www.referat.

ro

Concursul Motenire Seciunea Limba romn Nr.3 Antiteza n poezia eminescian

Prepeli Cristina Or.Soroca,LT C.Stere Adresa la domiciliu str.!on "adonici,# Tel.$%&'( %.%).#* ema!Antiteza n poezia eminescian.
"otto +Tu iart,i, Poete, pe toi epi-onii .ar/ar ce r0deau pe furi1 de tine, C0nd "arele 2aos 3enea cu demonii 4i sufletul tu se trecea 0n ruine. Au fost muritori 1i,au trit cu pcatul, Au fost dre-tori 1i,au trit cu minciuna5 6oar 7eniul 1tie,a tri cu oftatul, !ar 7eniul na1te,se nu,ntotdeauna. $6umitru "atco3sc8i +9minescu( Arta marilor creatori are un destin permanent pururea 3ia/il, aidoma unui luceafr, ea iradia: lumin peste -eneraii 1i 3eacuri.;od al eforturilor unui -eniu, care a 1i 0mtruc8ipat mari aspiraii umane, o asemenea art de3ine /unul comun nu numai al poporului, care i,a dat 3ia lui, -eniului, dar 1i /unul comun al umanitii.<n aceast ordine de comori artistice se 0ncadrea: opera poetic a lui ".9minescu. 9minescu a introdus 0n poe:ia noastr cate-orii estetice de mare semnificaie, pe care le,a cumulat cu imense pro/leme sociale.=ni3ersul 1i omul, destinul omenirii 1i al omului ca indi3id, conflictul ini3idului cu societatea, eternul 1i efemerul, dura/ilitatea 1i caducitatea, idealul 1i realitatea > iat domeniul pe care 0l 0m/ri1ea: creaia poetului.Aceste pro/leme capt, aproape ca re-ul, 0n interpretarea lui 9minescu un caracter profund 1i o nuan filo:ofic. 9minescu rm0ne un ein auf-e-e/ener "ensc8$un om sacrificat(, deoarece prin -enialitatea spiritual a acestuia percepem lumea ideal, spre care tinde fiecare din noi, de1i apo-eul 0l atin-e doar -eniul, cel ce este srutat de 6umne:eu 1i /lestemat de soart."a? Sc8eler spunea <ntr,un uni3ers lipsit de 3alori nu e?ist tra-edii.@umai acolo unde e?ist 0naltul 1i Aosnicul, no/ilul 1i comunul, 0nt0lnim ce3a 0n felul 0nt0mplrilor tra-ice.Anume prin antite: percepem lumea eminescian, ce ne fascinea: prin frumuseea e?presiei 1i totodat realitatea su/lim din 3ersurile acestuia.

Pipirea mai su/ire a lucrurilor cu oc8iul li/er ine de o 0nalt art a pri3irii, creia i se asocia: 1i un au: nu mai puin ie1it din comun.Bersul se 0ntunec 1i se luminea:, de3ine onomatopeic, eufonic datorit unor anumite alternane consonantice sau unor desc8ideri 3ocalice, o/ine o 3aloare cinetic prin efectul motrice al lui r, are un caracter metalic sau lemnos prin pre:ena alturi de acesta a lui m sau n, -ener0nd acel fenomen cu caracter unic, cruia i s,a :is pe drept cu30nt armonie eminescian. Poetica eminescian este fundamental o poetic a contrapunctului. <nainte de a fi mu:ical propriu,:is, el este, fire1te psi8olo-ic, e?prim0nd succesi3 scindarea, co/or0rea 1i 0nlarea pe toate treptele durerii p0n la re-sirea esenei pierdute a puritii dint0i.A1a cum 6emiur-os se 3a 0neca 0n propriul pl0ns, a1a cum 0n Po3estea ma-ului 0n-erii se 3or contopi la fel cu pl0nsul lor al/ din a +cerului c0mpie, a1a cum Camol?is 3a dispare 0n propria sa um/r, a1a cum Orfeu 3a 0nne/uni de propriul -las +stins de,aripa disperrii, poetul nostru se 3a identifica Poetului $2Dperion( printr,o /eie a durerii, printr,o de-ustare, la o 0nalt cot a rafinamentului 1i a ardorii, a amarului ei de ori-ine cosmic. ;omantismul este mi1carea artistic de la 0nceputul secolului al E!E,lea ce introduce noi cate-orii estetice $urFtul, -rotescul, maca/rul, fantasticul( 1i noi specii literare $ele-ia, meditaia, poemul filosofic(. Trsturile acestuia sunt e?primarea unor idei sau sentimente puternice, personaAele e?cepionale, culti3area specificului naional, 3alorificarea istoriei, a folclorului, a frumuseilor naturii, modalitatea stilistic specific fiind antite:a. Antite:ele s0nt 3iaa, a notat poetul 0n manuscrise, 0nfptuind acest sacru cre: 0n at0t de desc8isele antinomii ale 0nceputurilor sale, $0n-er 1i demon, 0mprat 1i proletar, Bener 1i "adonn, epi-onii 1i s0nte firi 3i:ionare etc.(, 0n socialele contraste ale Scrisorilor 1i 0n cele din urm 0n marile culmi lirice ale lui G##& 1i ale aAunului, 0n care mu:ica a di:ol3at dictomiile 1i le,a retranscris 0n /o-ia de fineuri a unor multiple linii melodice. Poemul +Luceafrul este o sinte: a uni3ersului eminescian, fiindc 0n el -sim toate temele $natura, iu/irea,mitul,istoria,omul 1i societatea,con1tiina, poetul 1i poe:ia(, modelul poetic $conceptele, le-ile, principiile, sim/olurile, cate-oriile( punctul 0nalt al e3oluiei eului poetic, pro-ramul estetic, specificul naional, mesaAul filo:ofic, modelele eseniale.6e aceea tema 1i ideea, cu care 0ncepe o anali: literar clasic sunt mai -reu de definit. "odelul intelectului eminescian, discutat 3a- prin caracterul filosofic, este pe deplin e?primat 0n acest poem.Acest model are ca nucleu un sistem de -0ndire le-ic, alctuit din le"ea iubirii $Primind o alt le-e(, le"ea armoniei i ec#ilibrului $Pe mi1ctoarele crriHCor/ii ne-re duce(,le"ea $iscriminrii %9u sunt 3ie,tu e1ti mort Cercul 3ostru str0mt, sfera mea(,le"ea nele"erii %6e1i 3or/e1ti pe 0nelesH9u nu te pot pricepe,es0nd cu recile,i sc0nteiHO mreaA de 3paie.(.@umrul e?emplelor prin care se comunic acest sistem este mult mai mare. Luceafrul este c8iar semnul 3e1nicei dureri, pe care o arat cerul poetului, este i:3orul de farmec sf0nt 1i monoton, care 0l 0n3in-e, fr a,l putea pricepe, 1i care 0i pustie1te :ilele, fc0ndu,le asemenea stepelor, iar nopile i le umple iar1i de acea 3raA de neptruns, reaprin:0ndu,i 3isul din ad0ncurile de cenu1 ale cu-etului.!ncompati/ilitatea lumii celor doi $Ctlina 1i Luceafrul( na1te antite:a in aceast poe:ie +Cci eu sunt 3ie,tu e1ti mortH 4i oc8iul tu m,n-8ea.6e aceea eroina refu: propunerea fcut de

Luceafr $+!ar tu s,mi fii mireas( 1i,i spune +6ar pe calea ce,ai desc8isH@,oi mer-e niciodat. 2Dperion o 0nspim0nt pe fat, 0neprt0nd,o de el Strin la 3or/ 1i la port,H Luce1ti fr de 3ia,H Cci eu sunt 3ie, tu e1ti mort,H 4i oc8iul tu m,n-8ea. Iata este incapa/il s se ridice la ni3elul astrului 1i de aceea ea rm0ne un suflet,neperec8e. !posta:a 0n-er,demon este una definiti3 0n aceast poe:ie, cci, dac prima dat aceasta 0l 3ede ca pe un 0n-er +O,e1ti frumos cum numa,n 3isH=n 0n-er se arat,atunci la urmtoarea c8emare al acestuia, el 0i reapare su/ c8ip de demon +O,e1ti frumos cum numa,n 3isH=n demon se arat.La cerina acesteia de a,l lipsi pe Luceafr de nemurire, incompati/ilitatea re3ine ca un laitmoti3 rostit e ast dat e 2Dperion Au nu,nele-i tu oare,HCum c eu sunt nemuritor,H4i tu e1ti muritoareJ Timpul ideal 1i spaiul ideal 0i sunt 8r:ite lui 2Dperion, reflecia omul de -eniu din aceast oper.Lumea pm0nteasc i se pre:int Luceafrului un cerc str0mt, pe c0nd lumea cosmic este un spaiu de:mr-init,timpul concret cur-e monoton 1i se reduce la clipe, la +clipa cea repede ce ni s,a dat, pe c0nd timpul ideal, cosmic, 0nseamn durata etern.Antite:a dintre timpul terestru 1i durata cosmic constituie marea tem a 0ntre-ii creaii eminesciene, iar a/solutul 0l atin-em doar prin identificarea duratei eterne. Portretele fi:ice ale tinerilor se nasc din antite:.Spre e?emplu c8ipul Luceafrul apare ca +=n mort frumos cu oc8ii 3iiHCe sc0nteie,n afar.9ste cert c al/ul oc8ilor sim/oli:ea: 3:du8ul 1i limpe:imea, iar pupila > stelele de pe /olta cereasc, fapt ce 0l 0mpreunea: pe eroul acestui poem de lumea astral, rece 1i 0neprtat.O alt antite: reapare su/ c8ipul lui 6emiur- O, cere,mi,6oamne, orice pre H 6ar d,mi o alt soarte,H Cci, tu i:3or e1ti de 3ieiH 4i dttor de moarte. Astfel, el este totodat lumina 3ieii 1i amur-ul ei.Bia,moarte, iat antite:a la care succede firea efemer a omului.Sim/ol al -eniului 0nsin-urat 1i nefericit, 2Dperion face parte din cate-oria inadapta/ililor superiori, care are capacitatea de a,1i dep1i sfera 1i puterea de a se sacrifica pentru atin-erea Ade3rului A/solut.Anume incompati/ilitatea personaAelor prea diferite, care aparin celor dou lumi distincte ne reauce la antite:a, care este pre:ent pe parcursul 0ntre-ii poe:ii. O alt capodoper a satirei ideolo-ice este 1i 7lossa, care se 0ncadrea: 0ntre marile creaii uni3ersale 1i ale literaturii romFne, a30nd ca tem fundamental timpul, iar ca moti3e fu-it irrepara/ile tempus5 fortuna la/ilis 1i 3anitas 3anitatum.Poetul 3or/e1te de ma1ina lumii, de uria1a roat,a 3remii, de metaforele fi:ice ale -olului sufletesc. Poe:ia porne1te de la o antite: $ca 1i 0n Ce te le-eniK( Breme trece, 3reme 3ineH Toate,s 3ec8i 1i nou toate5H Ce e ru 1i ce e /ine... Astfel, cu3intele trece,3ine, 3ec8i,nou 1i ru,/ine pre:int antite:a primelor trei 3ersuri.Omul, prins 0n lucii mreAe, se pomene1te 0ntr,un tr0m al ilu:iei 1i de:ilu:iei.<n faa acestui teatru, omul superior, de -eniu, este 0ndemnat 0n spiritual stoicilor s stea deoparte Biitorul 1i trecutulH Sunt a filei dou feeH Bede,n capt 0nceputulH Cine 1tie s le,n3ee.Biitor 1i trecut, capt 1i 0nceput sunt cele dou fee ale monedei numite soart pe care fiecare ar tre/ui s,o trim pentru a o percepe c0t de puin din ea.Aceasta este o idee sc8open8auerian a pre:entului etern, e?primat 1i 0n Scrisoarea ! 1i mai cu seam 0n Cu m0ine :ilele,i adao-iK. ;e3enind apoi 0n strofele a 1asea 1i a opta, aceast idee de3ine laitmoti3ul poe:iei.<ntr,un uni3ers 0n care doar m1tile se sc8im/ $Lumea,i 3esel 1i trist5H Alte m1ti, aceea1i pies,H Alte -uri, aceea1i -amK(, poetul lansea: 0nemnurile $Am-it at0t de,adeseH @u spera 1i nu ai team.(, ca mai apoi 0n strofa a noua el s,1i e?pun ideile 1i sfaturile sale prin antite: 6e te,atin-, s feri 0n laturi,H 6e 8ulesc, s taci din

