DOCUMENTE SIMILARE

Share on faceboo Share on t!itterShare on emai"Share on #rintMore Sharin$ Ser%ice&0 PERFORMANTE SI LIMITE UMANE Mo'e"area matematica a aerona%e"or SOSIREA SI PROCEDURI DE APROPIERE (Arri%a" an' traffic #attern #roce')re&* INTRODUCERE IN RADIOCOMUNICATIILE AERONAUTICE +e'erea &i i"),ii"e o#tice Prim)" a-)tor CONTRI.UTII PRI+IND INFLUENTA IM.INARILOR LA ESTIMAREA RESURSEI TE/NICE A STRUCTURILOR DE A+IATIE Interconectarea &im)"atoare"or Ro")" 'i&contin)itati"or in or$ani,area &#ati)")i Fenomene aeroe"a&tice 'inamice

TERMENI im#ortanti #entr) ace&t 'oc)ment

00000

CUNOASTEREA PLANORULUI Aeronautica

+ Font mai mare | - Font mai mic

CUNOASTEREA PLANORULUI 1. GENERALITATI

Inainte de a studia fenomenele care iau nastere in timpul zborului, trebuiesc studiate partile componente ale unui planor, precum si modul cum se manevreaza acesta. Planorul este aparatul de zbor mai greu decat aerul, neechipat cu un grup motopropulsor si care prin lansare la o anumita inaltime va zbura cu o continua panta de coborare. Tractiunea necesara este asigurata de o componenta a greutatii proprii.

2. PARTILE COMPONENTE ALE UNUI PLANOR

Partile componente ale unui planor sunt urmatoarele: a. aripa planorului; b. fuselajul planorului;

ampenajele planorului;

Fig. 2.1. Partile componente ale unui planor

a. Aripa planorului este partea principala a acestuia si are rolul de a crea forta portanta necesara e ecutarii zborului. Pe aripa sunt montate: ! eleroanele "1# care sunt suprafete de comanda si au rolul de a mentine planorul la orizontala sau ajuta la e ecutarea virajelor. $unt actionate de mansa la comanda laterala; ! flapsul "2# se constituie intr!un dispozitiv de %ipersustentatie si are rolul de a mari forta portanta in situatii speciale de zbor "la decolare si aterizare#; ! frana aerodinamica "&# este o suprafata care se scoate din planul aripii si are rolul de distrugator de portanta, lucru necesar a fi e ecutat in vederea aterizarii pe terenuri scurte. b. Fuselajul planorului este partea principala a planorului cu rolul de a fi a rigid aripile si ampenajele. In fuselaj se gaseste amplasata carlinga "'# care constituie postul de pilotaj. Tot in fuselaj se gaseste amplasat si trenul de aterizare, format din urmatoarele parti: ! roata "(#; ! bec%ia ")#; ! patina "la unele planoare# "*#.

Trenul de aterizare este dispozitivul care serveste la deplasarea planorului pe sol. Trenul de aterizare poate fi format din: ! roata si bec%ie; ! patina si bec%ie; ! roata, patina si bec%ie. Roata este elementul principal al trenului de aterizare, montata in zona centrului de greutate si care are rolul de a sustine intreaga greutate a planorului. Bechia poate fi fi a sau poate fi o roata mai mica decat roata principala si este montata la partea din spate a planorului constituind al doilea punct de sprijin al acestuia pe sol. Patina este un dispozitiv de ranforsare "intarire# a fuselajului in zona posturilor de pilotaj si are rolul de a proteja planorul "pilotul# in cazul unor eventuale contacte mai dure cu solul. Tot pe fuselaj se gaseste amplasat si tubul Pittot sau prizele de presiune "statica si totala#. +a unele planoare se mai gaseste si tubul Braunschweich. Ampenajele sunt formate din: ! ampenajul orizontal, alcatuit din stabilizator "partea fi a# si profundor "partea mobila#, care servesc la mentinerea pantei de zbor a planorului. Profundorul este actionat tot de mansa, prin miscarea acesteia inainte sau inapoi. Pe profundor se gaseste, la unele tipuri de planoare, suprafata de compensare a eforturilor, numita compensator sau trimer. ! ampenajul vertical este alcatuit dintr!o parte fi a numita deriva si o parte mobila numita directie. ,irectia este o suprafata de comanda care este actionata de paloniere. -stfel daca se da palonier stanga si directia se va roti spre stanga, fapt care va duce la rotirea botului planorului spre stanga.

