MINISTERUL EDUCATIEI , CERCETARII,TINERETULUI SI SPORTULUI SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF.

VASILE CEL MARE FILIALA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE

DOMENIUL - SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICAREA PROFESIONALA ASISTENTI MEDICALI DE FARMACIE

INDRUMATOR, Prof. Farm. Ionita Nicola A!SOLVENT "# or$#ita Ro%ica Ioana

&'((

TEMA PROIECTULUI PROPOLISUL

CUPRINS
AR"UMENT))))))))))))))))))))..* "ENERALITATI))))))))))))))))))..+ (.PROVENIENTA PROPOLISULUI)))))))))),
(.( ORI"INEA INTERNA (.& ORI"INEA E-TERNA

&.COMPO.ITIA C/IMICA A PROPOLISULUI))))).0 1.ACTIVITATEA !IOLO"ICA A PROPOLISULUI)))(& *.EFECTUL DE MEDICAMENT AL PROPOLISULUI)...(1 2.INTERFERAREA IMUNITARE ALE PROPOLISULUI IN PROCESELE OR"ANISMULUI))))))))(,

3.ACTIUNEA FARMACOLO"ICA 4E-EMPLE5))))..(0 A5 PRODUSE PREPARATE IN FARMACIE +. CONCLU.II)))))))))))))))))))&0 ,.!I!LIO"RAFIE)))))))))))))))))..1' 0.ANE-E)))))))))))))))))))))..1(

AR"UMENT
n zilele nsorite de var, dac stm n faa unui stup de albine, putem observa, cu admiraie, organizarea impecabil a activitii fiecrei albinue, cu cltorii febrile n cutarea florilor. Dup circa 12-16 minute de zbor din floare n floare, zburtoarele arnice se ntorc la stup transport!nd ncrcturi masive de polen "i nectar pe care le depun, cu miestrie, n celulele fagurelui.

Dup o prelucrare de neegalat specializare, albinele las n stup o gam larg de produse# miere, propolis, pstur, cear, polen, venin "i lpti"or de matc. $stzi urmrim s prezentm propolisul ca un produs de o valoare terapeutic e%cepional, el fiind apreciat ca unul dintre cele mai eficiente medicamente gasite in natura. &ropolisul, numit "i 'clei de albine( sau 'penicilin rom!neasc(, este un produs apicol e%trem de preios. )onst dintr-un amestec de substane r"inoase, lipicioase, de culoare verde-brun sau cafenie, cu arom plcut de

r"in "i balsamuri. *ste prelucrat de albinele lucrtoare dup colectarea unor produse biologice din cel puin 2+ de specii de arbori care produc secreii r"inoase "i anume din mugurii unor copaci ,plop, mesteacn, arin, castan, fag, frasin, pin, brad-, tulpini "i ramuri tinere, peiolul frunzelor "i scoar ,salcie, prun-. .a aceast materie r"inoas, albina adaug secreiile glandelor salivare care contin enzime,ceara si alti compusi bioc imici. $t!t culoarea, c!t "i aroma "i compoziia c imic a propolisului difer n funcie de speciile vegetale de pe care s-au colectat materiile prime. )ulesul se face n zile clduroase, cu temperaturi mai mari de 2+/), c!nd produsul finit devine..plastic. De la un stup, apicultorii iscusii pot recolta o cantitate de 1++-0++ grame de propolis, n funcie de zon. .ucrarea const din rzuirea de pe pereii stupului a stratului de propolis care se pstreaz, ulterior, sub forma unor bulgra"i sau ca tinctur alcoolizat.

*fectele tmduitoare ale propolisului au fost cunoscute nc din cele mai vec i timpuri. n *giptul antic, preoii sacerdoi l foloseau la mblsmarea morilor, asigur!nd pstrarea nealterat a mumiilor de-a lungul mileniilor. n 1recia, filosoful $ristotel considera c propolisul este o 'purificare a cerii( "i l recomanda ca remediu pentru contuzii "i plgi supur!nde. 2reptat, preparatul a intrat n folosina medicinii populare, de"i e%plicaiile

concrete asupra efectelor terapeutice au a3uns insuficient cunoscute de marele public, fiind pstrate n secret. &ropolisul brut obinut prin rzuire nu cere nici o preparare special, dar se pot tria fragmentele "i ndeprta de"eurile mari. )onservarea nu pune, nici o problem deosebit. &ropolisul se ambaleaz n pungi de plastic etan"e, pentru a se pstra astfel principiile active ale propolisului, a"ezate n ldie de lemn cptu"ite cu !rtie. &e fiecare ldi, care conine propolis, se lipe"te o etic et ce cuprinde numele "i adresa productorului, caracterizarea propolisului dup sursa de proveniena, perioada de recoltare "i greutatea brut "i net. &ropolisul fiind solubil n alcool etilic la rece, se pot u"or prepara soluii filtrabile. )eara se elimin prin aciunea frigului, cci ea este foarte puin solubil n alcool la temperatur sczut.