-urK.Aceste strofe sunt ca un decalo- al i:/3irii spiritului de am-irile clipei.4i este remarca/il aceast 0nc8is form romantic. Preuirea dreapt a Scrisorilor este puntea cea mai elastic a criticii eminesciene.6e acum 0ncolo intrm 0ntr,un nou cerc de 3alori. Scrisoarea ! este o sinte: a temelor uni3ersului eminescian natura, iu/irea, mitul, istoria, omul 1i societatea, poetul 1i poe:ia, con1tiina 1i material.9a este o meditaie la tema fortuna la/ilis e?primat deplin prin 3ersuri ca 6eopotri3,i stp0ne1te ra:a ta 1i -eniul morii.9ste tema care -enerea: sec3enele de 0nceput 1i de sf0r1it, concentrate pe sim/olul luna su-er0nd mitul Sf0nta Lun.!nfluenat de -0ndirea inian,9minescu meditea: asupra sensului 3ieii. Scrisoarea ! este 1i o meditaie la tema poetul 1i poe:ia, fiinc a1a cum 0n =pan1ide, Bede, .8a-a3ad,7ita sunt sinteti:ate pro/lemele funamentale ale 3ieii 1i uni3ersului,tot astfel 9minescu ar dori s aAun- Poetul ar8etipal, iposta: a con1tiinei uni3ersale, iar poe:ia s de3in ar8etipal, adic s conin acele mantra,formulele sacre fundamentale, prin care s,a -enerat lumea, prin care omul poate penetra con1tiina uni3ersal. Prin prisma acestei poe:ii o/ser3m o serie de antite:e ce ne fascinea: sufletele prin realitatea e?presiei La acela1i 1ir de patimi deopotri3 fiind ro/i,H Iie sla/i,fie puternici, fie -enii ori ne-8io/iLSla/i 1i puternici, -enii 1i ne8io/iKtoi suntem supu1i s 0n-enunc8em ra:ei cu denumirea de soart 1i suntem e-ali 0n faa 3ieiiLO alt fra: ce ne impresionea: prin descrierea -enialitii omului suprem repre:entat prin /tr0nul dascl este =sci3 a1a cum este, -0r/o3it 1i de nimic,H =ni3ersul fr mar-ini e 0n de-etul lui mic,H Cci su/ frunte,i se 0nc8ea-,H @oaptea,ad0nc,a 3e1niciei el 0n 1iruri o de:lea-5Bersul =ni3ersul fr mar-ini e 0n de-etul lui mic ne fascinea: prin comple?itatea acestuia 1i prin marcarea a/solutului su/ semnul acelui de-et mic, care ar sim/oli:a puterea intelectual ce o posed acest dascl.=n alt 3ers care posed sensul de a/solut 0n cunoa1tere 1i eternitatea -0nirii lucide este 1i <ntr,o clip,l poart -0ndul 0ndrt cu mii de 3eacuri.Antite:a clip,3eac ne duce la ideea tririi unui pre:ent etern, fr trecut 1i fr un 3iitor la ori:ont.Astfel, putem presupune c antite:a este una din principalele fi-uri de stil pre:ente 0n Scrisoarea !. O alt Scrisoare remarcant este 1i Scrisoarea !!!, care este o sinte: de romantism, realism 1i clasicism.Caracterul realist const 0n faptul c tema, eroii, conflictul, su/iectul sunt luate din realitatea social,istoric, 0n spiritul critic, ceea ce l,a determinat pe criticul 7ara/et !/rileanu s,l considere pe 9minescu o culme a spiritului critic 0n "oldo3a. 9lementele clasiciste sunt repre:entate de 3aloarea -eneral uman a eroilor$"ircea este o repre:entare a poporului roman,a unui 3rednic patriot,.aia:id este cuceritorul,dema-o-ul,ar3istul.( care au 3aloare de prototipuri.Satira este o specie clasicist ca 1i scrisoarea.Te?tul are un scop morali:ator, deci clasicist. Caracterul romantic este e?primat prin tem, prin compo:iie, prin structura e?cepional a eroilor "ircea 1i .aia:id, prin e3a:iunea poetului 0n trecutul istoric, prin 3ersificaia popular a scrisorii fiului de domn, prin folosirea antite:ei. Antite:a este folosit at0t 0n descriea personaAelor $a sultanului 1i a lui "ircea( 6ar oc8iu,nc8is afar, 0nuntru se de1teapt..., fra: ce descrie 3isul lui .aia:id.O alt adresare lui Blad Mepe1 ne fascinea: prin naturaleea e?presiei 1i realitatea ima-inii lumii dure, incompati/ile cu -enialitatea poetului Cum nu 3ii tu, Mepe1 doamne, ca pun0nd m0na pe ei,H

S,i 0mpari 0n dou cete 0n smintii 1i 0n mi1ei.4i o alt antite: ce ne 0nc0nt prin realitatea e?presiei dure a celor ce repre:int societatea de adineaori este Toi pe /u:e, a30nd 3irtute, iar 0n ei moned calp,H C8intesen de mi:erii de la cre1tet p0n,n talp.Aici nu se 0nc8eie nectarul ce,l putem sor/i din 0nelepciunea acestei poe:ii, 0ns acestea sunt antite:ele principale. Ca 1i ta/loul al treilea, cel de,al patrulea este descripti3. 9ste e3ocat momentul de odi8n al 0n3in-torilor. Acum luna, 6oamna mrilor 1,a nopii 3ars lini1te 1i somn. 9ste o lini1te plin de solemnitate ce contrastea: cu tumultul /tliei. <ntr,un cadru 0n care domne1te un calm des30r1it este introdus o not idilic, concreti:at prin cartea pe care fiul domnitorului o trimite dra-ei sale, de la Ar-e1 mai departe. Aceast parte ec8ili/rea: construcia episodului 1i anun, totodat, i:/ucnirea 3e8ement din episodul al doilea. Birulena este foarte /ine scoas Nn e3iden prin antite:a trecut,pre:ent.6iferena i:/itoare dintre 3eacul de aur 1i 3remurile contemporane poetului este rele3at de la 0nceput 6e,a1a 3remi se,n3rednicir cronicarii 1i rapso:ii5 H Beacul nostru ni,l umplur saltim/ancii 1i iro:iiK Prin spiritul critic, prin structura narati3, prin prototipurile create, Scrisoarea !!! poate fi interpretat 1i ca un poem de factur realist. Poemul 9pi-onii, de proporii destul de cuprin:toare, poate fi interpretat fie ca o od 0nlat 0nainta1ilor creatori, 0n special pa1opti1ti 1i poei, fie ca o satir a unui pre:ent neputincios, stocit de idealuri, entu:iasm 1i inspiraie 1i care simulea: simirea 1i atitudinea creatoare. Structura poemului e cea predilect a poetului, 0ntemeiat pe o antite: fundamental, urmrit 0n toate amnuntele stilului.<n spiritul 6aciei literare care l,a 0nsufleit mult 3reme, poetul face s 0nfrunte trecutul. 9pi-onul nu este alcine3a dec0t un successor al unor pree?esori ilu1tri 1i anume ai unor mari scriitori, 0ns 9minescu 0i define1te altfel !ar noiJ@oi epi-oniiKSimiri reci,8arfe :dro/ite, "ici de :ile, mari de patimi, inimi /tr0ne, ur0te, "1ti r0:0nde,puse /ine pe,un caracter de nimic5 6umne:eul nostru um/r, patria noastr o fra:5 <n noi totul e spoial, totu,i lustru fr /a:5 Boi credeai 0n scrisul 3ostru, noi nu credem 0n nimicL. Acest 3ers caracteri:ea: starea de:olant a eului liric.Ca 0n operele precursorilor de la 6acia literar, comparaia cade 0n defa3oarea pre:entului,steril 1i nesincer, /tr0n fr 3reme @oiJPri3irea scruttoare ce nimica nu 3isea:,H Ce ta/lourile minte, ce simirea stimulea:,H Pri3im reci la lumea asta > 3 numim 3i:ionari.HO con3enie e totul5 ce,i a:i drept, mine,i minciun5HAi luptat lupt de1art,ai 30nat int ne/un,H Ai 3isat :ile de aur pe,ast lume de amar.Aceste antite:e caracteri:ea: lumea de pul/ere, spre care tindem noi 1i din care am dori s atin-em macr un 30rf de praf care ni se pare sin-ura soluie spre ie1irea la realitatea care de fapt pre:int acele :ile de aur pe,ast lume de amar.4i adres0ndu,se 0nc o dat acelora pe care 0i definise remarca/ili din 1i 0n conte?tul creaiei lor, acelora pe care 0i 3enera, poetul le spune cu durere 0n final ;m0nei dar cu /ine, s0nte firi 3i:ionare,