3. ELEMENTELE CARACTERISTICE ALE UNUI PLANOR

.lementele caracteristice ale unui planor sunt : ! anvergura reprezentand lungimea aripii "distanta dintre cele 2 e tremitati ale aripilor#;

! suprafata portanta reprezentand suprafata obtinuta prin proiectia aripii pe o suprafata plana; ! inaltimea planorului "care se masoara pe sol# si reprezinta distanta dintre sol si cel mai inalt punct al planorului; ! inaltimea fuselajului "care se masoara pe sol# si reprezinta distanta dintre sol si cel mai inalt punct al fuselajului; ! grosimea "latimea fuselajului# reprezinta cea mai mare distanta "masurata pe orizontala# a fuselajului; ! greutatea planorului care contine si greutatea pilotului si a ec%ipamentului necesar zborului "parasuta, bagaje,et#.

4. ARIPA
-ripa este elementul care produce forta necesara sustinerii planorului in zbor si preia toate eforturile care apar asupra planorului in timpul evolutiilor. ,in acest motiv, constructorii acorda o deosebita atentie constructiei aripilor, in vederea obtinerii planoarelor de performanta. ,in punct de vedere al modului de montare al aripilor pe fuselaj vom avea planoare cu aripa: sus, mediana sau jos "vezi fig. '.2.#.

Fig. '.2. /ontarea aripii ,upa forma in plan, aripile pot fi: a. dreptung%iulare; b. dreptung%iulare cu colturi rotunjite; trapezoidale; d. trapezoidale cu colturi rotunjite;

e. eliptice; f. in sageata; g. dublu trapezoidale "vezi fig.'.&.#

Fig. '.&. Forma in plan a aripii

CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE ARIPII ! anvergura aripii "-# reprezinta lungimea ei de la un capat la altul; ! profunzimea aripii "+# reprezinta latimea aripii "vom avea profunzimea aripii la capat "0c#, profunzimea aripii in a ul fuselajului "0i# si profunzimea medie care reprezinta media aritmetica a celorlalte doua#; ! suprafata portanta a aripii reprezinta suprafata proiectiei plane, orizontale a acesteia; ! alungirea aripii reprezinta raportul dintre anvergura aripii si profunzimea medie "Coarda Medie Aerodinamica !"A# "vezi fig. '.'.#.

! alungirea aripii reprezinta raportul dintre anvergura aripii si profunzimea medie "Coarda Medie Aerodinamica !"A# "vezi fig. '.'.#. 1rmarind o sectiune prin aripa vom putea defini urmatoarele elemente: ! bordul de atac este partea din fata a aripii care in timpul zborului loveste fileurile de aer; ! bordul de fuga sau scurgere este partea din spate a aripii; ! e#tradosul este partea de deasupra aripii;

! intradosul este partea de dedesubt a aripii "vezi fig. '.(.#.

Fig. '.'. 0aracteristicile Fig. '.(. 0aracteristicile aripii constructive ale aripii

geometrice ale

Indiferent de materialele din care este construita o aripa, ea se va compune din urmatoarele parti principale: ! lonjeroane "unul principal si eventual unul fals sau 2 principale, care constituie grinda de rezistenta a aripii si a intregului planor; ! nervuri, piese care se fi eaza pe lojeron si dau forma aripii in spatiu; ! invelisul aripii care poate fi din placaj in zona bordului de atac si impanzit in restul suprafetei. +a planoarele din lemn invelisul mai poate fi e ecutat din tabla de aluminiu, rasini sintetice cu fibra de sticla sau fibra de carbon. Pe aripa se gasesc montate eleroanele, voletii si franele aerodinamice

Fig. '.). constructia aripii

5. FUSELAJUL

.ste partea centrala a planorului cu rol de a face legatura intre aripi si ampenaje "vezi fig.(.*.#. In fuselaj se gaseste carlinga cu postul "posturile# de pilotaj, trenul de aterizare, et

Fig. (.*. Fuselajul

In functie de tipul planorului vom avea posturi de pilotaj de simpla comanda "pentru un singur pilot# sau de dubla comanda "pentru 2 piloti#. In cazul planoarelor de dubla comanda aceste 2 posturi pot fi asezate in tandem "unul in spatele celuilalt# sau cot a cot "in situatia cand posturile de pilotaj sunt asezate unul langa altul#. +a planoarele moderne trenul de aterizare este format dintr!o roata plasata sub postul de pilotaj, prevazut cu frana pe tambur si poate fi fi , escamotabil sau semiescamotabil si o roata mai mica si fi a in partea din spate a fuselajului. Tot pe fuselaj sunt montate si dispozitivele de declansare de la avion sau automosor, dispozitive numite declansatoare. In interiorul carlingii, in afara postului de pilotaj se mai gaseste si plansa de bord cu instrumentele de bord, parg%iile de comanda "mansa si palonierele#, cu ajutorul carora se dau comenzile necesare actionarii suprafetelor de comanda "eleron, flaps, directie, frana aerodinamica, suprafete compensatoare#.

