Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar

Bucureti

Facultatea de Biotehnologii

Substane biogene din Primula

officinalis var. rubra (Ciubotica cucului)

Student: Baciu Cristina Petronela

Bucureti

2015

CUPRINS
1. INTRODUCERE...........................................................................................................2
2. Substane biogene din specia Primula officinalis ..........................................................3
2.1. Denumirea substanelor biogene din specia Primula officinalis..............................3
2.2. Tipul de substante biogene sin specia Primula officinalis.......................................3
2.3. Descrierea substanelor biogene din specia Primula officinalis...............................3
2.4. Efectul terapeutic al substanelor biogene din specia Primula
officinalis................4

3. Metode de extracie a substanelor biogene din specia Primula officinalis ..................5

4. Multiplicarea speciei Primula officinalis prin tehnici de biotehnologii vegetale

moderne...........................................................................................................................6
4.1. Cultura de apexuri caulinare la specia Primula officinalis
....................................6
4.1.1. Sursa de explante..........................................................................................6
4.1.2. Metoda de aseptizare...................................................................................6
4.1.3. Mediul nutritiv.............................................................................................6
4.1.4. Tipul de inocul.............................................................................................7
4.2. Organogenez adventiv la specia Primula
officinalis ...........................................7
4.2.1. Sursa de explante..........................................................................................7
4.2.2. Metoda de aseptizare...................................................................................7
4.2.3. Mediul nutritiv.............................................................................................7
4.3. Embriogenez somatic la specia Primula officinalis
...........................................8
4.3.1. Sursa de explante..........................................................................................8
4.3.2. Metoda de aseptizare ...................................................................................8
4.3.3. Mediul nutritiv..............................................................................................8
4.4. Calogenez la specia Primula officinalis
.................................................................8
4.4.1. Sursa de explante..........................................................................................8
4.4.2. Metoda de aseptizare...................................................................................8
4.4.3. Mediul nutritiv.............................................................................................8
4.4.4. Tipul de inocul.............................................................................................8
4.5. Tabelul cu mediul nutritiv bazal MS
(1962)............................................................9
5. CONCLUZII...............................................................................................................10
6. REFERINE BIBLIOGRAFICE...............................................................................11

1. INTRODUCERE

1
 Plantele sunt cunoscute ca fiind sursa consacrata de compui farmaceutici, aromatici
i industriali, , acestea constituind nca din antichitate sursa major de obinere a unor bio-
produse eseniale pentru supravieuirea ntregului regn animal. Avnd un sistem biochimic
complex, acionat de energia solar, plantele sintetizeaz nu numai compuii de baz necesari
supravieuirii lor, precum hidrailor de carbon, proteine i lipide, ci i o gam larg de
substane organice ce pot fi extrase n cantiti suficiente pentru a prezenta importan
semnificativ ca materii prime cu variate aplicaii tiinifice, tehnologice i comerciale.

Conform lui Balandrin i Klocke (1985) cele mai importante substane bioactive
extrase din plante sunt reprezentate de sapogenine steroidale (digoxin i digitoxin), alcaloizi
cu efect anticancerigen (vincristin i vinblastin), alcaloizi beladonici (atropin, hiosciamin i
scopolamin), i numeroi ali compui utilizai n industria medicamentelor, ca de exemplu:
cocain, colchicin, alcaloizi de tip opium, fitostigmin, pilocarpin, chinin, chinidin,
reserpin i d-tubocurarin.

Compusi importanti mentionati mai sus se regasesc si in Primula officinalis

(Ciubotica-cucului), o plant rspndit prin puni i fnee, n zonele de deal i de munte.
Florile, de culoare galben, sunt grupate mai multe pe o tulpin la a crei baz se afl un
mnunchi de frunze ovalare, alungite, cu suprafa ncreit i margine ondulat.[1]

Rdcinile i rizomii de ciuboica-cucului conin saponozide triterpenice de tipul

primulinei, acid primulinic, precum i amidon, zaharuri, ulei volatil. Florile conin saponozide
i flavonoizi. n frunze s-a gsit o cantitate mare de vitamina C i carotenoizi. Aceste
substante au aciune antispastic, emolient, fluidifiant al secreiilor bronice, secretolitic,
diaforetic, calmant, sedativ, cicatrizant, sudorific.