Ce fceai 3alul s c0nte, ce puneai steaua s :/oare, Ce creai o alt lume pe,ast lume de noroi5 @oi reducem tot la pra3ul a:i 0n noi, m0ni 0n ruin, Pro1ti 1i -enii,mic 1i mare, sunet, sufletul, lumin > Toate,s praf...Lumea,i cum este...1i ca d0nsa s0ntem noi. Aceste antite:e se succed la un simplu final > drama e?istenial a omenirii, care se prouce 0n c0mpul 3alorilor, acolo unde e?ist antinomiile 0nalt,Aos, no/il comun etc. 9minescu 0nsu1i se trece, 0n r0ndurile -eneraiei de epi-oni pentru a intensifica, dup un 3ec8i procedeu,efectul satirei. Apariia 0n re3ist a poe:iei Benere 1i "adon 0nseamn 0nceputul unei 0ndelun-i cola/orri 0ntre poet 1i +Con3or/iri literare,o re3ist ie1ean cu o 3ec8ime de a/ia trei ani,dar cu oarecare presti-iu. !dealurile deose/ite de frumusee feminin > antic, 0ntrupat 0n Benere, 1i cre1tin, 0ntrupat 0n "adon > s0nt folosite pentru punerea iu/itei 0n iposta:e 3ariate, contrastante.!ma-ini calde, 3ersuri armonioase anun de pe acum 3iitorul poet liric de mare suflu, 0ntr,o poe:ie plin 0nc de antite:e 3iolente +Benere,marmur cald, oc8i de piatr ce sc0nteie,H .ra molatic ca -0ndirea unui 0mprat poet... sau Pl0n-i, copilJ > C, o pri3ire umed 1i ru-toare H Poi din nou :dro/i 1i fr0n-e apostat,inima meaJ H La picioare,i cad 1i,i caut 0n oc8i ne-ri,ad0nci ca marea H 4i srut a tale m0ne, 1i,i 0ntre/ de poi ierta.O alt antite: ce ne uime1te prin profun:imea sa este SufleteLde,ai fi c8iar demon, tu e1ti s0nt prin iu/ire.Autorul o ieali:ea: 1i totodat o altur forelor malefice pe una in cele mai pure creaturi 6in demon fcui o s0nt, dintr,un c8icot,simfonie,H 6in oc8irile,i murdare, oc8iu,aurorei matinal. Antite:a demon > sf0nt 1i oc8irile murdare,oc8iu,aurorei matinale descriu starea de de:am-ire 0n cel mai sf0nt.6urerea sufleteasc 1i pierderea unor con3in-eri 0l fac s piard credina 0n cel mai sf0nt. Astfel, Benere 1i "adon e3ine o colind a sufletului 1i un :/ucium al acestuia 0ntre ideal 1i ine?isten. O alt capodoper remarcant este "emento mori.Am putea spune c ea este o 0ncercare de a reali:a un poem socio-onic pe tema fortuna la/ilis, 0ntr,o manier romantic, fiindc te?tul este 0nc8eiat ca 1i poemul +<mprat 1i proletar cu enunul +3iaa e 3is.Te?tul este mai mult un mod eminescian de a acumula, de a 3ersifica istoria lumii cam un fel de a ilustra +Sic transit -loria mundi.6estinul naional este pus 0n conte?tul unei e3oluii a societii omene1ti. Poe:ia este 0mprit 0n :ece fra-mente.Prima sec3en 0ncepe cu o enunare a conceptului de lume ca 3is.Anume 0n acest fra-ment putem depista primele antite:e =na,i lumea,nc8ipuirii cu,a ei 3isuri fericite, Alta,i lumea cea aie3ea, unde cu sudori muncite Te 0ncerci a stoarce lapte din a st0ncei coaste seci5 =na,i lumea,nc8ipuirii cu,a ei m0ndre flori de aur, Alta unde cerci 3iaa s,o,tocme1ti, precum un faur Cearc,a da fierului aspru forma cu-etrii reci. Aceast lume =nde sfinii se pre0m/l 0n lun-i 8aine de lumin este romantic, 0n timp ce dimensiunea realist Cearc,a da fierului aspru forma cu-etrii reci.Astfel, lumea este 3:ut su/ dou aspecte > una este ideal 1i alta este real.O alt antite:

marcant a primului fra-ment este 1i 9u s 3d numai dulcea unde alii 3d neca:.Poetul este str/tut de ra:a ade3rului, durerea creia nu ar dori s o simeasc. O alt antite: o determinm din cel de,al treilea fra-ment, care este dedicat 9-iptului.Poetul spune Se,nmulesc semnele rele, se,mpuin faptele /une5Pesimismul acestuia este pre:ent 0n acest 3ers,iar confesiunea de3ine un adept al poetului. <n ultimul fra-ment,poetul 01i pune unele 0ntre/ri la care nu mai 1tie rspunsul, iar antite:a de3ine tot mai frec3ent, uneori predomin0nd c8iar pe parcursul unei strofe 0ntre-i Cine,a pus alte semine, ce,arunc ramure de ra:e, <ntr,a c8aosului c0mpuri, printre 3eacuri numeroase, ;amuri ce purced cu toate dintr,o inim de omJ A pus -0nduri uria1e 0ntr,o east de furnic, O 3oin,at0t de mare,ntr,o putere,at0t de mic, 7rmdind nemr-inirea 0n sclipitu,unui atom. 70ndurile uria1e se opun estei de furnic, de1i furnica este un sim/ol al 8rniciei, al 3ieii or-ani:ate social 1i nu repre:int altce3a dec0t omul care este supus societii commune de1i -enialitatea lui se reflect asupra 0ntre-ului mu1uroi.Boina mare se supune puterii mici.Aceasta ar determina neacceptarea ideilor -eniale e ctre societate.Boina mare repre:int dorina de a fi au:it, iar puterea mic repre:int imputina poetului 1i neaprecierea lui de ctre ceilali.@emr-inirea se in8i/ 0ntr,un atom, care este o particul mic, dar care totu1i pstrea: 0nsu1irile caraceristice personaAului principal. =ltimile 3ersuri ne 0nc0nt prin naturaleea lor 1i a/ilitatea de a -0ndi clar 4i s 3d cum nasc popoare, cum triesc, cum mor.4i toate H Cu 3irtui, 3icii acelea1i, cu mi:erii repetate...H Brei 3iitorul a,l cunoa1te, te 0ntoarce spre trecut. !deea pre:entului etern se 0nt0lne1te 1i 0n alte opera ale aceluia1i poet.9le duc idea de eternitate, 3e1nicie 1i tendin spre a/solut. !n O"emento moriO e3ocarea epocilor se reali:ea:a la limita 3isului cu istoria si cu filosoficul. Titlu insusi reproduce un ada-iu antic, dra- imparatului "arcus Aurelius, O"emento moriO adica OAminteste,ti ca 3ei muriO. "arile epoci ale ci3ili:atiei uni3ersale au deci rolul de a reaminti prin succedarea lor spre pra/usirea in neant a tot ce este omenesc. Baloarea poemului este e?trem de important.9minescu ne face s trim ceea ce trie1te el sin-ur.4i aceasta, fiindc ni se de:3luie 3eridic lumea interioar a omului.6e aici se na1te marea for a umanismului eminescian.@u e?ist 0n literatura noastr un alt poet, care s posede o a1a for de comunicare a sentimentelor. <n numrul din G decem/rie G#)* al Con3or/irilor literare, a aprut poemul de larsuflu <mprat 1i proletar, a crui titlu este o antite: ce diferenia: cele dou pturi politice 1i sociale diferite.<n ultima 3ersiune a poemului prefi-urea: cur/a descendent a -0ndirii poetului.Contradiciile toate ale concepiei eminesciene despre 3iaa social 1i lume s0nt str0nse aici laolalt.9ner-ia tinereasc a re3oltei romantice, ade:iunea la mi1crile re3oluionare ale maselor, filo:ofia acti3 a 3ieii e?primat discursi3, fr ima-ini, 1i care culminea: cu rsturntoarele 1i at0t de cunoscutele 3ersuri Cdro/ii or0nduiala cea crud 1i nedreaptH Ce lumea o 0mparte 0n mi:eri 1i /o-ai se -sesc fa 0n fa cu renunarea la lupt, cu concepia 3ieii pietrificate, cu conclu:ia pesimist, sc8open8auerian Ca 3is al morii eterne e 3iaa lumii 0ntre-i.