6. AMPENAJELE

Ampenajele sunt partile planorului care au rolul de a mentine planorul in zbor stabil ca panta si ca directie. -mpenajele "vezi fig. ).2.# sunt formate din: a. ampenajul orizontal b. ampenajul vertical. a. Ampenajul orizontal este construit si are caracterisitici asemanatoare cu cele ale aripii. -cesta se caracterizeaza prin faptul ca are o parte fi a numita stabilizator si o alta mobila, numita profundor. 0u ajutorul profundorului se pot mentine parametrii de zbor "panta si viteza#. +a unele planoare stabilizatorul si profundorul fac corp comun fiind de fapt o singura parte care este denumita profundor pendular. Pe profundor se mai gaseste montata si o suprafata numita compensator, fiind necesara pentru compensarea efortului pe mansa in profunzime. Profundorul este actionat de comanda mansei spre inainte sau spre inapoi "spre pilot#. b. Ampenajul vertical este format din 2 parti: una fi a numita deriva si una mobila numita directie, care este actionata la comanda palonierelor. In functie de cum sunt montate ampenajele orizontale fata de cele verticale vom intalni urmatoarele situatii "vezi fig. ).3.#: ! ampenaje clasice; ! ampenaje in 4T4; ! ampenaje in 454.

Fig. ).2. -menajele planorului

Fig. ).3. Tipuri de ampenaje

7. MATERIALE FOLOSITE IN CONSTRUCTIA PLANOARELOR

Inainte de a prezenta materialele folosite in constructia planoarelor trebuie sa vedem la ce eforturi sunt supuse piesele care intra in componenta unui planor. $olicitarile la care sunt supuse piesele sunt: ! tractiunea sau intinderea "declansatoarele, cablurile comenzilor, invelisul aripilor, etc#; ! compresiunea "trenul de aterizare#; ! incovoierea "lonjeroanele aripilor#; ! forfecarea apare in zbor in timpul trecerii printr!o suprafata de separatie dintre un curent ascendent si a unuia descendent. -cest fenomen se petrece in mod special la zborul in norii de formatie verticala; ! torsiunea; aripile in timpul zborului sunt supuse la eforturi de tensiune in jurul lonjeronului. Pentru a putea indeplini toate conditiile cerute, in constructiile aeronautice se folosesc mai multe categorii de materiale. -cestea pot fi impartite in: materiale principale ce intra in constructia pieselor de rezistenta si a pieselor ce dau forma aerodinamica a aeronavei. materiale secundare ce intra in constructia pieselor au iliare ale unei aeronave. ,intre materialele folosite in constructia aeronautica putem enumera: a. lemnul folosit in constructiile aeronautice datorita faptului ca are greutate relativ mica, este ieftin, se prelucreaza usor, et +emnul intrebuintat, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: ! rezistenta la tractiune sa fie de cel putin 266 7gf8cm2; ! umiditatea sa nu depaseasca 1(9 din greutatea sa; ! rezistenta la compresiune sa fie de cel putin '66 7gf8cm2; ! rezistenta la incovoiere sa fie de cel putin )66 7gf8cm2. In constructiile aeronautice lemnul se foloseste astfel:

pentru lonjeroane: frasin, molid, brad, pin; pentru piese curbe: frasin, salcam, ulm, stejar; pentru elice: acaju, nuc, cires, mesteacan, fag. b. placajul folosit in aviatie este facut din foi neperec%i "&, (, *, 3, et# cu urmatoarele dimensiuni "grosimi#:6,2; 1; 1,2; 1,(; 1,2; 2; 2,&; 2,(; &; &,(; '; ( mm. Placajul folosit trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: ! rezistenta la tractiune in lungimea fibrei ! rezistenta la tractiune perpendicular pe fibra ! rezistenta la forfecare in lungimea fibrei ! rezistenta la forfecare perpendicular pe fibra ! rezistenta la forfecare la '(o : *66 ;gf8cm2 : '(6 ;gf8cm2 : 166 ;gf8cm2 : *(6 ;gf8cm2 : 1(6 ;gf8cm2

Placajul se foloseste pentru imbracarea aripilor, fuselajului, ampenajelor, in vederea obtinerii formelor arodinamice. cleiurile sunt intrebuintate pentru asamblarea diferitelor piese din lemn, palcaj, panza. .le trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: ! sa fie usor de manipulat; ! sa fie usor de preparat; ! sa nu!si sc%imbe caracteristicile in timp; ! sa fie aderente; ! sa fie rezistente la smulgere. 0leiurile utilizate sunt: clei de gelatina, caseina, cleiurile pe baza de rasini sintetice "care sunt mai bune decat celelate cleiuri#. d. otelurile folosite in constructiile aeronautice sunt oteluri speciale care prezinta caracteristici superioare. <telurile folosite pentru constructia pieselor de tractiune, de prindere, bolturi, tendoare, cabluri de comanda, scripeti, parg%ii, et trebuie sa prezinte o rezistenta la tractiune de 26!166 7gf8mm2.

