Romania apicola

BevistP lunar4 de informare tehnicH 1 1 ftiintifid, schimb de experientil qi opinii editat6 de Asoeistia Cresc4torilor de Albine din Romania Pre)edla(s Eugen MARZA

Anul LXXVlll
CUPRINS

N r . 3 martie

1994

1 Ion POPESCU : Lumilri d e primgvara cu important5 deosebitli Pn conducerea $i dezvoltarea stupinelor d e productie (11) 3 Mircea MARIN : V i a b $i sgnltatea albinelor 7 Gheorghe JULA : CBteva lucr5ri i n stupii orizontali in cadrul rwiziilos d e prim5mr5 9 Victor NEAGU : Mai mergern cu stupii in pastaral ? 12 George MARIAN : Multiple utilizliri ale c u p tii tip Z a x i e r d e eclozionare a m8tcilor 13 Nicolae VASILESCU : Unele aspecte din literatura apicolli a secolului treout 15 Liviu MARGHITAS, Ilie CORNOIU : Curgtirea soclucilor la stupii verticali I6 *** Cum putem face cu a j u b r u l albinelor inscriptii pe fagurii cu miere 17 Eugen ZORICI : Ce-i d c flicut... ? (11) 18 "* Intrebgri $i rlispunsuri 21 Traian BUCOVINEANU : CuacBzul 22 Tudor VONICA : Utilizati intensiv r a m clgditoare 24 *** Lupta pentru p r e z e n b pc piatli a sorturilor de rniere d e p5dure 25 Ilie CLUJEANU : Pseocupati.,. $i d e lurnea albinelor (11) 26 Ion MILOIU: Norme d e protecfla muncii in apiculturii 27 Yves DONADIEU : Apite-apia in tratarea gripei 28 *** Productia. importul $i exportul d e miere in anul 1991 30 Anna KROL : Influen@ hranei suplimentare cu vitamins B1 asupra conditiei $i dezovltilrii albinelor 31 Emilia $i Marin POPESCIJ-DICULESCU : Parfum si culoare I)

COLEGIUL DE R E D A W I E Ing. AUREL MALAIU (Prevedinte d e onoare), ing. ELISE1 TARTA (Redactor $ef - P r q e d i n t e Executiv), PETRE MIHAI BACANU, (Republics MIHAI BE$LIU Moldova), SORIN BODOLEA (Redactor d e rubric&), NICOLAE V. I L I e I U , ing. ION MILOIU (Secretar g m e ral d c redactie), VICTOR NEAGU, COSTACHE PAIU, MIHAELA SERBAN, !ng. STEFAN SAVULESCU, ing. TRAIAN VOLCINSCHI (Redactor gef adjunct), ing. EUGEN ZORICI (Redactor $ef adjunct). REDACTIA $I ADMIMISTRATIA EDITURII "ALBINA ROMANEASCA Str. Tomas Masaryk nr. 17, Bucuregti, sector 2, Cod 70231; Tel : 511.47.50 Fax 613.80.34 Telex 11205 apirom - r ; Cont vir. 459601102 B.AS.A. Sucursala Municipiului Bucuregti.

,,O CARTE DESPRE MIERE' & Eva CRANE

Vci Cresc5torilar d e Albine din RomBnia, situatli in Bucurqti, sector 2 , str. Thomas M w y k nr. 17.
(Di.acolor : Constantin DINA) C o p e r t a IV : Bancn AgricolB un psieten tuturar apicultorilor. (Macheta : arh. Florin STEFUREAC) LEI 200

Coper ta

1 : Cliidirea sediului central a1 Asocia-

al,

0 carte p m t m to#i apfcultorii dar $ipentm prietenii qi cunoscutii lor se af16 t n pregdtfre la Editura APIMONDIA. f n 200 pagini sunt scrise $i desenute ( 1 ) nwdul pur a1 culegerli # devenirti mimii aliment energetic ce poate fi pdstrat la infinit, ( 2 ) continutul mierii ~i oalooreia Jui, (3) Wili-. ziirile mierii in gospaddria traditiolrnlii fl modern&, ( 4 ) istoria m&+U doueditd de la desenele nvpestre pdnd tn zilele noastre, ca aliment a ecirui productia mondhlLI depdpeqte 800.000 tone anual ; semnificatiile miezii in diverse religii; la sfdrfit cbt m a i n f w m t i i utile celor ease dorind s6 devind apicultori sii se poatii hotdtl daciS este cam1 sau nu. (Pref aproximatiu - 700 lei).

' '

!&w

leJeplzep iniswe. e eJezlleeJ ep ,elvnsew ep ~n@und 96 OOL n3 !Jo.eUnw ep 3&gdep 'eiew!Pe wid u g !4e~euoruep ep w ! x a u e3 e!bnpo~dep .uruods u!iqo es ~~ntln3uBe ! e!uueioot U!P el!!&s e i F i e l eJex>!lwe !$ -lewd el wees?6& t?s 'rezouhd qimpold O ep !nlnsqm e$de q 1 w i . lej & u?emkkty~d e!beles ep m n w u ! ~ d 83 P U & ~ S O .n!mep W~~ p13eds y uolswe eenwyep eiuen~w!lod El01U!p % ?l~!ZeldaJ '$A!pedsel edn~6.. !!~ounqde 'eie!~ ep ewdo ~q~hputx, 8eJ~n6!~3pug3 u!ho es euriq elellnzeu.'ue ep .ue e ~ e j e ~ u!~d 'w!u!p eaqomep 1 s E X I J ~ $ ~ Jq ~ epundsp es O ! edemw~nes we:, (6wp~om)rjl~spd elbelas. ep e ep e u ! ep ~ ~ol!!l!~uej e gseoJoleA ep gqesoap ep JOl!!l!Uel !8dnJb:~~eJelll~0& ee~!&nsul 'etbnpoxl ep Jolynsqm .!e!hnda tMUnW Ui !ode Je! WJe! U!p' El gu!dnp Ul et0Ubld 'wI@ZBP 1 4 aJe&J3 B P ~6010~481awg6 elmloue el!Je)6 weda~pu? es ~lnk 'n!pew ep eiq .elowwe eleiuw 'eu!q@ ep eu e ~ m e d w elelep r n q we ~ wn3 ?dna .~ol!apw e ~tljs!u!l eeJeqw!ws n~lued JOl!!l!~'~Q!f%lo!q PUP~UP3 e 'U ! C l P eP Jq!!lWW e e!~ndwg e a m p m p pugunm ~nlnwnd !& @ ; 'eJ!OJ 8 1 e!kt~d~!pOJd ?~n6ej U? !J WW !!&a~3 eem!#suau! ~ ! w d s e 'wuun ~ !nlnlei e eJeUZ0dep ep Inpow 'ep!uJgq !s eeiepuglq eexqpe~ el !ieysem ep e!bunj7 ui eJenu!wm '!~n6ejed Joleu!qle ee~euodwo3 '!nln@!nd . e a ~ e ~ ~ ! q!s e!~ ,~olplpw eelel!3l~llold '!pq u ! BS ~ ) e v ~ ! c i @ W-~PW eu!qe 1 eiuewze~'selna eJe3ab el paz!peJ ?pew ep ml!Wi e m u wq@nP!NPu! ?J-em'J!Jd a ep mweue6 e!qm 'WEE we wn3 gdnp ebj eJe!w ep e!bnpoJd :pu!Jdn3\ele3' W m J l lnlnue .e!beles !s eJeJo!lewe ep eseo~ns!~ pnsew w w m i p2 eJeA U!P ej!!ie~esqo n3 ele~03' , iCqa3e eqde es-!4 ~m!lde e-s e3 wa*eoun:, w o ~ B vlu!we u-! c u e : , ed wnqwpd ep !S ! ~ J ? u J &I~lU~0#6d ~ ale:, u? 'e~lseoueu!dnls ep wy SL u!ind !e!Z!AeJ B!Ze30 n3 ! i e l 0 ~ 1e3 el emseldue eu!dnis elle u!p 0JeJedtUn3 ep !!JteweJe,j *leuJe! el e~orse3e ,ee~aund nes qw!q3s uud 'elSwn3olu! es !ue nlled ~ n u j IS O J E U J ~ ! . eU!qle ~J~U ep ~JOl!!l!we) ~ ~J!l?fjeJd lm ep @ m w !el '~olpleh ee~dlse~3 el solo^ ' ~ o l p ~ eeJ!nmlul w !s e e ~ e l s e '!n(ndnls ~~ ele ?l!syd O p lnP!Jelelu (!!J'$Z!U!~~~U~SUO~) !!J!pnJU? esnpoxl ~oile e 16!!~e!ti eeJenom 'e!bnpojd p e(!JnSeln3 .nJwed JOl!!l!Ue( eeJ!l'$6eJd a p w p !ue~eJd e nllued '3!6olo!q elleue6ep O ep m E ! J W O S Q!t!AaJ:lUnS Wn3 ei!Pq' & e m emejep n3 elmew eleol 'eug~ieq '?JeA~lu!Jd el!DRtu u!p - %,OWE w!n3olu~lenue e~e3 n3 ep al!JeJ3nl el sele !eS l e p ldnls .e~eae!j el e)euo!bles ! q ~ w -S O J O ~ A 3!6olo~ (e!Jeww euwew! !JOevp ep IJO ~nrottnwle p3seeiosul 1 s lg3 pJO3OJ el03lche. e!bnpo~d1gP U?Z!leeJ es e!nqaJl e ~ ! w d s e ~ ewuewnma . dnls es w!@wJn ue !nJmlj lo A!me !nlnuozes' !n~e3ay'ee@np!A!pu! nes !eu!dnls Inleum ~ndw!i u g eunq pu 193 ~J!!!J~u? !0' pqbnwwe e ~ e o e~e3ed erew ep uqesoep eiueuodw! e!ieNesqo qns wu!iel!se~d ep Jol!!l!wej edn~6 ellnzeJ !3!e ea '~ollnqde ,!n~t73e!j e eJeJo!lewe u!a 'eu!qle ep JolgcsaJo eJe3e!j ' ap ?in381 !O e!iqes ep e ~ u n wul 16 eiueuodlu! elow S O J ~. ~ 1 4! J& J O B '?)IJeIJeUJ@d eledn-ld eJe euiqlt-3 e p !!I!wej le~we!j ale (q!!ie~esqo)' qj @ aleUAwT3 . elSea3Q e!bnpo~d ezeq ep ~ol!~!snsul eiuep!~e'in3e~i InJewnu ep eleu~dnisu? !s w U ? P U ~ U O ~ 'elemid ~J u!p Inlo3!ue ui #tu!we wd wn3 @np esy.
0

, -

.
I

sunt .hrm&toarele; - reorganizarea cuibului abundenla si diversitatea polenului . si a' primhara &t rnai timpuriu si *mbracarea nectarului, care asigura condi!ii. deosetiit de n special a puietului c u rame cu miere pe amble parti, bune dezvoltarii tuturo! familiilor si C menfinbrea 'temperaturii ct% rnai constante in celbr puternice si mijlocii. Aceste culesuri cuib prin' restrangerea spa!iUlui si unde' este-" aduc foloase economice imediate, qrin .faptul nevoiesi hpachetare suplimentara. Asigura- ca inlocwiesc hhnirile artificiale cu strop din rea rezervei de hrana energetid. si .proteica zahar, in condtii prielnice pot realiza 5- 6 kg din:abunden!a prin hrfniri stimulente cu sirop miere,marf& pe familie'si cele mai insemante din iahar, turte din polen zahar pudra si miere, cantitaii de,polen. Aduc un aport d d e b i t de sau rame cu miere si pastura 'din rezerva mare la produc!ia de fructe a anului ,prin .polenizarea saturata pe care o realizeaza la stupihei. . . . Pe masura cresterii popukqiei de albine pomii fructiferi. De asemenea, prin accelerarea tinere in cadrul,$miliei se incepe largirea dezvottbii farniliilor contribuie eseniial $i la cuibului. . ~ ainceput : cu fagurii inchisi la produqia de miere marfa ,ce se owine la l reprezinta inflorirea culoare, complet crescqi numai cu celule -de urmatorul cules care i . . . albine. Acesti faguri se introduc saptamanal salc~mului. ' cae unul la familie in momentul c m d si ultima Polenul sl ceara 'de albine sum rama de .acoperire este pllna .cu albine. La primele produse pe care le putem recolta inceput introducerea se face intre unimul priiavara de la stupi. fagure cu puiet si cel de acoperire care se Polenul in natura. se g&qte din gaseste langa diafragma. in partea a doua a abundenp in toate zonele Iarii, in perioada deprimaverii cAnd apar florile la pomii fructiferi se inflorire a diferitelor specii de plante. Dupa pot folosi pentru largiiea cuibului. rame cu cum cunoastem, familiile de. albine au o faguri artificiali, acestia se introduc la.inceput capacitate. foarte mare d0' . recoltare a dupa ultima ralna cu puiet unde se men!in 2-3 polenului,. mai ales primavara de. la mumite, zile pana se porne$e creqerea, stiind ca in specii de pomi fructiferi s i rabi!a De multe ori acest loc al cuibului pe perioada de infiorire a familiile puternice isi pot bloca cuibul cu pomilor fructiferi se cresi: cei' mai uniformi polenul depus In'faguri sub forma iJe pFtstUra; fag'uri. Dupa pornirea cresterii, ramele care pentru un timp stbnjeneste dezvoltarea, , respective pot fi introduse si i n centrul cuibului prin limitarea spa\ililui de' ouat a 1 .,matcii. De la familiile cu populatie numeric& mare. aceea, se iecomanda folosirea colectoarelor Prin aceasta operajiune de. largire .si de polen la fiecare stup care adaposteste o spargere a cuibului fiecare familie echilibrata familie recordists sau normala. Recoltarea poate creste pdna la culesul de la salcam 3-4 -polenului are si a' valoare economica destul faguri noi si tot atdtea rame cu puiet in faguri de mare influenlbnd pozitiv produc!ia stupinei. noi de unde eclozioneaza cele mai viguroase Daca acest produs se recolteaza ra?ional si . si sanatoase albine. economic la capacitatea fiecarei familii valoarea produc!iei de baza poate creste pe Valorificarea chiesuri~or timpurli si timpde,un an cu 30-50 %. recoltarea primelor produse ale stupuCeara.,Secrqia de ceara la albitp sqte o insusire ereditara, iar noi aplcuRorti~+i.Sndi;lstria iui. avem mare nevoie de aoest:prodcisi: i n t m u l Si aceasta aqiune are o mare importarl!a, ce-l avem - predupth. a,.. 4.dhi]a - activitatea in special economics pentru fiecare stupina. familiilor de albik ;h.:k@"fel .In& ' ceara Principalele culesuri timpurii cu impopan!8 'secretma . de orgain'$mu~ . i . sa. ajunga In econmica Cnaintea culesului de. la salcam depozkul nostid. ;; suht cele din bazinele pomicole si cele de la Cuno&$em..'~ , m e bine c a anual' sa culesurile de rapqa. semanata .toamna. La intocuim circa 30 Y : din fagurii din cuib. Pentru aceste culesuri daca timpul este favorabil cu Coririrr~tcmrc br pug 11 - , zile Pnsorite, albinels bbneficiaza. din plin de
'

.auewn !,jej!nm ele a j u ! ~ a s u o ~ ~ n 41e np~ !6 ~ep!3!Jsad o ' w . w ~ r.I& a e~a!~ -nl 'ele!~j~.npu! exou ep'jeands ejse euelq !6 ede mpe !sj epun ep ~ O J ~ J ~ ~ U lnpew O W ~

'euleJn ep erweuj eueow el ejeuwepuoo !s pnzn esuejur pun esndns lagse pu!!j 'e!Jenuer !Qe!lqwe~ep el!un/ u! e m ep eefecI11deu r ~ d 1nweq6 ezsezrue6lozep as !I eo~el

.(& lwp3 'sjlodold nllued e/e!leiew,!6 ueiod ' ~ e i s ep u sblna ,'!mqunpp ep pjej elelede 'edqpue~ '~o/!m6ej. ee~!n~asuoo 'pleeo ap ee~egnpo~d i!!je~eud io/fou eeJ!Uelq !6 ee~kjke~a 'el~ludnp !S jeled & ~ l j'1.9mjpw) /ell l O A 9/!Z Ggz3 nrlued Be16 eDunLu el esnd !6 pjS u! .!eW 9/99 ep w!luo.w6ur luns t o e .aJenseo ,& e~eu!/d~os!p/nliued po1eu.i api:r!uowo~el ep 0~!ri!3!9 Juns!s a!ueene ewnl eo ed eweas eap 18-9s-pnde nu.!qu 'e~euorzo/s' pdna
'low !B $ 1 . ~ p1pj 'ejew~ojietu set eleve.'loqz ep e~m~cwcieo ne nu 'mefij seb eulqle B ~ s e 3 .~Z ~O O J J ~ , nwad A eu~qle ap e//!/!wejjs.ro?,lejelj e nu nes jeje4 e nu /nloj/n3!depue3 !c~unje '!i~osqowl eomn /nl!zsled ep ejw!/oweq e6ns as !I 1 s eiedejuj j U n S 8 p j ~ ~ p l ~ el0 e~ lq 0 aua6oo]edlllepeq nes un!e6eonw Joun !nln3eje kpeld pe3 !/!qe1cMgjeu eweln ep ~o/!lojiej nes !itj!~lnuqns. 'guei61ep !esd!/ pj!~orepleu!ci~s epun uj 'pueo !.&n~!sjuns !cur ao ru~ued'ejej!~o/eul 101 eelew snds wv .!e!jeeij\ e ~ J U ~ I J ~ U O ~ U I eel!qJej 3S6!il) jl)ji3~!10.b lo/ eelew em3 ig dl~!p 'e~!q@ U!Aep 16 e3!/0qeeW !d e3160lop0~ !~gw~ojsue~a puepe p~ejns p j ~ !6 u p~14 'no ap ejern uj 'el9 e d w p qlO!u n!ih nu p 9 3 . ! J ~ ) I !jlnw ~JJ
"3

- .

,-p/eiuj /n!uewop uj !qu '.jeep I& 3!6o/o!qaje~jsea luns ejmj

ejej e-ep jnne e ele3 qel/e!,!iio:, 3~913 je;!o!~ejo !3!u lrowe pjmoj fiI~wuwl!d p j e w ap pleje u!