"ENERALITATI

Propolisul este denumirea generica pentru substanta rasinoasa

colectata de catre albinele melifere din diferite surse vegetale.2ermenul foarte general de propolis este utilizat pentru a desemna o intreaga serie de substante rasinoase,gumoase,balsamice,aduse in stup si transformate de catre albine. 2ermenul desemneaza materialul pentru astuparea fisurilor stupului si pentru reducerea curentilor de aer in timpul iernii prin reglarea temperaturii si umiditatii in interiorul stupului,cit si pentru acoperirea partii inferioare a stupului si regularizarea celulelor fagurelui.$ceasata operatiune are o semnificatie aparte deoarece impedica dezvoltarea microorganismelor patogene,precum si mumificarea cadavrelor vizitatorilor nepoftiti din afara stupului si care sunt prea voluminosi pentru a fi evacuate.4n felul acesta putem aprecia ca albinele ne-au informat despreproprietatile antisptice ale propolisului.4n sfarsit proprietatile cicatrizante si antiseptice erau de3a cunoscute in mod empiric din antic itate. &ropolisul consta in principal din e%sudate vegetale adunate de catre albine si amestecate cu ceara pe care o secreta aceasta,precum si de mici cantitati de za ar.4n e%sudatele vegetale,care pot fi separate de ceara prin e%tractie in alcool 5+6-,partea ma3oritara e reprezentata de mugurii de plop.$cestia din urma,au compozitie,comple%a de compusi fenolici ce difera dupa specia de plop.

1. Provenienta propolisului
1.1 Originea interna &ropolisul este un reziduu rasinos provenit din prima faza a digestiei polenului,intr-un organ situat intre gusa si intestinul mediu.4nvelisul e%terior al grauncioarelor de polen este transformat in balsam de catre albina sub forma de picaturi depuse in stup. &rocesul propriu7zis de formare a propolisului incepe prin absorbirea unei mari cantitati de apa .1rauncioarele de polen ing itite de albine si acumulateintr-una din portiunile tubului digestive,in asa-zisul stomac de polen se umfla datorita absorbtiei de apa de circa 8 ori mai mare decit propria lor greutate si apoi crapa.Din invelisul grauncioarelor de polen ia nastere un balsam ce constitue si esenta propolisului,conform teoriei. 1.2 Originea externa 2ot la inceputul secolului nostrum au aparut o serie de teorii care afirmau originea e%terna a propolisului.4n 1962 :aubert izoleaza din propolis c rizina,compus responsabil pentru culoarea cerii de albine afirmand ca propolisul este obtinut din populus nigra,varietatea p;ramidalis. :ung<unz cercetand fractiunea insolubila a propolisului gaseste in aceasta grauncioare de pollen apartinind speciilor vegetale de lupinus,robinia si omobr;c ini sativa si a stabilit ca,ceara din propolis este aparent de origine vegetala. 4n general se accepta idea ca albinele colecteaza propolisul din diferite surse vegetale din zonele temperate din nord, principalele specii lemnoase

producatoare de propolis fiind#plopul, fagul, pinul, mesteacanul, prunul, castanul, frasinul.

2.Compozitia chimica a propolisului

)ercetarile au dus ,dupa diferiti autori,la identificarea a 1= substante cu structuri c imice diferite. >-au descris# acidul cinamic si alcoolul cinamic,c rizina si vanilina.De asemenea si alte substante precum# acidul cafeinic, galangina, s-a identificat acidul tectoc rizina,izalpinina,pinocembrina prin utilizarea te nicelor moderne de cromatografie,2.),gaz 7cromatografie.De asemenea actiunea bacteriostatica. .a lista substantelor bioactive se adauga pe linga au%ine,vitamine ,flavonoide si microelemente precum#?a, @e, An, )u, )o, Bn, Ci, $l, >r, )r, $g, >n, >i, Bg, 2i.Cumarul microelementelor gasite in propolis coincide cu cel gasit in mugurii de plop,ceea ce se constitue o dovada certa in spri3inul teoriei despre originea propolisului care indica drept sursa a acestuia,e%udatele rasinoase ale speciilor de plop.4n propolis s-a identificat si o terpena din grupul cariofilenului ,aceto%ibetulenol-si o alde ida cromatico-izovanilina. @lavonoidele D ca elemente componente preponderente D au nu mai puin de 01 de aciuni terapeutice. *fectele ma3ore pentru care au intrat n terapeutic sunt aciunea asupra sistemului capilar ,bioflavonoide-, asupra fragilitii "i permeabilitii vaselor, asupra sistemului circulator n general, cu efect vasodilatator "i ipotensiv. $lte aciuni# diuretic, coleretic ,cre"terea produciei de bil-, estrogen "i efecte asupra altor glande cu secreie intern ca timus, tiroid, pancreas, suprarenale, efect antibacterian, anti-virotic, antiparazitar, anticoagulant. ferulic,ce se caracterizeaza printr-o actiune antibacteriana contribuind si la

$cidul ferulic, prezent "i el n propolis, are de asemenea unele aciuni specifice, caracteriz!ndu-se mai ales prin efecte antibacteriene, graie crora contribuie la aciunea bactericid "i bacteriostatic a propolisului. 4n afar de aceasta, se manifest ntr-un grad nsemnat aciunea sa aglutinant, e%ploatat n tratamentul rnilor care se vindec greu.