9ste pre:ent antite:a pe parcursul 0ntre-ii poe:ii.Aceasta este cau:at de :/uciumul sufletesc ce se a1terne 0n sufletul poetului 9i tot 1i 3oi nimica5 ei cerul, 3oi ureriL sau 6orini nemr-inite plant0nd 0ntr,un atom .Aceste antite:e caracteri:ea: starea de spirit de:olant a eului liric. Poe:ia este una romantic fiinc este construit pe antite: in patru ta/louri, care se ec8ili/rea: potri3it unui model clasicist. Su/iectul 0l formea: discutarea conceptelor ideolo-ice care circulau la sf0r1itul secolului trecut 0n 9uropa. <n primul ta/lou a3em ia-inea unei ta3erne mo8or0te 0n care un proletar ine un discurs a?at pe idei prudoniste.9ste reali:at o antite: 0ntre lumea celor /o-ai Kcei tari se 0n-rdirH Cu,a3erea 1i mrirea 0n cercul lor de le-i, care petrec $=nii plini de plcere petrec a lor 3iaH Trec :ilele 3oioase 1i orele sur0dH <n cupe 3in de am/r, iarna -rdini,3erdea,H Bara petreceri,Alpii cu frunile de -8ea( 1i lumea celor sraci.Ace1tia nu au dec0t dreptul la munc "unca, din care d0n1ii se,m/at 0n plceriH ;o/ia 3iaa toat, lacrimi pe,o nea-r p0ne.6e aceea el ne 0neamn la re3oluie. Ta/loul al doilea ne aduce ima-inea promenadei Ce:arului 0ntr,un faeton de -al pe malurile Senei. Ta/loul al treilea su-erea: prin ima-ini romantice cderea Comunei din Paris Parisul arde,n 3aluri, furtuna,n el se scaldK.!deile re3oluionare au de3enit o realitate social Suii pe /arricade de /ul-ri de -ranitK.Sunt pre:ente elemente ale socialismului utopic $sim/olul stea-ului(. Ta/loul al patrulea su-erea:p meditaia Ce:arului pe malul mrii.9ste 3or/a de @apoleon al !!!,lea care pierde 0n r:/oiul franco,prusac ara, a1a cum re-ele Lear 01i perde re-atul 0n piesa lui S8aPespeare. 6in fericire, filonul de aur al concepiei acti3e 1i critice despre 3ia la 9minescu a3ea s continuie 0nc, a1a cum 3om 3edea, 0n opera poetului, 0n ciuda unor trectoare 0nne-urri. Cola/orarea poetului cu Con3or/irile literare au dat na1tere 0nc unei capodopere renumite ale acestuia.9ste 3or/a de poemul +<n-er 1i demon,a crui titlu este prima antite: din coninutul acestuia.Poemul ne uime1te prin diferena 1i totodat compati/ilitatea acestor dou personaAe. Lucifer 1i Titan $6emonism(, ca sim/oluri ale r:3rtirii, au suferit 0nfr0n-eri 1i soarta aceasta 0i a1teapt 1i pe oamenii care se 0mpotri3esc orinii presta/ilite, pe eroii din <mprat 1i proletar 1i din +<n-er 1i demon, lupttori sociali.<ntr,o poem 0n care contraiciile -0ndirii 1i n:uinelor 0ntrein parc tensiunea spiritului eminescian, 8rnind antite:e frapante, demonul, re3oltatul se 0nfi1ea: cu acelea1i trsturi fi:ice cunoscute, puse 0n 3aloare de data aceasta de atmosfera tene/roas a unei caterale +Cufunat 0n 0ntuneric, l0n-,o cruce mrmurit, <ntr,o um/r nea-r, deas, ca un demon 9l 3e-8ea:, Coatele pe /raul crucii le destinde 1i le,a1a:, Oc8ii 0nfundai 0n capu,i, fruntea trist 1i,ncreit 4i /r/ia lui s,apas de al pietrei umr rece, Prul su ne-ru ca noaptea peste,al marmurei /ra al/5 A/ia candela cea trist ca reflectul ei ro:,al/ .l0nd o ra: mai arunc ce peste,a lui fa trece.

.io-rafia 6emonului e aceea a unui re3oluionar, a unui r:3rtit acti3, care mi1c masele cu 3er/ul su rscolitor, iar antite:a ce trasea: o paralel 0n descrierea celor doi este e3ident 9a > un 0n-er ce se roa- > 9l un demon ce 3isea:5 9a > o inim de aur > 9l un suflet apostat5 9l 0n um/ra lui fatal, st,ndrtnic re:emat > La picioarele "adonei, trist, sf0nt ea 3e-8ea:. Antite:ele 0n-er,demon 1i inim de aur > suflet apostat caracteri:ea: diferena acestor doi 1i imposi/ilitatea lor de a fi 0mpreun, de1i din nepotri3irea acestor doi rsare o ra: de amor. =n alt 3ers care ar descrie portretele acestor doi este 9aJ > O fiic e de re-e, /lond,n diadem de stele, Trece,n lume fericit, 0n-er, re-e 1i femeie5 9l rscoal 0n popoare a distru-erii sc0nteie 4i din -0nduri pustiite samn -0nduri re/ele. Caracterele acestora sunt 0ntr,un oarecare fel platonice -8ea 1i foc > iat care ar fi caracteri:area acestor doi.78eaa se tope1te su/ focul pasiunii acestuia oferindu,i sufletul 0n dar.=m/ra 3a primi un sufletL 6ecepia demonului e ad0nc.sf0r1itul 3ieii 0l surprinde 0n sin-urtate 1i srcie, -0ndul strdaniilor 1i luptelor lui inutile 0l c8inuie1te, fc0ndu,l s cread 0n :drnicia oricrei 0ncercri de sc8im/are a lumii 1i 0n :drnicia e?istenei A muri fr speranLCine 1tie,amrciunea Ce,i ascuns,n aste 3or/eJ > S te simi neli/er,mic, S 3e:i marile,aspiraii c,s reduse la nimic, C domnesc 0n lume rele cror nu te poi opune... =ltimele r0nduri ale acestei strofe cuprind 0ntr,o sinte: dramatic mrturisirea cea mai trist a 0nfr0n-erii lupttoruluisocial de ctre momentul istoric 0nsu1i.Bisele acestuia dispar 0n um/ra timpului, iar aspiraiile sale 01i pierd din culoare5ceea ce este pre:ent 0n antite:a S 3e:i marile,aspiraii c,s reduse la nimic....O/stacolele implaca/ile ale or0nduirii /ur-8e:e par acestui no/il romantic 0nt0r:iat, 0n3eninat de re3olt luciferic, de ne0nlturat.6e aceea el e ispitit s le Austifice 0n c8ip filo:ofic, printr,o -enerali:are fr0n-toare de elanuri, aceea a atotputernicei domnii a rului 0n lumea contemporan.Iire1te, de aici p0n la adoptarea teoriilor lui Sc8open8auer nu e dec0t un pas.<ns, nu ar tre/ui s uit, c prin Sc8open8auer 9minescu a -sit calea nu numai ctre 3ec8ile i:3oare ale 0nelepciunii indice, dar 1i ctre f0nt0na m0n-0ierii a stoicismului -reco,roman $T.Bianu(. Alturi de <mprat 1i proletar,<n-er 1i demon de3ine una in cele mai renumite 1i impeca/ile opere ale acestui autor. <n G#)G 9minescu scrie poe:ia "ortua estL, care este un elo-iu adus iu/itei eului, trecut 0n nefiin. Cadrul liric pre:int ima-inea sum/r a cimitirului ume:i morminte, sunet de clopot, creia eul 0i atri/uie un caracter sacru orele sfinte. La 9minescu, moartea este pri3it ca trecerea de pe un trFm pe altul, de pe al lumii 8otar 0n lumea sfinilor Trecut,ai cFnd ceru,i cFmpie senin. <mpria cerurilor se pre:int ca 0ns1i perfeciunea prin metaforele rFuri de lapte 1i flori de lumin5 pFn 1i norii cei ne-ri 01i etalea: -randio:itatea aprFnd ca som/re palate 0n care stpFn este luna re-in.

Poetul 3ede moartea 0n dou feluri diferite,apel0nd la o antite: ale acestor dou strofe O, moartea e,un 8aos, o mare de stele,H C0nd 3iaa,i o /alt de 3ise re/ele5H O, moartea,i un secol cu sori 0nfloritH C0nd 3iaa,i un /asmu pustiu 1i ur0t.Astfel, prima dat moartea apare ca un 8aos, iar antitetic acesteia 0i este moartea cu un secol cu sori 0nflorit. 6iscursul poetic ridic 0ntre/area e?istenial a fi sau a nu fi, optFnd pentru a nu fi 1i moti3Fnd prin faptul c ceea ce nu e, nu simte dureri. A fi este o ne/unie 1i trist 1i -oal, un 3is sar/d 0n timpul cruia omul tre/uie s distin- 0ntre /ine 1i ru, 0ntre ade3r 1i minciun. 9?istena este doar un 1ir de 3ise,ntrupate -onind dup 3ise, a cror finalitate este moartea ine3ita/il, o ne/unie a crei unic scop este moartea Trit, ai anume ca astfel s moriJ. O astfel de 3ia total desacrali:at 0l condamn pe eu la ateism. 6e1i opera eminescian este predominant romantic, poe:ia "ortua estL pre:int o alt latur a poetului. Tema poe:iei este moartea, iar elementele principale ale decorului teluric fac parte din sfera semantic a mor/idului um/ra, rece, sicriu, ne-ru, racla, morminte. Acestui decor i se opune o 0mprie a cerurilor 0nc8ipuit de eu, care trdea: e?istena unei ra:e de speran 0n sufletul prota-onistului eminescian. Poe:iile ;e3edere 1i Ce te le-eni Kse aseamn prin temele acestora, care au ni1te tan-ene commune. Ca 1i poe:ia ;e3edere, Ce te le-eni Kcuprinde o nou modalitate a tririi folclorului, proprie maturitii eminesciene.!deea filo:ofic intr 0n tiparul simplu al 3ersului popular pentru a afirma, 0nc odat, perenitatea naturii 0ntrupat 0n codrul iu/it, fr de moarte,care desfide trecerea timpului 1i pri3e1te cu superioar compasiune incerta condiie uman. ;e3edere este o meditaie pe tema fortuna la/ilis, 0ntr,o 3ersificaie preluat de poet din poe:ia popular,dar 1i o ars poetica pe tema poetul 1i poe:ia.!deea este c poetul tre/uie s fie un e?ponent al con1tiinei naionale. , Ce mi,i 3remea, cFnd de 3eacuri Stele,mi scFnteie pe lacuri, Ca de,i 3remea rea sau /una, BFntu,mi /ate, frun:a,mi suna5 Si de,i 3remea /una, rea, "ie,mi cur-e 6unarea. @umai omu,i sc8im/ator, Pe pamFnt ratacitor, !ar noi locului ne tinem, Cum am fost asa ramFnem "area si cu rFurile, Lumea cu pustiurile, Luna si cu soarele, Codrul cu i:3oarele. Paralelismul enumerati3 din final $cuprin:0nd c0te3a elemente permanente ale naturii(, reliefea:, prin contrast, cu30ntul +omulO precedat de +numaiO, separat deci in interiorul destinului sau efemer.Antite:a se reali:ea:, pe plan -ramatical, prin introducerea lui +iarO ad3ersati3 intre cele dou -rupuri de 3ersuri 0n acest conte?t,adAecti3ele +sc8im/torO 1i +rtcitorO capt semnificaii dramatice.Ca 1i 0n lirica popular, 3ersul este scurt, cu masur de 1apte sila/e, iar rima este 0mperec8eat.