. '

11. IGIENIZAREA FAMIUtLOR DE ALBlME $1 STIMULAREEA LOR

4

'

CurQirea fundurilor stupilor. Detr~tusurile de ceara, resturile de hAnii, cadavrele albinclor scoase c d si cele de pe schndura de zbor si dln fa!a stupilor se aduna si se ard. Se indeparteaza fagurir mucegai!i SI se topesc. Se indeparleaza ~SaRduple'si alte materiale de impachetare umede si d a d este cazul se inlocuiesc cu akele uscate si curate. , Se face restrdngerea sau largrrea spa!iului oCupat de alblne in func!ie de puterea familiei, temperatura mediului $1 evolu!ra vremrl. Se ,previne astfel moaflea puietului prin racire, dezvoltarea microbilor conditionat patqeni, apariiia nosemozei unde se afla in stare latent4 sau apari!ia puietului i varos Se instaleaza din tlmp adapatowe pentru ca alblnele s&-$ creeze reflexut pentru aceasta sursa de apa si nu pentru altele murdare si rnfectate. Se fac, acolo unde albinele nu au fost iernate pe hrana naturafa, sau si pentru acestea,. hraniri stimulente cu siropur~ sau paste la care se adauga protofil 30 ml la litru sau kilogram si zeama de lamdie, una lamaie la 2-3 ldrr de sirop sau la 2 kg de pasta.

In domeniul corhbaterii bolilor albinelor, tratafientele se fac In trei SRuafli: i n stupinele unde a fost diagnosticata clinic sau prin examen de labarator boala; - in stuplinele in care in anul treecut au , existat boli precum loca americana, loca europeana, ascosfbroza (puiet vhros) sau nosemoza; -in toate stupinele pentru varrooza. in afar& de aceste s/tuaffl, nu r e B d m h istreezd medicamente albinelor, du@ cum nici no/, oamenll, nu ne tral1m dacd nu suntern bd~navi. -Modul de ad-ministrare se afla detallat in prospectele ce insolesc medicamenrele. Syccint voi da cAteva scheme de tratament: /

I. LOCA E

URO~NA

2. DEZINFECTIA
To!i apicukorii trebuie sa posede cetiva stupi de rezerva, curapsi dezinfecta?i,. pentru a transvaza pe rand familiile ce au i e i t de. la iernat sau au trecut .prin vreo boala contagioasa. Dezinfec!ia stupilor se poate ' face cu carbonat de sodiu (soda de rufe) 5 % (50 g la 1 litru de apa) sau sapun 5 g la litru de apa. Dupa 48 de ore de la spalarea stupilor, se cl2tesc cu apa si se usuca la soare. Fagurii goi de la rezerva se pot dezinfecta cu cloramina-B, comprimate a 0,5 g. 'Se prepara solu!ie 0.5-1 % (10-20 comprimate la iitru de apa) sau cu'a* oxigenat& mlutie 3 %. Se poate prepara si din perhidrol: 1 pane la 3 pa$ de spa. .Toafe 'mterlalele perrtru. cresterea matcilor se vor dezinfecta cu una ' din aceste solutii.
'

Se trateaza cu una din urrnatoarele substaqe: , OxCtetmclcllne (tersmkind). Doza este de 0,5-0,75 g la' titru de, sirop, c&e 250-500 rnl in funqie de puterea farniliei de albine si gravitates bolii. 4-5 administrari la interval de 4-5 ale. Locamlcln (Ox/tetrsclcllnd) 2,5 g la 1000 g Zahar pudra. Se fac pudrari printre r a m , peste albine cb cae 80-100 g. Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la ~nterval de 5-7 zile. Concomitent cu primele 3 tratamente se pot face $ 1 3 adminrstrari de sirop preparat dln 1 kg locamicin la 1 lltru de apa cate 250 ml. .3reptomlcin& 0,5 g la litru de sirop. Se administreaza c&e l o o ml sirop pentru o' lama ocupata de albine. Tratamentul se repetai la interval de 4-7 zile, ,-p h a Ja , disparfiia semnelor clinice.
11. L ~ C A AMIER~-ANA
'

Se trateaza cu una ,din urhirtoarete substarife: oxitetr'beiclin~, hamian, negainicin: eiitromicin~. Tratamentul cu oxitetracicliM si Locamicin au fost explicatC,pentru loch europeana. Negamfcin. Se utilizeaza c&e 0,4 g la litru de sirop, c8te 250 ml pentru o familie de

'

,e& BJW e dM I U B A dnwamwl., : 8 s*mP )lBUi!ll~Bel U ! P ellmu e l e m .!kdoi 1 8 fleu!we 14 JOA 'emow ehrel ep WZOOtlWA 'A : 'W@U] ep 0 JO(03 !8 @3 'WluOJ3 euoz ! m u n3 '~Jenepm ~ j~in6ej 6 '&mum~~t !!tinlrn>Wj '0201!A 'gzolU&OU0p e m @8U!qp ~nuri.ld ep mwl m e j es es tnloJlum el .a~tseld IWIJ~W ep J~(!II!WJ ezeeJwu!wple es I ~ I ! J O ) ~ J ~ .e~olse3e eemp ep &nW!l o cab@ ds u w e l i e~e3ey e ~ e e ~nvlu!iuo:, 14 e N ! W ? b J Q Ul 'lUr 08.!8 OS eJlUS u l 'wrede~dep e ~ eknf3lql ~zewn w ' w ep \!!l!wej pun. d w ~ o w un-~iul eJ!=JdeJ U!leJPO=) 6 GZ B3 WUOI/~~W , emaW!U!WPe ,B .M I!DlOJd.eP-~ W W e 3 'lgwz ep e!/nlos IW 0001 el ul(18de IU OOOL el 'Bi,et IU E ep w = d I B J K ~ J ~6 G ep q l o d o ~ d Jewz B o(;) @yet ep qinlos u? tehloqa '3 u l $ WI 81w ZL'~OJISy ' m e ~ w w p es e 'Jqehlel$ JOlU!ql@ t2 eA!lse6!p JO(eW!zlle '~OJIS 1 U . I SL6 el 6 a t g j e ~ mtp?qnww !4 epu!~elu! ~ u e 6 o g d ep qbodo~d ul Jgqez ep dolts u! leyoz!a 'q e ~ o i j m y u i 's@e . . !euJasoN lo n!lnlom. .do~!s IU S L el ~ (n~npp eeJez!leeJ eJnspu aJew uj p!pa!dwl % a ep a!jJodo~d UJ JgqeZ n3 le3elsew 'e 'eu!iuo:, el 93 e~aueu1qeo~3!w !8 eleu!weUA :mmj 'eweld u!p eseme epiuersqns U ! J ~ - taJl qns eJw!ulwpe e m es (rlu!w~pa=) , .0(edpulJd '68 'L ep eueom.ub 8~!u3!1 pctoli"~ia3!~ew guuq. - ,,pj011& ~o(!~nseln3 ~ndw!au i qzee~l~u!urpg es nN / : s ~ e ~ s w ! ep ~ ppow e VZOW3SON 'At 8 'eZO3!W B JO!JeUe lnUE U10~85 ulWJPO3 .~m~epio3se nlluad ~oltlieqpu! US eleqdnts u g ,'e!k~edeep elu!eu? nos eleoq ep euwes eleUJ!Jd el w!lda ' 0 s InlueuIewJl w~ojU03e w e 1 ~ 8 w3ej ~ i es !8 eu~q emlsecue 'dnls u ! le!pe.w! es-npug3npo~iu! es :u!p!m!w 6y 1 el gu!3!we~el6 S'Z efjnepe 8 ~ e d e 'emleisoxe el*+ (q !ze~) u!~e~po=) n3 do~!s n3 es ' p o l ep euwes 1 nes rdrils u?!Onpo~u! !ode O ! emsn es es !iest?t n3 iue1iwo3uo3 'pug3 lnze:, w! '(3 ( z e ~ ) u!n?~po3 n3. quez ep &los o n3 . 'e~eqlnd Ulp!303!U 0p !JgJlS!UlUpe jkdo~lsnles !ies~edse e!j gs 'dnls U~!~~POJIU!I ~ J ! e(ew!ld n3 i u a i ! w o ~ u o '!lo ~ c ep 'lw osz .!j e ep eiu!eu? 'eiei3eju1qeutdws u!p ' ~ A J ~ Z ~ el& :, J (pde ep nn!l 1 el uptm3!w 68 L) dolls ep BwJoj qns eJlslu!wpe eleod es 1nu!p130~1w al .ep 106 r y n 6 ~ r i a epuewosl. es .elUpnd el e i e ~ e ~ dw!l e ep e p ~ e l u14eele3e ! ' B A ~ Jelse ~ e31lo~tw elbebut pug=) q ewe~s!u!wpeas euqe ep e!l!wej o n~lued ap IeNeiul el 3r3 q!z L el elewtw 'el!z ILU 002 . A!]~W!XOJ~B 'e!inlos ep eeiel!lue=) es eiuewelell enop e l e w ~ d '!lo gc ep e w e 1 ' ! u d eleqwe ed '~elndgJej nes n3 'eleweJ as InlueueleJl .au!qle alsed ' e i i e ~allu!~d Uq I J ~ 'le~ede~d 6 NL-08 e m 1 leuse es-npu&le~] '3!uemu nes lenuew e u w n3 e ~ e l l h x l ~ ~qle~!dse !nun ln~olnlenci '(3 tze~) e!inlos al&3 pzeeJptutwpe es !etbeju! oeleysueiut '4 WW!U!WPE!j elpod FW- Inu!pJpo=) - .!s eu!qIe ep le!llwej eeu!Jgw ep e!bunj ul . l o ~ u g,ul ~ y'u!m~po3 n3 d o ~W !O ~ O S ~ O S Z . ~.6y ~ ~L ~ e eqiseld esew ep eueo~ey u1~gwe&ue u ! p ! m y pzee~p!u!tupe es eempnd n3 iuevwocuo3 'elnqlp6 ~oOn'qqp e ~ t q n d 'gsue~u! p w else rp!lo3!w e ! b ~ upug=) l - (SOHQAi n ~ ~ nvzo~adso~sv d) 'III 'e(!z L-S ep leNelu! a~eutweluo:, , t i 1 eleui!~n'q!z E ep I~AJ~IU! 81 etueweieJl aje~ep!suo3pull$ ele 'euldnls u ~ p eu!qle g p enop elew!ld '!lo g t e p e q d e as ~ n l u a w e l e ~ lallll!wej eleol FzeeleJl as yloq elitlede e l -pu11313e~lel!xo n3 ~ n ~ u e w ea~kesolol ie~~ .eu!qle eised 'eweJ e ~ i u t ~ '?]!s d o n3 nes eugw n3 '~Jpnd ~gut2zu ! wnao ~ J e d e l d 6 OZl-001 e's e~weqidesnes ezop@~ed ap ze3 ul gzee~is!u!wpe es '!e!beju! .eeiel!sualu! !s -eltz L ep IW~IU! el !JOc ap eu!qle ep !e!l!urej eew!Jgw s p .e!bunj u! g3u~ !o& 'el!z c ep IBAJ~IUI el .c~o z ep 'eulqle 'ese IJ.,JOA ap ell!woj o nlwed ~w ~ O S al&3 Z ' d o ~ ep ~s !nlndnls eie'j u!lj !O tnlndns ~npu", ed eueow Illy1 el 6 8'0 3SeSO(Oj 9s 'gU/3jWOJw3 0112 L ep l e ~ e l el u~ IJO c ep qaulqle !s .eleAJe~ .u!le~po3 no g z e ~ p n d lode 'q!z g ep leiualut el lo ep 'eu!qle es e y l d s e ~ elelnw 6 e w u e d n 3 103s 831.11
.,

'

admls..de Direc!ia Generala ~eterinara& I se faca numai cu urmatoarele medicamente: Varachet, Mavrlrol si Aplstan. Datorita faptului ch utilizarea medicameentului de baza - Varachet - este bine cunoscuta de to?i apicultorii, 'voi insista numai asupra rfoului medicament Mevrirol. realizat' tot de lnstitutul de Cercetari si Produqie pentru Apicultura. Mod de actiune: Aqione'aza prim contact. Substarqa phtrunde in organismul parazitlor si le blochema funqiile enzimatice ?i nervoase provocandu-le, in timp . variabil, moartea. Datorita faptului cs' nu tali parazitii vin in contact .cu suficienta cantitate de substanb, care sa le provoace moartea, deparazitarea familiilor de albine nu . se poate realiza intotdeauna complet. Mod de administrare: Medicamentul este Tmbibat h benzi de material textil. La nivelul stupinei, se scoate rola din cutie si cu o foarfeca se taie benzi in lungime de 25 cm, cate doua pentru fiecare familie de albine si cate una pentru roi sau familia de abine slaba. Benzile se asaza deasupra rahelor, transversal. Dupa 7 tile, benzile se introduc vertical intre faguri, intre ramele 3-4 $ 7-8. La roi si familii slabe banda se qaza l h g a un fagure lateral cu puiet. Benzile se perforeaza la unul din capete cu ~>sarm ca a sa se poata sprijini pe doua rame.

Titnpul de mewinere a benzilor h stupi este de 40 zile apoi se scot din stupi. Perioada optima de introducere a benzilor este la sfarsltul verii, In prtma jumatate a lunii august. Nu se face tratamentul in timpul culesurilor principale. Benzile nu se !in muit In stup. in sezonul rece nu se practiea tratamentul cu mavrirol. Este necesar - ca tratamentul sh fie completat' cu doua fumigqii cw Varachet toamna, cand familiile de albine'nu mai au puiet. Insist Si cu aceasta ocazie asupra faptului ca sanatatea albinelor depinde in foarte mare masura de tratarea ccrrecta a varroozei.

Nu se trateaza, se previn. Prevenlrea este o datorie si o obligaiie atdt a celor care folosesc substanp toxice in acliunile de fitoprotec?ie si i n industrie, cat si a tuturor apicultorilor. Pentru a preveni intoxica?ile acute ale albinelor este necesar sa fie recitit de fiecare apicultor Ordinul nr. 127121 oct.1991 privind masurile pentru protec!ia familiilor de albine impotriva intoxica?iilorcu pesticide publicat in revista noastra nr. 311992 la pag. 1. Problema noxelor industrale si rutiere este o broblema de cunura qi civilizajie ce speram ca se va rezohra $ila noi.

L
,

. .

*,,

'

'

. . & .wJriqu" q. euhlt3 ep MI!nllla,e!z!hetl -lnq!n:, !-J nu e n ~ w e.@ d I M rres m ' e p (snwehe '9gchp o n=) -JOI!FMJ e m n3.mnmui quqar6'e!nqwt letpe~u! ezewm'pgs. r o l e ~e~w l~msod eP O ! eu!qIe ep ~olnl!weqJORUM else ewe% .Br u m 9 ~ we~re:, m PJW!~ w e m p ep w lnsnld~ns ' ! ! inpunj q ed nes !seu!6~eur !!~n6ej q n q e ~e~n6ej i ismv ghleze~ ej ep utld a~n6ej ul 'Inlndn~!b~ed., ed grm6exe ellegpun uo wnd ehes 'mnzg3sass WJU ep BNezeJ 0 ,?lelSUcM. 0s ' 1ndnlS UnJlSUO3 , e W 9JW ?3 WW03 86 p e p '!nlt'Wey8 ~Je!doJde u!p !nlnpye@w, e r n e 3 y p nes w o n m j e p uj pugd ,e6unle e A e s 'e~a(Lum nu wep IHsyee feun eu!qid u!p 'pug:, !Jnze:, pis!x3 '14 r&u!6~gw !!~n6ejleop mO!w JOA e s '(gwe!e~n3sep 'Qseo!jes.e~nunolo else . ' . 'ecynp lnlsn6 eUQ@ep ! ! l ! m !gun ee~ep~9!d~0l?d93~l9qJO W l s U O 3 eieod 98 1 6 ~ l 3 9 k n '6Je!UI n~iuad e ,: i6teouo:, e-s) JOI ee~ep~etd !uetw~d ,gis!xe w e p ' 9 ~ ~ '~os!iaq 3 !nun e '!nlaJnbej e '8 nllued eJeqeJlU! ,ep ~ u W S n3 lol!~!UBj~SnS '9p eelred U J 'ee~e6!ju!U ! J !S ~ 9WQJ eJlu!Jd e!lU9)e eU!XI?W eS-npUepJO3e '!\HJo!J~ 9WnUe. g~e6nj~ J ! A ! O J~ - J W ! JeU!lUJ9)9p ~ 0 l ~ 0 d9s pun a gueJy ap ehlezeu . n , : me4 e k ~s @!nqeJi el!!iOe~elul ,puweol u!p eu!q(e ep !!~!wej je!w e~eqe~lul ap uues n3,!e3 '!qqs !ew !!dnls -~o~eu!qle eaued u!p e16~eue ep elqnlleu:, 'weza~ e~e!wep eeiel!ium 'eli!qle ep e!l!wej e ~ e w o q 03np snld,ul EJAeueu e q ~ e olz!~e~ e m ! j euq iiseoun:, is-gs etnqao 1nwn31dy p1n3exe es 3 0 ~elsed 1 - p~e:, . ep luep!ps '?E~!I~UJO law ~ ease epp9J anop else ~ndw!twwp !eurnu. 6 . eueow eu!qpS ', . e ! l ! w eJes!j r u w d e!lentesqo dp ep ~n$u!p~n egoiqep eA es plepoioi 'eu~qp ep eteoj e u ! ~ n ~ -!e e3 s weuodu! 1nml el empeel, !e!l!wej e pue~u ep BN~ZBJ e!z!3e~dn3 !I!qels se 'eeeoe ea ' J O U ~ ~ eJiw !~P ap piuep!~e u!p e nllued e m s e m else e!z!ne~p u ! ~ d 0 JOl e9Jedps U ! J'!~ !UeJA 9le 9 l ~ n ~ !JeqW!u3S q 'JO!JelXe 'Fuel4 ep ,!esd!~ 1nl03tJed n3 euiqle a~le3 ap u p - (JOI eeJeis ? I ~ ~ ! u J ~ ,,,!ielln~se,, A) e!nqeli 'einmJl e!nqaJi e3 eel6 !elu ee3.else e!l!~de SL !!dn)s '!3ynp eupd 'e3 'gsu? 'wel!n nu es - 9!~ew epE!o!Jed ?3 Z ~ U O ! ~ .pule! U~W U!P 9u!q '9lUelSUO3 eA!l!Z~d !Jnl~J9d~ R~ 3e l n3 !&I e nllued qqw eexl etielndod 0 pu!za~d eple3 e(!z e(eUJ!Jd ap pep 'wglje au epun e w z . ale3 al!!i!we) !s laj el e1n3soun3 9lrqap830~d ep '!!wa~A eaJels ap pugzu!dap (nluawow .ednp P ~ ! ) ! J ~ .iod A es euew . el!!l!wej 'eluew eon1 y p eued eunq o !& a!JenJqa) 'ez!ueb~oer !!unl ~ n g s ~ gwew!ise p Jep 'pw~xe nu x!j , as e ep e!itini~s u? snd e-el !4 i~bowzep uewJai un .ep aleod es lnsundsgu jeu!qle ep U !e J~ ~ z t eda~u! ~ e ~ e~ pug:, e-a1 inplw ~ O J I S ,ep aleJis!utwpe 0 .pue.rq Jol!l!wej.e Q J ~ A ~ 'ep ep esues ew!m etnej gs elnla3 ul ele~w! n e ; ::Jolpde3~? n~luede~eqe~iul o pep e u g w ~ . ellnw 'eleewwe o - ~ i u m l neaigis eleu~qlv .!nlnwo e elnieu enop e else eiu!nus!qo .e~qw n , : !!~n6ej a1 ee~seld0p l!sne~ ne nu e3 .g3 ;nJlUed . w n q ewe^^ ap !nlnindeaul gzm.u!p'enpJe!d !j e'ale3 ed au!qle ep !!I!wej epeo!Jed ul !eu!dns ~n~pe:,ul a m y n e o ep 1 1 6 we. rnanqde .ep. eew e3!13eld .ul pmde as.pug3 !mnie elewei e~e3a~eo o e~e -eslpe3eu ep eeJ!uwu nes e~!ielniu!is 'pule! eised ep !emed ei!Jolep 'eiue!~edxen3 ' 'WJ!WJu gJeS030~ else e3ep yglOu 9 l ~ 0 d lnUn !S JE!43 '!nl !eu!dnis InJpe3 U? eJeAelll!ld o el ~ ~ S E B U es J Oa3 ~ n3 wexa 8113 as wn3v q e eue~qn3 !!~nBejel ezaseldep ep e!z!~e~ as gs $ne~ ne-u ewod eleue , 'euepo nu !n(n~t?dnis ele ul ~oit?da3u? un $upwapul !j loci ileun 'e!uo6e u ! !!l!wej Joun eeJeieisuos . el eJe o e~e? ed e~ieiuawn~op pleoi n 3
.