2. SUBSTANE BIOGENE DIN PRIMULA OFFICINALIS

2.1. Denumirea substantelor biogene din specia Primula officinalis

2
 Dupa cum am mentionat anterior rdcinile i rizomii de ciuboica-cucului conin
saponozide triterpenice de tipul primulinei, acid primulinic, precum i zaharuri, i ulei volatil.
Florile conin saponozide i flavonoizi, iar in frunze s-a gsit o cantitate mare de vitamina C i
carotenoizi. [1]

2.2. Tipul de substante biogene din specia Primula officinalis

Saponozide -Se numesc saponozide un grup de substane naturale de origine vegetal care,
agitate cu apa, produc o spum abundent i persistent i care au proprietatea de a
hemoliza eritrocitele
Antioxidanti- flavonoide i carotenoide, doi antioxidani puternici. Aceti
antioxidani ajut la eliminarea radicalilor liberi din piele i din organism i lupt
mpotriva mbtrnirii premature.
Vitamine In frunzele plantei regasin o cantitate insemnata de vitamina C (acidul
ascorbic), vitamina ce intervine n fenomenele de oxidoreducere, fiind cel mai
puternic antioxidant.

2.3. Descrierea substantelor biogene din specia Primula officinalis

Primulina, acidul primulinic Sunt substante ce fac parte din categoria
saponozidelor triterpenice - Substante naturale, de origine vegetala, sub forma
glicozidata, ale caror solutii apoase, prin agitare, produc o spuma abundenta si au
proprietatea de a hemoliza eritrocitele.
Flavonoidele - sunt pigmeni vegetali care predomin n plantele superioare. Se
gsesc n flori, fructe, frunze, tulpini, rdcini, scoara copacilor etc. Majoritatea
flavonoidelor sunt colorate i contribuie n mare parte la formarea culorii florilor i a
fructelor. Flavonele sunt substane cristaline, de culoare galben. Ele protejeaz n
organism oxidarea vitaminei C i a adrenalinei. Se gsesc n cantitate mai mare n
plantele tropicale i n cele din regiuni montane i alpine. Flavanolii care au un numr
mare de grupri hidroxilice i metoxilice pe inelul A sunt intens colorai n galben. Aa
sunt gosipetina, quercetagetina care imprim culoarea galben florilor de bumbac. [2]
Carotenoizi - Carotenoidele sunt pigmeni colorai n galben, portocaliu, rou, violet
etc. n organismul vegetal se afl n stare liber sau n combinaie cu holoproteidele i
glucidele (carotenoproteide, glicozide carotenoidice). Pigmenii carotenoidici sunt
rspndii n toate organele plantelor cu sau fr clorofil (frunze, fructe, tulpin, bulb,
semine etc.) [2]

3
 2.4. Efectul terapeutic al substantelor biogene din specia

Primula officinalis

Primulina, acidul primulinic - Radacina este foarte bogata in saponine (5-10%)

dintre care cea mai importanta este primulina careia planta ii datoreaza proprietatile
expectoranta si mucolitica. Atunci cand sunt introduse in organism, aceste substante
duc la hemoliza globulelor rosii, elibereaza hemoglobina si efectul este toxic. Ele irita
mucoasele, determina destinderea muschilor intestinali, maresc secretiile bronhice,
avand un efect expectorant, diurectic si dezinfectant al cailor urinare. Deasemeni,
saponozidele triterpenice sunt cunoscute ca avand urmatoarele actiuni: citotrofica,
cicatrizanta prin cresterea sintezei de colagen, antiulceroasa, vasoprotectoare ,
adaptogena. [2]
Flavonoidele - Studiile medicale efectuate in ultimii ani cu privire la proprietatile
flavonoidelor sunt orientate catre actiunea antiinflamatoare, antioxidanta, antivirala,
antitumorala, antihemoragica si antialergica. Intregul ansamblu de beneficii atribuite
flavonoidelor, depinde in mare masura de capacitatea acestora de a bloca leziunile
cauzate de radicalii liberi, asociate cu diverse maladii cronice degenerative
Carotenoizi - sunt pigmenti de culoare rosie, verde, galbena sau portocalie,
imprastiati in natura. Sunt printre cei mai importanti antioxidanti si au rolul de a
balansa efectul distructiv al radicalilor liberi. Ei nu pot fi sintetizati in organism si
trebuie obtinuti prin dieta. Carotenoizii au efect antioxidant si impreuna cu vitaminele
E si C, pot reduce riscul aparitiei unor boli cronice.