Din familia flavonelor sunt mentionati produsii#c rizina,tectoc rizina,flavoneo%imetilate si din grupul flavonolilor# galangina, izalpralina, derivati o%imetilati,ramnocitrina,<aemptoferidulE din grupa flavonelor s-au identificat# pinocembrina, pinostrobina ,cat si derivatii o%imetilati ,iar din grupa derivatilor Fuercitinei# aceto%i-betulenolul si izovanilina. $cizii aromatici si esterii lor prezenti in e%tractele de propolis s-au identificat a fi cei cu actiune antifungica si antibacteriana ,unii fiind alergeni. $lcolii au variate proveniante #metabolismul albinei,ceara si e%sudatele din muguri.$lde idele provin din e%sudatele mugurilor,prezentand multe sortimente . )etonele au fost prezente numai la trei specii. @lavonoidele ,flavonele- impreuna cu flavonele prezinta proprietati antimicotice.$ceasta grupa de compusi fenolici din propolis sustine actiunea antimicrobiana,conferind acestui produs melifer actiuni terapeutice. )ompozitia acestui tip de propolis include derivati din clasa flavonelor dupa cum arata tabelul# @lavone $cazetina Gempferidol Hamnozitrin &inostobina 4zovanilina Juerzerina >tructura 8,5-deo%i-0 meto%i flavona 8 o%i-5,0-dimeto%iflavona 8.5 7dio%i-I.0-dimeto%iflavona 8.5 dio%i-I.0-dimeto%iflavona I o%i-0 meto%ifenazalde ida I,8,5,0-pento%i idro%iflavona

&rezenta flavonelor libere si sub forma de glicozide atesta ca materialul brut din plante a fost (prelucratK enzimatic de catre albine.

10

&e

baza acestor date ,cel mai raspindit tip de propolis ,care se

caracterizeaza prin prezenta componentelor enumerate mai inainte,a fost desemnat ca (de mesteacanK.$l doilea tip de propolis ,dupa raspindirea in partea europeana a Husiei a fost desemnat ca (de plopK .)ompozitia sa c imica este corelata cu aceea a secretiilor mugurilor de plop,populus nigra-.$ceasta se caracterizeaza in special prin prezenta componentelor flavonelor. $par si noi probleme privind albinele.>e stie ca in unele zone geografice albinele sunt foarte sensibile la unele maladii,pe cind in alte regiuni nu. 4n iernile dulci mugurii de mesteacan nu trec in stadiul de repaos organic sau trec pentru scurt timp.>-ar putea ca aceasta sa fie o cauza a vitalitatii scazute a mestecenilor plantati in zonele urbane.$semenea tulburari metabolice sunt vizibile in recoltarea de nectar la teii plantati pe rutele circulante cu intensitate mare a traficului.Desi in flori e%ista picaturi de nectar si timpul este favorabil zborului ,albinele refuza sa viziteze florile teiului.>-a observat ca abia dup ace teii trec in padurile riverane,parcuri- se intensifica activitatea albinelor,greutatea stupilor crescand brusc. Bateria rasinoasa bruta este aditionata secretiilor salivare ale albinei impreuna cu ceara si alte componente precum granulele de polen sau alte impuritati,aripi de albina etc.-. Deoarece plopii ,in general ,sunt rari sau ine%istenti in 3urul stupinelor,albinele recolteaza in parte sau in totalitate substante structural apropiate de pe mugurii altor arbori.

11

3. Activitatea biologica a propolisului

&ropolisul datorita substantelor prezente in compozitia sa ,manifesta o activitate biologica larga ,desi nu foarte ridicata.&rintre componentele isolate derivatii c empferonului si o%iflavonele prezinta in special activitate antimicrobianaEse considera ca aceasta activitate nu constitue cel mai valoros domeniu ,o atentie deosebita retinind-o insa substantele cu actiune antivirala si antimicotica,substante care asigura asemenea actiuni sporind fortele de aparare ale organismului. 2rebuie sa tinem seama de faptul ca flavonoidele si in special derivatii cvercitinei sunt purtatorii activitatii vitaminice & iar fractiunea terapenica este probabil raspunzatoare pentru insusirile anestezice. Ln alt aspect# la personae sensibile provoaca reactii alergice,alergenul de contact fiid identifica in cafeatul de prenil,ester al acidului cafeic-.$cest compus apare in e%sudatele de mugur de plop in cantitati variebile ,pina la 2+6,in functie de specia de plop.4n consecinta ,cantitatea de cafeat de prenil ,si implicit amploarea reactiei alergice a sensibililor la el- ar trebui sa depinda de specia de plop aflata in zona vetrei stupinei de la care provine. Din punct de vedere biologic, propolisul este un produs de cules si de secretie al albinelor, din aceeasi categorie cu mierea si polenul. 4n conditii obisnuite, activitatea acestuia scade rapid odata scos din stup si mai lent dupa primele 2-I ore, pentru ca in functie de conditiile de pastrare, activitatea uila a propolisului sa dispara dupa 1-I ani. .a rece, propolisul este o substanta solida, dura, friabila in asc iiE la cald devine moale, maleabila, aderenta si lipicioasa.