'

~ X V A V W ' R I 3a ~
I'IVLNOZMO

YIn I' a y * ~ ~ UO~IIZIA 1naav3 ~ NI.,

v,

1ldnl~ NI : M p 3 M VA1\3Ly3

.,

, '

'

umezeata de pe fundul stupului. Radierea mucegaiului de pe perqii stlrpuiu~se p a t e face cu un spaclu sau cu dalta. Daca Iadi!a e wneda in exces, ea se va inlocui. Adapostul vech~Se va aseza in loc uscat, 1 8 soare pentru uscare. Ramele mucegaite trebuie dl fie riditate, apoi cura!ale cu spaclul. D a d fagur~i au miere sau polen - se asaza la soare cbteva minute pentru dezinfectare. De obice~, ramele si fagurii aseza!i la soare isi vor- schimba infatisarea intr-un timp scurt. Se gasesc adesea faguri cu celule pline de apa, sub coroana de mlere. Acegti faguri se ?or lua cu grija, vor fi int0rsi.c~ speteaza in jos si scuturm de apa din el si vor fi aseta$ la soare cateva minute. . Meq~onam ca ori de chte ari un fagure este expus la soare, stuparul trebuie sa fie foarte atent sa nu fie cercetati mu# timp de catre albine pentru ca se poate stbrni funisag. ' Ramele cu spetezele deformate, curbate, rupte se vor reface pe loc, daca e posibil. Toate ram& de prisos vor fi depozttate intr-o ladi?a apane pAna la ivirea unui moment propice de revedere a lor. Stuparul trebu~e sa observe orice m o d f i r i ale lazilor h tlmpul m i l . Se pot intAlni IBi sparte, slaWte datorita smulgerii unor cuie. Toate acestea se vor repara imedlat, cu muHa gnjq pentru a nu deranja albinele~ De obicei capacele unor l&i prezintil mutt& umezealq fie ca au &runs stropi de ploaie, fie ca s-a produs un condens. Capacele acestea vor 11 expuse la soare verlficand ptarea lor c t mai des. Revin asupra problemelor legate strict de familia de abne. Dupa ce s-au scos fagurii goi, cei' cu rnai pqina hrana etc., urmeaza
'

rearanjarea cuibului. Apicuttorut se va incrediqa data exista puiet in fagurii centrali. Pe , acegm Ti va ocroti asezbnd de o pane si de aha faguri cu polen $ 1 cu miere. Trebuie observata tendiqa de dezvokare a famiiiei spre dreapta sau spre stanga ladqei. De obicei matca depisteaza zona rnai calda a adapastului, se Tndreapta inspre partea incalzita la soare. Vom fi atenti in a aseza cuibul la extremltatea rnai calda a ladiiei masure luata i n d din toamna Familille care nu au hci3 puiet vor fi cercetate d a d au match. Familla de albine va avea un cuib strbrntorat dupe rev~zia a doua - puietul are nevoie de rnai muna caldura, si va fi protejat cu diferite materiale psntru pastrarga caldurii h cu~b. LLgirea cu~bului se va face rnai tarziu; treptai, cu cbte dn fagure - doi, p masura ce familia se dezvo#& Fagurii ce se dau famill; pentru hrma qi sunt apropiatlde culb este bine s8 fie asezafi in prealdbil 1 8 soare sau intr-o camera incalzita. Acum nu numarul mare de faguri c o n & !& ci numarul de albine si buna organizare a cuibului. Cu ocazia oricarei revizii trebuie a h in vedere ca un stupar este dator sa recolteze ceara si propollsul existent0 recdtAnd aceste produse ori de cate ori vom avea prilejul, se va pastra curtttenie perfect& In cadrut stuplui, se vor stimula albinele la lucru, manevrarea ramelor se va face rnai usor. Este adevarat ca nu toate familiile de albine pot sa fie controlate h aceeasi zi. Acest lucru nu trebuie sB ne impacienteze. Stuparul fie rabdator I si sa foloseasca orice trebuie % clip& pentru binele stupinei lui.

'

..

'

'

:-

I : s nu m 11lsm3e@ 1@6elem ee~e~oqelb ul 101810[!~6y!eUf 189 1ni3edse snld U? 'emqll . L pleie~ else p!wnpod JE!e3tiq!!ur eeueurese. !@WUO38 lolehJ03 J~(!JO~!J E '!eiuege nu pug3 Jea gunQ else egnpo~d. InJepoep3' ul urn9e m q u elpea4 es e ep IS eleuCSled 3)~lelJdo~d q .tuns ~ O ~ S U E J!Jounqde ~ w m u w ~ ~ e ap d m ~ i e p p ueyy l !!bn~sI l l l ~ e d eSJnSeJ e J n 6 l ~ ~ ep .ele3ol!!w pug3 pun* ~e!y303npold es 'e(!q!q~eJdlU! elelkeJ3 plSe63tj.'eJe!lu 6~ ~6d.1~03 ep lnlnbld as l!qedw 'eJe!LU ep e A J c l e Z e J f?ES !JOlElnW!lSO!q ':lueq,/ q iew!ldxe m s m u l ~ luepe3xe . e eJew eueoj eemD!py ei 'eeun!e es eaeol!!ul unu pur eq 'p~e!DueuU ele#~n3es W E pl@Z!l!ln ' U O ~ S U E J ep,!!~do~d ~ 8320l!!w 8p !nun ee~ee~3 MdS!p .nu ~JBS nllued 'nN 3 ! 2 .(eleJgd 0 ep u!u!ur 6eld !nun W J E J ~ ~ u y ~ nqsuo:, ~ B !leunu e) IeuosJed i p~olswd uinu nes ~ G l d eu!dnas ! O J p ! J E eJEwAZep 8p P ! ~ ~ ~ E J I es ' : w J E ~mu. ~ Ju!p ~ !und K J ep elel ynweJ. ele ,,uozes ep, vn3s u e u m ed espW!qo .?iue~n~uo3 ep 6nu eisw3e eunds!p p m ep 'wur~oj erep uewn ~!qwonej n~pe:, un erne* IS quyel '3!601o!q Inlnpguepd e e m p u ~ y e3 ep !4 c~~urouom ! !!~eund m#l!qtsodur) 'e!brpo#l ep !!ie~oedw 'E n~lued'uplp eu lepun 'ue3ej 83 lo1 u ' e pw~dwmu!e~sq(!m . o pu!urJelep eelse3e elae~ elnqe3 Joun eeleundw! ep piueueur~ed e!nqeg y ('3~ !~nlrodsuerl '!iuwnq~e3' elm1 ..lrodxe- q, eJe3epep ep eie!d !ou ep ul ~ ~ f o s u eel!s?b u?1!i~un3!j!p e 14e ~ e i i u n 3 ep elelnd 'ewwey3) elnunqd8 B i u n w 3 es e~e:, em nu am '!e!lelndod ~t~ppw y~1-1we33e n3 ?ZEq 8p 8l!lqN8S !S elesnpold 8 1 lol!Jnield e~!!kpum u y le~ls!GeJy e-s einpugheu e ~ p t d eee~et6e~3 ~ '3!uouo3e 1p3 31uyel eJe!u ep J O I I J ~ I S e e~eise~3 plsae3y u!p~o ep lgle wns nu IOU n~lued und es e ~ 3 Enu J~ nes eelal!se3eu iL'V'A.1eQeUln3S 8snp0ld 01 JO(83 ep((8d eleuelqoJd 'in1 I ! J ? ~ ! ~e eu~qla ep e e ~ ! 19 u elje eelnd es nu em0 ! A ! JE ~ep Inlej elbey~d 93 e e e ~ u y !~e!Jue~epp , ' ~nle~olswd e PU!A!J~ e1euotsep~d "'!!1~!601033 eunur ~ i s ~ x 'EJnunqy(S '&JEW! j ep InJels!u(fl '!ynun3!~6y !etu!i p 'eJepJoqe ep !y6un a w e u!a .!eu!dnis InJelS!Ulm 0lEupeJW J O ~ ~ U S I ~ J B ~e8lJed JO B 83!UIOU038 ! B ~ U B ee~elbJ3 !~ 8) 8 t n q I J l U 0 3 , . U!p ?llSeoU ?lnlln3pdk?nllued. e!blod 8p' . BS e!nqeJi e)se3v '~np~oised else y w ! q o ssd!~ eplol zeuo!iueur ps e!nqaJl pteiuo:, 1se3e lnled!3u!~d'!nlnJo#n3!da ee~!pw6U? 'un3s ul .'elo3!de Jopsnpo~de e!i!z!yx el lnie~d ueulei ed -6un114.ntpew 'lrn3s ueuuel ed i l d ! l i e .ya9.y yni elew!un u ! e ,: ewoi n3 equrouo3e 116e)e~is Joun eeEpJoqe e~esemu 'e~ e~ ols ep u e u l urnlok un e! snp E etsee3v elS3 '!n(0W8lUOtu818 e(E0JJOl!OA8U !(J?3!fllUep! 'JO~!JO~J !!J!3eJ?S ?~U~ E~ 16 'e!j3npo~d~~dns pug^ lnUJ!ld u y ie3!pep e!nqeJl nllsou lndur~i 8p !82!13 eleJ0lap !!l8~)Sep ~ s d lB l ~ u ! Z ~ Ju!p ~ ~ elrod J o 83 pel:, 'eleuoueu !e!wowoe , E-S eJe3 InUOZeS Ul leJlS!6elu! ele weuou ep- el!!kpuo3 el teuode~=~

15 SJnX

'epow !S e p & w !Ij3ejs~es ep .d~ e m e m qse n!~oleQ/qo !uenap cyeOd em3 1 . wppour 1run6u!s83 emd es .?uuoj o !3!u qns jej16eu y e ~ nud&OJS& !nun !nlnlsoo p q u o u y Inlnop JEP 'n!m~6!1qo e nu %w u . W ! enes ~ gnu p i y e@od sol . mtaluemd qwo -urn ~ n p p +ejIr/8uun o~ sant3.u ~d 3.wouoae wemqep mphu!w pgoard ep ~ 3 ~ q!.ri!puoo 0 3 u! e@pn]sluns 1:3!wouose1sale4sep el!.qn/os p u g !3urqe 9334 e m d 8s nu em3 wsed puqqold o w e p lnpolsed poeds y JEP 'emo.dels !eu!dnls = l ~ ~ ~ ! s u e u ! p '.WJW e~

pastoralului .trebui&sB s e ~ . p o r n &d ~e la reyltate concrete, de la speclficu/ national de moment al economiei noastre, de la situafia concreta ,a-zonei de cul;es in care ne aflam. Astihi acest specific cuprinde si elemente pozitive care manuite cu maiestrie pot devenj dominante avbnd efecte benefice.. Aceste probleme , sunt astki comune tuturor unii cu mare categoriilor de apicultori. Totu~i, experienfa, receptivi, si-au fundamentat anumite strategii subordondndu-si gandirea si . ideile gasirji de solqii pentru depasirea problemelor pe care le ridica o autentica criza apicola in condifiile nefavorabile ale economiei de pia!&. Noi suntem obliga!i sa fundamentam o strategie care sa aiba obiectiv eseqial acoperirea urgenta prin calcul a ..cheltuielor care se fac in stalionar, dar in special in pastoral si.de ce nu si aomparativ. La noi procesul de restructurare nu a pornit de la stadiul de decapitalizare a apiculturii, cu excepfia stupinelor din CAP, IAS, ocoale silvice, unele ferme apicole, care au fost desfiinlate sau falimentate. Cauzele care ne-au condus la aceasta stare sunt cunoscute, sunt in mare parte in afara voin!ei noastre, sunt legate de fenomenele restructurarii economiei nationale. Oricum apicultura romaneasca in totalitatea ei, trebuie sa lucreze si sa prospere numai prin prisma eficienfei teoretice in calcul si reale in practica. Trebuie sa fim realisti, sa recunoastem deschis in aceasta etapa cand economia in ansamblul sau este supusa unor distorsiuni (ce nu intodeauna sunt explicate din interiorul sau), ca opfiunea nodstra sa fie indreptata spre refrenul: descurca-te cum poli, nu astepta sprijin din afara, el n-are de unde sa vina (cel pufin deocamndata). Sub acest aspect economic cu rezonan!e multiple unii apicultori pntre care si eu) au marit investiliile. si-au modernizat si au redimensionat stupina. Legat de intrebarea: facem stuparit pastoral sau nu, problema care se pune acum in fa?a noastra este de a construi ace1 mecanism tehnico-economic, organizatoric, tactic viabil care, adaptat la realita!ile economice actuale, sa puna in valoare baza tehnica, materiala si poten!ialul nectaropolenifer din zona de cules de care dispunem.

S2 incebem deci o n w a etapa in' restructurarea apiculiucii, etapa care va m a ca obiectiv. prioritar inlaturarea structurilar, mecaniciste din procesul nostru de gbndiie, proiectarea unei noi produqii, pe.0 noua baza de gdndire a ac!iunii de stuparit.pastoral. Sunt multi factori;implica!i in calculul preplui de cost al unui pastoral,' caci nu este numai o problema de acoperire a cheltuielilor noastre ci si de castig. Calculul costului devine uneori o stiinp pentru unii, pentru al!ii depinzand mai mult de experien!a, de "simf", decat de O metoda riguroasa, la care ar fi necesar sa fim supusi. Trebuie sa devenim flexibili in modul de evaluare a ctieltuielilor pentru serviciile la care suntem supusi. E bine sa avem in vedere urmatoarele : - sa alegem o metoda corespunzatoare felului nostru de a gandi, de a opera, de a , caicula pre!urile si pe care sa o aplicam la activitatea din stupina: - sa calculam cat ne costa produsul pe care dorim sg-1 oferim, in termeni de munca, tranport, timp mort, materiale si alte cheltuieli; - sa estimam de cat timp avem nevoie in pastoral si cat ne costa; - sa apreciem data va exista cerere pentru produsul nostru. La ce pre! ? Apoi: Daca avem piat8 de desfacere ? Pentru ce cantitate si sortimente ? Sa fim la curent cu noile costuri - utilaje, carburan$ transporturi... SB asiguram foqa de munca pentru pastoral. Cbt ne costa serviciile acestora ? c. Sa cunoastem cbte ceva despre prognoza vanzarilor. Sa nu uitam sa luam in considera!ie valoarea adevarata a propriului nostru timp (valoare des neglijata). Sa pastram nivelul profitului sub control, sa verificam ca-l ob!inem. in fine, sii verificam daca am luat in considerare toate cheltuielile. sa finem cont In .efectuarea acestor calc~lle si de pierderi si in special de nivelul sckut al vdnzarilor. Sa verificam daca prep1 stabilit la vdnzare permite ca nivelul vanzarilor sa raspunda in mod realist obiectivelor noastre. Planul de pastoral trebuie sa cuprinda informari la zi asupra preprilor, care sa

permita modalitatea prin care se stabilesc si pe ce baza s-au calculat acestea. Totdeauna . sB avem un coeficierlt de siguraqa si de rezerva. Sa nu uitam ca stabilirea prefului e una din deciziile cele rnai importante ins8 deciziile asupra formarii lui in cazul nostru e dat in mare parte de piala. , Realitarea corecta a planului de pastoral sub aspect economic ,este dificil de standardizat, deoarece nu exist8 formule magice, sau universal valabile, iar condQiilede pastoral difera mult de la un apicunor la altul, de la o zona la aka si de aceea sunt necesare cunostinp bogate referitoare la cele ariitate rnai sus. Este necesar ca prqu! deja format pe

piat8 sti acopere cheluielile $ M ne adua $ profit. Tinand cont de toate acestea trebuie sZi avem ca !ima.profitul care sa ne aduca un salariu rezonabil sau altfel spus un venit acceptabil provenit din banii si m u m investite. Se p a t e include in aprecierea venitului si nivelul nostru be caliiicare $ 1experieqa, numarul de ore lucrate, riscur~le,pierderile si alele. Avhnd in vedere prezen!a permanent&a factorilor de risc - culesuri calanpitate, stropiri, intoxidri, furturi... - venluiile programate trebuie 9a fie la un nivel mull rnai ridicat, d a d am depqne banii IaCEC. Sau -in actualitate - la o bans ce ofera dobanzi tentante. Mai mergem in pastoral ?

(Continuare din pag.2)

aceasta se va intensifica folosirea familiilor de albine la creqerea fagurilor artificiali in special primavara. Este cunoscut ca fagurii de cuib de calitate bun& cu celule uniforme, numai pentru albinele lucratoare, se cresc primavara in special pe durata infloririi pomilor fructiferi. in aceasta perioada fiecare familie normala poate Creqe 3-4 faguri artificiali si elibera pentru reformare tot attilia faguri vechi din inventarul stupulul. De t a acesti faguri se oqine prln topire un spor de ceara cu 70 % rnai mare dectit fagurele artificial imrbdus la crescut. Daca consideram ca fagurii din dotarea stupinei sum Inca noi si nu necesita inlocuire, . folosim la recoltarea cerii rama claditoare la toate familiile in tot sezonul activ timp ?ncare albinele secret8 ceara. Trebuie sa 'ne hgrijim ca periodic (saptamhnal) sB reodtam d a r a de pe aceste rame. 0 cantitate importantti de ceara ob!inem dace suntem buni gospodari, atbqi cu albinele, prin , curqirea periodic& a inventarului apicol (rame, perefii stupului, diafragmei podivr si hranitor). ' in concluzie, din cele cunoscute si paqial 4 arWate rnai sus, rezultata bune cu profit si satisfactii in apicuitura pot oQine tqi apicuitorii care muncdsc cu daruire !inhd cont cel pqin de urmiitoarele:, , , manifestarea dorinpi da perfecfionare

permanepta prin studierea literaturii si a publica!iilor de specialitate, participarea la cursurile apicole, la comunicarile @iin!ifice organizate de Asociajia Cresciitorilor de Albine din Romhnia prin specialisti si cadre de Cercetare; fiecare apicultdr sa aplice T n stupina sa mare sau mica o munca riguroaia de ameliorare si seleqie, repetata consecvent an de an; proprietarul de stupina este obligat sti creeze condqii optime de dezvoltare familiilor de albine spa!iu $ 1 hrana din abundeqa, echilibrata energetic si proteic, linbnd cont de specificul fiecarui seton al anului de insusirile si cerinlele bologice aleacestei specii; stuparul trebuie sB previn8 imbolrl~vl'req si sB combate la !imp bolile infeqioase si parazitare ale albinelor prin metode qliqifice recornandate de Laboratorul de patologie aplcola din lnstitutul de Cercetare si Produqie , pentru Apicultura; munca P n stupina se cere bine organizata, produqia d~versiflcath iar familiile de albine w r participa,la cat rnai mune culesuri de produqie, av4nd grija sB se recoltem la timp si si se clepoziteze in conditli bung produsele Wizate. Nurnai W e l profitul scontat se p a t e materializa..

MULTIPLE
'

ALE CUSTII TIP ZANDER DE ECLOZIONARE A MATCILOR

UTILIZARI

Cuyca Zander cs)e conEcc\ionta din mnicricrl plastic, u y r d c intrc\inut, fiind folbsit2 d c apicultori in pcriuada cregterii mfltcilor pcnvu protcc!ia botcilor, dupa cilpacirea acestor3, @na la eclozioqare. Botcile sc l i p s t d c dopul cuqtii in a noua ~i a zecea zi de la inlroducerea J8rvelor .pentru cresrerc, adica inainte cu 3-2 zile d c data eclozionarii. fn comparatie cu alte diverse tipuri, cugca .Zander nu este prevazura w un locas pentru dcpozitarca d e hrana - c5teva picflturi d e micre sao ~ e f b c t . Din aces4 considerent cuaca h n d e cstc ~ folosita in exclusivitirlc pen1f.u protcctia hotcilor cilpacite d e atacul milt$i din stupul unde accslca au fosl inlrodusc, pcniru a nu tine mai mull timp familia crescflloarc in stare d e orfanizare. Dupa cclozionarc, m3lcile sun1 mutate i l l allc tipuri de cugti prevazute cu l k S u r i pentru depozilarea d e hrana. . fn scopul d e a folosi a c e e a ~ i c u $ d , in c o ~ ~ t i n u a raccasta e, a .fast fmbunata\illl aya cum s e vedc in figurilc 1 2i 2. Pentru dcpoiritarca hranci s-a perbrat dopul cugtii pe dircc!ia axului cu un burghiu av5nd diamctrul d e 8 nim. La f a y dopului s-a prevazut un capac glisant confec!ionat din tabla sublire d e la un capac d c la borcanelc d c sticla pcnlru consewe. Acest capac acoperil la exterior serbctul pcntru a nu da acccs albinclor din exterior, la rczerva d c hrana ~i se \ine pe cjurata maturidrii m2tcilor, inainte d e impercchcrc, sau una dou2 zile in, cazul inlroducerii matcilor impcrecheate Cnlr-o noua colonie (roi sau la schimbarea malcildr). Scrbetul se introduce in loca$ul dopului dup2 climinarca bolcii descilpilcile, matca ramAnfind astfel in aceea!i cuqca. Cu imbun2tA\irile d e mai<sus,cusca f i n d e r p a t e fi folosita pentru: wlozionare, maturare, i n t r o d ~ c e r e a matcilor & nuclee de imperechere, C n familii noi sau la schimbarea matCi1or. In aceeasi masura c u p poale 17 folosita cu succes qi la transportul m5tcilor.

UNELE ASPECTE DIN Llrl'ERATURA A SECOLULUI TRECUT

I
!

APICOLA
lqi
I

Prof. Dr. Nlcolslic VASILESCU Universitalca Agronomic3 "1011 loncscu dc la Brad"-

Motto: Nu Miprivi in viitor daca nu cunqti trecutul.

n diferite reviste ' In 'articolol "Nevoia , de informa!ie in indrumari valoroasi stparute P dill secolul trecut. in'anul 1873'aparea la Biaj apiculturs", publicat iq "RomBnia apicda" nr.411993, Gh.Dan Tucudean spunea: "Orice revista bilunara . "Economulu - Organ, . apicultor serios, pe langa tendin!& fireasca de periodicu pentru ramii de economia, industria a cunoaste c& mai repede nwta!ile legate de . si comerciu", in articolul de fond al nr. '1 din indeletnicirea sa, este interesat aproape in 1/13 februarie 1876 (anul IV) s? arata ca va.' . egala masura si de trecutul apicufturii. Diferite "trata toate ramiile e'conomiei, va 'aduce - unelte, stupi, $ 1 reviste vechi, nu pot articote referiioare la industrie si come?" ... si dec&ttsa-i sterneasca interes. Studierea lor "ve fi pentru scolile i comunele rombndgi, poate incropi o impresie despre Tmplinirild si ceea ce este - A n6pkert6sze - pentru neimplinirile inaintasilor, etalclnd fondul de comunele si scolile unguresti". Demn de remarcat este cB in paginile cunostinle al acestora la un moment dat". Pornind de la aceste considerente si fiecarui' numar al acestei reviste se gasesc indemnuri, care nu mai au nevoie sa li se . arlicole referitoare Id apicuttura, ceea ce ' ' , . dsmonstreze - frumusepa $ 1 justetea, am dovedeste extinderea pe c a e ; o avea si incercat, in cele ce urmeaza, sa scot la lymina importan!a ce se acorda apiculturii in perioada unele din cunostin!ele apicultorilor de acum respectiva. Articolele publicate in decursul . s un veac si mai bine. unui ari ,in aceasta revistk referitoare la Daca despra prasperitatea cregerii apicultura, pot fi impatfae in trei grupe: 1 . albinelor in vremurile de demult, in Muntenia si calendarul lucrarilor lunare in stupina; 2 Moldova,* amintesc o serie de scrieri ale bolile si combaterea lor; 3 - diferite probleme istaricilor din !ara si din strainatate cum sunt de interes major (roirea, inlocuirea reginei, Dimitrie Cantemir (1717), Peytsoner (1787), instruirea apicultorilor etc.). *' Cronicile lui Neculce, Ureche si aqii, primele in ce priveste problemeledin prima grupa, publica!ii In domeniul literaturii apicole fn limba .important este faptul & I sfaturile date se a romdna apar .in Transilvania. Aceasta a refera: separat pentru stupii sistematici determiflat si primele preocupari in pvinta separat pedtru cei prfmitivi -(co*i!e sau. organiz&ii.crqiterli qiinfifice a albinelor. Asa buduroaie). Asa spre exemplu pentru luna putem mi?qiona pe loan Tomici, care inartie s e recomanda, pentru ambele fondem6 in anul 1784 prima scoala categorii, curtltirea stupilor, controlarea. lor romi3neasca de atbinark in orasul sumara, hranirea cu sirop sau, miere a Caransebes; men!iodm apoi "Institutul de "stupilor celor slabu?i",, iar urdiniyrile .a se . agricultura" (scoala de agricultura - n.n.) din men!ina, Inca mici pentru a impiedica Medias in 1870, tn care exista ca disciplina de furtis?gul. Pentru luna iunie se .spun8 ca fiind .inv&&mBnt - stuparitul -! si lista p a t 6 perioada roitului, stupii trebuie supravegheati continua. pentru a'prinde roii.Acum este timpul cel mai In domeniul literaturii apicole vechi, ne bun pentru cules si dma "cqinfia'l ..(stupul ' facem o datorie din a semnala si unele primitiv - n.n.) .s-a umplut, atunci se va adauga
'

mi

'

'

, . I,

,
i

.
*

.
.
,

:,

'

,-

. .'.

i'
:I

\ ,

sub & I oladQ&,iar T n cazul stupilor slsternatici ("la cele de scAndura, rationali") se schimba fagurii cei plini cu faguri 'goi.' Aceleasi recomandari se fac qi pedtrb luna iulie, cu deosebirea ca 'Ise opresce roirea stupilotu, pentru ca roii dein lun'a aceast'a 'a rareori traiescu preste iarna". Pentru .uttimile luni ale anului se recomanda lucarea de masuri de protejare a stupilor Tmpotriva umezelii, frigului si soarecilor si se campleteaza rezerva de hrapa pentru iernat. i n . general sunt cam aceleasi recomandari care se fac si in prezent, .cu precitarea ca nu exista nici o referire privind prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. Aceasta ne fade sa credem ca in acele timpuri 'nu existau atAtea boli si atA!ia daunatori ca ast&i, care sa necesite tratamente periodice, sau daca acestea erau ele apareau rar, accidental si ca atare pentru combaterea lor erau date explicqii separate, publicate in acest periodic. Grupa a doua de probleme apicole tratate in acest periodic se refera la combaterea diferitelor boli. Asa spre exemplu, un anicol destul de amplu trateaza despre diaree ("cuforea"), considertita ca o boala periculoasa care "ruineaza stupi, ba stupini intregi une ori". Dupa ce se arata cum se recunoaste boala, se prezinta cauzele care o determina, menlionand "nutrirea aibineloru cu miare sarbada ori altucumu stricata, preste iarna, din racela, in lips'a caldurei necesari". Ca tratament se recomanda Smpachetarea stupilor pentru a se men!ine caldura peste iarna, hrdnirea aibinelor cu miere in faguri capaciii, sau cu miere caldu!a pusa in, hranitoare,in care se pun si cAtev,a picaturi de vin bun (recornandare pe care o consideram buna si acum). In alte numere din al!i ani, sunt descrise si alte boli si unii daunatori (loca, galerioza, furnicile, soarecii), care apar destul de rar. In sfarsit, probleme din cea de a treia grupa, care sunt tratate in coloanele revistei se refera la roire, inlocuirea matcilor si recuperarea familiilor bezmetice, pregatirea profesionala a apicultorilor etc. Asa spre exemplu, in nr. 7-8/1876, pe doua pagini (4 coloane) - format mare - se trateaza foarte
'

amanuntil roirea stupilb. Se prezlma dekiiat si foarte explicft; factorli care favorizeaza roirea; semnele roitii, roirea propriu-zis& prinderea roiului, ingrijirea roiului T n primele zile, unificarea a doi roi, sau a roiului cu familia . matca, prevenirea roirii, roirea artificial&. Precizam ca toate sfaturile privind aceste probleme, nu difera cu nimic de cele de azi, ceea ce dovedege nivelul ridicat la care se practica apicultura in !ara noastra acum mai bine de 120 ani. Un articol tot asa devast, irititulat "Stupulu fora regina" este publicat in nr.911876. Cq si celelalte probleme tratate in acest periodic, si problema reginei este expusa pe larg, bine documentata si intr-un limbaj adecvat. Astfel, se expun cauzele ce pot duce la disparilia .reginei, semnele dupa care se poate cunoaste lipsa acesteia din stup, modul de ,asigurare a familiei de albine cu o noua regina si, in sfbrsit, situa!ia stupului bezmetic. TrecAnd peste multe alie articole de acest yen, aten!ia ne este atrasa de imponan!a ce se acorda apiculturii in scolile agricole. Astfel, din paginile revistei luam cunostin!a c2 in planul de inva!amant al "lnstitutului de agricultura" (scoala de agricultura - n.n.) din Medias erau prevaute cAte doua ore de curs pe saptam%na in se'mestrele 5 si 6, disciplinei "Stuparitulu", In afara de acestea, se mai prevad 8 ore pe saptamha in semestrul 5 si 10 ore in semestrul 6 pentru "demonstra!ii si lucrari prectice" la pomicultura, viticultura si stuparit. Numai pentru aceste trei discipline erau prevazute lucrari practice. lata deci c%ta aten!ie se acorda in acele vremuri atat apiculturii, cat si instruirii viitorilor apicultori, pentru ca necesita!ile vie!ii fac ca apicultorui sa fie un om instruit, care sa stie sa se' informeze si sa analizeze informa!ia care T i este oferita. Si deoarece apiculturii i se acorda o'aten!ie atat de mare in publica!iile vremii cu sig'uranp ca apicultura era destul de dezvoltata si ocupa un loc important intre ramurile de produc!ie ale agriculturii. Fara teama de a gresi, putem afirma ca toate aceste inscrisuri (la care ne-am referit ~ n asus) i dovedesc ca stuparitul a fost o
~

'

(Continuare in pag. 16)

I.

.my i i u ~ e "e ! elew!qle p uwes eise i ~ b e = ? w '!w!~d.sh'gya3dse~ e!l!wej '!~nzea eeuewese ; else eumw au!qle ep lndn~6? 3 w u! 'eitiz~pys!~:, !!~etu~ ea~ewnsuo:, nlluad :S!u!p~n t q !!ie~lj gJeS939U k?de Bp 9 ~ 6 4 .O!p l!JnU ne'eleu!qle gzeepisu! es !9 e~oise3ee e~eugdepulap . le!' 'pqlee!~:, i ee~e!wg3'uues aise ~ ~ s u ~ i aJe!W 9p qelS!J3 !Se3!j!lUep! aie!pay !jnsgw ne! as ze3 pe3e uj .!3e~eo8 edUJ0ll n3 9 i q l '~ sun~~gd'. ,ne e!lluiei u? g3 giouep 'a~n6ej ep !tg3nq !Spsd!~ ela3eJoi nes in&:, t i : , eu!qle !e~e!w tuns !nlndnrs Inpos .ed pue3 puwe - . n3 !ln6ej ei n3 *ink es a ~ w u l e euse3v j .asu!w? ! g ~ z &~ q ~ a u o-~)ul e 3 e!j 'gleje a!j IS Geje esems eladuro~l ne ?3'eee3r? gdnp 18 'e~tkJn3 ap ~ o q z un enl3ap e ep ~wei!~!q!sod csoun3a~ es eweoj ep alreoul Bleufllv w d n d !uselu?.eA e s !I Jolau!qle JB!' '0-snpo~dne eNezeJ glouap u!ind ?lee3 ap 6fibUlnJ ale3 qeznw ynWlul!9 g3!4!wep! es s a x IS esep !Jnpuv ed aueow au!qle ailnu ul 'eeJe!p a~t+e!l!welg:, Buweasul!~S1'1ue3 elad , :e~iew t?qw!q3s 9s n i ei!do~isiuns aueou eleu!qle pug3 e!lenus gisee3e u! .?no ep iue!:,!jns Jgwnu un ~p~nietu? es lie3eie !!~n6sj w! ' g k ~ n 3 as sndep e nu Buweoi u?'gug~l?q'pu!!je3leI.u g , : ~ndnts eiienus giseese u ! .elai!ulesg6 ieiloiizap !n~nidej e eJewJne3 'eup~iw iuns a u d aJew ne-s eu!qle ap e!l!wej ul g3 guuesul 'ualue!gd !eu ee9 u ! 'aleu!qle Je! 'eNe;reJ aiua!3!jns eJe ep J O ~ ~eeuewese. J!J 'eqp -!~niQsai 1 4 g3!j!iuap! e!l!wej g3 gieJe eu 'glee:, ap sn6awn~ ilnw !S as elreou eu!qle ep lndn16 u? pug3 IgueJq gzee~is!u!ulpe esaleel!op le ul Je! 'JO~?ZU~~ a6ugJlsbJ S~JO~ eS InqIn3 2 2 ' 3 /Ilw!ld ul 'aNezeJ ne nu elau!qle 93 npfiu! un aisa 'h9n else lndnis g3ep nes ;!n(n~e6ezne:, u!p I!uaNns e !nln~a!nd eaueow epun Inlnq!n3 a/@ elelale1al!Lgd u?lnieno ilnw su!lxe e-!O 14gunq aveoj aise e ~ ~ w e u euweesu~VOW ia!nd !5 aiSesg6 as elreow alau!qle eliu!Jd pug:, !~~~Z!~~~S!J n3 ~ !ln6a] JU~~J~(UI
,
--

r-

- -

.juepuourleoe ul,!e!/!wej eelejs !6 eeleuler slnoep e wno lnpouj eloe~deekeod es !nln*s Inpos ed ejl$y6 Jol!Jnlsej e n q ed .eladel es erje~edo 16leielno !I e g m ~e3l d n ~ j ep ~ nloos !nUe eeleqwlqos el en?nu!guo3 ul eldesoloj es lnlsos 'jljg6ald leust/ 'esnsn as !6 e6.18~6 es eleo ednp 'elelno pde n3 !lo t 7 f ep ejsajpp es lode '% g ppos no gde ho eleds es !nlndws ~ n l ~ o 'e-renujjuoo s ul . 'ple es epsoul eleu!qle le! 'eleuleo upd pzeelednml es wee3 'eveow eu~qln !6 pmeo ep e/!lnjsel ep ejlep n3 & v n o es jmoo/u~ ~nloos 'jejg~n9 e ezeawln 63 Inpos w ~ u r ! u o s eJeo no 'jelno 'pNezeJ ep npos un ep wrsolol eu do3s eJe3 ul 'e~!jg~no ep lnloqz gdnp je!pew! wnoexe es elelon1 pjseeoy

----------(Continuare din pag. 14)'

din cauza ventila!iQi necorespunzilloare,sau a Aceste famllli vor fi dotate cu matci tinere; unei,infiltr&r~ de ap& i n aceasta situqie rarnele - d a d ,printre albinele moarte se dl& si mucegaite se vor indeparta si familia va primi matca, inseamnti c& ea a murit In timpul iemii. attele, cu hraM de rezerva. Stupul se curtip $i in acest caz se va da familiei o noua match. se dezinfecteaza; foate observa!iite se trec in caretul de - cand printre alblnele mOaR9 se g8sesc. stuphh, pentru ca pe baza lor s& se poata lua i e imediat, fie cand timpul o va si trantori este un indisiu c i 4 albinele,doresc. masuri f sa-si schimbe matsa, sau ca aceasta I[pse$e. permite.

UNE1,E ASYEGTE. DIN IdTEHATURA APICOIA A SECOLULUI TRECUT

prezentam in randurile de fa?& Aceasta ne obliga sa fim coreqi cu noi s i M acordtim cinstea ce se cuvlne acestor inaintqi anonimi ai apiculturii, acestui trecut (cel pqin amintindu-i), mai ales daca avem in &ere ca trecutul e mai puternic decat prezentul, pentru t a el RU poate fi corectat.. inchei cu indemnul lui Dromichete: "SB nu I ultam albinaritul".

indeletnicire veche, o ocupalie inflor~oarea locuitorilor !ari~ noastre; ele atestti continuitatea in timp a alb~naritu!uitn !ara noastra. Trecerea de la albinaritul tradiidnal la cel rational, qtiiflific, fundamentat pe cunoasterea intima a bi~logiei si vietii albinelor sl nevollor acestora, s-a datorat muncii neobosite a unor mari iubiiorl ai apiculturii, materializata in difertte publica!ii, printre care si cea pe care o

Albinele pot fi dirijate sd facd pe o ramd cu fagure cdpifcit cu miere o inscripfie oarecare; o schif& sau desen. Sd luam un exemplu simplu sd presupunem cd dorim ca pe fagurele cdpdcit cu miere sd imprimdm ini!ialele A.CA. Pentru aceasta in timpul marelui cules de preferat la cel de salcdm dupd ce albinele au cifpdcit celulele cu miere din catul de recoltd se scoate o ramd frumoasa uniform cdpifcitd (de preferat dpifcita uscat) $i cu un simplb cui sau cu un bisturiu conturdm pe fagure conturbl literelor A.C.A. cu linii duble paralele, Pe urmd desc$pdcim decupifm cu rdbdare v&rfurile celulelor operculate intre linii, Se obfin astfel nterele intregi A.C.A. Dupd aceastd operatie rama se introduce in stup, astfel ca partea cu literele decupate sd

fie mai depdrtatd d e rama vecina cu 17 mm. Albinele Iungesc . celulele descdpt7cite umpl4ndu-le cu hiere si le cdpdcesc la loc. Astfel aceste tfei litere vor apare h relief sub forma unor inifiale formate din celulele alungite si capdcite. Ca sd se facif literele mai bombate si vizibile este bine ca peste 2 zile de la introducerea fagurelui in stup sd se depdrteze din nou cu 3 m m rama i~~scrip/ionatif de cea vecina. In felul acesta in funcfie cle talentul, meticulozita{ea ;i rdbdarea apicullorului se pot realiza cele mai diverse insctipfii monograme sat! dqsene interesante pe care le -putem prezenta la diferite expozifii ca o simplif curiozitate sau in $copuri de reclamd. comerciald. lncercafi!
,

T.V. (prelucrare din revlafa 4 P c e l o v o d ~ w )

CE-I DE

FACUT

...? (11)

.Ing. Eugen ZORICI Secretar tehnic a1 AsociaIiei Cresdtorilor de Albinq din Rom5nia
In numarul anterior al revistei - la aceeasi rubrica, "Din via!a organizqiei noastre" prezentam mddul in care s-a organizat, gospodarit si adaptat la condyiile impuse de economla de piat& fillala judqeana DambovQa. i n aceeasi perioada, rdatam ca au fost trecute prin prisma acelorasi considerente filialele judelene -Prahwa, lalomya, Calarqi, Teleorman, Olt. Ca o concluEie generala pentru aceste cinci fitiale este folosirea ineficiena, sau sub poteqial ia Spa!iilor comerciale si de depozitare. Urmrind T n paralel activfiatea agenlilor economici CJJ spa!ii comerciale de . mici . dimensiuni dar cu o mare diversitate de promse si cu o conceplie mult diferita in organizarea activita?iiemnomice, dornici de a rilspunde cat mai prompt principiului cererii si ofertei, in compara?ie cu muttitudinea magazinelor care ne apaqin in care diversrtatea produselor lasa de dorit (ca si bunul gust in prezentarea acestora), se desprinde (la filialele men!~onate mai sus) necesitatea unei rapide adaptari la principiile care coordoneaza economla de piafa cbt si la Condfiiile spec~fice locale. Avem sansa ca la aceasta data sa fim in , posesia b~lanturiloreconomice pe anul 1993. Din acestea, parerea prezentata mai sus a devenit o certitudine, 'rezultatele economice raportate ( a valoarea patrimontului avut in administrare la filiale fiind cu muR sub posib'ilita!i sau chiar inregistrandu-se un bilaq negativ (filiala Prahova): in contactele avute la n&elul conducerilor filialelor in discMie, s-au prezentat de noi o serie de ini!iative de'ordin general, care s8 fie analizate SI - in fwnqle de adaptarea
I

1
I
).

acestora la nehile ~i posibilit~~ils filialei - M fie tnsqite ! $ aplicate. Totodat& s-au solicitat atat persOnalului salariat cAt ! $ i activului voluntal prezent IatntAlniri, o serle de initiative care sa denote o Tn!elegere adecvata a fenomenului &onomic, sa ne Fndreptqeasca sil credem ca in scurt timp-lucrurile se vor schimba in blne. La inyiatlva acelorasi filiale, a? dupa cum va' precizam si in numgrul anterior al revistei, am organizat h cadrul serviciului tehnic a 1' ~iroului 'Executiv al Asociqiei Crescatorilor de Albine, un dispecerat unde sa fie transmise date cu privire sat la marfuri greu vandabile h unele filiale pe care . G I ne sfrdduim sB le gasim desfacere in alte zone, cat si soilimentele de marfuri deficitare precum si sursele de aprovizionare operativa Cu toate ca inyiatlva apagne filialelor, pdna T n prezent o slngurl filiala a disponibiiizat produsul laptd praf pe care-l achizi?ionase .cu o saptamana mai inainte. Este vorba de filiala lalom$a. Este momentul sa punct acestei stari de Indolen!a. Este momentul sa revenim la realitate. ,. Pentru a rezista lmpactului deosebn de dur cu economia de piqA, cu principiile si legile care o guverneaza, chiar daca dvs, apicultorii a!i q d a m n a t in nenum8rate,r&ndwifaptul aa rnagazinele "APICOLA" au devenit magazine generale, a fost acceptata si chiar recomandata aceastil idee. Dar constatam cu tristqe cfi nlci larglrea activita?ilor stricte de %comer? cu produse apicole nu a constRuit pentru filiale o sursa de venit siguril si \ 1 . constants. Si d a d cele prezentp pAna acum sunt aspecte din sfera economicului, nu pot renunfa 5h a vB informa c l nici activitBfile strict
\

.
-

'

'

I t

apicole nu-si.gasesc in ukirnii ani locul cuvenit in preocuparilafilialelorin dicqie. , . Organizarea si participaiea aplcukorilor din cadrul cercurilor apicole si filialelor judqene la cursurile 'apicole, simpozioane, expozqii, cicluri de conferinp - sunt trecute pe linie moarta sau participarea este din ce in ce mai redusa. Oare organizqia nOaStra si-a pierdut vocqia de organizqie profesimalii, a crescdtorilor de albine din ihtreaga !ara ? Ne punem btrebarea,de ce apicultorii vin a p de rar. la filiala 7 De ce nu-si pMesc cotizajia de membru desi sumele ce ar urma sa fie achitate sunt neinsemnate ? Ce au fa&t conducerile filialelor spre a

menline legatura cu a c e i a ? Situa!ia abonament?lor pentru 1& la revlsta "RomBnia apicol8" este de asemenea In impas. Din aceasta cauza tiparirea si ekpedierea la cititorl a revistei 8-au f k u t cu 5ntArziere. i n aceste condflii este impetios necesar ca pana la Fnceperea canrpaniei apicole proprlu zise pentru 1994, sa fie luate masurile radical0 care se impun, 'in func!ie de situape, ,dstfel incat aceste aspecte nedor~te sa fie inlaturate cBt mai repede iar rezultatele monomice bune care nu .vor intarzia sa apara sa poata susline fntreaga paleta de aciiunl tehnice pe care to$ ' apicultorii le asteaptti de la Asocialie.

asigura o aerisire corespunzatoare si a evita , asfixierea albinelor. Sitele de ventilaiie se mai folosesc atunci cand i~chidem temporar'stupii . din cauz'a efectu8rii. unor tratamente fitosanitare cu substanp chirnice toxice pentru Cum se explica existen$ a doua regine alblne, in pastoral data stupii sum expusi in intr-o familie de albine in luna octombrie ? , plin soare se recomanda c a pe capacele Exista sltua!ii cdnd intr-un stup putem gasi stupilor sa se puns un strat de iarba sau doua miltci far& interver?ia apicultorlllui. buruieni si o piatra saualta greutate pentru ca Aceste cazuri Sunt rare lar convie!u~reacelor vantul sa nu le dea jos. doua matci este de scurta durata fiind specifice fenomenului de schimbare linistita a Care sunt principabI5 cauze ale , matcii. Matcile convie?uiescde obicei c&eva insuccesului h introducerea matcilor ? saptamhi, toamna putdnd intra uneori Aceste ,came sunt multiple si unele Inca impreuna char la iernare dar pBna la' necunoswte. Numeroase cauze se datoresc primtfvara r8mAne numai matca t8rlar8. apicuA~lului care de multeari grabit introduce Familiile care au tendinla de schimbare linetit8 matca prea de timpuriu fara a lua masuri de a matcii sunt foarte valoroase fiind neroitoare precaqie. Esecurile mai pot fi datorate familiei ,. si daca sunt productive/merita seleqionate si in care se introduce matca: 'prezeqa unei inmuuite deoarece aceasta calitate se matci tinere nascute farti control; o botca chiar transmlte descenden!~lor prin eredjtate. daca aceasta nu conjine dsca un ou'sau Fenomenul se numeste anecbalie vezl si uneori chiar o larva de trdntor; prezen!a in revista "Romania apicola" nr. 511991, pag. 27. faguri a owalor sau a larvelor susceptibile de a fi luate in crestere; prezenla unei botci , ~ k l de e aerisire se pun numai in timpul capacite care nu conline decat cadavrul unel trdnspo~lui~sau se lasa si in timpul culesului matcl; prezerca albinelor ouatoaie: Mai exista clnd stupii stau la soare ? cauze care se datoresc matcilor cu diferite Sitele de aerisire la stupii mukietajali se defecte vizibile sau invizibile care nu sunt folosesc numai in timpul transportului pentru a acceptate. Unele matci prea fricobe sau prea

i n acest numhr raspundem unor intretahri adresate redaqiei de dl. T ~ A I A N PASCU dln Bucurestl, str. I.LCaragiale nr. 3, sector 2. ,

agresive .care ' in momentul introducerii in familie au o atitudine anormala sunt agitate $ 1 speriate, fug eau devln agresive risca de asemenea sa nu fie acceptate. Cantitatea ~i calitatea feromonului, numit substan$!i de matca are de asemenea a importaqa in acceptarea , ei. Neacceptarea matcilor mai poate fi datoratti unul dezechilibru a 1 cantM!ii si calitqii albinelor doici si a lipsei delprovizii din care cauza albinele nu pot satisface exigeqele unei matci de calitate. Cu ce gi c h d se hdneste matca ? Matca, in timpul sezomrlui activ este. hranita de catre dlbine cu IaptQor de matca secretat de glandele fanndiene ale albinelor lucratoare doici h r - a 7-a pi a 15-a zi a viqii lor. Albinele care hranesc nlatca ofera hrana pe trompele lor de unde matca 'll suge, i n perioada de Ouat intens (mai-iunie) o matca bun& depune 'intre 20003000 oua in timp de 24 ore care demgeste de circa doua ori greutatea propriului ei corp. in aceasta perioada matca este hranita zl gi noapte la fiecare 10-15 minute de catre 5-7 albine inso?itoare. in timpi!l perioadei de iernare, matcile sunt hranite tot cu Ihptisor, uneori insa iau si miere direct din celule. Matcile tinere neiperecheate se hranesc singure cu miere. De ce unii faguri artificiali sunt casanfi la rece s i altii nu ? Elasticitatea fagurllor artificiali deplnde de calitatea cerii si de modul lor de fabriqie. Fabricarea industriaH a fagurilor artificiali la , Combinatul Apicol se reaiizeaza prin doua sisteme: prin turnare gi altul prin laminare'st gravare. Primul sistem folosit prin turnare are posibilitatea ca prin reglajul val!urilor sa se oeina faguri de diverse grosimi si dimensiuni de la 10 foi la kilogram la 16 foi la kilogram. Caractertstic acestui tip de faguri este faptul'ca la rece aceqia devin casan!t datorita faptului ca prin twnare moleculele de ceara au spa!ii mari intre ele. . Cel de-al doilea sistem de fabricare a fagurilor artificiali prin laminare si apoi gravare redizeazti faguri artificiali elastici care nu sunt casaqi datoriia micwrarii spqiilor intre moleculele de ceara p i n laminarea si

presarea acestora in timpul . tehnologicde fabricqie.

procesului
I

Care este deosebirea htre metoda folosirii rn&tcilorajutBtoare +i metoda folosirii familiilor temporare ? In c a u l folosirii familiilor ajutatoare apicultorul ridica i n mod periodic faguri cu n familiile de puiet ctiptictt, care se introduc T b a i l care . devin astfel foarte puternice si , valorifica mai, eficient . culesul principal. Toamna ambele matci iemeaza independent. in cazul folosirli familiei temporare aceasta, se detvolta independent si valorificti singura culesul. Familiile temporare se unesc insa toamna 'intotdeuna cu familiile de baza si matcile ierneaza separat in custi h afara ghemului iar mierea se valorifica. Prin folos~rea. ststemului de iernare a unei matci in cuqi sunt necesare cel mult 35 g albine ~i 104-150 g miere, . ceea ce reprezima doar 3% din consumul normal de hranB si numai 7% din necesarul de albine fat8 de iernarea mtitcilor dupa metode clasice in nuclee de 0,5 kg albine. Cu aceste matcl iernatp in afara ghemului se formeaza primavara timpuciu familii temporare care dupa cum demonstreaza rezukatele din producfie asigura sporirea produqiei de mlere marfa pana la 200% si chiar mai mult. Dace vasele de aluminiu intd fn categoria vaselor recornandatep e n m p3strarea mierii ? In fara noastra ~ipe plan mondlal vasele de aluminiu sum bpreciate st se folosesc in mod curent pentru pastrarea mierii. Aluminiul in contact cu aerul formeaza oxidul de aluminiu aproape Instamaneu la suprafqa vaselor si este deosebit de reziten!, fapt care nu permite acizilor din miere sa intre in contact cu aluminiul. Oxidul de alumin'iu format constituie o bunB pelicula de protec!ie antlcoroziva rezistenta la ageqii chimici din, miere. De altfel, standardul de stat nr. 784189 prevede faptul CB mierea de albine se . ambaleaza in bidoane de aluminiu precum . $ in bidoane de tabla zincata sau cositorita si in vernisata cu condqia butoaie de tabla z~ncatd, sa nu se afecteze calitatea produsului. Se admit si butoa~e din tabla zlncata neverilisata

^'

cu condiiia Ca supt'afqa internil st4 fie prbtejata cu o peiicula unhforma si conthua de. ceara inc8t sa se excluda contactul direct 1 dintre miere $ 1 tabla. Nu se admit ambdaje de cupru, plumb sau dln aliaje ale acestor metale si nici cele din material plastic.

In c o n t i n w e rhpundem d-lul OCTA-, VlAN OLTEANU, str. Chllia Veche 8, bloc A 7, sc. 4, ap. 54, Bucuresti, sector 6, cod
'

M&za si ing. Nicolae Nicolaldg,. care se bazeaza pe reducerea la .maximum a volumului de\ lucrari din cursul sezonului apicol acesta se poate adapta foane bine si la stupii vertibali STAS. Qe altfel, in scrisoarea trimid ne prezemqi modul 'In, care vedbfi aplicarea practjca a acestei metode T n stupii verticali pe care o apreclem acceptabila.
l
1

70468. '

in ceea ce privb$e formarea de t'oi

arfificiali put@ fotdsi orice metoda clasicil din 'cele enunlerate in scfisoare. Va recdmandBm totusi sa formati roi puternic~de dorit ptin metoda Bivizarii si stdonarii $ folosind obligatoriu matcl imperecheate. Putqi forma roii si asa cum preconiza?~ dvs. cu botci' capacite dar aceasta metoda prezinta un procent mai mare de risc (pierderea matcilor la zborul de imperecheie, o stagnare preiungitain dezvokarea roiului si transmnerea tendifleior de roire daca botcile provin de la famiiii roitoare.

Referitor la intrebarile si comentariilefacute 'In scrisoarea dvs. adresate redaqiei cu priiire la ingrijirea familiilor de albine la distanta cu minimum de deplasarl, facem urmatoarele precizari:
.o Exista numerBi salariafi, T n special de la orase care sunt apicultorl pi dqin stupine . amplasate pe diferite vetre la distanle mai mari sau mai mici pe care le ingrijesc in sezonul ,activ in timpul lor liber obiin8nd an de an rezukate bune si foane bune.

'

Av8nd in vedere interesul general a in cazul,,dvs. distanla de 560 km este mare dar asa cum foane bine qi remarcat in ' 'Ingrijirii stupinet6r la distmw cu minimum de unele pubficatii de specialitate exists autori interveqii si deptashri redac!ia a apelat la care suqin si au dreptate ca data familia de experimentatul apicultpr si crescator de mdtci ,albine este sanatoasa SI evolueaza bine sunt ing. Cezar Guqa din Bucuresti cu rugamintea sa ne scrie un artlcol mai detaliat din suficlente 8 intervenlii intr-un an. experieqa personala pe care i l vom publica Referitor la ingrijirea familiilor de la imediat ce-1 vom primi. Apicultorul ing. Cezar Bdanla trebuie avut in vedere faptul ca Culqa in afar& de munca sa profesionala familiile de aibine sa fie puternice cu suficiente conduce de muQi ani cu rezukate bune si rezerve de miere, sanatoase, cu matci prolifice foane bune o stupina de 70 familii de albine $ 1 sa nu fie inclinate spre roire naturala (de amplasata pe o vatra la o distan!a de peste 50 dorit farnilii anecbalice). Numai astfel de familii km de Bucuresti Qn comuna Baneasa, judeful sun! capabile sa-si rezolve singure prob~eme~e Giurgiu) ob?inAnd 11-1 condijii de stlrparit . lor vitale. in aceasta situalie apicuk~rulva stalionar cu minim de intervenlli o produclie executa un volum de lucru redus la strictul medie de circa 40 kg miere marfa necesar si la momentul potrivk, redand ocup8ndu-se in acelasi timp si de cresterea albinelor cea mai mare autonomie posibila. de matci selectionate neroitoare. Din scrisoarea -dvs, rezulta ca ,dispunefi d d o Noi va felicitam pentru perseveren@ dvs. baza metifera bunti in Zona (pomi fructiferi, sal&m, tei, floarea-soarelui, fanele, de a nu renunja la practicarea acestei leguminoase) fapt care va permite! sa indeletniciri cu toate greutalile inerente ale perioadei ,de tranzqie, .va dorim succes si practicati stuparitul sta?ionar. , asteptam sa ne mai scrieg. Legat de procedeul Layens de intrelinere a albinelor in stupi orlzontali Rilspunsurile au fost date de meqionat O n canea "lniliere si practica in , ing. Traian VOLCINSCHI apicultura", pag. 151 - autori ing. Eugen

.~

UN VA1,OROS AQBUW
/

FKUCI'?FERMEDICINAL $1 MELIFER

co~cAzu~
Ing. Trnian V,BUCOMNFANU

CoacBzul este un arbust fructifer din familia Saxifragee aprediat $i ca plantd medicinal& 'El este mult cultiuat prin gredini si livezi, dar merit3 extins deoarece a h fructe gustoase deosebit de apreciafe in prepararea siropurilor, dulce~rilor, gemudlor gi Chiar a vinurllor de casg. Fructul coac&ului este o bac? comestibild sfericbl sau ovoid& cu gust acrisor foarte bogat in vitamina C (conpe de peste 10 ori mai mult3 vitamind C decht I&mdia). Arbustul este ramificat de la baz61, prezintd frunze cu,cinci lobi, flori galbene venui gi fructe rosii la coac&ul rosu (Ribes rubrum), flori vetzui rqcate dispuse cite 5 10 hi inflorescenp mici s[ fructe negre Id coacblrul negru (Ribes nigrum). Ambele specii infloresc in lunile aprilie-mai yl furnizeaza un cules timpuriu de nectar si polen pentru intregnerea si dezvoltarea famiiiilor de albine.,Cel mai valoros este ooacaul negru (Ribes nigrum). Acesta este o care creste sub forma unui arbust fructifer de 1-2 m InifIpne si uneori chiar specie c u l t i v a ~ spontan in regiunile,montane. Coroana p a t e avea o Idfime de 1-1;5 m. Sistemul radiuular este bine d k l t a t . CoacBzul negru este o cultur3 pomicold de valoare care se dezvoltg cel mai bine in conditiile climei temperate, suportg foarte bine frigul, dat rylstd mai greu la fernperaturi iidicate. Este foarte indieat In regiunile premontane. Vegeteazd bine pe soluri argilolutoase gi. luto-argiloase. Se inmulpgte prin divizarea tufelor, marcotare sau butilgire cu butasi lignifkati. , Ldstarli anuali sunt de culbare cenusie-albi~ioasd, cei de doi ani de culoare cafenie deschis, cei de trei ani cenusie-cafenie iar ldstarn mai bdtrhni cenu~ii-negri. Datoritd produc?iilor mari de nectar si a cantitg~ilor.abundente de polen a florilor acestui arbust durata actlvitiifii zilnice a albineibr din perioada de cercetare este in medie de 8,30 ore. Aceastg durata este reIativ lung& d a d se iau iri consideme zilele scurte yi reci din aprilie si Inceputul lui mai clnd Fnfloregte arbustul. Trebuie.mentionat c$ secre(ie de nectar nu incetmzd chiar fn zilele mai reci cu ploaie si vdnt chnd floarea este bine cercetatg de albim. I
CantiBtee de nectar variazE intre 0,3-1,6 mglfloare. Potenpalul melifer el acestui atbust Wte de 20-50 kg miere la ha cu menfium cd, in condip favorabik aceasta poate fi dub/&. Concentmva h zeh6lr a nectadui este bun4 fiind de 32 %.

in afar& de ~ deschis.

c f e r albinele ,

mai culeg din flon' man' cantitgffde poleri de culoare crem-

fn unele m@ni epicufforii folosesc fwnzele c o a c M u ( n q r u h n t r u atregerea roivn'lor sau unfficarea a ~ ~ familii S de I albine a 9 cum a@iifolosesc de exemplu roinifa, mm,cimbml, salvia sau lev#i@ca cu cave freacbl perepl lnteriori ai stupuhri. Sa constatat expenhental cSI p o l e h i m a c o a ~ l u negru i se datoreste aproape fn exchrsivitate albinelor, deoarece glandele nectarifere ale aces@ flori sunt imcesibile altar insecte. Pentnr o p letlitare compleU sunt necesari 9 stupi la un ha plantat cu coacdz.Extinderea acestoi wloros anbust fructifer, medicinal pi melifer merit4 a fi fdcut$i h primul And In grMinile i livezile apicultorilor.

UTILIZATI' lNTENSIV RAMA

\
/

CLADITOARE
/

'

Ing. Tudor VONICA

Stiirqa si practica au demonshat faptul ca folosirea ramelor claditoare consthie mijlocul principal pentru sporirea produqiei de ceara tn stupine, asigurfind 57% din cantitatea totala de ceara produsa de o familie de albine. Atunci cand apicuttorul creeaza familiei de

, albine cond4ii pentru a produce ceara si a

Flgura 1 .

3.

L22
*

cladi nestingherit faguri natural1 ( n i rama dladitoare) si faguri artfficiali, aMnele cresc , mutt puiet, sunt active si anatoase se meqin puternice devenind marl producatoare de miere gi ceara. De asemenea s-a demonstrat ca produqia de ceara nu inflqeaza nefavorabil produqia de miere. Cea mai thna si prmica ram8 cladito&e este o ram8 obisnuita _din care s-a t X i fagureie destinat reformei. Aceasta ratnil are capacitate mare si este preluata si lucrata de albine in mod operativ. Prin folosirea'r~ional~ a ramelor claditoare htr-un sezon apicol se poate realba de la o familie puernca o produc?iede 0,8-1,5 kg ceara marfa. De la un numar de 50 familii de albine se poate recoRa fntr-o singura zi 4-6 kg ceara de &a mai buna n r h a Claditoate se calitate. Fagurii cladei S recotteeua in sezon la 3-4 me si se recomanda a fi topqi cu minim de efort si cheituialA la cerificatorul solar care nu trebuie sa lipseasca din nicl o aupina. Rarna claditoare' in afara de sporirea produqiel de ceara care famane deziderdul principal mai prezinta o serie de avantaje imponante din care amintim: Permite apicuttorului sa urmareasd activitatea albinelor fiind un indicator al culesului, al -starii din ~nteriorulfamiliei de alpine qii In special a tendintelor de roire. Astfel cladireatn bune condeiuni a faguribr de ceara din rama claditoare indlCB apicultorului starea bun& a familiei de albine si existehp unu( cules, avedizandu-l ca aceasta perloadti corespunde cu pwioada optima cAnd trebuiesc introdugifaguri~ artificiaii in stupi. Atunci cand T n rama claditoare se cladesc faguri mici cu celub de albine lucratoare si in ele nu s-a depus nectar inseamna &I culesul nu este suficient de intens, incetarea cladirii fagurilor indi&I Hpsa de c u l k MU mal poate
I

- ,

'

'

'

'

.aleJep!zapelse3e u!p ellnu ei!uned , !ew eleogpgp eweb !bw 'nes lnun tyejs!ps gs eieod e~eol!pe~:, . w e ~ gu!~elu! ~n i s ~ez!uene age eweJ 'lygwJn ~ n d o ~ ap s erbunj .ul ~nlounqde !s !nlngoJ el!~n6!~j ul ieJlu! e eu!qle : plellnzeJB ~ a wm'me~ 3 e~e3 drip ~ o i u g ~ iep e!l!wej g3 guweesu! (1 oloj ! z e ~.).ploq , ep e t e w 3luJelnd ezeeiseJu! $ gzeeJlua3um Je!w pes eNel n : , pioq ep !Jnlnde:,ug m l e i 8s - a m , . !hZeRd pug6t~lqp Uld0l 1 !S Jol!Jn6e& eeu!b~etu f3d Je! J O i q J l @p eAN( $I$!Xe. e m no 1~n6e~1lsme 3poped ~ I O C B J !ezooJJeA e~eogpgl:, t i ~ e j - t i ! ~ . 3rn~ie4 u! p w ~ i n i h l ~ !~ndnr6 ui 3s'ed;gp.i~ gzee~jnl esee3 e m8opIq ee~ei&m urgnDep w U!JOP .ele~ades ! S !n~n~!wel!de e e ~ w n p o dw!*wJn nu w e a eleu!qle e m u n . w p ! x e e u :,eJej ul !e!uowre e = m m A ap.!!kZe~ed !s !$l~!w!!epu8.pow pe3e eeJepg3ep o gz'eaJpuowap b o!kzod Je! eu!qle u!' 'eJ!3gd?3 ,eP e l ~ i e ~ ? ' ~ l 0p ~lU ,e(eAEl p ~ l JeOp , ep e!l!WJ U? gleldwo:, qUOWJe I& elel!Un e~olse3eelelntm u!p . qpo!~ades-npugQwe gztie~puoyep. c e!hlod' ! a ~ ! o pp ~ eiu!puei ~ ~ O C Ses J nu 'e~ec~ptjp WJ ul : ! i i l x w . g z e e ~ p u ~ ' i e p !& 1 e!tzod uj !i!pw:, ~ol!~nt%j !!m6e4 'lp~Jel!d8eP !1~93n&d Ul . .'~uJo~ 83 . . lnldej pflnzel $ u e ~ l 6 6 ? J ~ & o J ~ ~. .. . '10zbO"Jle~: . 0-JlU!p lenie~d - (' 1 '61 j ) le~ill~le ~?uesep ~:,!BuIoI~ &318~9h03' gJllS?U, 0Jelil , u!p 113&9v 'eyqle 41 !a!l!lUe~e3!1S!Jel:,eJe:, U? w!nq!~iuo:, !S ~!u~el!ck bp e ~ b n p o ~ ejn6!d d e!uowJe 16eeleiiun e!30ld~ e l w d (nJolln3!de es. aJeoi!pgp ewe^ eeJ!solo) U I J ~ ' ~01lJn6ej E ~ J I P ~ap I ~ lnpow. ~ d n a ' 'gi~~o epeo!lad p . 'selno eleJew lnde5ul e g3 gzeaJlsuowep uj ~olpigui ee~ey3a~adul? n~luad !~ese3au elsW3e 'Jel3eu undep elau!qle e~e3 u?! ~ o l u g ~ l 'gu!dnp u!p eu!ql@ ep !!l!wej eunq @UJ elao u!p' . e p elnle:, elu!?e~d !i!pgp !!Jnbej g3ea 'gU!Nalu! '&JJ~~ IJolupJi.ap !A Jgwnu Uwnue un tjease3au Cjs lez!ue~eelse ~n~olln:,!de !s 3sepgl3 nu ep e!bun!;ub le!!~!p g 3 s i. e . .~ S ~ !nln~olln3!de e(eu!qle 'puepo else e!l!wej y3 ~nldej ez!ueAe
'

~1 strgclLe Z e .1 c c 1 ~ 1 c o
6

..

LUPTA PENTRU PREZENTA PE PIATA A SORTURILOR DE MIERE DE PADURE

Dupg regulite econorniei libere, fluviile de m a d se fndreapta spre acele locuri unde gasesc desfacerea la cele rnai bun8 prepri. Aceasta fnsearnna c l produsele grilor agricole s l a b din punct de vedere financiar ale lurnii noastre se vor indrepta spre !arile dezvoltate, puternice financiar. In aceste pri agricultura si apicultura sunt supuse unsi presiuni care le pericliteaza. Tratatul Interna?ional de Varna si Come< ( G A V , al cgrui cornikie se intruneste permanent, insistl ca ingriidirile cornerciale gi varna s l fie c6t rnai rnici sau chiar inexistent8 pentru ca schimbul de rnarfuri intre doud f l r i s l se facl cdt rnai nestingherit, Mai ales ?rile din lurnea a doua si a treia (farile in curs de dezvoltare si cele subdezvoltate) se straduiesc din rasputeri sa ajunga la devizele forte ale ?lrilor dezvoltate. Datoritl presedintelui APIMONDIEI, trecut fn nefiinfa prea timpurru, Romdnia si-a dezvoltat o apicultura avansata si s-a dovedit foarte acomodabila sectorului nostru. in Carpafi, in fiecare an sunt instalate vara rnii de colonii transhumate pentru valorificarea culesului de padure, care dB mierea neagra (ctiteodata acolo rnai iau parte la cules yi ursii). lmaginea aWturat6 ilustreaza cSt de abil a putut fi exploatat de romdni faptul ca Germania iubeste mierea nea'gra. Mierea destinaM vdnz3rri in Gerrnania este irnbutelratel in RornSnia in borcane prevaute cu etichete in lirnba gerrnana. Borcanele sunt aduse pe pra?a noastra de desfacere d8 o firrna din Berlin. Ar fi rnteresant de ytiut ce constatari au facut I observatorii pie!elor din Berlin. Romdnia nu este slngura p r l care acorda rrr' '-v-vpiefii germane de desfaCere o atenfie deosebitd. Si alte pri europene se ' pregatesc corespunzltor. lar concurenfa devine cu atdt rnai grea, cu c8t statele se apropie rnai rnult.
I

t S *

Coperta revistei ROMANIA APICOU nr.11/1992 reprodusa in revista german3 DIE BIENEN, noiernbne 1993.

I'raducere de 1Jrik;l Dumitrug;cudin rcvista DIE UII<NEN, noicmbrie 1993

PREOCUPATI $1 DE LUMEA RLBINELOR (11) (test de verificare a cunostinfelor)

Ing. Ilie CLU.IFANU
\

...

1. 0 descriere detaljata a modului prin care albinele manevreaza solzigorii secretqi de ceara a fost facuta de : a. Casteel, in anul 1912 ' b. Jordan, in anul 1935 c. Rosch, in anul 1923 " 2. Centrifuga de extras miere a ,fast inventata de : 1 . ' a I.P.Procopovici,Onhnul 1814 b. d.Mehrlng, 31aanu1'1856 , c. Franz Edher Hruqk'a, in anul1860 3 . Faptul ca larva de lucratoare este hrBnita h primele trei zile de viqa cu laptiqor, iar 'dupa aceea cu hrana' amestecata din laptisor, polen si miere - a fost remarcat de : a. F.Huber,in'anul 1814 tb. Weeb, in anul1896 c. Planta, in anu1.1888 4. Presa rnanuala pentru confwionarea fagurilor artificiali a fost inventata de : a Otto Schulz, in anul 1912 n anul 1857 b. J.Mehring, 7 c. Peter lacoh, in anul 1860 ' ' 5. in lucrarile' de cregere artificial& a matcilor, ovo-tcansvazarea {tranmazma : oului din celule de lucratoare h botci) pentru Qrima data a fost incercata de : a. Reidenbach, in anul 1893 b. Orosl Pal, in anul 1956 c.Hans Ruttner, in anul 1964 \ 6 . Faptul ,atbinek mai folosew: propollsul la Mrirea fagurekri n w construit a fost demonstrat pentru prima oar&de : . a. R.Chawin b. F.Huber , c. ch.~an#ln, 7. Cel cam a .pus h evideqii fapM cB matca are pe S ; p r m acorpulul o substany ce se transmite intre toamalbinele me1famitii , a fost :
,

a. cercetatorul englez C.Butler b. cercetatorul olandez J. Swammerdam c. cercetatorul german A.Budel 8. Primul cercetat~rcare a d e r i t prezenfa vitaminelor in mierea de albine a fost : a. germanul A.Bude1 , b. rusul I.P.Procopovici * c. francezul A.Caillas 9. Cine a spus : "... o matca provenita dintr-un material biologic de prasilii superior - dar crescuta in condilii proaste, va fl inferioara unei matci provenite dintr-un material de prasila obisnuit - dar crescut in condfiii bune" ? a. C.L.Farrar b. F.Ruttner c. C.Linn6 10. Un -amphr si complet studiu histologic asupra creierului alblnei a fost facut pentru prima data de: a JSwammerdam, in anul 1667 b. C.N.lonescu, in anul1909 ., , c. J.Meh)lrrg, in anul 1858 11. Primele observqii prhrind vlqa aibinelor in stupi cu perelii de $ticla eu fost I facute de : a. F.Huber .. b. J.Mehring c. P.I.R^ciikov 12 0 - coMbk$e insemnat8 la clarificarea , originii manei, la hcelbtftul' secolului XIX, a fost adusa de cercet4bul: . a Lavie b. Ehremberg c. Farrar,

,. S O L ~ T t.X

"

-.
f

, -

UN PROCES CARE A DURAT

PESTE UN DECENIU
d
,

Un litigiu intre,doi apicultori vecini din comuna Glodeni jude!ul Dttmbovita s-a produs C n primavara anului 1983 din cauza unui probabil fuAiyg h stupina. Reclarnantul Gheorghe lancu da in judecata in acelasi an pe decinul sau (pAr&tul lon Du!u si pe ginerele acestula Daniel Marica) solicitand la inceput evacuarea stupinei ginerelui paratului si mai tarziu cere si despagubiri pentru pierderi materiale suqinand printre altele ca vecinii lui au "stupi cu albine hoaie". , .

Acest proces k durat un deceniu $i in decursul timpului a antrenat zeci de special$ti pentru efectmrea unor repetate expertize si contraexpe?ize tehnice, rapoarte, note si constatari la care se adauga:numerosi martori care, impreuna cu expeqii si-au expus4bunctul de vedere pe multe sute de pagini, fara a se ajunge timp de un deceniu la o hotarare judecatoreasca definltiva.
. .

Prima hotarare .judecatoreasca respinge aciiunea reclamantului ca nefondata din lipsat dovezilor certe, dar impotriva primei hotarbi se face recurs care este admis. Printrio alta hotardre judecatoreasca se admite in pane ac!iunea reclamantului dar exercitttndu-se calea de atac extraordinara se admite lecursul, hotararea fiind casata. 'in acest timp, reclamantul face numeroase cereri, informari si sesizari la cele mai inalte foruri de stat (si de partid - inainte de 1989),.precum si numeroase reclama!ii,, contestari, insinuari, solicitfiri de recuzari a unor expeqi tehnici care nu erau de acord'cu parerile reclamantului. in final, Tribunalul Suprem, la cererea reclamantului, a hotarilt sa siramute procesul de la Targoviste la Pitesti unde istoria a Cnceput sa se repete.Este interesant faptulca acest dosar civil nr. 250511991 existent la Pitesti conline cinci volume cu peste 1000 pagini. Acest dosar a acumulat in el mult timp social pierdut, multa' uzur&nervoasa, deplas&i tardive si cheltuieli inutile care, dupa parerea mea depAgesc cheltuielile produse in stupina reclamantului si acestea -data au existat - au fost produse din propria sa vina. in aceasta perioada de zece ani numai completul de judecata s-a intrunit de aproape.100 de ori in sedinle publice fiind admiilistrate multe probe, contraprobe si foarte multe amanari a completului de judecata. Din ultimele informalii am aflat ca aqiunea reclamantului a fost respinsa - pe buna dreptate

- si de Judecatoria din Pitesti.

0 data cu aceasta relatare referitoare la proces este blne ca tali apicultor~~ sb re!ina faptul ca furtjsagul la alblne este un fenomen nedorit care apare de regula in perloadele lipsite de cules ca o consecin!a fireasca a instinctului de cules. Fiecare albina, in special cele batrane, devine hoala, daca ii creezi cond4ii favorabile. Cauza furtigagului trebuie cautata in primul rand in prisaca unde acesta s-a produs si nu in curtea vecinului. De cele mai multe ori apicultorul neatent sau neglijent este factorul principal care favorizeaza acest fenomen nedorlt. Este gresita si fara temei parerea unora care considera ca exists stupi cu albine hoate. Avend in vedere faptul ca primavara si toamna furtisagul se produce mai frecvent recornandam apicultorllor Tncepatori si celor interesa!i sa studieze si, sh se documenteze cat mai temeinic T n legatura cu cauzele, prevenirea si combaterea furtisagului la albine. Pentru aceasta recomandam articolul "Furti~agulla albine" publicat in revista "Romania apiwla" m. 511992.
Ing. Traian VOLClNSCHl

NORME DE PROTECTIA MUNCII

~NAPICULT~A
Ing. Ion MII.OIU

Pentru a se evite-producerea unor accidente care pot avea consecirJte grave, cauzate de Ntrunderea oarnen'ilor 8au s a n l m ~ d o rpe vatra stupinei, aceasta se va amplasa la dlstaWH suficient n t m circulate, se va de mare fatH de drymurile i irnprejmui $i pe c&t 'posibil se va arigura cu pat& r Este interzit4 ptitrunderea i n &pin6 a persoanelor straine &?nsofite de apicultor $i farti echipamentul d q protm+e coreapunzator (halat, mascH apicolti, afumHtor). , Este inteais sH se facll zgomot sau sB se prouoace tfepidatii i n apropierea stupilor, sH se depoziteze diferite obiecte pe capacul acestora, s H se clatine sau s B se IoveascH stupii, deoarece albinele pot deveni agresive. Persoanele care vor participa la executarea controlului fqrniliilor de albine, trebuia sH fie curat imbrHcate, sH nu prezinte ' rnirosuri care irita albinele (miros de transpiratie, alcool, parfurn, ceapg usturoi etc.). Este intenis6 deschlderea stupilor pentru interveqii i n cuibul familiilor de albine, lnpinte de a se puns I n &re de funwonhre afumtitorul pi a se i m b r k a echipamentul de protecwe (halatul sau salopeta, rnasca). Stuparii experimenteti pot lucra $ 1 fHrH rnasc8, pentru incepWori I d utilizarea mHJtli este absolut bbligatorie, d w r e c e albinele iritate alack indeosebi fafa. Nu este recomandabil Ca interveNile i n cuibul farniliilor 96 se facH pe timp ploios, innorat, pe vint, pe iFuneric,Aeoarece albinele sunt mai agroshre. In timpul execut6rii lucrlilor, migdtile vor fi sigure, calrne, f l H bwscli, lovluri sau rHstumtiri de rnateriale, obiecte etc. pentru a nu irita albinele. Nu se admite alungarea albinelor can, eventual zboarH insiientTn preajma capului, prin agitarea m&nilor. La eprihderea afurnHtorului se vor lua toate mburile cia pezti centre incendllor. De asemenea, d u p i tminarea IucrHrilor, rwturile de combustibil din afumatqr vor fi evacuate numai intr-un loc special arnenajat' In afumHtor nu se v a utllha dec& combustibili care -ntr@ino ardere lenba pi fHrH flacW, pentru ca h n u l emanat sH nu fie flerbinte, ceea ce ar produce Ritarea albinelor (be u t i l k d iesoti, bu* de lemn putred, rAdkini uscate, depewi din meterial textil bwnbac, in, c6nep8, ciocBMi de porumb etc.). Este contraindicats utilizarea abraivH a afumgtorului,

in atelierele d6 reparat stupii pi aite utilaje apicob, se vor respecta cu strict@ toate normele legate de paza codtra incehdiilor, iar IucrArile vor fi etectuate cu ateflie, pentru a se evita accidenttirile. La extrac$a rnlerii, apicuttorul va introduce qi va scoate ramele din centrifugH numai dupe ce aeeasta 8-a oprit cornplet. Instalatia electricti a centritugelor electrke, a uscHtoarelor de polen, a cutitelor pentru desclpHcit $i a oricHror atte utilaje apicole actionate electric, va fi verificats cu grijH pentru a fi in perfect& stare de funcfionare. La instalarea stuplnelor pe vetrale repartizatei n rnasivele meliere pentru practicarea stuphritului pastoral, se vor respecta dispozifiile privind paza contra incendiilor. Transpotul stupllor in pastoral se efeCtueazH de preferivl noaptea, sau dirnineap pe timp rHcoros $i pe distaqe mici, deoarece hlbinele aunt rnai Iiniptite. Mijloacele de transport trebuie s H fie i n perfectg stare de functionare, durata transportului va fi limitath la timpul strict necesar. Apicuttorul pi ceilqi insotitori ai transportului vor avea la fndernina echlpamentul de proteqie, vase cu lut rnoale, uneltele necesare , pentru eventualele interveqii eau reparaqi raplde, h cazul c i n d sb comtata cil ies dblne. Pe tirnpul transpartului stupii vor avea urdinipurile perfect Tnchlse, vor fi prevk@ c d dispozitive perfecte de fiiare a pHtitor componente, pentru a hu se strecura albinele. Eventualele Rsuri din perefii, capacul sau fundul stupilor vor fi a h p a t e cu lut rnoale inainte de incHrcarea atupilor i n mljlocul de transport. Se va w r d a o atentie deosebitH ?n ti-l rnanipultirii shrpilor at6t la indrcare c d R pi la descHrcare, evik%ndu-se manipulitrile bnrtale bau rHsturnarea lor. in tlmpul transportului stupii se asigurti contra rHsturnMlor sau deplaMlor nedorlte, prin legarea cu frhghii h ambele sensuri. Transporhrl stupilor se exectit& nurnai ps drumuri cunmute fn prealabil +ieventual amenajate i n amst scop, DupH ce p a ajpns la locul de destinw, dupa amplasarea ps tocurile marcate i n prealabil, stupii w r fi IAsqi & ee i lini@eascHcel pqin o ju*te de o&, apoi so va proceda la deschldenta urdini$WWr. A d operave nu @e permiail sH ss execute de crHtre persoane n e i n Q i & e ,

-,

personalul necatificat pi anknalele vor fi i n d a p d t e i n predabil. Dewhidetea urdinigurilar se va face c l t mai rapid, stend intr-o parte lateral& a stupuldi pi incep8ndu-se cu rAndul de stupi din fa@. Este recomandabil ca deschiderea urdinipurildr sH $0 facH instnte de ivirea zorilor.

in cazul efactuHrii trankportului pe caiea feratH, vagoanele respective vor fi inchise, cu asigurarea vlnel bune ventilajii. .Pe qagon se v w fixa tHbl$e a v h d ca text: "Atentie albine vii".

Dupl HUSU Caiet de lucrliri pmtice

~~~~~~~~a

APITERAPIA
'

8~

TRATAREA GRIPEI
v

--

Dr. Yves XIONADIEU

Fmnp

laM cH anotimpul rece a sosit o daM cu cod'egiul lui de rHceli, guturai, dureri de glt, bronpite gi tradfiionalele epidemii de grip&.. $i cum spune celebrul umorist Pierre Daninos: "Toate grlpeie sunt rele, clnd spui despre ele cH sunt bune, i n s e a v d cH sunt pi mai relen. Este bine de pliut cH toate aceate,maladii ale iernii, gi mai , ales gripa, nu sunt, cum muqi au tendinla sH mai crgadH pi acum, o fatalitate de neinlHturat, pi cH exist& terapeutici diferite de prevenire sau tratare rapid6 fHrH nici un efect secundar. Printre ,acestea, exist^ terapeutid natwale care fac mihuni, una dintre gle de prim rang flind cea despre care voi vorbi aki, care este pe bazH de polen, de miere pi rnai ales de IHptigor de matcH, asooiate cu alte mijloace mtirunte pi simple, dar foarte efiiiente qi upor d e practicat.

regrekze; t e srwi ceva mai bine, pentru cA febra a sckut. Dar oboseaia si lipsa poftei de mlncare vor t mai dura un timp. De altfel, nu trebuie subestimate gi sH credem cH ne-am vindecat sub pretext cH faze acutl a trecut: i n aceasttt perioadH, suntem inca destul de fragiii pi poate apare o recidivl, este foarte important sH se continuie ingrijiriie phi5 clnd am inceput "sH urcHrn panta". Acestor simptome li se adaugi adesea (dar nu obligatoriu) o rino-faringitg banal&, care trebuie supravegheatH atent, d a d vrern sH evitHm complicatiile bronho-pulmonare care; pi ele, pot fi I grave. inainte de a v& sliune'cum sH tngrlji#ladeast6 grip& ag vrea d vH im@mei intli d u p j zicala "ma1 $ins sH previ dec6t'sH vindeci" cum s Ho evitql. 1

_
,

Ce este grlpa ?
Extrem de contagloas&, gripa este o rhaladie infeqioasa de origine viral& care urrndazE o evoiu$e precis& cu simptome bine definite. Simplul guturai de iarnH, cb uparH febrH, ihsqit chiar de upoare molegeli, nu edte gripa propriu-zls& Perioada de incubare este foarte scurtl: una sau douH zile, dupti care r e declanped dintr-o datti cu febrtt mare (3'9400C).inso$tH de frisoane, dureri de cap violente pi m d q e l i generalirate. Ace&& fazti a maladle! dureazH i n jur de patru zile, i n care boinavul, incapabil de orice efort flzic qi intelectud, "nu se mai. poate tine pe picioare". Se simte cuprlns de o obosealH imensi, impotriva btireia este inrhil sH lupte: & iasA afad sau e&qi continuie eiativltatea, dace este cazul (cand este t&nAr) ,eat8 cu at& ma1 ridlcol ou & exist8 riscul apariflei compllca~iilor. Gripa marcheazH o stare de sltibiciune i n care binewelee crsqte mptlvitatea la tot felul de infeqii secundare. Trebuie deci aH d m b e r n tnfelegHtori, aH ailm acasA $ 1 ne ingrijim. in general, dup& cinci zile, boala Tncep sH

Ce t a w 1pentru ca s& &(?I

gripa 7

- .

, ,

in afara vaocinului, eflcient c l n d corespynde s w i virale In cauzH pentru o anurnit& epidemie (ceea oe din neferiche nu se intampiti i n toate ctizurile), este mai bine sH prevenim o a doua "coardHn pentru 'arcul" nostru de apHrare biologld De fapt, "lu8m" gripa c8nd suntem intr-o stare de reziste* imunitarti sckutg: a d i d "terend" nostnr este eficlent. Un organism s H n h nu ofera i n general, prirH virusului, de undwinterealll de a fortnica la maximum sisbmul nosttu de apHrare. Deci, 3n periaadele abiqnuite care preced epidemillt (mai ales perladele critice care sunt schimbiirile enoffhpurilor) pi binelntsfee la incepuhrl epWemiei, trebute s& hs folosim ,de terapeuticl naturale care intilresc terenul qi care H se infrunte vimsul permit i n majoritatea cazurilor a gripal H a nici un dsc. Printre acestea recomand consurnul de mime, polen, magneziu # mai ales IHptiqor de mat& in urm&toareledoze : o IingurH de m k e (lavandti aau aueallpt de

'.

'leseoeum~Os~w 'lse nu e l m led 01 !nlnsoedel ~ J e u? l 'luewwlell ~ no a$a!!l6u! es 'ad1~6 else nu eleo JW 'BI~J!A eu!6!Jo ep w) 'y)!u!l eleueq po zeleuwes qh '~!SJ?)Q U !

" !ieolqoufeldns *A

1,

'lewJou 1' ?lnsuts pu!Ael I$ seun!s!U qos8eu!ldepu! I$-YS !oep 0-!iesgl 'qlnw~edwe& wwnue o ap olooulp !~nlnsei wnq u! qoseei(niuu! es gs puglndeu ! I ~ ~ J ! A 'ellu1 !ew el09 ,!w!u !leap, ps !Snel ! i e ~ nu - plmbalow '?loesoqo eJlut~ !hnws!ue6~0 fl*nleu elelvde ep qJe!rnq 'plqe, ep - !jwl,e eleo u! eelss u! 83 ?A-!ieladel 0 ~lu!Za~del w e '1d8l eP :?letoedsel e!l es e!nqaJl '!lolq6eleju! !ww 9s e 3 .dull !eurnu ap~etdas ' B J ~ u * U!P ~ '!S pseatbtu!leu yo elnqel) nu ( w 3 ! p ! ~ e!jwB!lqo ptseeow 8)oedsel es nu poop 'n!lolu6!lqo J W ~ ) ~ l a d l l 6 olqel '?l!qesoe~ e ~ ~ ~ n 0 q l0 n~ ~ ~ etsa el!^ ~ - ep 2 id s o d e l un '!Flu! leln~ etu!zeld nu lldoo un nws un 1emue6 u!p le ep welo!,eueq 8s Walt, p e p solndnjos u? !?o u1llb e!nqeJl '(l?\s~?h u? e u e ~ e d ) ! J n W no lwwln !9 ewoldu!s elew!ld e( ap leo~ldae!nqall ' !!iog!qnS el h!lue~ald nlUI no aeuepeSQ eP e!lo*eld Jep 'nldu!s epao, elsa @eduelv .Jolywln Inluewelel, 10d eS 'el!qesu*s!~u! pehep lad ( B ~ ! ~ U O J!fwulln ~ ps ose!nwp PA 'sns !ew e s ! l w p elewo)dwts nes iue!6u!~el*uu e!tmlu!eldns . 0 wlw !ew) e!ep !jtjur!s 1 8 33d!16 !jep~e ps uhnel lie nu.poea !!bo11dw03 led8 qoep 'qw!yos. uj .!~ud!lB lo1!6nl!~ eldnse elueledou! l o p i luns 83 nlwed 'eo!lo!q!lua /I e! es ys I!WUI else : ~ i u e W ~a1 m 1z p e ~ d o . , ; . a ~ ~ u t . i % + ~ ~ 4w ~eeleg~ww enler h ~ d .p ep e ! ~& n p p (pLedr es nu ys a e l e q ~ d quawqldgs o ep utind !ew u l 'lue!oye u!hd !ww else u~e$~nf$ull !iwagl) yppo ede !ode !i8ulnt 'elecw e p nu 'nldw!s elled !$ep 'elm )uewe)sa lsem n 3 pmBu!( o 'wol ep ~o!qo!lepseqwd !nun fnlnufiuoo yelo nes 1en6u!lqns'(6 Q * L 18!I@) qiwu!w!p e m w ! ~ !jeund 'elem =~eqwd un-qu! :e)aiel 6saiu1uee~ u? ewe16 2' I, :equ~elnd mop ui w d s v o ~ d tQ m n d ?A .epneU ease p u p 8lep ele3e!l ep !iaq ,I-as . puewooel eleo ed 6016 '!ad116 1nug6ealeasepe pieUI ep loigdel o!u(tz !$Aunouoo 'l!bgp ul 0. .deo ep loillelnp e !6 !!le$elow w ~ ~ l l o d w i e!n)r\sum e l m plweop o el!Aa e ap unq m1!1w gu!~ldse p u ! W !9 1en)uene !jenl !WW a . u n eugwy 6016 un 'sznqe e plq1 '!9 snld u ! t 'e~qle!aede 'q1ed!l6 e!wep!de ep 10lep80!led8 !~nzwoau ?lg)

!ow puswooel p~ .eleu!xol !iwurur!le ps !Q lnowurots nu gs pln!e FA 'o!uol pu!!, l d n q 6 e l lseoy .el!z !!8ellu! ~nslnoleded epwnsuoo !4 eleiu, no plu!le,e~d ep euolnpu? leplwo !lnlngq eunw '(1nyede~6 'eleoouod '!pup1 'lefunllqd 'qdweo 6 ! ~ o o ~ ol!odntm) w eledswold elonl, !9 own6el 'edns ewp !@un qk!ieundns

'

'

besepe !ww leo eeleslenelt el!uled elseeoy ep pwlol qns e!oeuJej el eo!pmo~wgelede~d ep .ne!peuoa d!t ~ ~ 0 3 !kqo 8 'lei!z l n d w u~ pis!^ 0 ed !lnlpo!d 8-9 :phoepe ea!leruoJa &em op seiwrue ' qlnedwo o pu!kq6q 9le1o eleo ed nes ' ( ~ q w qns !~ un 'el!lquolq !leloelu!zep qrr es !$ +seu !ief&ap qoceedol es as qs pugsQ1) len6u!l/qns i8dsogld P A pS 83 '!Z ed 1 1 0 oNnU_!eU ep W W ~ U ~ 16 m d pi^ @p k ! r d ~ l ep 6w 009 ! k 'e~eolno el :~olese lndw!) ~ !$ qwes e ~ d s 'zugld qdnp 'e$eulul!p :K ed !lo nlled u ! el0 ep tz u ! n!zeuBew ep uo! ep 6llr :un!ep !nlno!w ~eledeou! el yIweu!w!p 81 pugd ep 80 u!p !Lefq ;pq!sod pp:, PW 1 3 ! i ~ .wol ep H!lnSu!l o !B elmw ep pln6ufl o 'qlqdswold elwoe!! u , 'eslaots ~ d s l l o l delwcmuod ep ons elaural ep epqtpmt o el ep e m e z !je6ngpe 'plws no elmu leyed un-llu?uelod ep !lnSu!l p o p o' ' el 810 ep vep w n e z e m g es qs lesgl ! t i eo pdna !!z ed (du!lelald

Productia, importul si exportul mondial de nliere in anul 1991

,

Prdircfia global5: confirmam ceea ce am publicat In februarie 1993: 748000 t din 10 jari considerate i n statistics MinisteruluiAgrlculturii din Statele Unite ale Americii, adicH 2 % mai mult decit in 1990.1Pe P r i situat(a r e prezintH astfel: '~ermanla:do$ cste dintre cele'l0 tHri luate in considerare ca "produ<&toaren, ea este un mare importator (89000 tone in 1991) la oproduc$e de ordinul a 20000 tone, statistkilg dln fosta RDQ practic nu exist&, ceea ce conduce la inexactitateadatelor prbblemei. Ckgentina: Produc!io 4 0 0 1 . Export& mai ales i n Statele Unite, Japonla $ Germania (aproxirnativ 39000 tone). . Austraib: Produotie 24000 tone NumHr total dc stupi: 420000. Export: 12000 tone. Brazilia: Producfieaproximclllv 40000 tune (-5 % d h cauza secetei). Numar de stupi: circa 2420000 (createre de 67000 colon~l p&an), Consumul casnic: 43000 tone in medie pe an este deci mai mare fa16 dc consumul din anii defiaiiari. lmporturile (Uruguay gi &gentinah sunt in creqtere cu 2 9 96. Canada: Productie: 35000 tone (+6 % fatA de 1990, dar conform mediei anilor 85-89), NumBr do st up^' 565000. Export: 8000 tone. Import: 538 tone. China: Productie i n jur de MOOOO tone (in 'cregtere cu 75 % fav de 1981). NumHr de stupl: 7000000.Export: 90000 tone. Japonia:, Producjie 4500 tone n I ( sclidere cu aproximativ-rn % fafa de 1990). NurnHr de stupi: ' 250000 (stationer). lmporturi 69000 tone (+29 % fat& deQ990). Mewlc: Produotie 52000 tone (+32%) 'in majoritate exportat& (prq intre 0,96 qi 1,103 USNkg). Oonsumul intern in cregtere. U.S.A: Produqie 100000 tone (in c r q b r e cu 10 % fz@ de 1990). N u d r de stupi: 3200000. lmporturile (36000 tone) sunt cam de 10 ori mai mari fat6 de exporturi (aproximativ 19600 tone). TArile din fools URSS: i n 1990 produqia era de 2 7 h tone, din care'doar 17000 tong 'aufost exportate. Pentru 1991 nu avern cifre. .
I

freducere din A B E I U S ET F L E U ~ S nr. ,717994 de Ulians BRROtEAN

Influenta hranei suplimentare cu vitamina B1 asupra condifiei si dezvolttirii albinelor

Annu Krol
Rezumal
.
~

Exporienfa s-a deafHpurat 'intre anii 1989-1991 E II Pukawy. Sau folosit p e t n i studiu 16 colonii, 8 l'uate,in experientli qi 8 martor. Coloniile martor au fost hrAnite'zilnic cu sirop de zahar, indozti de 0.5 1 .(1:1) per colonie. Siropul a f~ostadministrat in ultirnete 10 zile ale lunilor aprilie gi august. Coloniile utilizate in experiment au fost hrHnite cu acelagi sirop dar cu un adaos de vitamina BI (200 mg/10,5 I). Nu s-a .obse~atnici o influent6 considerabilA a vitaminei asupra gremtii corporale, lung~rnii trompei, lungimii gi lgthnii arlpilor,, indicelui cubital 91grosimii tergitelor 3 pi 4. Totuqi s-a constatat cA i n coloniile din experiment s-au produs in lunile mai, iunie pi iulie rnai mult puiet (cu 40 %), mai rnulta miere de rap$&(cu 45 %) gi mai mukH mmie de hri~cH (cu 30 %), comparativ cu cokniile martor. in plus, plerdenle din timpul iernii au fost cu 20 % mai reduse la aJbinele ecloz~onate in cele dou6 decade ale lunii septembrie.

Traducerede UllenB RET TOTE AN dih volumul ANALELE INSTlTUTULUl PENTRU A P ~ C U L T U M din Pukawy-POLONIA

APICULTOR~ ---I.IT, -

PARFUM !$I CULOARE (I)

1Smilie gi Murin POl'F~!CU*DICUI,lBCU ,
So povoste~te in rnitologia roman6 despre o zeQl a florilor gi a prirnlverii, nurnitH Flora, identiiiCatl cu Chloris in rnitologia greacl. Ei ii datorlrn parfurnul si culoarea florllor, dulceafa mierii, ispita frurnosului din no1 pi din tot ce ne incor;: ~;lr5. Se ~ls\decH " b a r fi dat oarnenilor rnierc. ;c albinc + I sernlnfele tuturbr florilbr, primlte in dat .IL' la sotul ei. Favonius". 0 legenda spunea c L 1 "prln atingerea unei flori cu seminfe dtirute de ea, luho Car fi zHrnisllt pe Mats singurl, fgrl ajutorul hiJupiteC,Serblrib celebratein cinstea ei purtau numcile de 'r~18ialla".'' '- "-Mai mari sau mai & a ! , cy/rnirod adormitor ori 6u ,forma si colorit ferrnec-t, florile ne insofesc toate-momentele de s6arnii ale vietii ~ h k flori e sunt folodte k~prepararea ceaiurilor medicinale $1 toate sunt vizitate de albine pentru nectarul gi polenu1lor". Si de-atunci de c l n d legenda abia se infiripa in rnintea gi-n, sufletul plln dB intrebtiri al ornului, "GrBdina noastrti-I o povestel de cum inrnuguresc copacii...lcherndnd albinele puzderiilsl strlngl 0 - legendti popularl arorne pi nectar"." rorn6neascH ne dsapi3nH disputa pe terna culorii gi rniresrnei. "Cich i r i vrernea de dernult, chnd bunul Dumnezeu a fBcut florile plmlntului-gi le-a fnzestrat cu culorile gi rnirosul pe fiecare, busuiocul a fost orhduit sil aibH floarea ragie pi frurnoasH, ins& fHrH mirqs, iar pe bulor I-a dHruit cu floricele rnicl, albe $i cu rniros plHaut. $i-a inceput bujorul a se mlndri cu rnirosul s l u blthndu-gi joc de busuioc. Si-i zicea. bujorul: - Eu sunt rnai frumos ca tine. Mirosul rneu place la oricine. Abinele toete vin la mine, tar fetele r n l poartH in cosi!e, rill 'ingrijesc pi rnti sHdesc in ~HdipQelo lor, pe chtl vrerne tu e$ti u r l de toti'. CInd vine soarele cu rnhnglierea lui, "rnerii gi gutuii-n floarel de parfurnuri, fac risipti,/ bhearnti fluturii qi. albinele,l rnusafiri in, orice clip&" Ele "adunH toate culorile, din toate locurile, gi albul gi' galbenul, gi xogul, gi verdele, toate cul6rile, din toate zilele, dm toate verile, gi primfiverile, din toate anotirnpurlle le adunl yi la prefac in miere..."" "Albinele sunt sufletul verii, ceasornicul clipelor de belgug, arlpa piinti de d r g a parfurnurilor care ss revers&, inteligeqa razelor ce plutesc, murmurul .:rnimlor ce dpeso, c i i r ~ h - vilzdullului ~~i c.,~c se

I
I

'

'

...

''

odihnqte gi se alin8... Pentru cine le-a cunoscut, lj~ntru care le-a iubit, o varH fHrH albine i se pare tot a],:! de tristl gi searblclH cd o prirnavarl fHrH ciripit dc pHsari gi far& flori"." "Ce fericire sk te , rhgfefi" In grHdina loj forrnecatl!' Florile ne qteaptH "viu colorats $i, Pi*..~spHt parfurnate pi cu rniere pe buze". Parch ar fi la o "paradH a, rnodei". Dornnigoarele astea cochete, care schirnbti toalete duph toalete, se roagh de pAmlnt sH, rnai adaste vara. C i c l pe argith se fac palide ca ceara'." Im de nu ptli unde s i faoi escak i n cA16torla ta, "te invatli vrednicb albin8': " ~ i r e s m e$i culori puzderii" ti se vor aqterne;n kale $i7n suflet, c l t anul clipa ti se va pHrea ei te vei lega cu ~ e ~ n i c i a ' . ~ ' Va fi o frnplotire sornnoroas& de rniresrne gi albine"O' Patfurnul gi culorile vor prinde i n buchetele lor inconfundabile ciorchinii de flori albe ai salclrnilor sau galbenul verii in crengile teilor, rozul gi iiliachiul pomilor fructiferi sau bepa de nuante a prirnhverii. .'Mirosul florilor de salclm""' este perceput in toatti splendoarea sa de Eugen Barbu, in prezentarea prin contrast a rnizerie~ ornenegti ~i a sHrb&torii naturii: "0, frurnos rnai era prirnhvara cBnd albea Cufarida de flori de salclrn.l $i rnirosea, # rnirosea... Mahalaua rnirosea toatti a liliac $ia s a l c h . $i era Frnprejur un aer bun de prirnHvar8, cllldq, abia incropit, tot ai fi fHcut bine gi'ai fi rb". $i prinosurile din fa!a altarului erau din 'YrunzH proappHtH de se~clrn".'~ "Ce rnai prirnftvarl! Plesncau florile de saldrn $i toatH groapa era verde, verde... Pinspre rarnpa g~noiergor ciidea un rniros greu de flori de salclrn, dulce gi parsiv",'2/ intr-o "zi de varl... o pldurice de salclrn irnprlgtia pe ulQ6rniros de rniere"13/gi-ntr-o scriere de-a lui Marjn Bucur. "Salc6rnii cu rniros dulce" I-au inclntat gi pe Erninescu gi si au fost cihtati i n nuvela "SHrrnanul Dionis", tlinuind ctirtirile eroului '7ntr-o vioaie gi rnelancolicl urnbrii". lV DatoritH efortulu~ ornului "pe ulifele satului PAulefli au nlvllit salclrnii; s H bucure rnireasrna lor tare..., sH cunoascd toti oamenii gustul dulce si 1 omat at rnierii".'"

'1
I

4I
i

1 '
I I

I'
I

I/

I!
1:

1
I

'

I(

l1
It

I
I

I:

'1

I
I/

"Abia ihfloriaed gi caroWe lor puternic mirositoere atrHseserH tofi etupii satulul. Dealul era . plin de zumzetul albinelor. Prin r&pi fdseaerH plants$ salclmi care rHsplndeau gi ei un parfum ame?it~r~.'~' $i fiindcH amintirile nu no cbaH nici un bnn, ne place sH ne IHsHm dupi de uri vis cu o "casi qi grain& b&trhneascH, tamAiat6 de miroaul florilor de salclm". Sufletul n i se "umplu de mirosul ciorchinilor florilor de ~alclm".'~' U d r l n d - u pe Ligia Tomga i n "Fantezie tle varH" n-o sH ne surprindH o m i d contesiune de marimma pi suplelea unui titlu: ."cam bunicii avea mireasmi de ~ a l d m " . ' ~ E' $i firesc, din moment ce pe hornul casei ge ridica ?urn de salclm din cbturi padumaten, un cintec s ~ b t i l " ~ 'de mlngliere -pentru o amintire scumpH gi plerdutH pentru totdeauna. $1 fiindcl tot veni vorba de ''irecute vremuri" qi oamenii ce de acum sunt ode qi uloale sB; mai zHbovim o clip6 pe-o paginH de-a lui OdaviBn Stoica $i d savurHm "de-ale gurii din badni". Se Tnt8mpla d fie i n r a r e de Jos a Moldovei": Ospep la pHdurari fiind, naau fast inceputul cu miere de albine~ in fagure strHveziu ca un geam de catedralk mirosind a floare alW de salclm scuturatti peste o dragoste nouH, .p&ne frllmfintat6 de filing de grlu amHut de fete mari gi-mpletite-n colaci qi cu-n vin zurbadiu, o zghiharh rHtticitH-n iume fHrH intoarpm, cHci iubiti de toti ca o otfanii, cum zic huqranii, "zghihara nu face lirnba oase $ 1nici capul doage". '07 DupH o a$a agapl, mLirturisegte chiar autorul, "mHnnegurasem, mLi a@sa un niiduf, mH aimteam gubred si bgtrln: fir-ar al dracului q a cti n-am intremat cu ce phine de casH mai rHmHabse gi cu ni$te miere albH de eeldm i n care am inmuiat gi cu o can6 de 18pte proespHt". $i eu pHcHtosu1 de ,mine, simt apunhnd aceate cwinte am "o primHvarH-gurH", o mireasm&n suflet din '7ngHlbenRele romaqe" $ i, u n via i n culorl cum numai eu il pot a ~ e a . ~ ~ ' SH .mai spun6 cineva cH nu e viqa o culoare $i-o mireasmi%!' De n-a avut-o plnH acum sHqi facH prieten un stupar sau gi mai bine ar fi $6-pi aducH lPngH cas& buduroaie, sH impodobeascH dealurile de IAngH el cu salcimi. lar de n s gHsi fir plHp&nd de salcfih, sH caute un aitul~gimai s w w , de tei, o aRH minune-anume date de Domnul pe pHmint pentru albine, pentru sufletol nostru plin de poezia emineacmnH, pentru intllnirile noastre cu visul $i incintarea. "Pulverizat F n soare pi i n vlnt, parfumul teilotA' .I-a ihspirat pe lonel Teodoreanu 'in cQntecul adplesoentin din "La Medeleni". Eroinei in dhenire, Monica i-se ureazH sA fie intotdeauna ~. bun&, c-an visul cu parfum de $i apa fata

avea "somnulwvlntului, fream&tul ploi)ilor, dul-a teiu~ui'~'' I "Licoarea d u b a florilor de teii Cu v i q i umple samnul, d a c s boil Au Horile astea-un har nestins/ De c h d pe fruntea unui zeu au " h e teii inflory "curg' fluvii de mireame' gi noi p r i m uimw explozia de culorl -a w a t ' o parte din curcubeu mai aprospe dB sufletele. noastre. "Sunt in jurul Carpatilor. brluri de brad pi de fag, $i briiuri de oarneni". $ 1 aunt apd miresme2 ce se inaw din mesivele de tel de la... . de vei pune mdna streqina la ochi vei vedea cH "v8zduhul e auriu, limpede qi dulce, 'ca pi cum n cet"", mierea teikr n-ar fi inceput in faguri, cl T l h g i soare. "Eternul psalm" se p o d "din tei i n tei, cu respirafia lor dulce de faguri vechi cu mime nouii". La umbra unui tei instelat de soap, flori pi albine' se mai nagte o dragoste. Fie ea $Lo dragoste pe nedrept alungata de la o curte de ;mpHrat. E cazul printesei Genoveva, caregi gHsegte adHpost fn codru $i hranH din mane str&nsi de harnicele Blbine. PicHtura de miere pe care o dH "MLiriei,sale, puiul pHdurii" ;'avea parfum pi guat de floare de tei qi era clldufH: avea Tnci fn ea

oare el*.^
Cu "miere cu mireasmii de tei gi gust de cireeli s~lbatec~'" ipi ~ 'imbie muqteriii un turc pripeit pe pHmlnturile noastre, baclavagiul Manea

I . A m Balmi, Mlc di@lom mltdogk gr&-, Edntna QtrlntikA. @ucure$tl, l h , p. 158-1W. 2. loa D N prin pf& Edlturn Ion Creang(L BuwrbgU, 1881, p. 9; 3. Al. R.lar, h gradina de luminh, Editura bn CraangB. Bucureyi, 1984, p. 3: 4. Legende populam r n m h d , Edltura Minewa. &Icuragtl. 1981, p. 285. 733; 5 AM Ruse, Vsnuri mki din grupa mare, Edlhrrn bn Creangl p 18; 6. RRPopaaq CBnry cu mew, Edlturn Allxlmo. p. ,81. 201-202; 7. M a r i o ,mrllnch. V k m aJMnebr, Edlhna 'Apimondla, p 3 0 ; 51; 8. Alexandra Ioachlm, CBldtocie HLrll escaI4 Editura I o n Cleanp& 1880, p. 24, 43, 111; 9. Mared D d a c i h poedei sao c&ece despre dntec. Ediftrrn pentru 'Litsratur4 1962, p. ,&51; 10. Ion Barbu. Pqezii, Editurn Albatcwr, p. 87; I t . Paul Candant, Volburl peste ~ . c Edltura . Ion CreangB. 1973, p. 92; 12. Eupen Bmrbu. C3roapa. Editura Eminsscu, p. 130. 177, 271; 13. Muin Bucur. Z l de vara pin8-n seed, Editurn penb Literalurll lSW, p. 5; 14. Mihl Emin-, Prod. Uterahrl 1884. p. 327; 16. H o d Unun, liotacul soarelui, Editura Tinemlulul, 1958. p. 183; 18. Romdua L.6 Tdmcmrii. Editurn IonFrsangl, Buqunstl, 1985,'~. W; 17. Paul Cocrt.nC W p i de kc. Editurn Tinetetu]ul,p. 107, 131; 18. Ugu Tom)., Fande vad, Edihna Facla, p. 3; 19. Q. Poamul fArA f l M r i . Edihua penh WaaturA, 1988, p. 89; 20. h t m Stokm, 00-ale gurii d h bAtr6nl. Edltura SportTurism.. Bwure$tl, 1978, p. 24, 81, 65; 21. larl T.odawnu, La Medelani, Editura p n h u LitemturH, 1967, vo(. 11, p 72, 97, 113; 2 2 Doiru SUIjan. Sma@ri. Editura Juntmea, p.,34, 43-44; 2 . 3 . M.ri. B.rn9. Despre *Ant Edmra Tlnefetulul. p. 17: 24. Oao Bogt.. Tabiotk geografk, p. 119; 25. lond Taodamu, Lorelei, Editura Em~nestu, p. 108. 58; 28.M l W l S.dbwnw.Opera 11, Mlturade Stat pentnr Literabra $ 1 Arta p. 129. 130; 27. Dwnhu Alh.). Frail1 Bozegti, EditurnErnineocu, 1975, vd.11, p. 129. 130.

.
.

v.