3. METODE DE EXTRACTIE A SUBSTANTELOR

BIOGENE DIN SPECIA PRIMULA OFFICINALIS

Tinctura
Tincturile sunt substantele pe baza de alcool, in care baza este asigurata extractul din planta
respectiva. In prepararea tincturilor, vodca este cea mai utilizata. Ea se adauga in apa, in
proportie de 25%. Plantele sau florile folosite la tinctura vor fi mai intai maruntite. In cazul
florilor uscate, se adauga intr-o sticla opt linguri de plante si un pahar si jumatate de apa cu
alcool. In cazul plantelor proaspete, proportiile se tripleaza. Sticla in care este continut
amestecul se va depozita intr-un loc rece si intunecos pentru cel putin doua saptamani. In

4
fiecare zi insa va trebui sa agiti puternic amestecul si sa il strecori. Tinctura astfel obtinuta
poate fi folosita si timp de doi ani.
Macerarea
Macerarea este o metoda de extractie a substantelor active, in apa rece. Proportiile sunt
aceleasi ca la infuzie. Amestecul se lasa intr-o camera rece peste noapte, se strecoara
dimineata si se foloseste precum infuzia. Pentru macerare, el trebuie sa fie depozitat cel putin
o noapte intr-un loc rece.
Decoctul
Decoctul este similar infuziei, dar se foloseste in cazul radacinilor sau semintelor. Pentru a fi
eficiente, substantele active trebuie sa fie foarte concentrate, iar procesul de fabricare, urmat
atent. Se adauga intr-un pahar si jumatate de apa doua linguri de plante uscate. Amestecul se
fierbe la foc mic. Decoctul este gata atunci cand volumul din ibric s-a redus la sfert.
Specialistii in medicina naturista recomanda folosirea lui de trei ori pe zi. Se depoziteaza intr-
un loc rece, iar pentru ca gustul sa fie unul placut, se poate indulci cu miere.
Siropul
Siropul natural din plante se foloseste pentru tratarea afectiunilor respiratorii, tusei
suparatoare si starilor asociate recelii si gripei. Siropul poate fi preparat dintr-o infuzie, decoct
sau chiar tinctura. Pentru fiecare pahar de substanta, se adauga o lingura de miere. Se agita
pana cand mierea se dizolva, dupa care mixtura se lasa la racit.

4. MULTIPLICAREA SPECIEI PRIMULA OFFICINALIS

PRIN TEHNICI DE BIOTEHNOLOGII VEGETALE
MODERNE

Multiplicarea plantelor prin tehnici biotehnologice vegetale moderne, presupune clonara

plantelor, in vitro, prin mericlomare, organogeneza directa, embriogeneza somatica si
caulogeneza, pornind de la fracmente de material biologic vegetal (lastari, frunze, muguri
caulinari sau apicali).In conditii in vitro, celulele materialului biologic prelevat sunt stimulate
da se diferentieze si/sau sa prolifereze.

5
 Aceste metode de multiplicare prin intermediu biotehnologiei moderme a plantelor
medicinale si aromatice este exploatat comercial pe scar larg, n scopul obinerii unor
cantiti crescute de materie prim, cu caliti bioproductive superioare, util pentru industria
farmaceutic, intr-un timp relativ scurt si obtinerea de soiuri ameliorate.

4.1. Cultura de apexuri caulinare la specia Primula officinalis

Principiul medodei de dezvoltare a apexurilor caulinare este acela de obtinere a

vitroplantelor pornind de la cultivarea de structuri tisulare de dimensiuni variabile, care contin
centri histogeni si organogeni vegelati, situati in mugurii caulinari formati in vivo pe planta[4]

4.1.1. Sursa de explante

Au fost prelevate apexuri caulinare de la tulpini tinere din specia Primula officinalis,
recoltate de la plante mame cultivate n condiii naturale.

4.1.2. Metoda de aseptizare

Aseptizarea materialului biologic vegetal presupune parcurgerea a 6 etape:

- Etapa preliminara-pastrarea plantei sursa, timp de 1-2 luni in conditii de mediu

controlat
- Etapa de prelevare
- Etapa de preaseptizare (imersarea explantului in apa de la robinet timp de o ora)
- Etapa de aseptisare ptopriu zisa 1-3 min. imersare in alcool etilic 70+ 3 spalari
cu apa distilata timp de 10-15 min.
o Imersarea timp de 5 min in hipoclorit de calciu 20%
+3 spalari cu apa distilata timp de 10-15 min
o Imersarea timp de 5 min in hipoclorit de sodiu 1%
+3 spalari cu apa distilata timp de 10-15 min
- Etapa de indepartare a aseptizantului chimic.[5]

4.1.3. Mediul nutritiv

Pentru iniierea culturii in vitro de apexuri caulinare a fost utilizat mediul de baz Lee
Fossard (1977), CaCl2 in concentraie de 330,0 mg/l, iarpentru solidificare s-a folosit
7,0 g/l agar-agar. Pentru multiplicarea microlstarilor regenerai din apexurile caulinare,
am utilizat mediile de baz Murashige Skoog (1962) i Lee Fossard (1977), modificate
de noi n mod similar etapei anterioare. [2]

4.1.4. Tipul de inocul

6
 Explantele nodale au fost in conditi aseptice, la hota cu flux laminar, in pahare
erlenmayer, in care a fost repartizat mediul de cultura. [5]

4.2. Organogenez adventiv la specia Primula officinalis

4.2.1. Sursa de explante

n cazul organogenezei ,au fost utilizate esuturi somatice, respectiv fragmente de

frunz, recoltate de la plntuele micropropagate in vitro.

4.2.2. Metoda de aseptizare

-Imersare 1-3 min. in alcool etilic 70+ 3 spalari cu apa distilata timp de 10-15 min.
-Imersarea timp de 5 min in hipoclorit de calciu 20% +3 spalari cu apa distilata timp de 10min
-Imersarea timp de 5 min in hipoclorit de sodiu 1% +3 spalari cu apa distilata timp de 10 min

4.2.3. Mediul nutritiv

Pentru iniierea culturii in vitro utiliznd explante de frunz s-a utilizat mediul de baz MS
i LF. Mediile de cultur au fost utilizate fie n stare lichid, prevzute cu pun i din hrtie de
filtru, fie gelificate cu agar-agar. [4]

4.3. Embriogenez somatic la specia Primula officinalis

Embriogeneza somatica sau embriogeneza asexuata naturala, adventiva sau non-

zigotica se bazeaza pe diferentierea celulelor somatice si pe capacitatea acestora de a
exprima integral potentialul morfogenetic el speciai. Embriogeneza somatica porneste de
la celule somatice si poate fii directa, daca nu implica parcurgerea fazei de calus, sau
indirecta, daca implica dezvoltarea calusului pe mediul nutritiv. [3]

4.3.1. Sursa de explante

Ca sursa de explant am folosit plante Primula officinalis de la care s-au prelevar

nodale cu muguri axilari, muguri floriferi. Embriogeneza somatica poate pleca de la celule
somatice, tesuturi gametice sau nucelare. [4]

4.3.2. Metoda de aseptizare

7
 Pentru aseptizare materialului biologic se foloseste alcool etilic 94, imersare timp de
1 - 2 minute, , n hipoclorit de calciu 6%, imersare timp de 14 minute, urmate de 3 cltiri cu
ap distilat steril[5]

4.3.3. Mediul nutritiv

Pentru o buna dezvoltare mediul nutritiv trebuie sa contina macroelemente (N 3+, Ca2+,
Mg2+), compusi organici (sucroza, glucoza) vitamine si reglatori de crestere( auxine) care
influenteaza considerabil diferentierea embrionilor. [4]

4.4. Calogenez la specia Primula officinalis

Multiplicarea prin caulogeneza directa are ca principiu regenerarea vitroplantelor

pornind de la muguri caulinari neoformati

4.4.1. Sursa de explante

Plante de Primula officinalis aflate in faza de inflorire, de la care sau folosit explante
nodale cu muguri axilari, muguri floriferi.

4.4.2. Metoda de aseptizare

Imersarea explantelor in hipoclorit de sodiu 2.5% timp de 30 min. urmata de
indepartarea agentului chimic prin 3 spalari repetate cu apa distilata. [4]

4.4.3. Mediul nutritiv

Se foloseste mediu bazal Murashige si Skoog (1962) imbogatit cu sucroza1000mg/l,

TDZ 1,0 mg/l, agar 8000mh/l

4.5. Table cu mediu nutritiv bazal MS (1962)

Categoria de Simbolul Substana ml sol. mg V sol. g m

substane soluiei stoc / l substan/ l stoc substan / subst
stoc mediu mediu M S (ml) sol. so
MS preparat stoc st
preparat
A NH4NO3 20 1650 1000 82,5 82.

B KNO3 20 1900 1000 95 95.

MACROELEMENTE

C CaCl2.2H2O 5 440 250 22 22.

D KH2PO4 5 170 1000 34 34.

E MgSO4.7H2O 5 370 500 37 37.

8
 ZnSO4.7H2O 8,6 1,72 1.7

MnSO4.4H2O 22,3 4,46 4.4

MICROELEMENTE
F 5 1000
CuSO4.5H2O 0,025 0,005 5

H3BO3 6,2 1,24 1,2

KI 0,83 0,166 16
G 5 1000
Na2MoO4.2H2O 0,25 0,05 5

CoCl2.6H2O 0,025 0,005 5

FeSO4.7H20 27,8 5,57 5.5

SEQUESTRIN H 5 1000
(Fe chelat) Na2EDTA 37,3 7,45 7.4

Acid nicotinic 0,5 0,0125 12

(PP)
VITAMINE I Piridoxin 10 0,5 250 0,0125 12
(B6)
Tiamin 0,1 0,0025 2
(B1)
AMINOACID J Glicin 2 2,0 100 0,1 10

Tabelul nr. 1. Exemplu de realizare a soluiilor stoc i de succesiune a adugrii acestora (n

ordine alfabetic), pentru prepararea rapid i economic a mediul nutritiv Murashige i
Skoog (1962)

5. CONCLUZII

Plantele sunt cunoscute ca fiind sursa consacrata de compui farmaceutici, aromatici i

industriali, , acestea constituind nca din antichitate sursa major de obinere a unor bio-
produse eseniale pentru supravieuirea ntregului regn animal

Rdcinile i rizomii de ciuboica-cucului conin saponozide triterpenice de tipul primulinei,

acid primulinic, precum i amidon, zaharuri, ulei volatil. Florile conin saponozide i
flavonoizi. n frunze s-a gsit o cantitate mare de vitamina C i carotenoizi.

9
 Multiplicarea plantelor prin tehnici biotehnologice vegetale moderne, presupune clonara
plantelor, in vitro, prin mericlomare, organogeneza directa, embriogeneza somatica si
caulogeneza, pornind de la fracmente de material biologic vegetal (lastari, frunze, muguri
caulinari sau apicali).

Extractia substantelor biogene din specia Primula officinalis se face prin prelucrarea acesteia
sub forma de tinctura, decoct, sirop, infuzie sau prin macerare.

Bibliografie

[1] Badea E. M., Sndulescu D., 2001, Bio Tehnologii Vegetale, Ed. Fundaia
Biotech, Bucureti.

[2] Balandir,M.F. , Klocke, J.A. 1988 Medicinal, aromatic and industrials

materials from plant pg.3-36 in: Biotechnology in Agriculture and forestry

[3] Balandir,M.F. , Klocke, J.A.1985 Natural plant chemicals: source of

industrial and medicinal materials

[4] Caiet de lucrari practice Culturi de celule si tesuturi Sef. Lucrari Dr. Ing.
Livadariu Oana

10
 [5] Suport de curs Biotehnologii vegetale aspecte generale Sef lucrari Dr.
ing. Livadariu Oana 2010

Resurse online:

1. http://aggie-horticulture.tamu.edu/tisscult/pltissue/pltissue.html
2. http://www.agritechpublications.com/article.htm
3. http://www.plantcell.org/cgi/content/full/13/7/1480
4. http://www.plantmedia.com/
5. http://www.sigmaaldrich.com/life-science/molecular-biology/plant-
biotechnology.html
6. http://www.sigmaaldrich.com/life-science/molecular-biology/plant-
biotechnology/tissue-culture-protocols.html

11