<n Ce te le-eni codruleK poetul 0nsuflee1te codrul, presupun0ndu,i stri omene1ti pline de nostal-ii de toamn.9ternitatea sti8iei nu o fere1te de tristei proprii ad0nci, ca acelea ale poetului.6ra-ostea lui 9minescu pentru Codru 0l face s i se su/stituie 1i s,i atri/uie propria sa simire.Personificat, codrul are -0nduri 1i noroc 1i trie1te inefa/ila stare a dorului romFnesc 6e ce nu m,a1 le-na, 6ac trece 3remea meaL Ciua scade, noaptea cre1te 4i frun:i1ul mi,l rre1te. .ate 3Fntul frun:a,n dun- , CFntreii mi,i alun-5 .ate 3Fntul dintr,o parte , !arna,i ici, 3ara,i departe. 4i de ce s nu m plec, 6ac psrile trecL Antite:a este cau:at de trecerea timpului.!arna care urmea:, poetul este /0ntuit de 30nturi triste. Aceste poe:ii sunt un elo-iu comuniunii om,natur, iar perfeciunea care o poate atin-e o fiin inanimat, este ine?plica/il de perfect.Astfel, putem spune c ele sunt la fel o parte a sufletului poetic a lui 9minescu.Aceste poe:ii e?prim momentul c0nd poetul descoper cooronatele eternului prin prioritatea criteriului estetic, prin profunda sinte: dintre -0ndirea filosofic uni3ersal 1i 8aina de profund specific naional a poe:iei populare.<n acela1i timp pentru e3oluia eului eminescian poe:ia e?prim momentul c0nd poetul descoper coordonatele eternului prin con1tiina naional sedimentat 0n folclor.6e aceea, orice paralel la alt poet romFn este un act incompati/il cu realitatea fiindc 9minescu este unic. <n postuma 6umne:eu 1i om, e?ist nu numai antite:a dintre di3in 1i omenesc, dintre etern 1i efemer, ci 1i aceea care opune pre:entul profan e?cesi3 raional 1i c0rtitor, sceptic, trecutului primiti3, sacru, pentru care ima-inea, icoana era poarta fa/uloas spre o lume de tain 1i credin +9ra 3remi acelea, 6oamne, c0nd -ra3ura -rosolanH AAuta numai al minii :/or de foc cute:tor... H Pe c0nd m0na,nc copil pe,oc8iul s0nt 1i ar:torH @u putea s,l 0nelea-, s,l imite 0n icoan Q...RH A:i artistul te concepe ca pe,un re-e,n tronul su,H 6ar inima,i de1art m0na,i fin n,o urmea:... H 6e a 3eacului suflare a lui inim e trea:H 4i 0n oc8iul lui cuminte tu e1ti om > nu 6umne:eu.H A:i -0ndirea se aprinde ca 1i focul cel de paie,H !eri ai fost credin simpl, 0ns sincer,ad0nc5H <mprat fu1i Omenirei, cre:u,n tine era st0nc...H A:i pe p0n: te arunc ori 0n marmur te taie. !deea re3ine 0n Preot 1i filosof $postum din G#)*(, 0n aceia1i termeni antitetici, pun0nd pro/lema cunoa1terii ade3rului. Pentru 9minescu, ade3rul e o o/sesie, o condiie a oricrui act creator $+=nde 3ei -si cu30ntulH Ce e?prim ade3rulJ(, o condiie a fiinrii 0n :ari1te cosmic.<ntre poet 1i filosof, diferena e dat de -radul de implicare 1i trire, de asumarea ade3rurilor ar8etipale.Pentru preot, +3istiernici de mistere, +sarea lumii, +inima ei, cum scrie 0n +O, ade3r, su/lime... $postum din G#)*(, 0n care e?ist 1i o intenie satiric la adresa ta-mei preoe1ti care 1i,a trdat 3ocaia, 0ndeprt0ndu,se de dreapta cumpn a credinei, lumea e un tipar imua/il5 pentru filosof, lumea e un ru 0n continu prefacere. !dealul spre care aspir e acela1i, 0ns de aceea poetul care 1i,a asumat iposta:a de filosof cere

clemen +@u ne mustraiL @u suntem de cei cu,au:ul finH 4i pricepurm 1oapta misterului di3in.H =rmai 0n calea 3oastr mulimii de a/sur:iH 4i compunei simfonii 1i imnuri pentru sur:i,HAscutei ade3rul 0n idoli, pietre, lemn,H Cci doar astfel pricepe tot neamul cel nedemnH Al oamenilor :ilei su/limul ade3rH Ce 3oi spunei 0n pilde, iar noi l, a3em din cer. Ca fiin fra-il, ca,n definiia lui Pascal, +Omul e o trestie -0nditoare, supus trecerii, omul are 0ndoieli 1i incertitudini. Pentru starea de sl/iciune e?ist sacroterapia, ca,n aceast emoionant ;u-ciune ctre "aica 6omnului +Crias, ale-0ndu,teH <n-enunc8em, ru-0ndu,te H<nal,ne, ne m0ntuieH 6in 3alul ce ne /0ntuie5H Iii scut de 0ntrireH 4i :id de m0ntuire,H Pri3irea,1i adoratHAsupr,ne co/oarH O, maic prea curatH 4i pururea fecioar,H "arieLH H @oi ce din mila Sf0ntuluiH =m/r facem pm0ntuluiH ;u-mu,ne,ndurrilor,H Luceafrului mrilor5HAscult,a noastre pl0n-eri,H ;e-in peste 0n-eri,H 6in ne-uri te arat,H Lumin dulce, clar,H O, maic prea curatH 4i pururea fecioar,H "arieL. <n G#S#, 9minescu scrie poe:ia Amorul unei marmure.Aplecarea spre contrastele 3iolente, spre formele stilistice foarte 0ncrcate, ca repetiiile de cu3inte 1i simetriile sintactice,antite:ele caracerelor acestor personaAe $diferena lor( comparaiile re3rs0ndu, se 0n cascad epitetele cu nuan superlati3 caracteri:ea: poe:ia care se apropie, prin ton 1i le?ic, de lirica tene/roas a pa1opti1tilor, dar se 1i desparte de ea printr,o dinamic luntric parc nou, printr,o dicie poetic pasionat, ne0ntrerupt 6e ce nu sunt un re-e s sfarm cu,a mea durere, 6e ce nu sunt Satana, de ce nu,s 6umne:eu, S fac s rump o lume ce sf01ie,n tcere Cdro/it sufletul meu. =n leu pustiei ra-e tur/area lui fu-ind, =n ocean se,m/at pe,al 30nturilor Aoc, 4i norii,1i spun 0n tunet durerea lor mu-ind, 70ndirile de foc. 9u sin-ur n,am cui spune cumplita mea durere, 9u sin-ur n,am cui spune ne/unul meu amor, Cci mie mi,a dat soarta amara m0n-0iere O piatr s ador. "urindului sperana, tur/rii r:/unarea, Profetului /lestemul, credinei 6umne:eu, La sinucid o um/r ce,i sperie desperarea, @imic, nimica eu. Aceast poe:ie de3ine ca o od a sufletului ne0mpcat cu realitatea sum/r.Poetul 0ncearc s se re-seasc 0n la/irintul focului sufletesc. <n poemul La .uco3ina, asistm la spectacolul unei proiecii mai lar-i, 0n emanaii succesi3e de ima-ini, 0n fante:ii mFndre, prin efectul repercutrii, al descompunerii unor elemente de peisaA 0n lumin $sau 0n compu1ii luminii(, de felul munii 0n lumin, 3ile 0n flori, cFmpii,n :ori > efect care este perpetuat prin transa luminii fu-iti3e >