12

4. Efectul

e me icament al propolisului

4n Bedicina interna propolisul a fost investigat in mod sustinut in ultima perioada,diferitele specialitati medicale cercetind sau apeland la efectele sale evidente ,in asociere sau direct. Tratamentul cirozei hepatice cu propolis,cate I+ picaturi in 3umatate pa ar cu apa,de I ori pe zi- se face in conditiile unei deteriorari functionale epatice marcate.Ltilizarea ,in stari speciale grave a functiei ficatului ,in doze mai mari ,9+-1++ picaturi de trei ori pe zi -a dus in multe cazuri la ameliorari spectaculoase,revenirea enzimelor epatice specifice 1M2,1&2,@$,s.a.-,in decurs c iar de I+ de zile. Lna din utilizarile de success ale propolisului in afectiunile tubului digestive o reprezinta tratarea giardiozei-mai ales la copii.Hezultate remarcabile s-au obtinut si in tratarea altor parazitoze precum# tricomonoza vaginala,6+6 vindecare-,lambliaza si teniaza. Pine cu propolis pentru tratarea ulcerului .a gastrite iperacide "i ulcere ,gastric "i duodenal- se pun I+ picturi tinctur de propolis ,2+6- pe o felie de p!ine alb "i uscat care se mestec bine n gur "i se ng ite pe stomacul gol, de 0 ori pe zi, av!nd efecte cicatrizante "i de reglare a secreiei sucurilor acide ,de aceea nu se consum fr p!ine-. 13

*fecte favorabile au fost menionate n enterite, colite acute "i cronice, steatoz epatic, colecistite cronice, epatit, ciroze, boli virotice ale stomacului "i n stimularea secreiei biliare. >e folose"te tinctura de propolis ,2+6-, dimineaa pe stomacul gol, c!te I+-0+ picturi. n durerile de stomac se iau c!te I+ de picturi tinctur n 1++ ml lapte cald, dimineaa pe stomacul gol. >e poate lua "i pulberea de propolis brut, mcinat fin, n doze de 1+-2+ g pe zi, cu o or nainte de mese, p!n la vindecarea complet. @olosirea propolisului in tratarea diferitelor afectiuni ale aparatului digestiv a mai cuprins si localizarile gastro-duodenale cu diagnosticele#dis<inezie biliara cu iper sau ipotonicitate,2I de cazuri-Ecolecistitele cornice cu gastroduodenita,5 cazuri-Eulcere duodenale cornice,01 de cazuri-Egastroduodenite cornice,66 cazuri-Ecolecistite cornice nelitiazice,=+ de cazuri-. In bolile cardiovasculare propolisul a fost administratsub forma de solutie alcoolica I+6 cate 0+ de picaturi de I ori pe zi cu o ora inaintea meselor timp de 2+ de zile pe luna. >-au folosit produse standardizate precum# -tinctura de propolis mitte,solutie alcoolica I+6-propolis tablete cu un continut de +,1 g. -miere propolizata 26. Alopecia cu diverse intinderi a fost tratata cu produse pe baza de propolis ,peste 8++ de cazuri-,efectul pozitiv al acestora constatandu-se in =26 din cazuri. Lna din principalele probleme ale sistemului de tratament c irurgical al bolnavilor cu arsuri profunde a constituit-o grabirea inc iderii complete a plagilor in stadiul de granulatie. 4n pregatirea plagilor pentru autodermoplastie s-a folosit alifia cu propolis.$lifia cu un continut de propolis de 186 a fost preparata cu uleiuri de piersic,de cais si de floarea soarelui.

14

4n stomatologie ,calitatile recunoscute ale propolisului privind efectele antivirale, regeneratoarea buco-dentare. biofarmacologice precum cele antibacteriene, antito%ice, cicatrizante, au constituit antimicotice, tesuturilor, antiinflamatorii, analgezice, biostimulante,

antiproteolitice,anestezice,

parametrii convingatori pentru utilizarea in unele afectiuni &ropolisul sub forma de aerosoli a fost utilizat pentru dezodorizarea siNsau corticoizi in tratamentul alveolitelor si cangrenelor pulpare. In bolile aparatului respirator efectele terapiei cu propolis au fost remarcate de lumea medicala.4n faringitele cornice a utilizat proprietatile antibiotice si altele ale propolisului efectuand terapia prin diatermie. In bronsitele simple ,fara complicatii,vindecarea este de 1++6 datorita calitatilor propolisului ,care detremina o potentare a procesului antiinfectios. Utilizarea propolisului in afectiunile ORL a dovedit ca aceasta sfera de patologie beneficiaza din plin de apiterapia cu acest produs al stupului. 4nflamatia mucoasei faringolaringiene si tra eo-bron ice a fost tratata cu tablete de propolis ,proposept-,gargarisme cu floral,prin badi3onare faringiana cu emulsie de propolis si laptisor de matca in miere,cu ultrasunete sau aerosoli cu proposept sau cu produsul MH.-1. In oftalmologie e%perienta romaneasca a cuprins o gama larga de afectiuni )on3unctivitele oftalmologice cronice de in care utilizarea propolisului la a fost preponderenta. diferite etiologii, rebele tratamentele clasice,beneficiaza de tratamentul apiterapic in 1+-12 zile de tratament,instilatii 15 si

dezinfectarea cavitati bucale,cu succces fiind utilizata si asocierea cu antibiotice

