pieei creditelor ipotecare. FED nu poate exercita o influen direct asupra acestora i acioneaz prin rata dobnzii care influeneaz nivelului inflaiei i ocuparea forei de munc. Banca Central este procupat pentru ndeplinirea acestor obiective deoarece ndeplinirea lor asigur un mediu economic echilibrat, cretere i stabilitate economic.

2.3 Funcii i atribuii

Sistemul Federal de Rezerv este alctuit din 12 bnci i ndeplinete urmtoarele funcii: Principala funcie const n conducerea politicii monetare a statului prin influenarea condiiilor monetare i de credit n economie, urmrind optimizarea ocuprii forei de munc, stabilitatea preurilor i o rat a dobnzii moderat pe termen lung.

14

O a doua funcie cu rol determinant n activitatea Bncii Centrale const n supravegherea i reglementarea instituiile bancare n vederea asigurrii stabilitii sistemului financiar-bancar i de a proteja drepturile consumatorilor de creditare;

Menine stabilitatea sistemului financiar prin prisma urmririi riscului ce poate aprea pe pieele financiare. O ultim funcie ndeplinit de Banca Central const n faptul c ofer o varietate de servicii financiare instituiilor de depozit, Guvernului SUA, ct i instituiilor oficiale strine, jucnd un rol important n gestionarea sistemului naional de plat. n funcia sa de conductor al politicii monetare Sistemul Federal de Rezerv,

ndeplinete importante atribuii n ceea ce privete elaborarea i aplicarea politicii monetare. i asum aceste atribuii n calitate de manager naional de moned. FED ncearc s asigure echilibrul ntre cantitatea de moneda i credite i preurile acestora - ratele de dobnd- cu nevoile economiei, pentru c excesul de moned genereaz inflaie, iar deficitul de moned poate duce la sufocarea economiei. FED acioneaz prin control asupra masei monetare aflat n circulaie. Pentru a asigura deponenii n caz de faliment a impus o rata minim a rezervelor obligatorii pe care fiecare banc trebuie s o dein la banca naional. Instituiile de depozit trebuie s dein la banca naional un procentaj fix din volumul depozitelor, stabilit ca rezerv, ce nu poate fi folosit pentru mprumuturi sau investiii. Prin intermediul acestora, Sistemul Federal de Rezerv acioneaz indirect asupra fluxului de moned i credit din economie, controlnd astfel materia prim pe care instituiile o folosesc pentru a crea bani i declannd o serie de reacii n lan care influeneaz rata dobnzii, nivelul preurilor, rata omajului i creterea economic global. FED poate aciona prin 3 instrumente: Mrimea rezervelor minime obligatorii scznd rezervele minime obligatorii are loc o cretere a masei monetare n economie, elibernd fonduri constituite iniial ca rezerve Operaiunea invers va avea ca efect nghearea de fonduri. Aceast instrument este rar folosit pentru c are un efect dramatic asupra economiei. Rata de discount - o cretere a acesteia poate frna mprumuturile i activitatea de investiii a instituiilor financiare. 15

Operaiunile de Open Market cea mai flexibil i important component a politicii monetare este cea care utilizeaz operaiunile de open market-cumpararea i vnzarea de obligaiuni ce aparin guvernului. Cnd FED dorete s scad fluxul de moned i credit, vinde obligaiunile guvernului, iar cnd dorete s creasc fluxul de moneda i credit, cumpr obligaiunile guvernului.

ndeplinirea funciei de supraveghere i reglementare a instituiilor bancare, se refer la rolul reglator al Sistemului Federal de Rezerv, prin emiterea de reguli pentru instituiile bancare din sistem, iar n calitate de supervizor, examineaz i monitorizeaz activitatea instituiilor pentru a se asigura c ele opereaz ntr-o manier stabil i sigur i c acioneaz n conformitate cu legile i regulile n vigoare, asigurnd astfel un sistem sigur i stabil. Fiecare banc component a FED este responsabil pentru supravegherea depozitele bacnare ale companiilor, pe care le deine i a activitii bncilor membre ale statului n districtul n care opereaz i se asigur de faptul c acestea acioneaz n interes public. FED menine stabilitatea sistemului financiar i ofer servicii instituiilor financiare, servicii care sunt similare celor pe care bncile i casele de economii le ofer ntreprinderilor i persoanelor fizice. Ajut la meninerea sigur i eficace a sistemului de pli, principalul tronson prin intermediul cruia se desfoar toate tranzaciile financiare din economie. Zilnic FED efectueaz milioane de pli, att cu cecuri de hrtie ct i n form electronic. Cnd se dein bani transferai electronic sau se ncaseaz un cec este un prilej ca o banc din FED s se ocupe de transferul de fonduri de la o instituie financiar la alta. Orice banc din cadrul FED ofer aceste servicii, instituiilor care efectueaz depozite n districtul pe care banca l administreaz, contra unei taxe de baz. Instituiile pot utiliza serviciile oferite de ctre FED sau pot alege serviciile oferite de ali competitori pe pia. Satisfacerea nevoilor financiare a celui mai mare client bancar al Statelor Unite, guvernul SUA este o alt funcie important a FED. Ca i banc a guvernului sau ca agent fiscal, FED realizeaz o varietate de tranzacii financiare, ce implic miliarde de dolari.

2.4 Structur
Sistemul bancar al Statelor Unite este format din: Consiliul de conducere al Guvernatorilor (Board of Governors) 16

au sediul n Washington. este alctuit din 7 membri numii de Preedintele SUA i acceptai de Senat pentru o perioad de 14 ani;

supravegheaz i regleaz sistemului bancar al SUA. mpreun cu bncile Rezervelor Federale supravegheaz aproximativ 900 de bnci ale statelor membre i 5000 de companii deintoare de bnci.

Comitetul Federal al Pieei Libere (Federal Open Market Committee)

17

supravegheaz operaiunile pieei libere, principala metod folosit de politica monetar naional.

conduce operaiuni ntreprinse de Rezervele Federale pe pieele de schimb strine.

este format din 7 membrii ai Consiliului de Conducere i 5 din cei 12 preedini ai Bncilor Rezervei Federale

Bncile Rezervei de Stat

12 bnci regionale cu 25 de ramuri fiecare Banc a Rezervei Federale are propriul consiliu format din 9 directori alei din afara bncii conform legii. stabilesc rata de scont, care este aprobat de ctre Consiliul de Conducere al Guvernatorilor. monitorizeaz instituiile economice i financiare n districtele lor i ofer servicii financiare guvernului S.U.A i instituiilor de depozitare.

Bnci private, care posed pri din valoarea total a aciunilor celor 12 bnci regionale ale sistemului

18

3. Bnci reprezentative ale sistemului bancar din SUA 3.1 Bank of America
Bank of America are sediul in orasul Charlotte,Carolina de Nord si este una dintre cele mai mari institutii financiare ce ofera produse si servicii persoanelor fizice,intreprinderilor mici si mijlocii dar si marilor corporatii.Aceasta are peste 56 de milioane de consumatori si este considerata un lider mondial in investitii bancare si tranzactionare.

3.1.1 Istoric

In anul 1904 un Italian pe numele sau Amadeo Gianninni a infiintat Bank of Italy.Fondatorul acestei banci a venit cu initiativa de a-i ajuta pe cei mai putin privilegiati care nu puteau obtine pe atunci imprumuturi de la celelalte banci.Scopul sau principal era acela de a-i servi pe cei mici. In anul 1920 Amadeo Gianninni ii propune presedintelui si fondatorului Bank of

America Orra E.Monnete o fuziune intre cele doua banci,astfel la inceputul anului 1929 a aparut Bank of America. La numai un an dupa ce s-a realizat aceasta fuziune Gianninni incearca sa isi extinda aria de activitate in alte tari dar totodata vrea sa se impuna si in sectorul asigurarilor prin intermediul companiei sale Transamerica Corporation.Totusi planurile acestuia aveau sa fie naruite din doua puncte de vedere.Primul a fost incetarea colaborarii intre Bank of America si Transamerica in urma actului emis de Bank Holding Company in anul 1956 ce interzicea bancilor sa detina organizatii non-bancare.Al doilea motiv a fost interzicerea activitatii interstatale si ca urmare a acestui lucru operatiunile bancare insterstatale ale Bank of America s-au regrupat intr-o organizatie denumita Interstate Bancorp. Primul card creat de Bank of America a fost in anul 1958 sub numele de BankAmericard redenumit ulterior VISA in anul 1975. Rezerva federala a Americii in anul 1957 a hotarat separarea Bank of America de Transamerica,aceasta din urma continuandu-si activitatea in asigurari.

19

Urmatorul pas in istoria Bank of America a fost facut in anul 1967 cand aceasta a stabilit ca BankAmerica Corporation sa fie divizata in mai multe filiale Bank of America. Saisprezece ani mai tarziu Bank of America a realizat fuzionarea cu o alta mare corporatie la vremea aceea Seafirst Corporation din Seattle totodata extinzandu-si activitatea si in alte state. Intre anii 1986 si 1987 Bank of America a acordat in America Latina o serie de imprumuturi care s-au dovedit a fi un esec deoarece creditele acordate erau neperformante. Anul 1992 se poate spune ca a fost un an de gratie pentru Bank of America prin achizitionarea celei mai mari corporatii de pe vremea aceea Security Pacific,banca ce s-a dovedit pana atunci a fi cel mai mare rival al sau.Tot in acelasi an Bank of America a achizitionat si alte banci mai mici din state precum: Arizona,Oregon si Washington. Apoi in anul 1994 Bank of America isi continua politica de achizitionare fuzionand cu Continental Illinois Bank and Trust Corporation of Chicago.In urma acestei fuziuni Bank of America a devenit cea mai mare companie de holding din America in privinta depozitelor.Suprematia celor de la Bank of America a durat pana in anul 1997 cand a fost depasita de NationsBank Corporation. In anul 1998 Bank of America este achizitionata de principalul sau rival de pe atunci NationsBank Corporation insa acest lucru a fost privit a fi mai mult o fuziune intre cele doua.Totusi numele oficial adoptat de fuziunea celor doua va ramane tot de Bank of America. In anul 2005 pe 30 iunie Bank of America a achizitionat pentru suma de 29 de miliarde de euro o companie numita MBNA care era pe atunci o institutie de credit.Dupa aceasta achizitie Bank of America isi dubleaza baza de carduri reusind performanta de a deveni unul dintre cei mai mari emitenti de carduri din lume. Toate acestea s-au intamplat sub conducerea lui Kenneth Lewis care a fost numit director executiv. La numai un an dupa aceasta Bank of America incearca sa achizitioneze compania United States Trust care avea o experienta de peste 150 de ani si in acelasi timp detinea si aproape 100 de miliarde de dolari in gestionarea de active.Insa reuseste sa o achizitioneze in totalitate abia in anul 2007. Tot in anul 2007 Banca Centrala ii da aprobarea de a achizitiona ABN AMRO banca situata in America de Nord dar totodata si o alta corporatie LaSalle de la ABN AMRO pentru suma de 21 de miliarde de dolari.In urma realizarii acestor tranzactii Bank of America s-a extins si prin alte state detinand inca 411 sucursale si astfel devine cea mai mare banca din Chicago. 20

In luna ianuarie a anului 2008 Bank of America achizitioneaza institutia Countrywide fapt ce o sa ii ofere bancii acces pe piata ipotecara. Bank of America cumpara in anul 2008 pentru suma de 44 de miliarde de dolari, banca Merrill Lynch,care era cea mai mare companie de brokeraj din lume. Aceasta beneficiaza de suma de 20 de miliarde de dolari de la guvernul american pentru salvarea sistemului financiar,iar la fnele anului 2008 valoarea activelor ajunsese pana la 1,8 trilioane de dolari. In 2009 Bank of America este printre primele 4 banci din America impreuna cu Citigroup,JP Morgan si Wells Fargo care sunt si principalii sai rivali.

3.1.2Actionariat
Principalii actionari sunt: Brian T. Moynihan care detine si functia de presedinte al Bank of America cu 481,806 actiuni Thomas K. Montag (co-presedinte) cu 351,952 actiuni Bruce R. Thompson(contabil sef) cu 267,804 actiuni Terrence P. Laughlin(asistent sef) cu 106,309 actiuni Robert Scully (director)cu 90,716 actiuni Principalele institutii ce detin actiuni in cadrul Bank of America se regasesc in tabelul de mai jos: Institutii State Street corp Vanguard group BlackRock Institutional Trust Company JP Morgan Chase & Co Wellington Management Capital Research Global Investors 21 204,909,812 161,691,214 131,327,985 2.02 1.60 1.30 actiuni detinute 460,496,575 375,365,877 256,552,573 cat la % detin 4.54 3.70 2.53

Bank of New York Mellon Corp Capital World Investors Northern Trust Corp. Franklin Resources Inc.

116,396,174

1.15

112,200,000 111,873,089 111,852,815

1.11 1.10 1.10

Printre detinatorii de actiune se mai regasesc si Jonathan Finger care detine peste un milion de actiuni,Warren Buffet care a investit in anul 2011 peste 5 miliarde de dolari prin intermediul companiei multinationale Berkshire Hathawaypentru achizitionarea a 50 de mii de actiuni preferentiale.

3.1.3 Tip de institutie si oferta de produse si servicii

Bank of America ofera servicii bancare si produse la o accesibilitate ridicata si un grad de securitate care poate fi greu de egalat.Toate aceste au putut fi obtinute cu ajutorul experientei acumulate de-a lungul timpului.In cadrul Bank of America veti putea gasi o echipa de profesionisti care sunt dispusi sa va ajute in legatura cu serviciul sau produsul pe care le au la dispozitie. Bank of America se situeaza intre cele mai puternice 4 banci din America facand parte din grupul numit Big four alaturi de JP Morgan Chase,Wells Fargo si Citigroup care sunt totodata si principalii sai concurenti.Fiind printre cele mai mari banci comerciale din lume Bank of America ofera o gama variata de servicii si produse (depozite,servicii globale de carduri bancare,credite imobiliare si asigurari). Datorita numeroaselor achizitii si cu o traditie foarte bine cladita in timp Bank of America are peste 5700 de sucursale si 17000 de bancomate situate in 30 de state. Printre serviciile principale pe care Bank of America le ofera se pot regasi servicii de brokeraj,carduri de credit si retele de bancomate. Structura activelor pe segmente de activitate ale Bank of America in anul 2011 sunt: piete globale (30 %) depozite (21%) activitate bancara comerciala (14%) 22

 administrare active (13%) credite imobiliare (8%) altele (8%) carduri (6%)

3.1.4 Evolutia Bank of America

De-a lungul timpului generatie dupa generatie,institutiile financiare au facut parte importanta din mostenirea pe care o putem regasi astazi si a jucat un rol important in dezvoltarea culturii si economiei Statelor Unite.Cu angajamentul de a anticipa nevoile clientilor Bank of America continua o traditie in inovatie,performanta si servicii.Bank of America a cunoscut ani la rand in domeniiile sale de activitate o incredibila evolutie. Momentan ea se afla in rivalitatea cu o alta banca la fel de importanta,Citigroup.

3.1.5 Indicatori de apreciere

In cele ce urmeaza vom analiza pe parcursul a 5 ani(2008-2012) evolutia Bank of America cu ajutorul indicatorilor prezentati in tabelul de mai jos. INDICATORI ROE(Rentabilitatea financiara) ROA(Rentabilitatea economica) Raportul creditelor neperformante in total credite acordate Raportul dintre credite si depozite 2008 2009 2010 2011 2012 NIVELUL STANDARD

2.432

1.053

0.580

0.631

1.777

15-20%

0.217

0.105

0.055

0.063

0.191

1-2%

1.999

3.768

3.408

2.954

2.621

un raport cat mai mic

103.157 95.683

94.844

90.809

81.317

100

Rata efectiva de acoperire 1.473 a riscului creditelor

1.359

0.871

0.484

0.347

>/= 1

23

a)Rentabilitatea financiara(ROE)
3.000 2.500 2.000 1.500 1.053 1.000 0.580 0.500 0.000 2008 2009 2010 2011 2012 0.631 Linear (ROE(Rentabilitatea financiara)) 2.432 1.777

ROE(Rentabilitatea financiara)

In primii 4 ani analizati rentabilitatea financiara nu se incadreaza in nivelul standard de 15-20% inregistrand nivele net inferioare mai ales in anii 2009-2011. b)Rentabilitatea economica(ROA)
0.250 0.200 0.150 0.100 0.050 0.000 2008 2009 2010 2011 2012 0.217

0.191 ROA(Rentabilitatea economica) 0.105 0.055 0.063 Linear (ROA(Rentabilitatea economica))

Rentabilitatea economica calculata ca raport intre profitul net si activul agregat are valori minime fata de interval optim (1-2%) in cei 5 ani analizati.

24

c)Raportul creditelor neperformante in total credite acordate

4.000 3.500 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 0.500 0.000 2008 2009 2010 2011 2012 1.999 3.768 3.408 2.954 2.621 Raportul creditelor neperformante in total credite acordate Linear (Raportul creditelor neperformante in total credite acordate)

Prin comparatie nivelul cel mai bun al acestui indicator s-a intregistrat in anul 2008 ,cand Bank of America a alocat cel mai eficient resursele financiare.Insa dupa cum putem oserva nici in ceilalti ani nu a avut valori net superioare ale acestui indicator mentinand o eficienta relativ constanta.

d)Raportul dintre credite si depozite

120.000 103.157 100.000 80.000 60.000 40.000 20.000 0.000 2008 2009 2010 2011 2012 Raportul dintre credite si depozite Linear (Raportul dintre credite si depozite) 95.683 94.844 90.809 81.317

Acest indicator de prudentialitate are un nivel descrescator pe parcursul celor 5 ani,Bank of America fiind in diferite situatii.Astfel in anul 2008 aceasta a fost nevoita sa apeleze si la alte 25

tipuri de resurse atrase pentru a acorda credite iar in 2009-2012 situatia s-a schimbat ,creditele bancare putand fi acoperite doar din depozite.

e)Rata efectiva de acoperire a riscului creditelor aferente creditelor neperformante

1.800 1.600 1.400 1.200 1.000 0.800 0.600 0.400 0.200 0.000 2008 2009 2010 2011 2012 0.484 0.347 0.871 Rata efectiva de acoperire a riscului creditelor Linear (Rata efectiva de acoperire a riscului creditelor) 1.473 1.359

In 2008 si 2009 creditele neperformante au putut fi acoperite din provizioane bancare ,situatie in care putem spune ca sistemul bancar a fost solid.Dar in 2010-2012 riscul de credit a fost neacoperit intrucat rata efectiva de acoperire a riscului a avut valori inferioare lui 1.

3.2 JPMorgan Chase

Fiind un lider in servicii financiare JP Morgan ofera solutii clientilor in mai bine de 100 de tari cu una dintre cele mai complexe platforme de produse globale disponibile.Datorita istoricul in banking dar si alte servicii JP Morgan isi ajuta clientii sa faca afaceri si sa isi gestioneze averea de mai bine de 200 de ani.Pentru ca a pus pe primul loc interesele clientilor JP Morgan a ajuns astazi una dintre cele mai importante banci din America dar si din lume.

26

3.2.1 Istoric
Istoria acestei banci incepe in anul 1823 fiind printre cele mai vechi institutii financiare din lume si se afla in topul celor mai mari banci din America. Pentru a ajunge la structura sa de astazi banca JPMorgan Chase a fuzionat de-a lungul timpului cu mai multe companii americane printre care J.P. Morgan Chase

Manhattan,Chemical,Manufacturers Hanover (din New York) si Bank One,First Chicago si Banca Nationala din Detroit.Una dintre fuziuni a avut loc in anul 1991 intre Manufacturers Hanover si Chemical Banking Corp formand ca marime a doua banca din America sub numele de Chemical Banking Corp. La numai 4 ani dupa aceasta se realizeaza o alta fuziune de mare importanta intre First Chicago Corp si Banca Nationala din Detroit (NBD),formand cea mai mare institutie bancara din vest. In anul 1996 Chase Manhattan Corp realizeaza o fuziune cu cei de la Chemical Banking Corp. sub denumirea de Chase Manhattan Corp. creand ceea ce era atunci una dintre cele mai mari companii de holding bancar din Statele Unite. Doi ani mai tarziu o alta fuziune se realizeaza intre Banc One Corp si First Chicago Bank,sub denumirea de Bank One Corp.Dupa aceasta fuziune Banc One a devenit ce mai mare firma de servicii financiare,a 4 banca din Statele Unite ca marime si cel mai mare emitent de carduri Visa de pe glob. In anul 2000 JP Morgan a fuzioneaza cu Chase Manhattan Corp. combinand efectiv 4 dintre cele mai vechi institutii bancare din New York(JP Morgan Chase,Chemical si Manufacturers Hanover) sub o singura denumire JP Morgan Chase & Co. Patru ani mai tarziu Bank One Corp fuzioneaza cu JP Morgan Chase & Co.Cei de la New York Time au relatat faptul ca aceasta fuziune o sa realinieze peisajul competitiv pentru banciprin unirea investitiilor si priceperea in banking comercial a celor de la JP Morgan Chase cu punctele bancare forte de consum. In anul 2008 JP Morgan Chase achizitioneaza compania Bear Stearns Inc. marindu-si capabilitatile de a realiza o gama larga de servicii(prime de brokeraj,compensare numerar si de comercializare a energiei) si in alte state. In acelasi an JP Morgan Chase achizitioneaza operatiile bancare ale Washington Mutual. 27

Apoi in anul 2010 una dintre cele mai mari banci de investitii din Anglia si se va numi JP Morgan Cazenove.

3.2.2 Actionariat
La JP Morgan Chase actiunile sunt controlate intr.-o proportie de 75 % de investitorii institutionali si fondurile mutuale. Principalii detinatori de actiuni din cadrul institutiei sunt: Dimon James cu 1,928,068 actiuni la data de 12 ianuarie 2013 Crown James S cu 258,607 actiuni la data de 30 martie 2013 Braunstein Douglas L cu 470,836 la data de 25 decembrie 2012 Mandelbaum Jay cu 369,668 la data de 26 octombrie 2011 Bisignano Frank cu 335,504 la data de 6 februarie 2013 Cei mai semnificativi actionari ai grupului JP Morgan Chase sunt: Vanguard Group Inc. cu 169,760,876 actiuni State Street Corp cu 164,992,861 actiuni Barclays Global Investors UK Holdings Ltd cu 104,197,061 actiuni Wellington Management Co Llp cu 104,126,743 actiuni Fmr Llc cu 92,197,923 actiuni.

3.2.3 Tip de institutie si oferta de produse si servicii

JP Morgan Chase este o companie financiara de holding ce ofera servicii financiare pe intregul glob.Segmentul bancar ce este destinat consumatorilor ofera depozite,servicii si produse de investitii,creditare si solutii de plata pentru micile afaceri,credite ipotecare si de intretinere.De asemenea acest segment ofera carduri de credit catre consumatori si intreprinderile mici,servicii de plata din sectorul public si privat precum si imprumuturi pentru studenti. Un alt segment este cel de investitii care ofera produse de investitii si servicii bancare,inclusiv consiliere cu privire la structura si strategia companiilor,capitalul de fonduri pe pietele de capital,servicii de tranzactionare si finantarile comerciale.

28

JP Morgan Chase mai ofera si alte servicii cum ar fi solutii de gestionare a riscurilor ,de intermediere si de cercetare. Segmentul sau de banking comercial ofera servicii de creditare,trezorerie, servicii bancare de investitii,de gestionare a activelor corporatiilor,municipalitatii si a organizatiilor nonprofit. Segmentul de management a activelor ofera investitii si servicii de management al averiiinclusiv instrumente de capitaluri proprii,venit fix,servicii de administrare a investitiilor multi-active precum si produse si servicii de pensionare.

3.2.4 Evolutia bancii JP Morgan Chase

Fiind una dintre bancile cu o traditie foarte bine definita din America ,JP Morgan a dovedit de-a lungul timpului de ce astazi este considerata printre cele mai bine cotate banci.Unul din aspectele principale ar fi ca au o retea diversificata de servicii si produse extinse in mai mult de 60 de tari,numarul mare de angajati de peste 240,000 arata importanta acestei companii.Totodata cei de la JP Morgan Chase conduc in serviciile financiare globale cu active de peste 2,3 trilioane de dolari.

3.2.5 Indicatori de apreciere

In tabelul de mai jos sun prezentatii pe parcursul a 5 ani indicatori de masurare a performantelor si de prudentialitate. NIVELUL INDICATORI ROE(Rentabilitatea financiara) ROA(Rentabilitatea economica) Raportul neperformante credite acordate creditelor in total 2.400 3.212 29 1.781 0.838 0.488 un raport cat mai mic 0.258 0.577 0.820 0.837 0.902 1-2% 3.359 7.092 9.863 10.337 10.430 15-20% 2008 2009 2010 2011 2012 STANDARD

Raportul dintre credite si depozite Rata efectiva de acoperire a riscului creditelor 1.174 1.574 1.348 1.249 0.946 >/= 1 73.805 67.506 74.001 64.171 61.478 100

a)Rentabilitatea financiara (ROE)

14.000 12.000 10.000 8.000 6.000 4.000 2.000 0.000 2008 2009 2010 2011 2012 3.359 7.092 9.863 10.337 10.430 ROE(Rentabilitatea financiara) Expon. (ROE(Rentabilitatea financiara))

Rentabilitatea financiara nu s-a incadrat in nici un an in limitele standard de 15-20% insa pe parcursul celor 5 ani a fost intr-o continua crestere.

b)Rentabilitatea economica (ROA)

1.200 1.000 0.800 0.600 0.400 0.200 0.000 2008 2009 2010 2011 2012 Expon. (ROA(Rentabilitatea economica)) ROA(Rentabilitatea economica)

30

La fel ca si ROE,rentabilitatea economica nu se incadreaza in standardul international de 1-2% insa in perioada 2008-2012 aceasta este intr-o continua ascensiune.

c)Raportul creditelor neperformante in total credite acordate

4.000 3.500 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 0.500 0.000 2008 2009 2010 2011 2012 Raportul creditelor neperformante in total credite acordate Expon. (Raportul creditelor neperformante in total credite acordate)

Anul 2012 in comparatie cu ceilalti ani este cel mai eficient in alocarea resurselor intrucat raporul dintre creditele neperformante si cele acordate este cel mai mic.

d)Raportul dintre credite si depozite

80.000 70.000 60.000 50.000 40.000 30.000 20.000 10.000 0.000 2008 2009 2010 2011 2012 Raportul dintre credite si depozite Expon. (Raportul dintre credite si depozite) 73.805 67.506 74.001 64.171 61.478

31

In cei cinci ani analizati raportul dintre credite si depozite este mai mic decat 100,de unde reiese ca depozitele bancare acopera creditele acordate ,banca avand resursele atrase si in altfel de plasamente. posibilitatea sa foloseasca

e)Rata efectiva de acoperire a riscului creditelor aferent creditelor neperformante

1.800 1.600 1.400 1.200 1.000 0.800 0.600 0.400 0.200 0.000 2008 2009 2010 2011 2012 1.174 1.574 1.348 1.249 0.946 Rata efectiva de acoperire a riscului creditelor Expon. (Rata efectiva de acoperire a riscului creditelor)

Daca acest indicator are valori egale si mai mari ca 1 atunci provizioanele acopera creditele neperformante.Aceasta conditie este respectata in anii 2008-2011 cand sistemul bancar a fost solid,insa nu putem spune acelasi lucru in 2012.In acel an riscul de credit a fost neacoperit insa nu intr-o proportie mare intrucat valoarea este apropiata de 1.

32

Bibliografie

1. Bogdan Cpraru, Activitatea bancar. Sisteme, operaiuni i practici, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2010 2. Nicolae Pun, Radu Barna - Sisteme economice contemporane Ed. Fundaiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2004 3. Bogdan Cpraru, Retail banking, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2009 4. www.wall-street.ro 5. www.efinancialnews.com 6. http://www.federalreserve.gov/releases/lbr/current/default.htm 7. http://finance.yahoo.com/q/pr?s=BAC+Profile

33