apele lucinde,n dal/e diamante > ima-ine /aroc 0mpin-Fnd aparent 3i:iunea 0n trFmul artificialului, pre-tind, de fapt, impunerea dispo:iti3ului raional de captare 1i o-lindire a dimensiunii afecti3e Ale sorii mele plFn-eri 1i surFse, <n-Fnate,n cFnturi, 0n-Fnate,n 3ise, Tainic 1i u1or, Toate,mi trec prin -Fndu,mi, trec pe dinainte, !nima mi,o fur 1i cu dulci cu3inte <mi 1optesc de dor. 7Fndul, aici, are o funcie transfi-urati35 prin faa lui, ca pe dinaintea unei o-lin:i, se perind 0n-Fnrile, ca sinonimie a ecoului, rsfrFn-ere modificat a plFn-erilor 0n cFntri ori a surFselor 0n 3ise.Aceast antite: ascuns se :/ate 0n sufletul poetului p0n la sf0r1it,oferindu,i acestuia posi/ilitatea de a tri prin trecut.S,ar spune, deci, c 0n o-linda sufletului, la 9minescu, se petrec nu tensiunele 3ieii de fiecare :i, ci epurrile acestora, 0n-Fnarea lor ficti3i:at, intrat 0n sinte:a ima-inar. 7Fndul este un fel de instan a fu:iunii poetice, asistFnd la 0m/ri1area andro-inic a celor dou Aumti de lume, care numai laolalt ofer msura plenitudinii ei. 9,?ist un du/lu al -Fndului, care este inima $0n sens de suflet, de identitate a sinelui(, funcionFnd ca o feminitate furat, a/stras, a/sent. Timpul este furitor al 3e1niciei 1i totoat un distru-tor a lucrurilor comune, dar arta poetic rm0ne nemuritoare 0n 3eci, fapt demonstrat 0n poe:ia @umai poetul. Prima parte a poe:iei este una filo:ofic, ale crei idei ne fac s medit, asupra unui moti3 des 0nt0lnit 0n lirica eminescian, marile pro/leme ale e?istenei umane Lumea toat,i trectoare,H Oamenii se trec 1i mor.Aceste 3ersuri sunt o meditaie asupra e?istenei omului comun 1i superioritatea 0ntelectului 0n macrocosmos, iar partea a doua a acestei poe:ii pre:int o meditaie asupra destinului omului de -eniu. Antite:a din aceast poe:ie este e?plicat prin efemeritatea lumii lumea toat,i trectoare 1i eternitatea sufletului creator +@umai poetul$...(HTrece peste nemr-inirea timpului.Poetul este readus la o stare de i3initate duprem, un 6aimon sau un <n-erJCe este el de faptJCred c aceasta rm0ne a fi o tain cunoscut oar c8ipuilui creator. 9ternitatea i:3or1te de la poalele 0nelepciunii care 01i ine drumul spre a/solutul infinit. <n poe:ia Criticilor mei poetul se adresea: acelor critici literari care, preocupai prea mult de formaliti, uit c principala menire a poe:iei este de a concentra -0nduri,sentimente, triri. Prima strof e?prim concepia lui 9minescu despre poet 1i raritatea ade3ratele 3alori, 0ns metafora florilor poate fi -enerali:at asupra tuturor oamenilor. Aceast concepie are corespondene 0n filo:ofia /udist, unde se consider c fiecare om este o matrice, un posi/il 3iitor. <ns transformarea este foarte dificil 1i e?treme de rar. Toi oamenii sunt frumo1i prin natura lor, 0ns puini sunt cei capa/ili s se ridice, s se remarce prin 3aloare, s rodeasc."ulte flori sunt, dar puineH ;od 0n lume 3or s poarte.6iferenierea se face strict, la poarta dintre 3ia 1i moarte, cu3inte antonimice a1e:ate 0n finalul ultimelor dou 3ersuri, folosite pentru a re:uma pro/lema e?istenialitii poetului, asemeni ideolo-iei cre1tine,

conform creia sufletul, dup moarte, poate aAun-e 0n ;ai sau 0n !ad.Toate /at la poarta 3ieii,H 6ar se scutur multe moarte.Poetul poate trece de poarta 3ieii, pentru a tri 3e1nic prin opera sa, sau poate s moar 0n anonimat. 6isAuncia dar din 0nceputul celei de,a treia strofe anun trecerea de cealalt parte, la poeii care au ce3a de spus, practic marc8ea: antite:a desf1urat aproape pe toat poe:ia, 0ntre cele dou cate-orii de creatori. 6ar c0nd inima,i frm0nt 6oruri 3ii 1i patimi multe 4,alor -lasuri a ta minte St pe toate s le,asculteK Aceast strof este e?presia intesitii pasiunii poetului, a romantismului acestuia. 9l este cople1it de doruri 1i patimi . Ber/ul frm0nt su-erea: o mi1care continu, asemntoare mi1crii materiei, a dorurilor 1i a patimilor at0t de intense. 9pitetele 3ii 1i multe e?prim N,ncrctur emoional deose/it, aproape apstoare pentru inma poetului. Critici 3oi, cu flori de1erte, Care roade n,ai adus > 9 u1or a scrie 3ersuri CTnd nimic nu ai de spus. 9minescu aspir nu spre o art cu preocupri mrunte,realist 0ntr,un mod 0n-ust, care s imite natura $pentru c natura, alturat cu acel desemn prea 1ters din lirica modern, e mult, mult mai presus( 1i nici spre una e?clusi3 formal $S reproduci frumosul 0n forme m 0n3ei H6e,aceea poe:ia m 0mple de dispre > !coan 1i pri3a:(, ci spre o art care s transfi-ure:e semnificaiile realitii, 0n care cu30ntul s e?prime ade3rul. 6atorit dra-ostei ne0mprt1ite, aproape toate poe:iile de dra-oste ale lui "i8ai 9minescu descriu cu tristee acest sentiment. Poe:ia Ce este amorulJ 0l pre:int prin antite:e ce 0i demonstrea: comple?itatea. Strofa a patra nea- intimitatea creandu,se astfel o antite: de tip intimitate,uni3ersalitatefc0nd s dispar 1i ceruri 1i pm0ntul, 0ndr-ostiii de3enind centrul uni3ersului, 1i fiind cunoscui de toat lumea. <n inima uni3ersului, 0n loc desc8is iu/iii 01i crea: intimitatea lor spiritual $Totul at0rn de,un cu30nt 1optit pe Aumtate, epitet(. <n ultima strof iu/irea este considerat o prescripie a destinului, o parte a Uarmei. Prin personificarea metaforica lian ea sim/oli:ea: liantul dintre dou persoane. Apa repre:inta o piedic impotri3a iu/irii dintre doi oameni, ins 0n cele mai multe ca:uri ea este dep1it cu u1urint. <n 3i:iunea autorului dra-ostea este o parte a 3ieii, o Aertf cerut de destin, o /oal, un /lestem al Parmei 1i o le-atur foarte puternic.Astfel poe:ia Ce este amorulJ se 0nscrie printre cele mai frumoase poe:ii antitetice ale operei erotice eminesciene. O alt poe:ie care apare 0n re3ista Con3or/iri literare este +Iloare al/astr.9ste printre primele poe:ii pu/licate 0n re3ista Con3or/iri literare.<nainte de aceast poe:ie era pu/licat OBenere si "adonO, O9pi-oniiO, O"ortua estO. Poe:ia are ca moti3 Ofloarea al/astrO, un moti3 romantic, care apare 1i 0n alte literaturi, 0n literatura -erman @o3alis 0ntr,un poem romantic, unde floarea al/astr se metamorfo:ea: 0n femeie lu0nd c8ipul iu/itei 1i tul/ur0nd inima eroului.

Poe:ia este conceput din dou pri corespun:toare a dou tipuri de idei, de cunoa1tere 0n primele trei strofe cunoa1terea filosofic a/solut, iar 0n partea a doua $V,G&( cunoa1terea terestr prin intermediul dra-ostei. Cele dou pri ale poe:iei sunt le-ate de o strof, cea de a patra, care conine refleciile poetului 1i conine 0n ea 0nceputul ideii din ultima strof. Poe:ia este alcatuit su/ form de monolo- 0ntrerupt de dialo-.<n primele trei strofe poetul conturea: domeniul cunoa1terii filosofice. 6e la elementele -ene:ei O0ntunecata mareO p0na la un 0ntre- un3ers de cultur repre:entat de Oc0mpiile AsireO, Opiramidele 0n3ec8iteO. <n aceste trei strofe iu/ita defapt aduce un repro1 iu/itului care ni se su-era: c sa i:olat 0n uni3ersul fericit dar str0mt al lumii pam0nte1ti. 9ste o iposta: a poetului 0n care se repet ideea su-erat de pre:ena c8iar 0n primul 3ers, a ad3er/ului OiarO. 6e aici 1i 0ndemnul din ultimele 3esuri ale strofei a treia O@u cuta 0n deprtare Iericirea ta, iu/iteLO Strofa a patra e strofa de tran:iie, de le-tur 0ntre cele dou iposta:e ale cunoa1terii. Strofa aduce consimm0ntul de moment al poetului la dulcea c8emare a iu/itei. S0nt surprinse 0nca din aceast strof -esturi tandre, calde, ocrotitoare O6ulce nete:indu,mi prulO, -estul care se presupune c 3or fi urmate 1i altele dac poetul 3a co/or0 din cerurile nalte. <n partea a doua a poe:iei a3em celalt cunoa1tere, cea terestr cunoa1tere prin intermediul iu/itei dra-oste la care este c8emat iu/itul de ctre iu/it. 6ac 0n O6orinaO 1i 0n OSara pe dealO 0ntre-ul ritual al dra-ostei era din perspecti3a /r/atului, 0n OIloare al/astrO iu/ita este 3iclean, ademenitoare promi0ndu,i iu/itului o lume de /ucurii 1i de farmec. =ltima strof aduce ideea despririi, a stin-erii dra-ostei, iar repetiia Ofloare al/astrO su/linia: intensitatea tririi -enerat de contrastul dintre ilu:ie 1i realitate accentuat de acel Ototu1iO.9ste o antite: a lumii reale 1i a celei ima-inare 0ntre care se afl poetul...un 3is care ar dori s de3in realitate. "arii poei nu au fost 3alorai 0n timpul 3ieii, ci atunci cand nu au mai fost. 9i au lsat un nume, o lacrim in marea de istorie, un pas 0n st0ncile timpului, un foc aprins pentru totdeauna 0n inimile celor ce 1tiu s aprecie:e o creaie cu ade3arat 3aloroas. A1a cum spunea 9minescu +9ra pe c0nd nu s,a :rit$pre:ent ca a/sen( +A:i o 3edem 1i nu e$a/senta ca pre:en(, acesta este un Aoc foarte interesant /a:at pe concordana dintre un trecut a/sent 1i un 3iitor pre:ent. 6e la comedie la drama se face trecerea foarte u1or, ceea ce poate a3ea un 0nceput /un, sfarsindu,se tra-ic sau dramatic. Spre e?emplu teri/ilul accident ce a a3ut loc 0n drum spre Spania, este 3or/a despre un tren care a e?plodat. <n acest tren posi/il se aflau muli oameni care 3oiau sa mear- 0n 3acan$spre a se distra( sau poate c 3oiau s mear- la munc, s inceap o nou 3ia, ne1tiind ca astfel 3iaa lor 3a 0nceta pentru totdeauna. +Comedia 3i:ea: tipicul, penali:0nd a/aterea, in 3reme ce drama preuie1te unicul, mr-inarul. "iracolul eminescian a stat 0ns 0n faptul de a fi do/0ndit o lim/ 0n acela1i timp nou 1i proaspt. Pentru aceasta, spune Tudor Bianu,9minescu n,a tre/uit s se lupte cu lim/a, a1a cum au facut unii din emulii si de mai t0r:iu. !,a fost de aAuns s se ase:e 0n curentul lim/ii 1i s,1i 0nale p0n:ele 0n direcia 0n care sufl du8ul ei.