oculare de

6-1= ori pe zi si unguent seara-,?lefaritele eritemato-ulcero-

scuamoase sau virotice au prezentat o ameliorare notabila in 1+-18 zile de tratament,iar infectiile polului anterior,<eratitele microbiene sau virotice,ulcerele corneene traumatice sau infectioase au beneficiar de asemenea in mod semnificativ,prezentand evidente rezultate curative favorabile. In afectiunile aparatului genitor-urinar la barbati ,tratamentele associate cu propolis sunt relevate si in zona afectiunilor prostatice. In patologia afectiunilor genitale feminine utilizarea propolisului a fost sustinuta in tratamentul leziunilor ulcero-erozive ale colului uterin. In domeniul neurologiei si neuropsihiatriei propolisul a constituit o preocupare de cercetare medico-biologica. 2ratamentele cu produse apicole a tulburarilor comportamentale la tineri la pubertate si adolescenta a inclus mierea,polenul laptisorul de matca si propolisul administrate rational la un lot de elevi cu probleme de inadaptare familiala, scolara si sociala, tulburari trofice, neuropsi ice, maniaco-paro%istice, vasomotoare. Rol de reducere a colesterolului din snge >-au constatat efecte remarcabile asupra sistemelor capilare prin reducerea fragilitii "i refacerea elasticitii vaselor sanguine periferice datorit aciunii vasodilatatoare produs de prezena flavonozidelor naturale. n cardiopatia ischemic! "i angin pectoral, cu aritmii "i insuficien cardiac, se recomand tinctura de propolis ,I+6- luat intern de 2-I ori pe zi, c!te 1+ picturi, dup mese, timp de 18 zile pe lun. n tratarea hipertensiunii arteriale "i a aterosclerozei# cu reducerea cantitii de colesterol din s!nge este eficient tinctura de propolis ,2+6 n alcool =++- din care se iau c!te I+ picturi n puin ap, n fiecare diminea pe nem!ncate, p!n la completa ameliorare a bolii.

16

- n afec$iunile dermice &ropolisul s-a dovedit un bun stimulator al refacerii esuturilor

afectate de rni vec i, eczeme, abcese, tieturi, arsuri, acnee, co"uri, striviri, degerturi, nepturi de insecte, rni provocate de arme de foc precum "i pentru cicatrizarea operaiilor. $ceste efecte sunt datorate coninutului bogat n flavonoizi. >e aplic tamponri locale sau comprese cu tincturi de propolis 2+6 ,c iar dac produce usturimi-, precum "i unguent de propolis ,2+6 n vaselin-. .a erpes, furuncule "i ulcere varicoase situate pe gamb se fac comprese zilnice cu tinctur de propolis 2+6, folosind un tampon de vat sau pulverizare fin n zona ulcerat. >pre periferia rnii se aplic unguentul de propolis ,2+6 n vaselin- timp de 0-12 sptm!ni, p!n la cicatrizarea "i vindecarea complet. .a btturi "i negi se aplic, sub form de pansament, o bucat de propolis topit la foc mic, astfel ca dup c!teva zile s cad at!t scoara rnii, c!t "i rdcina.

17

!. "nterferarea propolisului in procesele imunitare ale organismului

&e linga actiunea sa anestezica locala ,acest produs comple% al stupului a prezentata si o capacitate de stimulare a imunoreactiilor nespecifice. &ropolisul introdus in organismul animalelor de laborator in combinatie cu antigeni stimuleaza secretia plasmocitara si formarea anticorpilor in organele limfatice regionale si periferice. &ropolisul administrat impreuna cu un antigen intensifica formarea anticorpilor fagocitari, activitatea complementara a serului sanguin si sporeste continutul de gamaglobulina. )oncluzia care se impune este aceea ca propolisul introdus in organismul animalelor indepartate. $vand in vedere continutul esential al substantelor active din propolis, ca rezultat al prelucrarii de catre albina a materialului de origine getala - materia prima pentru acesta - consideram necesar a ne opri mai mult asupra unei clase esentiale de substante continute in propolis si anume clasa comple%a a flavonelor. &rin varietatea structurala si prin efectele comple%e biofarmacologice ce le confera propolisului, prezenta acestei clase de principii din lumea getala devine utila a fi cunoscuta, mai ales ca ea constituie si un argument ferm demn de retinut - in ceea ce priste OrudeniaO stransa intre apiterapie si fitoterapie, domeniu de asociere si nu de separare in arsenalul terapeutic oferit de OBedicina naturistaO. de laborator in combinatie cu antigenii stimuleaza reactia plasmocitara si formarea anticorpilor in organele limfatice regionale si

18

#. AC$"%&EA 'A()ACO*O+"CA ,E-E)P*E. A.. P(O/%0E P(EPA(A$E "& 'A()AC"E

n funcie de natura afeciunilor maladive, propolisul se utilizeaz sub diverse forme# 1 tinctura e propolis # se iau 2+-I+ g propolis brut la 1++ ml alcool 9++, se las la macerat, n ntuneric, cu agitare zilnic timp de 5 zile, se strecoar n sticlue de culoare nc is "i se consum c!te I+-8+ picturi puse pe o felie de p!ine sau n miere, de 2-0 ori pe zi, cu o or nainte de mese. Cu se recomand diluarea cu ap deoarece anumite substane din compoziia propolisului precipit n contact cu apa devenind insolubile "i trec prin organism fr efectE - extract alcoolic e propolis# se iau 18+ g propolis brut pulverizat fin care se pune la macerat, n ntuneric, cu un litru alcool 9++, agit!nd zilnic. Dup 5 zile se strecoar prin tifon "i se trece n sticlue brune pentru pstrare timp ndelungat. >e consum c!te 2+-0+ picturi n 1++ ml lapte sau ap cald, cu o or nainte de mese. $re efecte n reglarea tensiunii arteriale. &us pe gingia dureroas sau pe mseaua cariat alin durerea "i mpiedic infeciaE - apa e propolis# se prepar din 8 lingurie tinctur de propolis la 2++ ml ap receE are efecte e%celente n combaterea stomatitelor "i a cariei dentare ,prin cltirea gurii- "i n tratarea unor afeciuni genitale la femei ,leucoree, cervicit-E

19

- spra2 e propolis# se pulverizeaz de la distana de 1+-18 cm n tratarea unor afeciuni e%terne ,ulcer varicos de gamb, plgi, eczeme, arsuri, leziuni cutanate, <eratodermii, leziuni-E 1miere propolizat3# se combin o linguri de tinctur de propolis cu I lingurie de miere. >e recomand la copii c!te P lingur de I ori pe zi pentru ntrirea sistemului imunitar "i pentru combaterea infeciilor respiratorii "i intestinale. $dulii anemici vor lua c!te o lingur de I ori pe zi ca biostimulator, mrind rezistena fizic "i nltur!nd obosealaE - sirop e propolis# se prepar dintr-o linguri propolis brut mrunit n 28+ ml ap care se fierbe p!n c!nd lic idul scade la 3umtateE se strecoar, se ndulce"te cu 2 linguri de miere "i se consum cu mare eficacitate n combaterea tusei ,I lingurie pe zi-E 1 unguent e propolis# peste 8+ grame untur ncins la foc mic se pun I linguri tinctur de propolis "i o bucat de cear de mrimea unei aluneE se amestec bine timp de 1+ minute, se ia de pe foc "i se amestec n continuare p!n la ntrire. &reparatul se pstreaz n frigider "i se folose"te n tratament e%tern pentru vindecarea unor rni u"oare, eczeme, arsuri "i contuziiE - propolis brut# o bucat de propolis de mrimea unei alune se suge n gur, ca pe o bomboan sau gum de mestecat, astfel ca principiile active s aib efect local. >e recomand n infecii la nivelul gurii, n faringite "i amigdalite. @aptul c ader puternic pe dantur este un inconvenient "i necesit o splare repetatE - pulberea e propolis# se obine prin rzuirea propolisului brut "i se pstreaz ntr-o cutie nc is ermetic pentru a fi utilizat n tratarea rnilor "i arsurilor. -Clei pentru lustruirea instrumentelor muzicale >ub forma unui clei se folose"te la prepararea unor produse medicamentoase ,unguente, paste, e%tracte, emulsii, tincturi- "i a unor lacuri superioare folosite pentru lustruirea instrumentelor muzicale din lemn ,viori, violoncele- "i a mobilei. Domeniile de aplicare sunt foarte diverse# c irurgie, dermatologie, stomatologie

20

"i ginecologie datorit proprietilor bactericide, bacteriostatice, anestezice, cicatrizante "i antiradiante.

Tinct6ra % 7ro7oli8
&reparare# .a 1++ g alcool de =+-=6 grade, adugm 2+ g propolis ntrit, inut n frigider. $lcoolul amestecat cu propolis se introduce ntr-un vas, se nclze"te la I+-0+ grade "i se amestec bine. $ceast procedur se repet de 6-5 ori ntr-o sptmn. Dup aceea lsm s se a"eze, apoi turnm cu gri3 lic idul curat. 2inctura s-a dovedit folositoare n vindecarea urmtoarelor boli# 2oate bolile infecioase care duc la stri febrile se trateaz cu I+ picturi pe zi. .a menopauz 7 2imp de un an de zile, zilnic 1+ picturi . .a inflamarea prostatei- zilnicI+ picturi. .a ipertensiune- zilnic I+ picturi pn la vindecare .a inflamarea rinic ilor "i ficatului- de 2 ori pe zi cte 0+ picturi puse ntr-un pa ar de 1++ ml ap cald. >e repet pn la vindecare. .a ang in, faringite, grip- sau pentru evitarea unor complicaii, zilnic , de 2 ori cte 0+ picturi puse n 2++ ml ap cald "i zilnic de mai multe ori gargar. .a ulcer de stomac sau enterite- 0+ picturi puse n 1++ ml lapte cald. >e bea pe stomacul gol. ?tturile "i c eratitele 7snt tratate n felul urmtor# dac este posibil,nainte de culcare mbibm o bucat de vat n tinctur de propolis "i o a"ezm pe locul dureros. Aiua, putem folosi alifia de propolis. .a afeciunile pielii- dac pacientul suport spirtul, locurile bolnave snt frecate cu tinctur. $feciunile dispar repede. n cazul cnd sirtul nu este suportat, propolisul trebuie amestecat ntr-o crem. Dup brbierit- ne splm pe fa cu o soluie de 0+-8+ picturi de tinctur n 1++ ml ap.

21

n 2?) pulmonar- folosim de I ori pe zi cte I+ picturi "i sptmnal, de 2 ori facem in alaii. )u ocazia in alaiei la Q l de ap fierbinte adugm 1++ picturi de tinctur.

.a beie- 8+ picturi de tinctur n1++ ml ap rece. .a boli micotice ntre degete- snt unse locurile bolnave cu tinctur. .a dureri de stomac- se recomand s bem 8+ picturi de tinctur n 1++ml ap. Durerile ne las repede. )ompoziia este recomandat "i n cazul parazitozelor intestinale, zilnic de 2 ori pe stomacul gol. .a dureri de msele- punem o vat mbibat cu tinctur. .a rnile vec i- rana trebuie splat cu e%tracie de lipan apoi o ungem de mai multe ori cu tinctur de propolis. Dup o perioad scurt edemele "i durerile dispar.

.a arsurile de gradul1- rana trebuie uns de mai multe ori cu tinctur. n aceste cazuri nu se formeaz vezicule. .a toate bolile- cnd medicamentele fcute din plante sau din

materiale sintetice nu dau rezultate. Cu se recomand n cazul persoanelor alergice.

22

Propolis C 34 comprimate
&luralitatea compozitiei c imico-biologice a propolisului si asocierea cu vitaminele ) si ?2 motiveaza utilitatea acestui produs farmaceutic in profila%ia infectiilor acute si cronice. $ctiune farmacologica &ropolis ) comprimate stimuleaza capacitatea de aparare, crescand rezistenta organismului uman fata de infectiile bacteriene ,stafilococ, streptococ-, fungice ,candida- si virale ,virusul gripal, virusul erpetic-. &ropolis ) comprimate determina rezultate e%celente ca ad3uvant in tratamentul corizei, rinitelor, in polipi nazali, in rinofaringite, amigdalite, faringite, laringite, astm bronsic, in into%icatii tabagice, micoze bucale. Bod de administrare )opii# 0-= comprimateNziE - $dulti# 8-1+ comprimateNzi. &rodusul &ropolis ) comprimate se administreaza pe cale orala dupa masa. >e recomanda evitarea mancarii si bauturii timp de 1 . &rezentare produs# cutie cu I+ comprimate ,I blistere cu cate 1+ comprimate fiecare-#

23

%nguent cu propolis !4 ml
$ctiune farmacologica 4n cazul fisurilor anale, emoroizilor, arsurilor superficiale, datorit proprietilor antiinflamatoare, antimicrobiene, cicatrizante "i u"or anestezice ale e%tractului de propolis. Bod de administrare# Distribuiti crema pe piele in strat uniform si masati usor, timp de 2-I minute de 2I ori pe zi, locurile afectate. >e absoarbe rapid, da o senzatie de usurare si de prospetime.

Pu ra cu propolis
$ciune farmacologica ?actericid, cicatrizant, regenerant, dezinfectant. Bod de administrare >e pudreaz pe zonele iritabile ale corpului. Precauii A se pstra la 5-25C. Se folosete cu precauie de ctre persoanele sensibile la propolis.

24

53utura cu propolis
>e recomand mai mult din cauza influenei sale pozitive n prevenirea bolilor n perioadele reci. Hadem 18-2+ g propolis solid "i l introducem ntr-un litru de plinc de bun calitate. Dup ce am pus capacul, soluia se agit de mai multe ori. &este cteva sptmni vom obine o butur amruie. >e bea un p rel nainte de culcare.

Propolisul ,tablete.
&oate fi luat si pentru intarirea sistemului imunitar timp de doua saptamani, I tablete o data pe saptamana. &icaturile de propolis se iau sub forma de ing ititura. >e pun 2+ de picaturi de solutie de tinctura de propolis pe za ar cubic sau pe o bucata de paine si se ing it. $ceste picaturi contin alcool si de aceea trebuie sa citim bine pe prospect densitatea alcoolului in care s-a dizolvat propolisul. 4n cazul in care alcoolul depaseste 0+6, picaturile puse pe za ar sau pe paine se iau impreuna cu un alt lic id. CL >* $DB4C4>2H*$A$ picaturi copiilor sub varsta de = ani iar tableta se recomanda numai timp de cateva zile in doze de 2 ori 1. CL >* H*)MB$CD$ persoanelor alergice, sensibile la polenE la oamenii sensibili se incearca usor, in cantitati mici. CL >* $&.4)$ bolnavilor cardiaci si in cazul insuficientelor renale. 4n cazul bolnavilor de ficat sau al diabeticilor trebuie sa cerem sfatul medicului inainte de inceperea curei de propolis. M )LH$ CL 2H*?L4* >$ DLH*A* B$4 BL.2 D* 2 >$&2$B$C4. Cu putem considera propolisul un panaceu, ca dealtfel, nici unul din produsele apicole, totu"i trebuie s-i acordm toat atenia cuvenit, deoarece are efecte 25

salutare n multe afeciuni n care metodele clasice de tratament se arat ineficace. @ire"te, medicamente atot puternice nu e%ist, iar cercetrile asupra propolisului sunt n plin desf"urare. De aceea, n fiecare caz este necesar consultarea medicului, a specialistului n cauz. Dar ceea ce este sigur, fr ec ivoc# propolisul este natura ns"i care D cunoscut n ad!ncime D ofer alinare, vindecare omului ce r!vne"te la sntate.

$rachisept )iere si Propolis

$ctiune farmacologica 2rac isept miere si propolis este o combinatie de ingrediente apicole# miere si propolis. &ropolisul, recunoscut ca si Oantibiotic naturalO are efect calmant la nivelul cavitatii bucale si faringiene. Bierea contribuie la reducerea iritatiei locale a mucoasei. &entru dureri de gat )almeaza gatul iritat $ctiune antimicrobiana datorita propolisului &rezentare# 16 comprimate de supt Bod de administrare# 2H$)R4>*&2 se administreaza pe cale orala. >e recomanda evitarea consumului de alimente si lic ide timp de I+ minute dupa administrare. 1 comprimat de 0-6 oriNzi.

26

Pro7oli8 87ra9 c6tanat ('' ML

$ctiune farmacologica eutrofic, biostimulator, antiseptic, <eratolitic. 4ndicatii# ulcer cronic de gamba, leziuni cutanate mici, <eratodermii, arsuri de gradul 4 si 44, eczeme, escare etc. Bod de administrare# &rodusul se administreaza prin pulverizare pe zona afectata de la o distanta de 1+-18 cm, dupa curatarea prealabila a acesteia. 2ratamentul se continua pana la vindecare ,cicatrizare-. ?una toleranta la administrare topica.

&ropolis ) plus *c inacea Gids sirop

$ctiune farmacologica 4mbina armonios proprietatile de stimulare a imunitatii conferite de propolis si e%tractul de ec inacea cu cele antio%idante ale vitaminei ), realizand o combinatie eficienta in profila%ia si tratamentul afectiunilor respiratorii. &rofilactic, pentru prevenirea infectiilor respiratorii de tipul# faringite, laringite, amigdalite, rino-faringiteE )a ad3uvant in tratamentul infectiilor tractului respirator cauzate de bacterii ,streptococ, pneumococ- si virusi ,virusul gripal-.

27

Bod de administrare 1-I ani# 1 lingurita pe ziE 0-6 ani# 1 lingurita de 2 ori pe ziE peste 5 ani# 1 lingurita de I ori pe zi. .a aceasta categorie de varsta poate fi utilizat produsul Propolis % plus &chinacea comprimate. >e administreaza in cure de 0-6 saptamani, alternate cu perioade de pauza. %ontinut6 18+ml.

Crema propolis
$ctiune farmacologica# $re aciune revitalizant "i este indicat n afeciuni datorate unor tulburri de circulaie# rni, eczeme, arsuri, varice, ulcer varicos, psoriazis, dermite micotice, prurit. Bod de administrare >e aplic pe piele n strat subire "i se maseaz p!n la absorbia complet. )utia conine 0+ g crem.

28

CO&C*%7""

Datorit proprietilor sale bactericide, tmduitoare, propolisul a fost utilizat din cele mai vec i timpuri n medicina popular la vindecarea rnilor.

&ropolisul este un veritabil antibiotic natural, folosit ca atare "i de ctre albine. $re radiaiilor. proprieti antio%idante ,anti-tumorale, anti-cancerigene-, antispastice "i anesteziceE prote3eaz contra efectelor nocive ale

*ste

"i

un

e%celent

antiinflamator,

cicatrizant

"i

epitelizant,

epatoprotector ,prote3eaz ficatul contra efectelor alcoolului-, imunobiostimulator, tonic al vaselor capilare "i regenerator al esuturilor. *ste remarcabil faptul c, datorit marii sale variabiliti de compoziie, propolisul "i pstreaz nealterat capacitatea antimicrobian, spre deosebire de antibioticele de sintez, la care bacteriile dezvolt n timp rezisten, fiind nevoie de introducerea periodic de noi "i noi antibiotice. &ropolisul este acum considerat un important produs dietetic si un valoros element al curelor naturiste. &opularitatea lui este in continua crestere datorita multiplelor oportunitati pe care le ofera. &ropolisul, prin natura lui, ne ofera cel mai puternic si multilateral supliment al aportului nutritiv. &ropolisul este farmacia albinelor si in acelasi timp marea speranta a apiterapiei.

29

8.5"5*"O+(A'"E

)ompendiu de $piterapie -)onstantin Ceacsu @H S $genda Bedicala 2+11 Bemo - 2+11 @itoterapia &lantelor-Mv.?o3or @armacognozie -.. )iulei vol 1-I

1 idul $picultorilor @itoterapie-T.1oinea @armacologie-B.)ristea 2++=

30

(.5 PROPOLIS CAPSULE &.5 PROPOLIS UN"UENT 1.5 PROPOLIS TINCTURA

31

ANE-A 3

PROPOLIS SIROP

32

ANE-A &

PROPOLIS SPRAY

33

ANE-A 1

PROPOLIS COMPRIMATE

34

A&E-A 4

PUDRA CU PROPOLIS

35

ANE-A 2

PROPOLIS !RUT

36

ANE-A (

PROPOLIS CREMA

37

ANE-A +

38