e. duraluminiul se foloseste foarte mult datorita faptului ca este usor "are aceeasi greutate cu a aluminului# si are o rezistenta mecanica ridicata. -cesta se foloseste la constructiile de lonjeroane, nervuri si a intregului invelis la planoarele metalice. f. panza folosita in aviatie este din bumbac mercerizat si neapretat cu o desime de 22!&( de fire pe cm2 atat in bataie cat si in urzeala si o greutate de cel mult 266 g8m2. =ezistenta la tractiune a panzei inmuiata in apa trebuie sa fie de cel putin &666 7g8m2. g. materialele plastice se folosesc pentru confetionarea carcaselor aparatelor de bord, tablouri de bord iar in ultimul timp pentru corectarea si c%iar confectionarea profilelor aerodinamice. %. ple#iglasul se foloseste pentru confectionarea carlingilor datorita faptului ca este transparent si prin incalzire se modeleaza usor. i. cauciucul se foloseste la trenul de aterizare pentru amortizarea contactului cu solul. -cesta se utilizeaza sub forma de camere si anvelope, cilindri gauriti, discuri amortizoare, et 0auciucul se mai foloseste la garnituri de etansare, ca amortizoare la fi area tablourilor de bord, deoarece vibratiile si socurile deregleaza aparatele cu care sunt ec%ipate aeronavele. j. fibra de sticla si fibra de carbon se folosesc in ultimul timp in constructiile aeronautice de performanta datorita faptului ca permit obtinerea suprafetelor aerodinamice foarte bine finisate, si au caracteristici mecanice superioare. ;. protectia aeronavelor impotriva coroziunii si a umiditatii se realizeaza cu ajutorul lacurilor si a vopselelor, iar suprafetele metalice se protejeaza prin acoperire electroc%imica, cromare, zincare, cadmiere elo#are, et ,atorita dezvoltarii te%nologiei, planoarele moderne au caracteristica de finete ma ima de peste )6, fapt care le permite realizarea unor performante ridicate "zboruri de distanta de peste 1.*66 7m cu viteze medii de peste 1(6!266 ;m8%#.

8. SISTEME DE LANSARE LA ZBOR

,eoarece planorul este un aparat de zbor care nu este dotat cu un grup motopropulsor, trebuie sa fie ridicat pana la o anumita inaltime care sa ii permita in continuare un zbor independent. /ijloacele cu ajutorul carora se realizeaza acest lucru se numesc sisteme de lansare si pot fi:

sandoul; automosorul; avionul.

$ansarea cu sandoul se realizeaza prin propulsarea in aer a planorului cu ajutorul unei prastii de dimensiuni mari numita sandou. Planorul este urcat pe deal si acolo 2 ec%ipe intind sandoul la vale in timp ce aeronava este ancorata. Prin eliberarea planorului, forta elastica din sandou ii imprima acestuia viteza necesara zborului inaltimea fiind asigurata de diferenta de cota a pantei pe care a fost urcat. -cesta metoda de lansare nu se mai foloseste deoarece greutatea planoarelor si viteza de desprindere au crescut mult. Remorcajul de automosor este metoda prin care planorul este ridicat pana la o anumita inaltime cu ajutorul unui dispozitiv special numit automosor "vezi fig. 2.16#. -utomosorul este o masina dotata cu unul sau 2 tamburi, antrenati in miscare de rotatie de un motor, si pe care se infasoara un cablu. Planorul este tras de acest cablu cu o viteza anume. Pilotul planorist va pune planorul pe o panta de urcare "va trage de mansa#, pana la o anumita inaltime "cca.266!!&66 m#, dupa care va declansa si va e ecuta tema de zbor.

Fig. 2.16. =emorcajul de automosor

Remorcajul de avion este metoda prin care un planor este adus la inaltimea necesara cu ajutorul unui avion. Planorul este legat de avion prin intermediul unei funii lungi de 2(!&6 m si cand avionul ajunge la inaltimea dorita, pilotul planorist declanseaza cablul si e ecuta zborul liber in continuare. In =omania se folosesc, in prezent, pentru remorcaj, avioanele de tip

P>+!16' ?ilga!&(- de constructie poloneza, sau automosoarele de tip -+!&' de constructie romaneasca. In unele aerocluburi se folosesc automosoare de tip 4Tost4 de constructie germana.

Fig. 2.11.remorcajul de avion

9. AUTOMOSORUL AL 34
In continuare vom prezenta pe scurt automosorul de tip -+ &': 0orpul automosorului propriu!zis este montat pe un sasiu de camion tip 4@ucegi4 fapt care ii permite sa se deplaseze de la un loc la altul cu mijloace proprii. -utomosorul are pentru actionare un motor de 2(2 0P, ce antreneaza pe rand unul dintre cei 2 tamburi cu care este ec%ipat. 0ombustibilul folosit este motorina. Pe tamburi se infasoara cabul de remorcaj de ',( mm diametru; acesta este de tip multifilar si are o lungime de apro imativ 366!1(66 m., lungime ce variaza in functie de lungimea terenului de decolare. Fiecare tambur este ec%ipat cu o foarfeca pentru taiat cablul "la comanda pilotului mosorist# si cu un distribuitor care are rolul de a aseza cablul pe tambur spira langa spira.

10. PLANORUL IS 28 B2
.ste un planor de scoala si antrenament de dubla comanda de constructie romaneasca. .ste complet metalic "din duraluminiu# si are ca destinatie zborurile de scoala, antrenament si acrobatie. Postul principal de pilotaj se afla in fata %postul elevului&. -mpenajele sunt in 4T4.

.ste prevazut cu volet de curbura si frane aerodinamice de tip Autter, amplasate pe e trados. Trenul de aterizare este semiescamotabil, ec%ipat cu amortizor oleopneumati =oata principala este prevazuta cu frana mecanica actionata in continuarea franei aerodinamice. +a planoarele cu numar de serie pina la (', comanda franei pe roata se gaseste amplasata fie pe mansa, fie pe podea, in partea stanga a postului de pilotaj. 5oletul de curbura are ( pozitii: !1 : !(o 6 : 6o 1 : (o 2 : 16o & : 1(o Planorul poate e ecuta urmatoarele evolutii acrobatice: vrie; looping; ranversare; rasturnare. Pentru zborurile acrobatice planorul va fi ec%ipat cu accelerometru. Factorii de sarcina ai planorului I$ 22 @2 sunt: ! la greutatea de (36 7gf : B (.& si ! 2.)( "varianta 1tilitar# ! la greutatea de (26 7gf : B ).( si ! ' "varianta -crobat# 'reutati ma#ime admise la decolare: ! in dubla comanda ! in simpla comanda : (36 7gf : (26 7gf.

Creutatea ma im admisa in spatiul de bagaje "fara a depasi greutatea ma im admisa# : 26 7gf.

Creutatea planorului gol

: &*( 7gf

0entrajul este realizat in limitele: 229 0/- "fata# si '*9 0/- "spate#. (n situatia in care pilotul este prea usor se vor monta greutati de plumb pe podeaua postului de pilotaj fata, dupa cum urmeaza) +a planoarele pana la seria '(, pentru pilotii usori, "greutate intre ((!)1 7gf#, se va pune lest o greutate de ) 7gf. Pentru planoarele cu seria de fabricatie peste '( centrajul se asigura dupa cum urmeaza: )(!*6 7gf in postul principal )6!)( 7gf in postul principal ((!)6 7gf in postul principal ' 7gf lest 2 7gf lest 11.& 7gf lest

Planorul este ec%ipat cu urmatoarele instrumente de bord: ! variometru B ( m8s; ! variometru B &6 m8s; ! altimetru; ! vitezometru; ! busola; ! indicator de viraj si glisada. 1ltimele planoare din serie au din constructie montata priza speciala pentru presiune "priza pentru tubul @raunsc%Deic%#. Planorul I$ 22 @2 se admite la zbor cu urmatoarele defecte: ! trenul de aterizare nu se poate escamota, dar este sigurantat pe pozitia scos; ! mici deformatii pe invelis datorate unor lovituri; ! fisuri ale cupolei de ple iglas "dar nu mai mari de 166 mm#; ! lipsa geamurilor;

! nituri miscate pe invelisul aripii "dar nu mai mult de 169 din imbinare si nu mai mult de & nituri alaturate#; ! sparturi ale invelisului suprafetelor de comanda mai mici de (6 mm.

Fig. 16.12. Planorul I$ 22 @2

0aracteristicile geometrice si parametri de zbor sunt prezentati impreuna cu cele ale planorului I$ 23 ,2. Particularitatile privind te%nica pilotajului sunt prelucrate in cap.* 4Te%nica pilotajului4.

11. DESCRIEREA CABINEI PLANORULUI IS 28 B2

-mbele posturi de pilotaj "asezate in tandem# sunt acoperite de o cupola de ple iglas care se desc%ide in jurul unor sarniere, spre dreapta. In partea stanga a cadrului metalic, in dreptul fiecarui pilot se gaseste maneta de inchidere deschidere a cabinei, iar pe partea dreapta, in mod simetric se gaseste maneta de largare a cupolei "maner de culoare rosie#. !omanda voletului "maner de culoare neagra# si a franei aerodinamice "maner albastru# sunt amplasate pe peretele din stanga posturilor de pilotaj. Pe podea, in partea stanga, in ambele posuri, se afla maneta de comanda a franei pe roata "la planoarele pana la seria '(#. Pe partea stanga a cabinei in fata comenzii franei aerodinamice se gaseste maneta de comanda a compensatorului "culoare verde#.

Pe partea dreapta a cabinei, in ambele posturi de pilotaj se gaseste comanda de escamotare a trenului de aterizare "pozitia inainte : tren escamotat#.

Fig. 11.1&. ,escrierea cabinei planorului I$ 22 @2

!omanda declansatorului "maneta galbena# se gaseste amplasata pe postul din fata in partea stanga a tabloului de bord, iar pentru postul de pilotaj spate, aceasta se gaseste pe partea stanga a tabloului de bord. In fata mansei, pe podea, in postul de pilotaj fata, se gasesc casetele pentru fi#area lestului suplimentar de corectare a centrajului si deasupra acestora, la centru, rozeta de reglare a pozitiei palonierului. ,escrierea plansei de bord a planorului se gaseste in cap. (. 4Instrumente de bord4.

12. PLANORUL IS 29 D2
.ste un planor pentru antrenament si performanta, monoloc "de simpla comanda#, de constructie romaneasca. .ste complet metalic "din duraluminiu#. -mpenajele sunt in 4T4. .ste prevazut cu volet de curbura si frane aerodinamice de tip Autter, amplasate pe e trados. Trenul de aterizare este escamotabil, ec%ipat cu amortizor de cauciu =oata principala este prevazuta cu frana mecanica actionata in continuarea franei aerodinamice.

+a ultimele serii de planoare, comanda franei pe roata se gaseste amplasata pe mansa. 5oletul de curbura are ( pozitii: !1 : !(o 6 : 6o 1 : (o 2 : 16o & : 1(o Planorul poate e ecuta urmatoarele evolutii acrobatice: vrie; looping; ranversare; immelman. Factorii de sarcina ai planorului I$ 23 ,2 sunt: !la greutatea de &)6 7gf B (.& si ! 2.)(

Creutatea ma im admisa in spatiul de bagaje "fara a depasi greutatea ma im admisa# Creutatea planorului gol 26 7gf. 2'' 7gf.

0entrajul este realizat in limitele: 12.*(9 0/- "fata# si '&9 0/- "spate#. Planorul este ec%ipat cu urmatoarele instrumente de bord: ! variometru B ( m8s; ! variometru B &6 m8s; ! altimetru; ! vitezometru; ! busola;

! indicator de viraj si glisada.

Fig. 12.1'. Planorul I$ 23 ,2

1ltimele planoare din serie au din constructie montata priza speciala pentru presiune "priza pentru tubul @raunsc%Deic%#.
Particularitatile privind te%nica pilotajului sunt prelucrate in cap.* 4Te%nica pilotajului4.

13. CARACTERISTICILE PLANOARELOR IS 28 B2 SI IS 29 D2

,imensiuni -nvergura +ungime ma ima Inaltime ma ima $uprafata aripii ,iedrul aripii $uprafata eleronului 2 $uprafata voletului $uprafata stabilizatorului $uprafata derivei $uprafata profundorului
$uprafata directiei

GEOMETRICE

ALE

I$ 22 @2 1* m 2.'( m 1.2* m 12.2' m2 2o.&64 1.22 m2

I$ 23 ,2 1( m *.& m 1.)2 m 11.)2 m2 2o 1.6' m2 1.&) m2

1.&* m2 6.)2 m2 1.&) m2 6.21 m2 &6o

6.*3 m2 6.)22 m2 6.(3 m2 6.(() m2 2(o

@racajul profundorului in sus

@racajul profundorului in jos @racajul directiei la stanga @racajul directiei la dreapta @racajul eleroanelor in sus @racajul eleroanelor in jos @racajul flapsului in sus @racajul flapsului in jos

2)o &6o &6o 22o 16o (o 1(o

26o '1o '1o 22o 1(o (o 1(o

14. CARACTERISITICILE IN ZBOR ALE PLANOARELOR IS 28 B2 SI IS 29 D2

,imensiuni Finetea ma ima a planorului 5iteza de zbor in $. 5iteza de zbor in ,. 5iteza de cadere pentru finete ma ima: ! in simpla comanda ! in dubla comanda 5iteza minima de cadere fiind de: se obtine la viteza de zbor de: 5iteza minima de cadere in ,. este obtinuta la viteza 5iteza ma im admisa "5E.# 5iteza ma im admisa la rafala a vantului de 1( m8s 5iteza ma im admisa in remorcaj de 6.) m8s 26 7m8% 6.2) m8s 2( 7m8% 2&6 7m8% 1)( 7m8% 1'6 7m8% 22( 7m8% 1*2 7m8% 1'6 7m8% 6.) m8s *2 7m8% ! I$ 22 @2 &' 3' 7m8% 166 7m8% 6.22 m8s 6.2) m8s I$ 23 ,2 &* 3& 7m8% ! 6.* m8s !

avion 5iteza ma im admisa in remorcaj de automosor 5iteza ma im admisa de scoatere a trenului si cu trenul de aterizare scos 5iteza ma im admisa de scoatere si cu frana aerodinamica scoasa F 5iteza de manevra "5-# 5iteza ma im admisa cu voletul bracat in pozitia: !1 1 si 2 & 5iteza de angajare in configuratia de aterizare "viteza limita cu volet in pozitia B&#"5$<# 5iteza minima fara volet "greutate planor : (36 7gf# 5iteza optima de remorcaj avion 5iteza optima de remorcaj automosor 5iteza optima de apropiere pentru aterizare "cu volet scos# 5iteza minima de apropiere pentru aterizare 5iteza normala de aterizare "de contact cu solul la aterizare# 5iteza ma ima a componentei laterale a vantului admisa la decolare )( 7m8% )( 7m8% 12( 7m8% 2&6 7m8% 2&6 7m8% 1)( 7m8% 2&6 7m8% 126 7m8% 1&6 7m8% 12( 7m8% 22( 7m8% 22( 7m8% 1*2 7m8% 22( 7m8% ! 1'6 7m8%

*6 7m8% 116!11( 7m8% 166 7m8% 166 7m8% 2( 7m8% )(!*6 7m8% ) m8s

*( 7m8% 116!11( 7m8% 16( 7m8% 166 7m8% 36 7m8% *6 7m8% ) m8s

F +a planoarele I$ 22 @2cu seria pana la (', viteza ma ima de scoatere si de zbor cu frana aerodinamica scoasa este de 1'6 7m8%.

15. MARCAREA ITEZOMETRULUI LA PLANOARELE IS 28 B2 SI IS 29 D2

/arcaj linie radiala rosie arc galben "utilizare cu prudenta# arc verde "utilizare normala# arc alb "zona de utilizare a voletilor#

I$ 22 @2

I$ 23 ,2

2&6 7m8% 22( 7m8% 1)(!2&6 7m8% 1*2!22' 7m8% *6!1)( 7m8% *(!1*2 7m8% )(!1&6 7m8% )(!1'6 7m8%

16. PLANORUL IS 32 A
.ste un planor biloc cu locuri in tandem, de constructie complet metalica, cu ampenaj in 4T4 si tren de aterizare escamotabil. .ste prevazut cu volet de curbura interconectat cu eleroanele "flapperon# si frane aerodinamice. Planorul este destinat zborului de antrenament si performanta. Planorul este ec%ipat cu tren principal monoroata, escamotabil, cu amortizor oloepneumatic si cu o roata bec%ie. 5oletul cu eleronul "cu mansa la mijloc# au ' pozitii: !1 : !(o 6 : 6o 1 : (o 2 : 16o Frana aerodinamica de tip Autter este amplasata pe e trados si pe intrados. -mbele posturi de pilotaj "asezate in tandem# sunt acoperite de o cupola de ple iglas care se desc%ide in jurul unor sarniere spre dreapta. In partea stanga a cadrului metalic, in dreptul fiecarui pilot se gaseste maneta de inc%idere!desc%idere a cabinei, iar pe partea dreapta, in mod simetric se gaseste maneta de largare a cupolei "maner de culoare rosie#. 0omanda voletului "maner de culoare neagra# si a franei aerodinamice "maner albastru# sunt amplasate pe peretele din stanga posturilor de pilotaj. Pe podea, in partea stanga, in ambele posturi, se afla maneta de comanda a franei pe roata "a trenului de aterizare#.

Pe partea stanga a mansei, la baza sa, se gaseste comanda compensatorului "culoare verde#. Pe partea dreapta a cabinei, in ambele posturi de pilotaj se gaseste comanda de escamotare a trenului de aterizare "pozitia inainte : tren escamotat#. 0omanda declansatorului "maneta galbena# se gaseste amplasata pe postul din fata in partea sanga a tabloului de bord, iar pentru postul de pilotaj spate, aceasta se gaseste pe peretele din stanga cabinei. In fata mansei, pe podea, in postul de pilotaj fata, se gasesc casetele pentru fi area lestului suplimentar de corectare a centrajului si deasupra acestora, la centru, rozeta de reglare a pozitiei palonierului.

17. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE PLANORULUI IS 32 A

-nvergura +ungimea ma ima Inaltimea ma ima $uprafata aripii "diedru de 2o# $uprafata eleronului "2 m2 :# $uprafete ampenaje: $tabilizator Profundor ,eriva ,irectie @racaje: Profundor in sus Profundor in jos ,irectie in stanga ,irectie in dreapta .leron in sus &6o B 2o 2*o B 2o &6o B 2o &6o B 2o !1*o B 2o 1.1) m2 6.) m2 6.)3* m2 6.(* m2 6.13'( 26 m 2.&) m 1.(( m 1'.)2 m2 6.&23 m2

.leron in jos >borul in nori este interzis. >borul de noapte este interzis.

16o B 2o

Factori de sarcina la greutatea ma ima de (36 7gf: B' si !1; Creutate planor gol: '6* 7gf; Creutatea ma ima in ,. "utilitar#: (36 7gf; Creutatea ma ima in spatiul de bagaje "fara a depasi greutatea admisa: 267gf +imitele de centraj: ! fata: 13.&9 0/! spate: ''.19 0/Pentru incadrarea in limitele de centraj in cazul pilotilor usori se utilizeaza lest suplimentar de plumb amplasat pe podeaua postului de pilotaj fata, dupa cum urmeaza: ((!)( 7gf in postul de pilotaj principal ))!*( 7gf in postul de pilotaj principal 1',) 7gf lest *,& 7gf lest

+estul se aplica la zborurile in $0 cand greutatea pilotului "inclusiv parasuta# este mai mica decat *( 7gf. Finetea optima este de ').( si se obtine la viteza de 16' 7m8% in $0 si 162 7m8% in , 5iteza ma im admisa a vantului lateral este de ( m8s.

18. CARACTERISTICI IN ZBOR ALE PLANORULUI IS 32 A

5iteza ma im admisa "5E.# 5iteza ma ima la rafala a vantului de 1( m8s "5@# 5iteza ma ima in remorcaj de avion "5T# 5iteza ma ima cu trenul de aterizare scos "5+<# 13( 7m8% 1)6 7m8% 1'6 7m8% 13( 7m8%

5iteza ma ima de scoatere a trenului "5+# 5iteza ma ima cu franele scoase "5frina#

1'6 7m8% 13( 7m8%

5iteza ma ima cu voletul bracat la 16o "B2# 1'6 7m8% 5iteza ma ima de lansare cu automosorul 5iteza de manevra "5-# 5iteza de angajare in configuratia de aterizare "5$<# 5iteza de angajare in configuratie normala "volet:6o# 5iteza minima de infundare "de 6.() m8s# se obtine la viteza de /arcarea vitezometrului: linie radiala rosie arc galben "utilizare cu prudenta# arc verde "utilizare normala# arc alb "zona de utilizare a voletilor# triung%i galben 13( 7m8% 1)6!13( 7m8% 2(!1)6 7m8% 26!1'6 7m8% 116 7m8% 12( 7m8% 1)6 7m8% 26 7m8% 2) 7m8%

36 7m8%

19. NORME DE INTRETINERE A PLANOARELOR

Eormele de intretinere constau intr!o serie de controale, revizii periodice care se fac: zilnic, inainte de zbor !la scoaterea din %angar; !la start. saptamanal !la efectuarea unui numar de zboruri stabilite; !la intoarecerea din zborul de distanta;

!la stocare; !cand se observa sau se depisteaza un defect. Intretinerea propriuzisa consta in: !curatirea interioara si e terioara a planorului; !gresarea pieselor in miscare; !controlul si aducerea la pozitia normala a amortizoarelor si a cauciucurilor; !reglarea comenzilor si a compensatoarelor; !reglarea instrumentelor de bord; !aprovizionarea cu surse electrice, o igen, et pentru instrumentele si ec%ipamentul de bord. Intretinerea aparatelor de bord consta in insasi montarea lor in asa fel incat sa fie ferite de socuri si presiuni. -ceasta se realizeaza prin montarea tabloului de bord pe planor prin intermediul garniturilor de cauciu $e va avea grija sa nu e iste gatuiri sau fisuri la conducte. 0onductorii electrici trebuie sa aiba continuitate, sa aiba izolatia in buna stare. Prizele de aer trebuie sa fie curate, iar in repaus sa fie %usate. Prizele trebuie sa fie ferite de socuri mecanice si de modificari de sectiune. @ateriile pentru instrumentul giroscopic sa fie sc%imbate la timp. @usola sa fie compensata, controlata zilnic pentru depistarea eventualelor defecte. <rice instrument va fi inlocuit in situatia in care o cauza interna face ca acesta sa nu functioneze sau sa dea indicatii eronate.