Creator pentru care poe:ia nu este un e?ercitiu e?terior, ci un mod profund de e?isten,9minescu nu putea s nu,1i pun pro/lemele eseniale ale artei scrisului, s nu se 0ntre/e 0n le-tur cu menirea sa de poet 1i cu sensul artei sale. Aceste c8estiuni nu au luat 0nsa la el forma unor docteoreti:ari, ci, cu e?cepia unor articole, au 0m/rcat 3e1m0ntul 0nsu1i al poe:iei, 0n creaii a30nd, 0n totalitate sau parial, caracter de art poetic. Trei idei fundamentale domin concepia despre poe:ie a lui 9minescu G( necesitatea a/solut ca poetul s ai/ ideal 0nalt, ceea ce e?clude compromisul, scrisul 0n 3ederea o/inerii unor a3antaAe materiale5 %(necesitatea unei perfecte concordane 0ntre coninutul ideatic 1i forma e?presiei poetice 1i &( 0n raport cu natura, arta nu tre/uie s fie o simpl copie, ci o transfi-urare a lumii reale 0ntr,o lume ficti3, rod al -eniului poetic. Specificul unei literaturi naionale este repre:entat de 0n-lo/area tuturor operelor 3aloroase create de scriitorii unui popor, de,a lun-ul timpului. Cele mai importante teme care se situea:a 0n specificul naional al creaiei eminesciene sunt natura, folclorul si istoria. <n plan naional, 9minescu este e?ponentul nedesmintit al pm0ntului nostru, este e?presia inte-ral a sufletului romanesc $@. !or-a(. 9minescul nostru cel de toate :ilele 1i din toate locurileKPeste tot unde au trecut pa1ii Luceafrului,au lsat urme din pul/ere de stele. @enuritorule,9minescu,d,mi aceast onoare s,i 3or/esc cFte3a clipe.!ertate fie,mi modestele mele 0ncercriK Au trecut peste o sut 1aispre:ece ani de cFnd 9minescu pare a nu scrie."ulte dintre manuscrisele sale 0nc n,au aAuns la tipar.O re3elaie e 9minescu 0n continu desf1urare.AtFt din adFncul de frumusei incontesta/ile ale te?telor,cFt 1i din comoara ce 0nc mai st ascuns 0n caietele sale,3reo W''' de pa-ini,donate de Titu "aiorescu Academiei ;omFne 0n GW'%.6e la 9minescu orice rFnd,orice -Fnd poate ascunde o scFnteie de cerL6umne:eul -eniului m,a sor/it din popor cum soarele soar/e un nour de aur din marea de amarKOare care alte cu3inte reflect mai /ine 0ntrea-a e?isten a -eniului ne0neles,a marelui nostru poet naionalJ Au trecut peste o sut 1aispre:ece ani de cFnd 9minescu nu mai trece +pe lFn- plopii fr so.Atunci cFnd trecea,cine nu 0l cuno1tea,dra-a lui iu/it,a:i,dac ar trece,n,ar mai fi om din neamul lui s nu 0l cunoascK6e ceJPentru c "i8ai 9minescu este numitorul comun al sufletului poetic al neamului romFnesc.9minescu e nsctorul nostru de -Fnduri care ne,a 0n3at un -rai al minunii lim/a 9minescu,fr de care multe ar fi rmas 1i ar rmFne ne0nelese 1i /ucuria adFncurilor din om n,ar fi aAuns niciodat s ias la lumina pmFntului. Au trecut peste o sut 1aispre:ece ani de cFnd,dup ce 1i,a re3rsat toat comoara de scFntei ale minii lui neperec8e,peste lume,lui 9minescu i s,a 0ndeplinit dorul de a trece dincolo+0n lini1tea serii.6ar de atunci,0n loc s se odi8neasc unde3a,la mar-inea mrii0n ti8n rsare noapte de noapte pe /olta culturii romFne,0ntocFnd 0n strlucire toate stelele.@u are parte de repaus 1i e /ine.9 soarta nemuritorilor. Au trecut peste o sut 1aispre:ece ani de cnd respirm 9minescu 1i fruntea ne,a crescut ca a lui pe cFnd 0l citim,cre1tem cu 9minescu 1i 3om mai cre1te mii de ani,dar nici unul dintre noi nu 3a aAun-e la 0nlimea lui,acolo sus,a Luceafrului.9l 3a rmFne 0n 3eci .=nicul.Luceafrul.9minescu e darul Pro3idenei fcut romFnilor.Pentru miile de u1i ale miilor de ani ce 3or mai 3eni,romFnii au o c8eie cu care 3or +desc8ide 3eacurile 1i 3or intra 0n ele cu fruntea sus,cu frunte de +luceafr.A3em 0n 9minescu pa1aportul

fr dat de e?pirare al romFnlor,spre 3iitorLPeste tot unde au trecut pa1ii Luceafrului,au lsat urme din pul/ere de stele. Studiat c8iar 1i in literatura uni3ersal,elo-iat de critici ca cel mai mare poet romantic al tuturor timpurilor,9minescu nu 3a putea fi apreciat la ade3rata sa 3aluare pe durata 3ieii,iar de 0nele-ere nu 3a a3ea parte decFt de la prea puini dintre contemporanii si. Creaia sa literar incompara/il este cea care 0i 3a conferi nemurirea,de1i destinul i,a ne-at posi/ilitatea de a a3ea pri3ile-iul unei 3ieii lun-i. Ars lon-a,3ita /re3iscci 0n ca:ul lui 9minescu dictonul lui 2ipocrat se potri3e1te perfect.Statutul pe care l,a do/Fndit 0n literatur se datorea: talentului su deose/it,dar 1i 3astelor sale cuno1tiine din multiple domenii.Pasionat de filosofie,0i 3a studia neo/osit pe S8open8auer si Uant la uni3ersitaiile din Biena si .erlin,a cror oper o citeste pe nersuflate.9conomia politic,1tiinele ,artele 1i istoria sunt doar o parte din domeniile aprofundate.6o/Fnde1te cuno1tiine remarca/ile din literaturile clasice,de3enind speciali:at 0n operele marilor scriitori latini.Cel mai mult 0l apecia: pe 2oratiu,iar O3idiu,marele poet latin e?ilat la Tomis,are o influen important asupra artei sale poetice.9minescu cite1te 0ntrea-a oper o3idian,descoperind 3aluarea inestima/ila a Tristelor1i Ponticelor,a ele-iilor scrise de Poetul iu/iriipe parcursul e?ilului su pe trFmurile 6o/ro-ei de a:i. Alturi de studiul aprofundat al literaturii latine,9minescu cuno1tea 0n cel mai mic amnunt 1i operele marilor scriitori -reci.<l admira pe 2omer,poetul or/ care a cFntat 0n 3ersurile sale r:/oiul troian 1i ispra3iile ne0nfricatului =lise,lsFnd posteritii ade3rate comori literare 0n epopeile sale !liada1iOdisea,atFt din punct de 3edere literar,cFt 1i istoric.Aceste dou opere repre:entati3e pentru cultura elin ne furni:ea: sin-urele informaii despre inter3alul cunoscut 0n istorie su/ denumirea de perioada anilor 0ntunecaidespre care nu a3em alte informaii.Operele marilor tra-ici -reci 1i a filosofilor elini sunt studiate de poet c8iar in ori-inal,cunoscFnd lim/a -reaca 1i preferFnd s nu recur- la traducere.Oricare traductor este un trdtor,fiind una dintre de3i:ele sale 0n aprofundarea literaturii. 6in literatura uni3ersal,pentru marele romantic,literatura -erman rmFne o mare pasiune.Pe perioada studiilor fcute la .erlin 9minescu este de,a dreptul fascinat de Sc8iller 1i 7oet8e.Le cite1te operele pe nersuflate,iar pretutindeni 0n creaia sa se pot -si cone?iuni 0ntre literatuta -erman 1i operele eminesciene.7emanofil 0nc din anii adolescenei,poetul 3a aprecia cultura -erman c8iar din 3remea petrecut la !pote1ti 1i Cernui.Trind 0ntr,un mediu -ermanic,3a 0n3a cu u1urin lim/a a crei mu:icalitate 0l atra-ea 0nc din anii copilriei.9?ist do3e:i clare,printre care 1i scrisorile tatlui su,conform crora 0n familie se folosea aceast lim/.Copil fiind,micuul "i8ai citea literatur fantastic 1i sentimental fr mare 3aluare artistic,do/0ndind 3aste cuno1tiine de lim/a -erman,ce 0i 3or fi de mare folos la .erlin,unde 3a fi mult mai apreciat datorit cunoa1terii lim/ii oficiale.Iiind familiari:at cu uni3ersul 1i cultura -erman,9minescu 3a fi acceptat mult mai repede decFt ali studeni strini 1i se 3a acomoda mai u1or.Studiul literaturii -ermane 1i cunoa1terea culturii neme1ti 0i 3or influena uni3ersul poetic,a1e:Fndu,i opera pe o treapt superioar comparati3 cu a altor poei,dar influena -ermanic nu a reu1it s 0i sc8im/e structura poetic.,9minescu 3a rmFne acela1i romantic,etenul 0ndr-ostit de ideea de a fi 0ndr-ostit."ereu predomin 0n opera sa peisaAe nocturne,dominate de ra:ele lunii nelipsite dintr,un cadru feeric.La 9minescu 0ntotdeauna frumuseea naturii se 0m/in cu dra-ostea ne0mplinit. 6in literatura -erman 0mprumut moti3ul florii al/astre,sim/oli:Fnd dorul nemr-init.Preia 1i 3alorificarea

folclorului,pentru care demonstrea: o ade3rat stim.<nc din 3remea copilriei,era fascinat de /asmele au:ite la /trFnii satului,po3e1ti cu Iei,Irumo1i 1i !lene CosFn:ene care !,au 0ndulcit cei mai frumo1i ani,cFnd era 3rAit de farmecul /asmelor 1i Aocurilor copilriei.Aproape toate poe:iile sale au moti3e 1i influene populare,do3edindu,se 1i un pasionat cule-tor de te?te populare.Pasiunea pentru 3aluarea inestima/il a folclorului 0l 3a duce la conceperea unor opere de e?cepie,precumClin,file din po3estece are la /a: /asmul popular Clin @e/unulcules de 0nsu1i 9minescu. Pe parcursul studiilor sale de la Biena 1i .erlin 1i nu numai,luceafrul poe:iei romFnei01i 3a descoperi o alt mare pasiune,alturi de literatur filosofia care repre:int o influen atFt asupra operei sale,atFt asupra artei sale poetice,dar mai ales asupra stilului uni3ersitaiile din Biena si .erlin,a cror oper o citeste pe nersuflate.9conomia politic uni3ersitaiile din Biena si .erlin,a cror oper o citeste pe nersuflate.9conomia politic putea cuprinde totalitatea 0n3turii,totalitatea 1tiinei de pe pmFnt.Asemenea +Srmanului 6ionis,care nu repre:int altce3a decFt un alter e-o al -eniului ne ne0neles,9minescu sufer amar pentru c o 3iaa omeneasc este mult prea scurt pentru a putea asimila 0ntrea-a 0nelepciune a lumii,pentru a putea citi totalitatea crilor e?istente in /i/liotecile lumii.6e1i studia: neo/osit :i 1i noapte,a3e3rata sa cultur se datorea: lun-ilor lecturi.9?ist mrturii ale contemporanilor si care 01i amintesc despre marele poet 1i despre pasiunea sa pentru 0nelepciunea ce se poate -si doar 0n plcerea adus de citirea unei cri.Pe parcursul studiilor din strintate,0ndat ce primea /ani din ar,de la tatl su,primul lucru pe care se -r/ea s 0l fac era s,1i cumpere cri.Le citea pe nersuflate,nemaia3Fnd ne3oie nici de mFncare,nici de ap.Cunoscuii si afirm c dup ce primea /anii 1i cumpra crile,9minescu nu mai putea fi 3:ut nicieri.@u mai iesea nicieri,nu 0l mai 0ntFlnea nimeni.Citea 0ncontinuu,fr s 0i mai pese de nimic altce3a,iar cFnd le termina 1i rmFnea fr resurse monetare, le re3indea la anticariate.Lectura a repre:entat o mare pasiune 0nc din 3remea adolescenei..i/lioteca lui Aron Pumnul, profesor de lim/a romFn si indrumatorul sau spiritulal,era cunoscut 0n 0ntre-ime,9minescu citind toate criile mentorului su.Peda-o- 1i om de litere deose/it,Aron Pumnul 3a a3ea o influen remarca/il asupra marelui poet.6escoperindu,i talentul inconfunda/il,0i 0ncuraAea: s scrie 3ersuri 1i s se afirme 0n literatur.9minescu 3a rmFne c8iar 0n -a:d la el pe durata studiilor.<l admir foarte mult,dar Aron Pumnul nu 3a putea fi mult 3reme alturi de el,acesta suferind de o /oal incura/il.9minescu 3a deplFn-e moartea 0ndrumtorului su,compunFnd ele-iaLa mormFntul lui Aron Pumnul. =n mentor la fel de important pentru acti3itatea sa literar este 1i Titu "aiorescu,pre1edintele +Xunimii,omul din um/r care coordona 0ntrea-a 3iaa a scriitorilor.Pentru 9minescu,repre:int,0n primul rFnd,un foarte /un prieten care 0l 3a aAuta s se afirme 0n +Con3or/iri literare,iar apoi s fac parte din +Xunimea.9ste alturi de poet 1i 0l apr 0mpotri3a ofensi3elor lansate de contemporanii si."rturisirea lui Titu "aiorescu cu pri3ire la 9minescu tre/uie luat,0n primul rFnd,ca un oma-iu,cel mai mare care i s,ar putea aduce poetului romFn."aiorescu intie1te faptul c 9minescu este un -eniu pentru c semnele caracteristice,3ersificate prin personalitii poetului,sunt ale -eniului.=n element esenial pentru menirea 3Frstei -eniului este acela de a rspunde nu unei sori particulare,ci sorii omenirii 0n -eneral. ;eferindu,se la puternica personalitate eminescian,Petre Muea l,a numit pe 9minescu

+sum liric de mari 3oie3o:i.@umele lui rsun pFn unde sufletul 0n-8ea 1i fiina se sfarm.9l a recuperat fiina identitii noastre noastre.9l n,a uitat,0n primul rFnd,niciodat /iserica neamului su.La conacul 9mino3icilor de la !pote1ti sr/torile erau inute cu mare sfinenie.Orice :i care aminte1te de 9minescu,aminte1te de sufletul romFnulul,de lim/a romFn,de noi 0n faa noastr 1i 0n faa lumii 0ntre-i.9l a dat suflare unui nou timp al poe:iei,a druit cu3Fntului intimitate,a a1teptat mereu noul,<n3ierea noului neam.;sfoim 0n poe:ia eminescian urmele scripturilor /trFne,un sensi/il Aoc de cu3inte.<l re-sim pe 9minescu un 3indector,prin poe:ie 1i un ino3ator,prin credin. 6espre influena +luceafruluiasupra contemporanilor,se poate afirma cu certitudine c 9minescu,prin talentul su literar 1i 3astele sale cuno1tiine,i,a eclipsat pe muli ali poei,care nu au putut fi apreciai fr a fi comparai cu el.=n /un e?emplu 0n acest sens este Basile Alecsandri.Poet deose/it,rmas cumoscut 1i apreciat cu un mare pastelist,capa/il s :u-r3easc 0n cu3inte peisaAe feerice,a rmas mereu 0n um/ra marelui poet pe care nu a putut s 0l e-ale:e.Pastelurile sale sunt mereu comparate cu idilele lui 9minescu. Aceea1i influen asupra contemporanilor se 3a continua 1i dup moartea sa,urmFnd ca 1i 3iitorii poei s fie mereu apreciai 0n comparaie cu 9minescu.6ar oare 3a putea cine3a 3reodat reu1i s cree:e o oper superioar celei eminescieneJ6oar timpul are rspunsul la aceast 0ntre/are,dar +pentru tot ce,i etern,timpul nu e?ist. 9minescu n,a fost 0n AmericaLPe 3remea aceea ,America era departe de noi din toate punctele de 3edere,dar 0n /i/liotecile americane,9minescu se afla 0n traduceri fcute de romFni 1i nu numai atFt.La 0nceputul mileniului al treilea,9minescu se recit la 6etroit,la simpo:ioane importante de la "ic8i-an =ni3ersitD 1i 0n multe alte pri pe planet,de la .ucure1ti la ToPio,de la .erlin,Paris,la .uenos Aires.9minescu n,a fost 0n =niunea 9uropeanL6ar ne place,nou,romFnilor,s,l au:im rostit 0n atFtea lim/i ale 9uropei,de la tinerele -eneraii,tot mai doritoare de sc8im/ri 1i frumusei.6e1i,pentru noi,romnii,fie 3or/a,0n nici o lim/ 9minescu nu sun ca 0n romFneste.S sperm c 0ntr,o :i,un 9minescu tot atFt de melodios 3a suna 1i 0n en-le: 1i 0n dane: 1i 0n france:.Cu ct 9minescu 3a fi al tuturora,3a fi mai mult al nostru,1i mai mare,1i mai mare.T8e -reatest ;omanian poet,cum scria pe afi1ele celor dou simpo:ioane americane.=n -eniu nu are 8otare.9l se scrie 0n inimi.9l se scriAelea: 0n suflete.Spre nemurire.Spre neuitareK Poe:ia eminescian are o 3aloare e?trem de important 0n literatura naional.Prin ea 0l percepem pe 2ei-el, 0l citim pe Sc8open8auer 1i 0l ascultm pe Uant.Acest Titan al literaturii naionale ne,a fcut s respirm prin propria,i creaie.Acum suntem dependeni de frumos...de aspiraie spre ideal.Suntem unii de cununa 3e1nicului :/ucium sufletesc. @u de-ea/a 9minescu recur-e la antite:, cci anume prin aceasta am putea 3edea realitatea.At0tea poe:ii frumoase au fost enumerate 0n acest eseu...la ele le, am putea alttura +Po3estea ma-ului cltor 0n stele,Odin 1i poetuletc.O reflecie +rece mi,a aprins sufletulL9ste un 3ers de,al marelui 9minescu care 3a suna 0n inimile noastre acum 1i,n 3eciL

.i/lio-rafie G."i8ai 9minescu "emento "ori, Prut !nt., %''' %.T8eodor Codreanu 6u/la sacrificare a lui 9minescu,9ditura Ci3itas,C8isinau,GWWW &."i8ai Cimpoi @arcis si 2Dperion,Literatura artistica, C8isinau,GW)W *.Coe 6umitrescu,.usulean-a 9minescu,9itura Tineretului, .ucuresti V.7.Calinescu Biata lui "i8ai 9minescu, 9ditura Lumina, C8isinau GWW# S.Bictor 6anu, Stela .unuleanu Literatura ;omana,C8isinau %''S ).9mil Ale?andrescu Anali:e si sinte:e de Literatura ;omana,9ditura "oldo3a, !asi. #."i8ail 9minescu Opere,3ol.G,%, Literatura artistica, C8isinau GW#G.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate