RECOMANDRI PENTRU AFACEREA CU ALBINE N 2016:

agrointel.ro 18-03-2016
Creterea albinelor va ntmpina numeroase probleme n acest an, n special din
cauza vremii capricioase care deja d semne s reduc semnificativ producia
de miere, apreciaz Traian Dobre, apicultor cu 200 de familii albine i totodat
exportator de miere romneasc n UE, America de Nord, China i, n curnd, n
Japonia.
Cu 75 ani mplinii i o vitalitate l mpiedic s fie nepstor, Traian Dobre
urmrete fiecare nceput de primvar pentru a observa din timp semnele care
avertizeaz apicultorii asupra unui an cu multe probleme. i, se pare, aa va fi
2016 pentru cresctorii de albine pentru care prahoveanul vine cu cteva
recomandri colegiale, adresate mai ales celor cu mai puin experien n ale
stupritului.
Iat recomandri pentru afacerea cu miere n 2016
1.Traian Dobre recomand n primul rnd controlul la temperatura minim de 1015 C la familiile de albine i corectarea situaiei. Pn la salcm s existe n
capul fiecrui apicultor noiunea de strns, strns, strns, respectiv reduse
ramele din cuib la maxim, pentru asigurarea cldurii i, bineneles, i protecia
cu materiale izolatoare, explic Dobre.
El recomand s se lrgeasc cuibul cnd puietul este inclusiv pe rama de la
doag i de la diafragm i este trecut dup aceasta. De regul, pentru familiile
slabe pe 3-4 rame, lrgirea se face abia la salcm i nu prin spargerea cuibului,
ci prin adugarea de rame n spatele cuibului, mai explic, puin mai tehnic,
apicultorul prahovean.
2.Asigurarea de hran bun dac de cules nu exist, de recomandat miere de
rapi sau de salcm c i asa nu se vinde () Cercetrile demonstreaz c
siropul furnizat cu mari eforturi, indiferent de cine, nu prea ar fi recomandat,
viznd i degradarea albinei, este alt sfat de primvar pentru o stupin
sntoas.
3.Tratamentele de primvar sunt obligatorii! Atenie c albina de iarn este
vizat i de aceea cere tratament mai dur ce poate duce la diminuarea efectivului
de iarn , i aa foarte slbit, spune apicultorul din Prahova.
4.nainte de a pleca la rapi, informai-v precis cu ce au tratat fermierii acolo
unde vrei s v deplasai. Anuntai oficial la primrii sosirea n zon!
5.Facei-v rost de butoaie deoarece puina sau mai multa miere ce o veti
extrage este bine s o depozitai asa cum se fcea pn prin anii 1995. Preurile
oferite la nceput de sezon vor fi foarte mici, mai ales cele oferite de firme care
au valorificat toat iarna la greu ce s-a gsit prin magazine, dar nu miere
romneasc, ci miere de slab calitate i alte cocomrle, mai spune Traian
Dobre.
1

RECOMANDARI:
Fale mai bine ceai din plante i sa nu lipseasc izma 1 la 1 cu zahar adaug
protofil 18 ml la 1 litru i le ajuta foarte mult att pt stimulare ct i ca tratament
inpotriva sporilor de neosema i fa sta de cel puin 3 ori iar siropul care l ai l
poi da simplu sau cu protofil
direct n hranitor til ia sigur dar dulcofructu e un sirop gros de completare albinele
se stimuleaz cel mai bine cu sirop de zahar 1 la 1 fr nici o invertie i e mai ok
asa.
eu am folosit sirop 1/1 apicompllex si protofil si rezultaatele sunt foarte bune !
familiile au explodat pur si simplu anul asta ca de fiecare an !
Deoarece vremea nu ne permite s umblm la albinue, trebuie s facem turt
proteica, s le stimulam puin mai mult. Am pus n malaxor tot ceea ce trebuie;
capaceala adunat de asta var ,lapte praf degresat, protofil, nelipsita ctin
dat prin bleder pn ce devine o pasta, apicomplex i nelipsitul zahr pudr
care este adugat pentru a - i da turtei consistenta dorit!

PREPARAREA TICTURII:
La o concentratie de 20 % propolis aia nu mai este tinctura...este alcool
colorat...parerea mea...NICIODATA nu am facut tinctura sub 30 %...acuma stii
cum e vorba aia,ai clientii asa cum ti-i educi...!!!
Vin cu o rugminte pentru un coleg de - al nostru, mai timid zice el, care nu vrea
s - i "pun acalii "in cap ( l - am citat ).i este ruine s v pun o
ntrebare. ...are un stup care are diaree i v cere sfaturi. ...zice c e doar diaree.
...va mulumesc n numele lui!:
Trebuie sa muti acea familie intr-un stup curat,sa pui alte rame (ai grija ce faci cu
cele scoase!),apoi sirop cu protofil.
mi place Rspunde 1 14 martie la 18:44
Han Gingis in caz ca evorba doar de diareie ajuta familia sa faca un zbor bun,
intr o zi calda ridica podisorul si pune un geam in locul lui dupa care le hraneste
cu un sirop facut cu ceai foarte concetrat de pelin si su de ceapa, ajuta mai mult
decat altceva
PREPARARE PROTOFIL:
Datorit costului ridicat al achiziionrii protofilului, (pn la 40 de lei 0.5l, m - am
gndit s - l fac eu, acas.
Am gsit o reet care a fost testat de ali apicultori cu experien. Am folosit
cte 70 g de mueel, coada oricelului, glbenele i suntoare, cte 50 g de

ment, cimbrior i busuioc i cte 40 g de tei i pelin.

Plantele , au fost culese de mine, asta var de pe cmp, nu pentru c nu a avea
ncredere n plantele de la Plafar , dar vreau s fiu eu sigur c pun ceea ce
trebuie la protofil. Dup ce am mrunit toate plantele, le - am pus ntr - un
borcan mare, de sticl, peste care am adugat 5 l de alcool de 70 de grade. Cei
care nu au, pot cumpra de 96 i - l vor reduce la 70, adugnd 0. 37 l de ap
distilat la l de alcool.
Am acoperit borcanul, am dat la ntuneric 2 sptmni, amestecnd zilnic.
Din 5 l de alcool, mi - au ieit doar 4 l de protofil de 64 de grade. Din plantele
care au rmas, am fcut o infuzie de ceai, s reduc protofilul la 40 de grade.
Protofilul, l - am adugat n ctin, care a fost iniiat dat prin bleder i mpreun
cu celelalte ingrediente am fcut turta proteica pe care o voi administra azi,
fetelor mele iubite!
LUCRARI MARTIE:
Luna martie, prima lun calendaristic de primvar, se caracterizeaz printr-o
vreme n curs de nclzire, dar deseori foarte schimbtoare. Nu sunt puini anii n
care, n luna martie, ninge i temperatura scade sub 0C. Oricum, ziua crete
pn la a fi egal cu noaptea, iar condiiile de clim fac posibil apariia primelor
flori n special polenifere (ghiocei, brndue, viorele, urzicua, cornul, aninul,
ulmul de cmp salcia cpreasc i zlogul) fapt ce contribuie la o bun stimulare
a dezvoltrii familiilor de albine.
Dezvoltarea coloniei de albine este dat de creterea raportului de albine
tinere n defavoarea celor btrne, creterea puietului pe un numr tot mai mare
de faguri n funcie de prolificitatea mtcii i a gradului de acoperire a fagurilor cu
albin. n aceast lun, puterea familiilor difer, dar n general le putem aprecia
ca familii puternice pe acelea care au 7-8 intervale ocupate de albin, familii de
putere medie cu 5-6 intervale, iar cele de putere mic sunt ocupate de albin pe
3-4 spaii. n aceste condiii consumul de miere crete la 2,0 2,5 kg.
n luna martie apicultorul trebuie s aib n vedere urmtoarele activiti:
stimularea i supravegherea zborului general de curire (n regiunile cu
primvar trzie). Odat cu supravegherea zborului se noteaz toate strile
anormale care exist, prin aprecierea zborului la urdini, a semnelor de boal
(fecale la urdini n cazul nosemozei, albine care se deplaseaz anormal n cazul
acarienilor). Zborurile de curire intense i energice le fac numai familiile
puternice i sntoase care au o activitate normal i o dezvoltare pe msur.
Abundena albinelor care au polen n coulee i vin la urdini denot c n cuib
exist mult puiet.
efectuarea reviziei sumare de primvar, n zilele clduroase cu peste 13C,
cand se verific prezena mtcii i starea general a familiilor de albine i se
execut o serie de lucrri pentru o bun dezvoltare a acestora: curirea
fundurilor de stup, ndreptarea familiilor de albine orfane, unirea familiilor de
albine slabe, completarea rezervelor de hran la 6-8 kg pe o familie de albine,
uscarea materialelor izolatoare, strmtorarea cuiburilor la familiile slabe i mijlocii
pentru meninerea cldurii;

 un control mai amnunit (revizia de fond) poate fi facut numai dac

temperatura exterioar atinge 20C i nu exist vnt. Se apreciaz cantitatea de
puiet, hran i modul de repartizare, se constat prezena i calitatea mtcii
observnd puietul de toate vrstele, se cur fundul stupului i se strnge cuibul
la ramele cu hran si puiet acoperite de albin. Familiile de albine nu trebuie sa
fie descoperite mai mult de 10 minute;
Completarea proviziilor se poate face cu rame cu miere de la rezerv sau de la
familiile unde se apreciaz c exist un excedent;
innd cont de faptul ca sunt necesare 40 de zile pentru a obine o prim serie
de albine culegtoare, n scopul intensificrii creterii de puiet pentru
valorificarea culesurilor intense (rapi de toamn, salcm) se trece imediat ce
timpul se nclzete la stimularea familiilor de albine cu sirop de zahr 1:1,
administrat la nceput n porii de 0,15 - 0,25 litri n funcie de puterea familiilor i
pe msur ce timpul se nclzete la porii de 0,3 - 0,5 litri/ familie la intervale de
timp de 4-7 zile; pentru combaterea nosemozei, siropul poate fi preparat cu
Protofil 17ml (o lingur de sup) /litru sirop.
tot n scopul intensificrii creterii de puiet pot fi administrate turtele proteice cu
aprox 10 -20% polen din propria stupin (recoltat de la familii sntoase i
conservat corespunztor) mai ales ncepnd cu a doua jumtate a lunii martie
cnd zborul de curire nu mai poate fi periclitat din cauza timpului nefavorabil.
asigurarea apei la adptor n care poate fi dizolvat o cantitate de 5g sare/litru
ap;
formarea de familii temporare i ajuttoare cu mtci de la rezerv acolo unde
este cazul;
aplicarea tratamentelor necesare mpotriva varoozei i dac e cazul (mortaliti
sau stri anormale fr cauz aparent) se recolteaz probe i se trimit ctre
analiz;
instalarea unei familii de putere mijlocie pe cntarul de control;
luarea de msuri pentru prentmpinarea furtiagului;
reaezarea stupilor pentru a beneficia de cldura soarelui nc de diminea,
asigurndu-se prin aceast msur stimularea activitii de cules i de cretere a
puietului;
-Sursa: aca punct org punct ro
Metode diferite de inmultire a familiilor de albine:
Posted on 25 noiembrie 2015by priscarul
Schimbul de faguri cu puiet ntre famliile de albine puternice i slabe nu
reueste sa mentin echilibrul n familiile puternice dect pe o scurt perioad.
Mtcile hrnite bine n timpul culesurilor de ntreinere ce apar n a doua
jumtate a primaverii i regimul de cldur creat de apicultor, se iau la ntrecere
cu oatul ajungnd s depun 1500-2000 de ou n 24 de ore.
Roirea artificial prin stolonare
Formarea de familii noi, folosind roirea artificial prin stolonare este una
din cele mai uoare metode de nmulire artificial a familiilor de albine. Astfel
este asigurat sporirea produciei de miere i cear prin meninerea n stare

activ a familiilor puternice. Familia care acoper n total nou rame (apte cu
puiet i doua cu miere i pstur), se consider puternic i predispus la roit.
Pentru formarea de familii noi se procedeaz asftfel: din fiecare familie puternic,
predispus la roit, se ridic la fiecare 7-8 zile 1-2 faguri cu puiet capacit i
albinele care i acoper avnd grij s nu fie ridicate mtcile familiilor de baz.
Cu aceti faguri se formeaz roiori cu dou rame cu puiet i dou rame cu
miere i pstur. Familiilor nou formate li se d o matc mperecheat sau o
botc cpacit. Dac familiile nou formate ntrzie n dezvoltare se mai ajut cu
albine tinere i puiet cpacit de la familiile de baz.
Roirea prin stolonare cu mtci mperecheate
Se practic de primvara pn toamna. Aceast lucrare se face ntr-o zi
clduroas i linitit: din 2-3 familii puternice se ridic 2-3 rame cu puiet cpcit
si albinele care l acoper i se adaug de o parte i de alta cte o ram cu
miere i pstur. Dac albinele nu acoper ramele cuibului n familia nou
format, mai pot fi scuturate 1-2 rame cu albine de la alte famili puternice, cu
atenie s nu fie ridicat i matca familiilor de unde s-a luat albine. Urdiniul se
strmteaz lasnd loc doar pentru circulaia a 1-2 albine. Seara li se d cte o
matc mperecheat n colivie, care trebuie s aib orificiul de ieire umplut cu
erbet de zahr sau o foi de cear. Dupa 24 de ore se nltur colivia din cuib,
dac ntre timp matca a fost eliberat de albine. Cnd aceast metod se practic
toamna roii se formeaz mai puternici, prin ridicarea de rame cu puiet de la mai
multe familii puternice.
Roirea artificial prin divizare
De o parte i de alta a unui stup cu familie puternic se aduc doi stupi
goi. Se mpart fagurii cu albine, puiet i provizii i se trec n cei doi stupi fr a
ine cont n care stup a fost trecut matca. Stupul golit se nltur, albinele
culegtoare se mpart aproximativ egal la cei doi stupi. Aceast lucrare se
execut n timpul zilei. Seara se d familiei rmas fr matc o matc
mperecheat sau nemperecheat ori o botc cpcit. Familia fr matc se
cunoate dup nelinitea albinelor. n urmtoarele zile stupi se distaneaz
treptat pn vor ocupa locurie definitive pe vatra stupinei. Dac albinele
culegtoare nclin s populeze mai mult o familie, stupi se misc n aa fel pn
se observ aceeai circulaie la ambele familii. Perioada favorabil pentru
utilizarea acestei metode este atunci cnd familiile sunt predispuse la roire dar nu
trebuie s se atepte pn la intrarea lor n frigurile roitului.
Roirea artificial prin mutaie
Se scot 1-3 faguri dintr-o familie puternic. Faguri cu puiet si albinele ce-i
acoper i matca. Se trec ntr-un stup nou. Cuibul noi familii se completeaz cu
faguri cldii de o parte i de alta a ramelor ridicate din familia puternic i se
aeaz pe locu familiei puternice roite. Stupul vechi se duce n al parte a
stupinei. Albinele culegtoare i cele ieite din familia puternic mutat pe locul
nou, vor popula n curnd roiul. n seara aceleai zile se va da o matc sau o
botc familiei roite care vor fi primite usor de albinele tinere. Roirea artificial a

famililor de albine are nenumrate avantaje i este de preferat naintea roirii

naturale, aceasta constituind un factor din cele mai importante n sporirea
productivitii stupinelor.
Roirea artificial intensiv simplificat
Baza acestei metode de roire const n provocarea frigurilor roitului la la
1/3 din familiile de baz i utilizarea botcilor crescute de ele pentru formarea
roiurilor prin stolonare. ncepnd din primvar familiile din stupin se mpart n
dou grupe:
a) O grup destinat nmulirii de aproximativ 1/3 din numarul familiilor din
stupin;
b) Grupa familiilor de producie, acestea sunt si familii ajutatoare ale celor
destinate nmulirii, format din restul de 2/3 a numarului familiilor din stupin;
Familiile din grupa de nmulire sunt alese n asa fel nct acestea s aiba
caliti deosebite pentru prasil: produc mult miere i cear, sunt rezistente la
boli, blnde , rezistente la iernare etc. Fiecare familie de baz din grupa de
nmulire va avea repartizate dou familii ajuttoare. Cnd afar timpul este
frumos i familiile ocup bine 7-8 faguri din care 5-6 sunt cu puiet, atunci se
ntresc familiile destinate nmulirii cu cte doi faguri cu puiet cpacit si albinele
de pe ei, cte unul de la fiecare din cele dou familii ajuttoare. Pentru a prinde
mirosul celorlalte albine fagurii cu puiet i albine se las cteva minute la civa
centimetri de ramele cu albine din familia de baz, apoi se introduc n mijlocul
cuibului. Aceast activitate este bine s fie fcut n perioada nfloriri pomilor
fructiferi i a salciilor. Atunci cnd ridicm fagurii cu puiet cpcit i albine este
indicat s verificm dac matca se afl pe rame, cci ea va fi ucis n familia
destinat nmulirii. Peste 5-6 zile se repet operaia, dar de data aceasta,
numai cu puiet cpcit, fr albine. n locul fagurilor cu puiet ridicai familiile
ajuttoare primesc, faguri cldii. ntririle cu puiet i albine se fac pentru forarea
familiilor de baz destinate nmulirii de a intra n frigurile roitului.
Cnd n familiile de baz apar primele botci cu larve, se formeaz primii roistoloni: se prinde matca i se introduce n colivie dup care se ia un fagure cu
puiet si albinele ce-l acoper i se trece ntr-un stup gol unde vor mai fi adui
nc doi faguri cu puiet si albine i doi faguri cu miere i pstur care vor fi pui
la marginile cuibului nou format; cei patru faguri se iau de la familiile ajuttoare.
Noii familii i se strmtoreaz urdiniule la maximum un cm i se duce pe un loc
nou n stupin. Se supravegheaz eliberarea mtcii i n msura dezvoltrii se
lrgete cuibul cu faguri crescui, i artificiali. La 6-7 zile de la formarea roiuluistolon, atunci cnd primele botci din familia de baz sunt cpacite, se divizeaz
fiecare familie de baz destinat nmulirii n trei si se realizeaz o nmulire de
100% , sau n patru pri i nmulirea va fi de 133%.
Din familia de baz se formeaz trei roi stoloni astfel: se aeaz trei stupi
goi (de preferin n forma si culoarea stupului, ce adpostete familia de baz)

lng stupul cu familia de baz, fagurii cu puiet i provizii se mpart egal n cei
trei stupi goi adugndu-le cate o ram cu miere de la familiile ajuttoare.
Fiecare roior trebuie sa aib 1-2 botci. Se strmteaz urdiniurile la maximum
un cm. Un roior se duce pe un loc nou n stupin, iar ceilali doi rmn pe loc.
Albin ele culegtoare se vor mpri la cei doi stupi cu roiurile rmase pe loc. n
urmtoarele zile supii se vor deprta zilnic cu 10-25 cm pn vor ocupa locurile
definitive din prisac. Astfel din cele trei familii (una de baz destinat nmulirii i
dou ajuttoare) au fost abinute patru familii noi, formate din familia de baz,
asfel c la sfritul lucrrilor au rezultate ase familii.
Polenul
Metode diferite de inmultire a familiilor de albine
Propolisul sau cleiul albinelor:
Posted on 18 noiembrie 2015by priscarul
O substanta rasinoasa cu aroma pronuntata folosita de albine pentru
astuparea crapaturilor si izolarea daunatorilor patrunsi in stup, care nu pot fi
evacuati.
Contine rasini vegetale, ceara si uleiuri eterice. Deveine casant la
temperatura scazuta, punctul de topire este 60-70 celsius. Este solubil in alcool
si eter. Culoarea variaza de la brun-deschis la brun-inchis. Propolisul este de
origine vegetala, cules de albine de pe diferite plante este adus in stup dar nu
impreuna cu polenul. Exista o serie de arbori si arbusit, pomi fructiferi care
produc rasini si anume: ciresul, plopul, castanul, bradul, molidul etc. Rasinile
constituie partea principala din care este format propolisul. Albinele culeg aceste
rasini in special toamna in lunile august septembrie pentru ca atunci e nevoie
de propolis in vederea pregatiri pentru iernare. Cel mai intens cules are loc in
zilele calduroase, pe la orele pranzului. Recoltarea propolisului se face in lunile
de sfarsit de sezon.
In tecut propolisul era folosit pentru lustruirea lemnului, in special pentru
viorile Stradivarius. In medicina era folosit pentru vindecarea ranilor, tratarea
negilor si bataturilor. Astazi este folosit in medicina umana cat si cea veterinara
datorita proprietatilor antiseptice si eficienta treapeutica in boli de piele,
tuberculoza pulmonara etc.
Laptisorul de matca
Propolisul sau cleiul albinelor
Polenul:
Posted on 17 noiembrie 2015by priscarul
Cuvantul polen vine din latinescul pollen si este un alt produs obtinut de
la albine. Albinele strang polenul de pe plante, acesta reprezint o sursa de hrana
pentru ele si este singurul aliment proteic consumat. Contine 12-20% apa, 7-30%
proteine, 40% zaharuri, 4% grasimi si 3% substante minerale. Aceste procente
variaza in functie de specia de planete de pe care este cules. Polenul este bogat
7

in proteine iar proteinele contin aminoacizi. Intr-o legatura de proteina sunt 20 de

aminoacizi esentiali. In polen aminoacizii in cantitati mai mari sunt : leucina,
metionina, lizina, izoleucina, valina si arginina.
Contine vitamine: vitamina C, vitamina B1, vitamina B2, vitamina B6,
vitamina D, vitamina PP, acid folic si substante bactericide. Datorita calitatilor
nutritive polenul a intrat si in alimentatia oamenilor ca produs terapeutic.
Combate anemiile acute, nromalizeaza tranzitul intestinal, sporeste pofta de
mancare, ajuta la micsorarea tensiuni arteriale si sporeste continutul de
hemoglobina.
Folosirea veninului de albine in scopuri terapeutice
Polenul
Laptisorul de matca:
Posted on 16 noiembrie 2015by priscarul
Glandele faringiene ale albinelor lucratoare secreta laptisor de matca,
folosit pentru hranirea larvelor de albine lucratoare in primele trei zile, a matcilor
in perioada oatului si a larvelor de matca in tot stadiul de larva. Laptisorul de
matca este dens de culoare alb-galbuie si are gust usor acrisor. Contine 68%
apa, 11% albumina, 5 % grasimi si 8,94% zaharuri. Este bogat in aminoacizi si
vitamine, acetilcolina mediator in procesul de transmitere a influxului nervos.
Cuprinde complexul de vitamine B (B1, B2, B6), acid nicotinic, vitamina D si
altele.
Scopuri terapeutice
Laptisorul de matca este folosit pentru a trata numeroase afectiuni : boli de
inima, tuberculoza, artrite, bolile tracului digestiv, bruceloza.

Ingrijirea familiilor de albine primavara

Intretinerea familiilor de albine primavara, echilibrarea puterii.:
Posted on 17 martie 2016by priscarul
n aceast perioad creterea intens de puiet poate crea un dezechilibru n
dezvoltarea normal a familiilor de albine, mai cu seam n familiile puternice. i
n momentul n care se ntmpl aa ceva apicultorul trebuie s ia msuri pentru
a preveni frigurile roitului. Cauza principal pentru apariia instinctului de
nmulire este cum am spus mai sus creterea intens de puiet.
Acest dezechilibru se produce atunci cnd n familia de albine exist un numr
prea mare de albine tinere-doici. Acestea nu i pot satisface necesitatea
biologic de a produce lptior de albin pentru a hrni larvele tinere. Astfel de
situaii pot fi prevenite dac lum un numr mare de faguri cu puiet capacit de la
familiile puternice i i punem ntr-un stup unde avem o familie de albinie mai
slbu. n acest fel familiile slabe sunt aduse n starea normal de dezvoltare i
pot devenii capabile s valorifice culesurile timpurii.
8

Din familiile puternice pot fi luai faguri cu puiet capacit atunci cnd n stup
exist cel puin 6-7 faguri cu puiet majoritatea cu puiet capacit i n cuib exist
foarte multe albine tinere.
Familiile slabe pot fi ntrite prin introducerea unei rame cu puiet capacit gata
de ieire n mijlocul cuibului. Aceast procedur poate fi repetat la 8-14
zile dup ce a fost introdus prima ram. Acum familia puternic a oferit puiet
capacit familiei mai slabe astfel c trebuie s scoatem o ram cu ou i larve i
s-o trecem n familia puternic n locul ramei cu puiet capacit. Cuibul familiei
slabe se strmteaz astfel nct albinele s ocupe toate ramele, dac albinele nu
acoper fiecare ram din stup atunci se mai pot scoate 1-2 rame cu ou i larve.
Prin acest schimb de rame ntre familiile puternice i cele slabe i prin
prezena albinelor tinere ce vor aprea n familiile slabe se asigura condiiile
necesare dezvoltrii familiilor cu mai puin albina. Astfel valoarea albinelor nu
depinde doar de calitile transmise ereditar ci i de condiiile de ntreinere n
care se dezvolt larva. Albinele doici transmit prin hrana administrat larvelor o
parte din nsuirile lor.
Perioada de primavara. Asigurarea hranei si hranirea stimulenta
Intretinerea familiilor de albine primavara, echilibrarea puterii.
Ingrijirea familiilor de albine primavara:
Posted on 9 martie 2016by priscarul
Primvara este acea perioad a anului n care i fac apariia vestitorii
primveri, albinele ncep s ias din stup, psrile ciripesc i afar temperatura
aerului depete 10-11C semn ateptat de mult de priscari pentru a ncepe
lucrrile de primvar n stupin.
Prima revizie de primvar presupune curarea fundului, verificarea familiiei
i anume rezervele de hran, dac este o matc n stup i dac aceasta depune
ou i familia are puiet. Faguri vor fi rearanjati, astfel faguri cu puiet vor fi plasai
n centru i cei cu rezerve bogate de miere vor fi plasai pe cele dou latrui. n
cuib vor fi lsate doar attea rme cte ocup familia de albine. Astfel albinele
vor putea s menin mai uor tempereatura necesar creterii
puietului. Strmtarea cuibului primvaraeste necesar datorit faptului c n
aceast perioad cantitatea de albine scade treptat, albinele de iernare mor i n
locul lor vin albine tinere care vor depi n cantitate pe cele care mor.
Stuparii nu se pot baz doar pe culesul din natur pentru c acesta nu ofer
foarte mult albinelor n acesta perioad. Familiile de albine trebuie asigurate
cu hran(miere, sirop, nlocuitori de polen) i vor fi efectuate hrniri de
stimulare similare cu cele fcute toamna, acestea trebui s fie fcute pentru a
stimula ouatul mtcilor. n aceast perioad un rol deosebit n creterea puietului
l are apa, trebuie s se asigure o surs de ap curat n prisac. Spun o surs
de apa curat pentru c trebuie s avem grija ca albinele s nu procure ap din
anuri, bltit i lacuri deoarece apa murdar este infectat cu diferii microbi,
bacterii i microorganisme care pot mbolnvii albinele i puietul.
n urma acestei verificri se va acorda o atenie deosebit calitii mtcilor, n
familiile de albinie vor rmne doar mtcile care depun intens ou nc din
9

primvar i al cror puiet arat normal, compact. Puietul n cantitate mic,

neuniform si cpcit bombat indic matc uzat, btrn sau trntori. E posibil
c n aceast perioad s nu ai mtci mperecheate, doar dac ai crescut mtci
n var special pentru aceast ocazie. n acest caz familia fr matc va fi
unificat cu o alt familie mai slab ca putere dar cu o matc prolifica.
n aceast perioad exist un moment critic i anume schimbarea albinei,
aparita albinelor tinere n cantitate tot mai mare. Dup ce a fost depit acest
prag se poate trece treptat la lrgirea cuibului. Lrgirea cuibului se realizeaz
prin introducera n stup a unui fagure bun de ouat ntre ultimul fagure de puiet i
cel de acoperire. n general fagurii buni de ouat sunt mai nchii la culoare i au
doar celule de albine. Cnd n cuib exist 3-4 faguri acoperii cu puiet i albinele
ocup 5-6 intervale se poate trece la spargerea cuibului, n centrul cuibului se
vor introduce direct faguri pentru ouat. Acest procedeu se repet la un interval de
6-7 zile.
Albinele si mediul nconjurator. De ce avem nevoie de albine?
Prevenirea furtisagului
Cresterea puietului. Perioada optima:
Posted on 24 ianuarie 2016by priscarul
Perioada optim nseamn timpul necesar creterii albinelor care vor lua
parte la valorificarea culesului principal. Pentru a calcula perioada optim trebuie
s fie luate n considerare urmtoarele condtii: pentru dezvoltarea unei albine din
oul depus de matc sunt necesare 21 de zile, durata medie de via a albinelor
n sezonul activ este de 35 de zile, cele mai importante pentru cules sunt albinele
care vor avea la nceputul culesului vrst de 30 de zile adic cele care participa
cel puin 5 zile la culesul principal. Oualele trebuie s fie depuse de matc cu 51
de zile nainte de apariia culesului.
Exemplu
Culesul de salcm ncepe pe dat de 15 mai, perioada optim va ncepe la
25 martie. Albinele care vor fi crescute din ou depuse de matc nainte de
aceast dat nu vor putea participa la culesul de salcm, fie vor pieri pn la
apariia culesului, fie vor participa foarte puin.
Perioada optim se calculeaz astfel: pentru dezvoltarea albinei sunt
necesare 21 de zile, dup ieirea din celul albina nu participa la cules timp de 3
zile, n ziua a 4-a ncepe s primeasc nectarul de la albinele culegtoare i
dup cinci zile, n condiiile culesului mare, ea poate s participe. Pentru
creterea albinelor care vor participa la cules oualele trebuie depuse cel trziu cu
29 de zile (21+3+5), nainte de culesul mare. Culesul de salcm nceteaz la 25
mai, termenul limita pentru depunerea oualelor va fi 27 aprilie.
Un un stimulent foarte bun pentru creterea puietului este polenul. Chiar
dac exist rezerve de polen n stup ori albinele l gsesc n natur, consumarea
lui se face cu economie. C atare creterea de puiet poate fi stimulat prin
hrnirea cu turte de polen sau pstur.

10

Este nevoie de apicultor pentru a dirija munc albinelor, n aa fel nct

familiile s se menin puternice pe tot timpul sezonului activ dar i iarn. E
necesar c perioada optim s fie calculat, n special la hrnirile stimulente
pentru valorificarea unui cules mare.
Unirea a 4 familii de albine de putere mijlocie
Albinele si mediul nconjurator. De ce avem nevoie de albine?
Hrana albinelor:
Posted on 11 ianuarie 2016by priscarul
Principalele surse de hrana pentru albine si puiet sunt nectarul si polenul
florilor. Glandele nectarifere ale plantelor sunt in interiorul florilor. Nectarul
contine foarte multa apa, din aceasta cauza albinele il distribuie in multe celule
pentru ca suprafata de evaporare a apei sa fie cat mai mare. Dupa ce nectarul
devine mai concentrat albinele incep sa-l mute in alte celule, trecandu-l prin
gusile lor.
Nectarul contine zaharui cu o legatura moleculara complexa, saliva albinei
contine un fermet care transforma aceste zaharuri in zaharui simple. Dupa ce
albinele au umplut celulele cu miere le astupa cu capacele de ceara, care nu
lasa sa treaca aerul si umezeala. Pentru a strange un kilogram de miere albinele
trebuie sa culeaga nectarul din miloane de flori.
Albinele culeg uneori si sucul dulce de la puricii si paduchii de frunze si
secretia dulceaga a frunzelor unor plante. Aceasta se mai numeste si miere de
mana si este produsa atunci cand dupa zilele calduroase urmeaza o scadere
brusca a temperaturii.
Polenul
Ajuta la repararea tesuturilor uzate din organismul albinelor. Larvele in varsta
de 3-6 zile sunt hranite cu un amestec de miere, pastura si apa. Acesta este
alcatuit din grauncioare foarte mici a caror marime si forma difera de la o planta
la alta . Culoarea poate fi galbena, roscata, verzuie, violet etc. Polenul este
depozitat de albinele culegatoare in celulele fagurilor sub forma unor gramajoare
afanate. Albinele culeg polenul din flori cu ajutorul scobiturilor care se gasesc pe
tibiile ultimelor perechi de picioare. Este depozitat doar in celule de lucratoare, pe
faguri marginasi si pe laturile puietului. Albinele tinere indeasa cu capul polenul in
interiorul celulelor si il batatoresc bine. Fermentii din saliva albinelor si din polen
produc o usoara fermentare. Polenul depozitat si batatorit in celule se
numeste pastura.
Albinele au nevoie si de apa pentru ele si pentru pregatirea hranei larvelor.
Nectarul proaspat contine apa suficienta pentru satisfacerea necesarului. Atunci
cand nu au cules ori trec printr-o perioada in care culesul e slabut albinele ies
afara din stup pentru a colecta apa. Daca vremea e rece si izvoarele de apa se
gasesc departe de stupina e posibil ca albinele sa nu supravietuiasca calatoriei.
In acest caz albinele trebui obisnuite a lua apa din adapatoare speciale, asezate
in stupina.

11

Prelungirea perioadei de ouat a matcilor:

Posted on 11 decembrie 2015by priscarul
Intensificarea cresterii de puiet spre sfarsitul verii si in special toamna poate
fi realizat foarte usor daca albinele folosesc un cules cat de slab dar care ajuta
la crearea conditiilor pentru ca matcile sa contiune a depune oua in celule. Daca
lipseste culesul chiar si matcile tinere inceteaza ouatul si puterea familiei de
albine scade. Acolo unde exista cules familiile intensifica cresterea puietului,
astfel majoritatea populatiei va fi formata din albine tinere cea ce aduce un plus
de stabilitate si o buna iernare.
Marirea perioadei de ouat a matcilor se realizeaza toamana prin:
folosirea culesurilor tarzii
imbunatatirea bazei melifere locale
hranirea stimulenta
In cazul in care stupinele nu dispun de flora in raza economica de zbor a
albinelor atunci familiile vor trebui transportate in zonele unde exista flora,
respectiv cules. Un avantaj al deplasari stupinei la culesurile tarzi altul decat
stimularea cresterii de puiet ar fi economisirea unor mari cantitati de provizii din
rezervele proprii ale familiilor pentru ca puietul va fi crescut pe seama unor
asemenea culesuri. Pentru a crea culesuri tarzii pot fi cultivate plante melifere in
apropierea stupinei a caror perioada de inflorire sa fie sper sfarsitul verii si
toamna.

Pentru a beneficia de aceste culesuri tarzii se foloseste lotul apicol. Lotul

apicol va avea o suprafata de 3-4 ha pentru fiecare stupina de 50 familii de
albine si va fi folosit in mod deosebit pentru a cultiva plante melifere in
asolament. Printre plantele melifere destinate cultivarii pe lotul apicol se numara:
facelia, sulfina, mustarul, hrisca, limba mielului etc.
Daca in regiune nu exista culesuri tarzii ori stupina nu poate fi deplasata atunci
intensificarea cresteri de puiet toamna se poate realiza prin hranirii stimulente.
Pe o durata de 20-30 de zile se descapacesc rame si se aseaza dupa diafragma
( cate un fagure oadata). Astfel se creaza conditiile unui cules aproape natural
pentru ca albinele vor transporta mierea in cuib si matca va fi bine hranita, cea
ce o va face sa depuna din abundenta oua. Fiecarei familii ii va fi descapacita
suprafata de fagure ce poate fi golita de albine in noaptea urmatoare, astfel vor
fi folosite mai intai ramele cu miere putina. Cuiburile familiilor de albine trebuiesc
organizate in asa fel incat la terminarea hraniriilor sa nu mai fie nevoie de o alta
randuire a fagurilor pentru iernare.
Hranirea stimulenta din toamna poate fi cu mult superioara hranirii
stimulente din primavara daca aceasta este facuta la sfarsitul lunii iulie cel tarziu
inceputul lunii august. Fiecare familie de albine va trebui sa aiba o cantitate
suficienta de miere si pastura. Fara acestea hranirea stimulenta va deveni doar o
metoda de completare a rezervelor de hrana pentru iarna.

12

Pentru hranirea stimulenta se mai poate folosii siropul de zahar in doza mici
de 150 g in fiecare seara ori doze mari la 3-4 zile. Cu toate acestea ce mai
optima metoda este hranirea cu faguri descapaciti dupa diafragme, pentru ca
albinele vor creste mai mult puiet cu miere.
Perioada de primavara. Asigurarea hranei si hranirea stimulenta:
Posted on 27 februarie 2016by priscarul
Atunci cnd ntr-o familie de albine exist o cantitate minim de 5-7kg miere
i sunt condiii pentru un cules de ntreinere, apar factorii ce contribuie la
crearea unui mediu prielnic pentru intensificarea creterii de puiet. Familiile de
albine se dezvolt rapid atunci cnd albinele culegtoare ncep s aduc zilnic n
cuib, nectar i mai ales polen. Astfel mtcile ncep s ou i aa are loc
intensificarea creterii puietului.
Ce specii de arbori ofer un cules timpuriu?
n aceast privin primul loc l ocup pdurile de slcii. Salcia ofer un cules
timpuriu de nectar i polen pe o perioad lung de timp. Pdurile de foioase, n
special cele de stejar, ofer flor necesar pentru un cules timpuriu prin plantele
ierboase. Acestea infloresc inaintea aparitie frunzisului copacilor.
Dac timpul nu permite ori nu exist n localitate plante care s ofere cules,
este necesar s se creeze un cules artificial prin descapacirea unor rame cu
miere. La 3-4 zile se descapaceste cte puin din suprafaa unui fagure cu miere
i se pune dup diafragma dup care se repet procedeul. Miere este
transportat n cuib din fagurii descpcii dup diafragm i astfel sunt create
condiii asemntoare unui cules natural. Matca este hrnit mai bine de albine
i i intensific ouatul.
Pentru creterea puietului un stimulent bun este polenul. Chiar dac polenul
exist n stup sub form de pstur, ori albinele n culeg de la plante, acesta este
consumat cu economie. n acest caz pot fi folosite turte de polen, pstur i
nlocuitori de polen.
Un nlocuitor bun de polen este drojdia proaspt. n 3 pahare de zahr tos
dizolvat cu dou pahare de apa fiart se adaug 50g de drojdie, dizolvat n
puin ap cald. Siropul cu drojdie se pune la foc pn ncepe s fiarb i se
administreaz zilnic n porii de 200g fiecrei familii de albine . Zahrul poate fi
nlocuit cu miere: la 800 g de miere se adaug un pahar cu ap i 50 g de
drojdie.
Fenologie
Perioada de primavara. Asigurarea hranei si hranirea stimulenta
Mierea in faguri si sectiuni:
Posted on 10 februarie 2016by priscarul

13

Miere de calitate superioar, pstreaz arom fin i gustul plcut al mierii i

nu cristalizeaz. n ar noastr pentru a obine acest produs se folosete culesul
de la salcm. Pot fi folosite i culesurile de la tei, zmeur i zburtoare, mierea
de la aceste plante are culoare deschis i cristalizeaz mai greu. Pentru a
produce miere n seciuni se ine cont i de nodul n care familiile de albine
capacesc mierea, astfel sunt alese familii de albine care capacesc uscat.
Capacirea umed poate scade valoarea comercial a mierii datorit aspectului.
n general pentru a produce miere n seciuni sunt utilizai stupii multietajati,
dar se pot utiliza i alte tipuri de stupi dac acetia sunt echipai pentru aceast
producie. Pentru a produce miere n seciuni se folosesc ramele-seciuni cu
form dreptunghiular, confecionate din tei, dimensiunile sunt 102 mm lungime,
129 mm lime, 33 mm lime i 2,5 mm grosime. Pe fa interioar a ramei se
sap trei anuri transversale i capetele sunt prevzute cu incuri pentru fixare.
Fagurii artificiali sunt foarte subiri i sunt confecionai din cear de calitate
superioar. Acetia sunt tiai la dimensiunea interioar a ramei-seciuni ntr-o
cutie calapod. Aceti faguri trebui s fie pstrai n camere nclzite c atunci
cnd vor fi tiai s nu se sfrme. Fixarea fagurilor se face pe o scndur pe
care sunt fixate 12 blocuri de lemn(3 pe serticala 4 pe orizontal) ce au
dimensiunile interioare ale ramei-seciuni. nainte de a fi utilizate blocurile se ung
cu ulei de parafin pentru a evita lipirea fagurilor. Fixarea fagurilor se face cu o
lama de aluminiu care are un mner. Lama de aliminiu nclzit topete cear i
fixeaz fagurele de peretele interior.
Acum ramele-seciuni sunt gata pentru a fi introduse n magazine speciale unde
vor fi cldite de albine. Aceste magazine se pot adapta la orice sistem de stup.
Pentru a produce acest sortiment de miere se folosesc doar familiile de albine
puternice. Atunci cnd ncepe culesul familiile productoare de miere n faguri i
seciuni vor fi reduse la un singur corp pentru a produce o aglomeraie puternic
de albine n momentul n care va fi aezat magazinul cu seciuni. Matca, puietul
i rezervele de hran rmn ntr-un singur corp unde va fi cuibul iar celelalte
albine se scutur n faa urdiniului familiei reduse la un singur corp. Ceilali
faguri cu miere i puiet sunt folosii pentru ntrirea familiilor slabe.
Datorit faptului c familia de albine a fost redus la un singur corp, n cuib exist
o cantitate mic de puiet i lipsete spaiul pentru ouat, apar condiii favorabile
pentru roire. La 3-4 zile dup ce au fost puse magazinele se controloeaza
familiile de albine i se distrug toate botcile. Dup alte 3-4 zile se scot mtcile din
familii i se repet operaia de distrugere a botcilor. Dup 4 zile se face o alt
verificare i se distrug iar botcile. Apoi dup alte 4 zile se repet operaia i se
introduce n stup o botc capacita ori o matc tnra mperecheat. Dup ce
matca a fost nlocuit se vor lua msuri pentru a mbuntii regimul termic din
stup.
Magazinele se aeaz n felul urmtor: primul magazin se aeaz dup
nceperea culesului, cnd seciunile din primul magazin sunt pe jumtate cldite

14

poae fi aezat al doilea magazin, dup ce primul magazin a fost umplut cu miere
se ridic i se aeaz desupra celui de-al doilea magazin. Recoltarea
magazinelor se face pe msur ce seciunile sunt umplute.
Ingrijirea familiilor de albine iarna in adaposturi
2015 in review
Indreptarea familiilor bezmetice:
Posted on 27 decembrie 2015by priscarul
Familiile de albine bezmetice apar atunci cand matca lipseste un timp mai
indelungat din stup. Intr-o familie bezmetica albinele-doici incep sa depuna oua
din care vor iesi numai trantori. Albinele-doici nu depun oua normal asa cum
depune matca, un singur ou intr-o celula, ci mai multe intr-o singura celula.
Puietul provenit de la matcile false are capacelul bombat.
Indreptarea familiilor bezmetice se poate face prin diverse metode:
Stupul cu familia de albine bezmetica se scutura intr-o parte a stupinei.
Fagurii cu puiet vor fi descapaciti si scuturati puternic pentru a elimina tot
puietul din celule si se impart la alte familii de albine. Se scot doua rame cu
puiet dintr-o familie normala si se aseaza in stupul in care a stat familia
bezmetica, asta dupa scuturarea ramelor de albine. Intre cele doua rame cu
puiet capacit se pune o colivie cu matca de la familia normala iar in locul ei se
pune o colivie cu o matca de rezerva, sau de la o familie slaba care se
uneste cu una din familiile vecine. Se reduc urdinisurile si se inchid stupii
apoi se trec unul in locul celuilalt . Culegatoarele din familia normala vor intra
in stupul in care se gaseste matca lor si cele doua rame cu puiet. Cele din
familia bezmetica vor intra in celalalt stup. Matcile vor fi eliberate in seara
urmatoare.

O metoda simpla dar eficienta poate fi introducerea pe la urdinis, seara, a

matcilor varsnice unse cu miere.

Albinele scuturate de pe faguri vor fi infometate 24h. Apoi se introduce in

stup o colivie cu o matca imperecheata. Fagurii din cuibul familiiei bezmetice
se impart la familiile puternice. O data cu introducerea matcii, in familia
bezmetica se introduc si faguri cu provizii.
Unirea a 4 familii de albine de putere mijlocie:
Posted on 4 ianuarie 2016by priscarul
Pentru a valorifica un cules familiile de albine pot fi unite dar doua familii de
putere mijlocie unite cate doua, nu ofera colonii suficient de puternice pentru a
mari culesul. Pentru culesul de salcam stupii cu familii de albine de putere
mijlocie vor fi asezati in grupuri de cate doi.

A treia zi de al inceputul culesului se ridica dintr-o familie matca cu 2-3 rame

(doua cu puiet capacit si una cu miere) cu aceste rame formam un roi artificial.
Se unesc cele doua familii de albine si deplasam stupul, astfel incat sa ocupe
aceeasi pozitie pe care o aveau inainte cei doi stupi alturati. Matca va fi
acceptata usor daca albinele au cules. Rezultatul este o colonie puternica
formata dintr-o famile plus albinele culegatoare a trei familii. Una din cele patru
15

familii si anume cea care va colecta culegatoarele celorlalte va fi ce mai putin

dezvoltata. Aceasta familie va avea mai putin puiet astfel in stup in timpul
culesului va ramane o cantitate mica de albine.
Pozitia se schimba la doua zile dupa inceperea culesului pentru ca familiile de
albine vor fi lipsite in primele zile de un numar suficient de albine culegatoare
care sa asigure hrana puietului. Si un al doilea motiv ar fi ca, aceasta schimbare
de pozitie se face doar dupa ce familia de albine de pe cantarul de control ce
urmeaza a fi deplasata, inregistreaza o crestere de 3-5kg. Aceasta operatiune se
realizeaza in timpul zborului intens.
Prin aplicarea acestei proceduri se obtin:
culesul va fi valorificat prin participarea albinelor tinere in varsta de sase

zile
miere selectionata in al doilea extras
productie de miere de cel putin patru ori mai mare decat cea a unui stup in
care s-au unit doua familii

inmultire finala de 25%

Aceasta colonie poate valorifica, fara a slabi, culesul de vara.

Cresterea puietului. Perioada optima

Fenologie
Prevenirea furtisagului:
Posted on 29 ianuarie 2016by priscarul
n perioadele lipsite de cules cercetarea familiilor de albine prea des poate
avea consecine nefavorabile i poate mpiedic dezvoltarea normal a familiilor.
De fiecare data cnd apicultorul cerceteaz o familiie de albine aceast atrage
dup sine, rcirea cuibului i o ntrerupere a activitii normale. Dup ce
apicultorul face un control amnunit al familiilor i sunt create condiiile necesare
unei bune dezvoltri, albinele nu mai trebuie sa fie deranjate. Poate doar atunci
cnd este absolut nevoie.
Perioadele fara cules aduc necazuri apicultorilor, n special primvara,
albinele au tendina de a fura din proviziile altor familii. Albinele hoae sunt mai
btrne, pot fi recunoscute uor pentru c stau pe lng stupi, ezit s intre pe
urdini i caut s ptrund prin crpturi, pe sub capace, se furieaz printre
albinele care fac de paz la urdini i intr n lupt cu ele. Sunt cazuri n care
albinele care fac de paz nu se mpotrivesc i hoaele pot intra nestingherite.
Asta se ntmpl atunci cnd familiile atacate sunt salb populate.
Albinele hoae mai au o caracteristic dup care pot fi recunoscute i anume
felul cum ies din stup: albinele stupului jefuit zboar normal, cele hoae cnd ies
din stup, se las mai nti n jos i apoi se ridica n sus. La urdinisurile stupilor
atacai poate fi observat un numr mare de albine moarte cu abdomenul ndoit.
Msuri pentru prevenirea furtiagului:

16

-familiile slabe nu sunt inute n prisac, iar familiile orfane trebuie ndeprtate
imediat;
-fundul i capacul stupilor nu trebuie s lase locuri de trecere a albinelor,
crpturile
vor
fi
astupate;
-cnd sunt perioade lipsite de cules urdinisurile vor fi reduse la maximum, astfel
n stupii puternici s nu poat intr dect 3-4 albine deodat i 1-2 n familiile mai
slbue;
-familiile vor fi hrnite doar seara, poriile adminstrat trebuie s fie consumate de
albine
pn
diminea;
-atunci cnd se administreaz sirop apicultorul va avea grij s nu lase urme pe
pereii
i
capacele
stupilor
si
pe
sol.
-fagurii, buci de faguri, hrnitoare sau vase care au miros de miere i cear vor
fi
ndeprtate
din
prisac;
-ramele de rezerv, mierea, ceara i fagurii vor fi pstrate n locuri inaccesibile
albinelor;
-atunci cnd nu e cules stupii vor fi cercetai doar ctre sear dac timpul este
favorabil i n resul zilei dac exist un cules slab;
n lupta contra furisagului uneori poate fi de folos strmtarea urdinisurilor n
aa fel nct s permit trecerea a 1-2 albine deodat, crpturile pot fi astupate
cu lut. Factorul principal care provoac furtiagul ntre albine este apicultorul
drept urmare acesta trebuie s se comporte cu grij n lucrrile pe care le
execut n stupin. Dac nu vor fi puse n aplicare anumite msuri imediate
mpotriva furtiagului atunci acesta poate duce la distrugerea i decimarea
familiilor de albine. Furtiagul apare doar n sezonul inactiv cnd nu exist cules.
Intretinerea familiilor de albine primavara, echilibrarea puterii.:
Posted on 17 martie 2016by priscarul
n aceast perioad creterea intens de puiet poate crea un dezechilibru n
dezvoltarea normal a familiilor de albine, mai cu seam n familiile puternice. i
n momentul n care se ntmpl aa ceva apicultorul trebuie s ia msuri pentru
a preveni frigurile roitului. Cauza principal pentru apariia instinctului de
nmulire este cum am spus mai sus creterea intens de puiet.
Acest dezechilibru se produce atunci cnd n familia de albine exist un numr
prea mare de albine tinere-doici. Acestea nu i pot satisface necesitatea
biologic de a produce lptior de albin pentru a hrni larvele tinere. Astfel de
situaii pot fi prevenite dac lum un numr mare de faguri cu puiet capacit de la
familiile puternice i i punem ntr-un stup unde avem o familie de albinie mai
slbu. n acest fel familiile slabe sunt aduse n starea normal de dezvoltare i
pot devenii capabile s valorifice culesurile timpurii.
Din familiile puternice pot fi luai faguri cu puiet capacit atunci cnd n stup
exist cel puin 6-7 faguri cu puiet majoritatea cu puiet capacit i n cuib exist
foarte multe albine tinere.

17

Familiile slabe pot fi ntrite prin introducerea unei rame cu puiet capacit gata
de ieire n mijlocul cuibului. Aceast procedur poate fi repetat la 8-14
zile dup ce a fost introdus prima ram. Acum familia puternic a oferit puiet
capacit familiei mai slabe astfel c trebuie s scoatem o ram cu ou i larve i
s-o trecem n familia puternic n locul ramei cu puiet capacit. Cuibul familiei
slabe se strmteaz astfel nct albinele s ocupe toate ramele, dac albinele nu
acoper fiecare ram din stup atunci se mai pot scoate 1-2 rame cu ou i larve.
Prin acest schimb de rame ntre familiile puternice i cele slabe i prin
prezena albinelor tinere ce vor aprea n familiile slabe se asigura condiiile
necesare dezvoltrii familiilor cu mai puin albina. Astfel valoarea albinelor nu
depinde doar de calitile transmise ereditar ci i de condiiile de ntreinere n
care se dezvolt larva. Albinele doici transmit prin hrana administrat larvelor o
parte din nsuirile lor.
Perioada de primavara. Asigurarea hranei si hranirea stimulenta:
Posted on 27 februarie 2016by priscarul
Atunci cnd ntr-o familie de albine exist o cantitate minim de 5-7kg miere
i sunt condiii pentru un cules de ntreinere, apar factorii ce contribuie la
crearea unui mediu prielnic pentru intensificarea creterii de puiet. Familiile de
albine se dezvolt rapid atunci cnd albinele culegtoare ncep s aduc zilnic n
cuib, nectar i mai ales polen. Astfel mtcile ncep s ou i aa are loc
intensificarea creterii puietului.
Ce specii de arbori ofer un cules timpuriu?
n aceast privin primul loc l ocup pdurile de slcii. Salcia ofer un cules
timpuriu de nectar i polen pe o perioad lung de timp. Pdurile de foioase, n
special cele de stejar, ofer flor necesar pentru un cules timpuriu prin plantele
ierboase. Acestea infloresc inaintea aparitie frunzisului copacilor.
Dac timpul nu permite ori nu exist n localitate plante care s ofere cules,
este necesar s se creeze un cules artificial prin descapacirea unor rame cu
miere. La 3-4 zile se descapaceste cte puin din suprafaa unui fagure cu miere
i se pune dup diafragma dup care se repet procedeul. Miere este
transportat n cuib din fagurii descpcii dup diafragm i astfel sunt create
condiii asemntoare unui cules natural. Matca este hrnit mai bine de albine
i i intensific ouatul.
Pentru creterea puietului un stimulent bun este polenul. Chiar dac polenul
exist n stup sub form de pstur, ori albinele n culeg de la plante, acesta este
consumat cu economie. n acest caz pot fi folosite turte de polen, pstur i
nlocuitori de polen.
Un nlocuitor bun de polen este drojdia proaspt. n 3 pahare de zahr tos
dizolvat cu dou pahare de apa fiart se adaug 50g de drojdie, dizolvat n

18

puin ap cald. Siropul cu drojdie se pune la foc pn ncepe s fiarb i se

administreaz zilnic n porii de 200g fiecrei familii de albine . Zahrul poate fi
nlocuit cu miere: la 800 g de miere se adaug un pahar cu ap i 50 g de
drojdie.
Identificarea cerii falsificate:
Posted on 21 decembrie 2015by priscarul
Ceara de albine este un produs usor de falsificat. Pentru falsificare cele mai
utilizate sunt produsele petrolifere (parafin si cerezin) si ceara de tip vegetal.
Pentru identificarea cerii falsificate se pot folosi cateva metode simple dar
eficiente:
Ceara amestecata cu parafina
Atunci cand acest tip de ceara este framantata intre degete, devine moale. Este
lucioasa si nu se lipeste de cutit atunci cand vrei sa tai un calup. Are miros de
petrol.

Ceara amestecata cu cerezina

Devine sfaramicioasa prin framantare si se deschide la culoare. Nu este
lipicioasa, nu se intinde si miroase a petrol. Spartura e neteda si cristalina.

Ceara amestecata cu rasina

Spre deosebire de celelalte tipuri de ceara aceasta devine lipicioasa prin
framantare si prin intindere se trage in fire. Daca este amestecata cu mari
cantitati de rasina devine casanta. Spartura e neteda si miroase a rasina.

Ceara amestecata cu seu

Nu are luciul caracteristic cerii naturale si devine moale si unsuroasa cand este
framantata. Se lipeste la taiere.

Dresajul albinelor:
Posted on 18 decembrie 2015by priscarul
Familiile de albine vor fi hranite cu sirop de zahar aromatizat cu flori din
cultura pe care dorim s-o polenizeze. Prin acest procedeu albinele se vro
mobiliza si vor cerceta florile lanurilor respective. Albinele vor cauta nectarul cu
acelasi miros ca si siropul administrat dimineata in hranitor.
Siropul de zahar aromatizat se prepara astfel: fierbe o anumita canitate de
apa pana clocoteste, apoi adauga aceeasi cantitate de zahar ( dupa greutate),
amesteca bine pana se dizolva tot zaharul. Se lasa siropul la racit pana ajunge
la temperatura de 20-30 celsius dupa care vor fi adaugate corole de la flori, in
proportie de 1/4 din cantitatea siropului, fara partile verzi. Se acopera vasul timp
de 5-6 ore dupa care se strecoara siropul. Operatiunea de hranire trebuie facuta
dis-de-dimineata. Fiecarei familii de albine i se adminstreza in hranitor cate 100150 g de sirop. In prima zi se va administra o cantitate mai mare de sirop.
Hranirea cu sirop aromatizat se face zilnic, in toata perioada de inflorire a culturii
pe care dorim s-o polenizeze. Siropul se pregateste intr-un vas curat.

19

Aceasta metoda da cele mai bune rezultate atunci cand familiile au multe
albine tinere. Cu 10 zile inainte de inflorirea lanului respectiv se formeze roiuri
cu multe albine tinere care nu au iesit la cules.
Prin dresaj, numarul albinelor care cerceteaza o anumita cultura de plante va
fi mult mai mare.
Randuirea fagurilor cu provizii:
Posted on 16 decembrie 2015by priscarul
O buna iernare a familiilor de albine este asigurata in mare parte de
proviiziile cu miere si pastura. Pentru a creste puiet in primavara si a trece cu
bine peste anotimpul rece o familie de albine are nevoie de 18-20 kg de miere.
Mare parte din acasta miere (14-16 kg) trebuie sa fie pe fagurii ocupati de albine
in timpul iernii. Randuirea corecta a faguriilor cu provizii de face in felul urmator:
in centrul cuibului vor fi asezati fagurii ce au cel putin 2kg de miere, iar la
marginile cuibului se aseaza doi faguri cu miere.
Daca sunt putine provizii pentru iarna(8-10kg) randuirea se face in felul
urmator: in mijloc se aseaza fagurii ce contin cele mai multe provizii, pe margini
cei cu provizii mai putine.
In cazul familiilor de albine care ierneza intr-un singur stup, in stupii
orizontali, fagurii cu mai multa miere sunt asezati de o parte si de alta a
diafragmei ce separa cele doua familii, apoi catre margini sunt asezati in ordine
descrscatoare cei cu provizii putine, dar care au cel putin 2 kg de miere.
Mierea din faguri trebuie sa fie capacita. Mierea necapacita absoarbe vaporii
de apa din cuib, se subtiaza si curge din faguri. Mierea necapacita produce
diaree, albinelor care o consuma iarna. Productivitatea familiilor de albine este
determinata in mare parte de abundenta proviziilor lasate albinelor pentru iarna
si primavara. O familiie de albine care ierneaza cu provizii intre 14-19 kg poate
produce in un sezonul urmator intre 17-34 kg de miere. Ideal ar fi ca proviziile
pentru iarna sa se incadreze intre 25-30 kg pentru fiecare familiie.
Prelungirea perioadei de ouat a matcilor:
Posted on 11 decembrie 2015by priscarul
Intensificarea cresterii de puiet spre sfarsitul verii si in special toamna poate
fi realizat foarte usor daca albinele folosesc un cules cat de slab dar care ajuta
la crearea conditiilor pentru ca matcile sa contiune a depune oua in celule. Daca
lipseste culesul chiar si matcile tinere inceteaza ouatul si puterea familiei de
albine scade. Acolo unde exista cules familiile intensifica cresterea puietului,
astfel majoritatea populatiei va fi formata din albine tinere cea ce aduce un plus
de stabilitate si o buna iernare.
Marirea perioadei de ouat a matcilor se realizeaza toamana prin:

folosirea culesurilor tarzii

imbunatatirea bazei melifere locale
20

hranirea stimulenta
In cazul in care stupinele nu dispun de flora in raza economica de zbor a
albinelor atunci familiile vor trebui transportate in zonele unde exista flora,
respectiv cules. Un avantaj al deplasari stupinei la culesurile tarzi altul decat
stimularea cresterii de puiet ar fi economisirea unor mari cantitati de provizii din
rezervele proprii ale familiilor pentru ca puietul va fi crescut pe seama unor
asemenea culesuri. Pentru a crea culesuri tarzii pot fi cultivate plante melifere in
apropierea stupinei a caror perioada de inflorire sa fie sper sfarsitul verii si
toamna.

Pentru a beneficia de aceste culesuri tarzii se foloseste lotul apicol. Lotul

apicol va avea o suprafata de 3-4 ha pentru fiecare stupina de 50 familii de
albine si va fi folosit in mod deosebit pentru a cultiva plante melifere in
asolament. Printre plantele melifere destinate cultivarii pe lotul apicol se numara:
facelia, sulfina, mustarul, hrisca, limba mielului etc.
Daca in regiune nu exista culesuri tarzii ori stupina nu poate fi deplasata atunci
intensificarea cresteri de puiet toamna se poate realiza prin hranirii stimulente.
Pe o durata de 20-30 de zile se descapacesc rame si se aseaza dupa diafragma
( cate un fagure oadata). Astfel se creaza conditiile unui cules aproape natural
pentru ca albinele vor transporta mierea in cuib si matca va fi bine hranita, cea
ce o va face sa depuna din abundenta oua. Fiecarei familii ii va fi descapacita
suprafata de fagure ce poate fi golita de albine in noaptea urmatoare, astfel vor
fi folosite mai intai ramele cu miere putina. Cuiburile familiilor de albine trebuiesc
organizate in asa fel incat la terminarea hraniriilor sa nu mai fie nevoie de o alta
randuire a fagurilor pentru iernare.
Hranirea stimulenta din toamna poate fi cu mult superioara hranirii
stimulente din primavara daca aceasta este facuta la sfarsitul lunii iulie cel tarziu
inceputul lunii august. Fiecare familie de albine va trebui sa aiba o cantitate
suficienta de miere si pastura. Fara acestea hranirea stimulenta va deveni doar o
metoda de completare a rezervelor de hrana pentru iarna.
Pentru hranirea stimulenta se mai poate folosii siropul de zahar in doza mici
de 150 g in fiecare seara ori doze mari la 3-4 zile. Cu toate acestea ce mai
optima metoda este hranirea cu faguri descapaciti dupa diafragme, pentru ca
albinele vor creste mai mult puiet cu miere.
Metode diferite de inmultire a familiilor de albine
Calitatea proviziilor de iarna
Ingrijirea familiilor de albine ce ierneaza in aer liber:
Posted on 30 noiembrie 2015by priscarul
Gard viu gladita
Pentru a reduce pierderile de caldura din ghem trebuie sa se asigure o buna
protectie a stupunei contra vantului. Aceasta operatiune se poare realiza prin
plantarea de garduri vii in jurul stupinei ca de exemplu gardul viu din gladita,

21

cimsir, sau amenajarea unor paravane din nuiele, stuf. In interiorul stupului nu
trebuie sa patrunda zapada sau apa, se curata scadura de zbor si urdinisul de
zapada, gheata cu ajutorul unui fier incalzit in forma de L.
La sfarsitul lunii se curata fundul stupului de albinele moarte, apreciindu-se cu
aceasta ocazie starea familiilor. In prima jumatate a iernii se urmareste prin
ascultare starea familiilor slabe ori cu provizii de hrana reduse. In a doua
jumatate se urmareste starea tuturor familiilor, de fiecare data se vor lua masuri
pentru a indrepta starile anormale.
In zilele calduroase albinenele vor iesi la zborul de curatire astfel ca va trebui
inlaturare albinele moare de la urdinisuri si largirea urdinisurilor. Daca timpul este
deosebit de favorabil atunci se vor inlatura capacele si saltelutele familiilor unde
albinele ezita sa iasa afara din cauza faptului ca nu sunt expuse in totalitate
razelor solare. Stupii aflati la umbra pot fi mutati in locuri adapostite unde vor fi
expusi razelor soarelui. Astfel albinele pot fi stimulate pentru zbor. In tot timpul
iernii se urmareste ca familiile sa nu fie deranjate de pasari.

Pana acum mi-am stimulat albinele descapacind ramele de la margine si

adaugand si cate 100-200 de gr de dulcofruct in ramele marginase, in cateva zile
dupa ce vremea se va mai linisti vreau sa le pun hranitoarele, ce ''reteta'' imi
recomandati? sirop de zahar sau dulcofruct cu infuzie de plante? Astept
recomandarile dvs si va multumesc! ??

Dei m - au fascinat dintotdeauna apusurile, datorit culorilor amurgului, uitnd

cu desvrire c totui, asfinitul nu nseamn altceva dect. ...sfritul zilei,
iubesc rsritul. ...nceput, speran, renatere, iubire!
Spectacolul oferit de natur, este uluitor!
Am terminat revizia de fond. Am unificat familiile slabe, le - am ntrit cu rame cu
puiet. Am lrgit cuiburile cu faguri cldii. Am redus urdinisurile i am aezat
plasele colectoare de propolis. Urmeaz s montez colectoarele de polen. Azi
am stimulat cu sirop 1:1 (0.5l de familie ), cu scopul de a intensifica ritmul de
ouat al matcii. Am asigurat ap proaspt fetielor. i, n sfrit, ne pregtim
pentru pastoral.
E timpul sa mutam diafragmele si sa adaugam 1-2 rame langa cuib din care cel
putin una sa fie buna pentru ouat marind spatiul familiilor de albine si creand
posibilitatea ca matca sa ponteze pe o noua rama marind astfel in timp efectivul
de albine!
Mariane, extractele de plante au ajuns s cucereasc lumea asta. .....tincturi,
elixire, pastile, ciorapi impregnati cu aloe vera i, ine - te bine. ...prezervativele

22

cu extracte de plante care excit i sporesc dorina i amplific plcerea!

Tincturile, sunt extracte de plante care se obin din combinarea lor cu alcool
alimentar , de mcar 60 de grade.

LUCRARI IN APRILIE:
Aprilie marcheaz prima lun de primvar n adevratul sens al
cuvntului, iar obiectivul principal al apicultorului n aceast perioad este
pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea primelor culesuri (rapi
si salcm) n paralel cu luarea de msuri pentru a evita roirea natural n
lunile care urmeaz. Dezvoltarea albinelor, ca i n cazul altor specii de
animale, are la baz trei factori: matca (vrsta si calitatea), hrana
(stimularea natural i artificial) i mediu (condiiile din interiorul i din
afara stupului).
Flora de primvar abundent n aceast perioad (ararul argintiu, aninul,
cireul, slciile, flor spontan) reprezint stimulul natural pentru dezvoltarea
familiilor de albine, astfel c o matc de calitate poate s depun zilnic peste
1500 de ou ceea ce conduce la nlocuirea complet a albinelor de iernare i la
depirea puterii cu care a intrat n iarn. Rezervele de hran proaspt, n
special cele de pstur, ncep s fie din ce n ce mai extinse n jurul puietului.
n acest context, pentru atingerea obiectivelor sale, stuparul trebuie sa aib
cunotintele necesare pentru a interveni n reglarea celor trei factori de baz mai
sus menionai, realiznd o serie de lucrri:
Se continu lucrrile de verificare amnunit a fiecrei familii de albine (revizia
de fond), dac acestea nu s-au realizat, i se noteaz toate strile anormale care
exist, prin aprecierea n continuare a activitii generale, a zborului la urdini, a
semnelor anormale, a prezenei mtcii i puietului de albin lucrtoare de toate
vrstele, a suprafeei cu puiet i a celor acoperite cu albin, prezena trntorilor i
23

a rezervelor de hran. Cu aceast ocazie se reorganizeaz, dac este necesar,

cuibul familiei, prin eliminarea ramelor goale dup diafragm, pentru asigurarea
unui regim termic optim dezvoltrii. Revizia de fond se face n zilele clduroase
(20C) si fr vnt.
Se iau msuri pentru corectarea strilor nedorite: de unificare a familiilor slabe
sau fara matc, de ntrire a acestora cu rame cu puiet, de stimulare si
completare a hrnirilor, de igienizare si tratament, de verificare i reparare
(nlocuire) a elementelor de stup. Completarea proviziilor se poate face cu rame
cu miere de la rezerv sau de la familiile unde se apreciaz c exist un
excedent; se apreciaz c este necesar s existe n stup o cantitate de cel puin
6-7 kg miere de bun calitate.
Se continu stimularea familiilor de albine cu hran artificial cu scopul
intensificrii ritmului de ouat al mtcilor. Aceasta se realizeaz prin administarea
de sirop de zahr 1:1 n porii de 0,3 0,5litri/familia de albine, n funcie de
puterea familiilor, la intervale de 2-3 zile;
Se va asigura apa la adptor n care poate fi dizolvat i o cantitate de 5g
sare/litru ap;
Pe msura ocuprii fagurilor din cuib cu puiet, se asigur lrgirea cuibului cu
faguri cldii sau artificiali. Fagurii artificiali pot fi introdui n perioadele n care se
remarc o uoar albire a celorlali faguri, mai ales pe speteaz superioar.
Acetia se introduc dup ultima ram cu puiet sau n mijlocul cuibului, cte un
fagure sptmnal. nainte de a-i introduce, fagurii pot fi uor stropii cu sirop
pentru a fi mai repede curai si deci pregtii pentru ouat.
Pentru prima parte a primverii urdiniurile se reduc la 3-4 cm urmnd ca,
treptat, pe msura dezvoltrii i stabilizarii timpului frumos, deschiderea s fie
mai mare.
Se vor forma familii temporare i ajuttoare cu mtci de la rezerv acolo unde
24

este cazul;
Se vor aplica tratamentele necesare mpotriva varoozei;
Se vor lua msuri pentru prentmpinarea furtiagului;
Pe msura ce pomii nfloresc se pot instala colectoarele de polen pentru
recoltarea i valorificarea acestuia. Recoltarea polenului nu este o msur
obligatorie, dar aceast operaiune poate fi aplicat n zone unde exist
abunden de polen deoarece se stimuleaz recoltarea unei cantiti si mai mari
de polen, familiile de albine nefiind private de lipsa acestuia.
Deasemenea se pot instala gratiile colectoare de propolis deasupra cuibului.
Deasemenea se poate ncepe creterea de faguri cu celule de trntor (rame
clditoare pentru producia de triturat larvar apilarnil).
Se reformeaz fagurii vechi extrai din cuib n urma reviziei de fond, se repar,
se nsrmeaz, astfel fiind pregtii pentru sezonul n curs. Se asigur necesarul
de stupi i rame att pentru recolt ct i pentru formarea ulterioar a roiurilor
artificiale.
Se vor lua msuri pentru asigurarea transportului n pastoral, alegerea
bazinelor melifere i a vetrelor de pastoral.

PREPARARE CEAIURI:
Toate plantele medicinale, au n compoziia lor principii active care, de cele mai
multe ori se regsesc n uleiurile volatile coninute n diversele pri ale plantelor.
Ceaiul ce urmeaz a fi pus n siropul albinelor, se prepar prin infuzie, deoarece
prin fierbere, dispare principiul lor activ. De obicei, folosesc; mueel, glbenele,
ment coada oricelului, pelin, suntoare i cimbrior. Folosesc ceaiul astfel
rezultat la prepararea protofilului, siropului i turtelor.
Eu foloseam si coji de ceap. ntreste imunitatea.

25

Buna ziua! A strans sotul putin propolis de la stupi si as vrea sa il prepar pentru a.l da
copiilor.In stare bruta am inteles ca nu este bun.Imi puteti arata cum ? Stiu ca se pune la
macerat in acool rafinat dar mai departe? Multumesc :
mi place

Comentarii
Vezi nc 3 comentarii

Robert Paulo Tino Daca e asa,atunci puneti-l la congelator,dupa ce se intareste macinati-l in rasnita de
cafea electrica ,din aceea cu palete de bucatarie si pulbereaobtinuta amestecati-o cu miere .
mi place Rspunde 2 30 aprilie la 12:09

Andrei Mihai Se pun 35 de grame de propolis tinut 24 de ore in congelator si maruntit fin cu cutitul,intr-o
sticla de 100 de grame.Se complecteaza cu alcool pana se umple si se agita zilnic prin scuturare timp de o
saptamana,dupa care se lasa sa se aseze pe fund ce este in suspensie si se iau cu pipeta picaturi deasupra
fara a tulbura fundul......
mi place Rspunde 2 30 aprilie la 12:09

Daniela Sima 60gr propolis la 200 ml alcool 60 grade, se lasa la macerat 14zile la intuneric.Se strecoara si
se pun 30 ml la un borcan de 400 gr de miere.Se omogenizeaza si se ia 2 sau 3 lingurite/zi.Se foloseste
miere poliflora.Am folosit_o eu, familia si prietenii.Si cei mai sceptici au fost uimiti de rezultatele bune

am scos miere de rapita acum 2 sapt. si vadca a inceput sa se cristalizeze,.... deja............

posibil asa ceva?:
33
Comentarii
Vezi nc 18 comentarii

Erdodi Lucian Si Stefania Dup 4 zile de la extracie ncepe s cristalizeze ! Rapia cristalizeaz cel mai
repede din toate sortimentele de miere! Dc vrei s vinzi la borcan o pui ct e proaspt!
mi place Rspunde 1 14 ore

Florin Dascalu T Nu ti-a cristalizat? Deja la mine are 2 saptamani de cand am descoperit-o cristalizata..
mi place Rspunde 7 ore

26

Nicolae Oancea pai in borcan s-acristalizat

are cineva un topitor de ceara pe aburi homemade? vreau sa stiu si eu cum cum l-a facut
sau alta modalitate de a topi ceara:
mi place
22
Comentarii

Mihai Linea E simplu de facut. Nu am poze dar ca principiu..o cuva mare cam cat un stup orizontal..din
tabla groasa..in interior pui 3 galeti cu apa..un distantier intre fund si tava care colecteaza ceara. Peste tava
asta vi cu un gratar si sita. Asezi ramele deasupra si pui un capac. Si bagi foc pana se topeste ceara..pe
gratar iti va ramane numai bolostina. Succes!
mi place Rspunde Ieri la 13:29

Mihai Linea In tava tre sa pui si apa ca sa poti scoate ceara dupa racire.
mi place Rspunde Ieri la 13:30

Razvan Badea Eu voiam ceva mai simplu,am rezolvat

2016

ASE condiii pentru o producie bun

de MIERE DE TEI n 2016:
Culesul la florile de tei este una dintre speranele apicultorilor pentru a recupera
pierderile pe care le-au avut n pastoral la salcm i chiar la rapi. Din cauza ploilor
dese, albinele nu au putut iei din stup, aa c n continuare, cresctorii sunt ngrijorai
c vremea le poate da definitiv peste cap planul afacerea cu miere.
La acest moment, teiul se prezint foarte bine, deci sunt premise pentru floare din belug,
ns totul depinde de factorii de vreme, anun Traian Dobre, un experimentat apicultor
din judeul Prahova i fondatorul afacerii Tremot Dobre i Fiii. Acesta i sftuiete pe
cresctorii mai tineri s acorde atenie la ase aspecte importante care pot decide
cantitatea de miere de tei pe 2016.
1. Zonele n care teiul este cel mai bogat sunt cele n care a plouat suficient n trimestrul
III al anului precedent. Aceast condiie este independent de activitatea apicultorilor, dar
acetia pot urmri acest fenomen pentru a-i planifica culesul.
2. Zpada pe timpul iernii, ntr-un strat de cel puin un centimetru grosime pe timp ct
mai ndelungat, este un alt factor care decide asupra inflorescenei teilor.

27

3. Teii cei mai bogai sunt cei din zonele unde a plouat suficient nainte de nceperea
sezonului, adic din martie pn n iunie.
4. Se poate face o prob a cantitii de ap dac teiul va avea acces la aceast resurs,
prin sparea unei gropi cu adncimea de 50-60 de centimetri. Dac pmntul deine ap,
atunci i albinele vor avea hran de la teii de acolo.
5. Ploile pot da peste cap activitatea albinelor alternd polenul i provocnd diaree
albinelor. La acest fenomen periculos sunt expuse mai ales varietile de tei care au cupa
floral orientat n sus.
6. Temperaturile foarte ridicate, de peste 32 de grade Celsius pot usca florile de tei. n
zona Dobrogei, o atenie deosebit trebuie acordat vntului dinspre mare care nu doar c
provoac uscarea, dar prevestete i secet.
Teiul cu cele trei specii mai importante ca rspndire i interes apicol, (n ordinea
nfloririi teiul cu frunza mare, teiul pucios, teiul argintiu) care au o durat de nflorire
diferit pe perioada lunilor iunie-iulie, ofer unul din cele mai importante culesuri de
nectar.
Prima specie nflorete cam la 1525 zile fa de salcm, durata medie de nflorire este de
aproximativ 2-3 sptmni, iar durata total pentru toate cele trei specii este de 30 de zile.
Cea mai bun producie de miere se obine de la teiul argintiu (950 1200 kg/ha), teiul cu
frunza mare oferind o producie de 800-1000kg, iar teiul pucios o producie de 450-800
kg.

Caracterizarea salcmului din punct de vedere melifer :

Salcmul reprezint principala plant melifer de la care se obin producii mari de miere
monoflor, superioar i de foarte bun calitate.
Trebuie precizat c, spre deosebire de culesurile de la alte plante melifere, culesurile de la
salcm sunt mai capricioase i nesigure i pot dura 5-7 zile sau mai puin, timp n care
albinele cerceteaz florile cu o intensitate deosebit. Existena unor pduri care au mai multe
varieti de salcm cu nflorire ealonat pn la 14 zile este un caz particular.
n general, n condiii optime, un cules de salcm dureaz 8-12 zile i, avnd n vedere
varietatea reliefului i condiiile meteorologice, diferite zone cu salcmi nfloresc la perioade
diferite, ceea ce d posibilitatea exploatrii ealonate a acestuia de ctre apicultori, existnd
dou sau chiar trei culesuri de salcm, bineneles n condiii de stuprit pastoral. Astfel, de
exemplu, apicultorii din Prahova practic primul cules la sud de Ploieti de la 1-10 mai, al
doilea cules lng Vlenii de Munte de la 15-25 mai i al treilea cules la Mneciu Ungureni,
de la 1-15 iunie.
n vederea practicrii unui stuprit pastoral raional i cu maximum de eficien nu este
suficient numai cunoaterea masivelor de salcm, ci i a perioadelor de nflorire a acestora.

28

Factorul meteorologic cel mai important care influeneaz secreia de nectar este
temperatura, astfel:
- secreia ncepe la temperatura de 10C;
- secreia este maxim n intervalul 20-30C;
- secreia scade treptat pn cnd nceteaz la 35C;
- n cazul nopilor, cnd temperatura scade sub 10C, albinele ies la cules dup rsritul
soarelui;
- n cazul nopilor calde (15C) secreia are loc devreme i albinele ies la cules nainte de
rsritul soarelui.
Ali factori meteorologici care influeneaz secreia de nectar sunt presiunea atmosferic,
viteza vntului i umiditatea.
Pentru o secreie optim presiunea atmosferic trebuie s fie n plaja 763,8 mmHg la 767,6
mmHg, viteza vntului de maximum 2 m/s i umiditatea 70-80%, cu precipitaii slabe sau
absente.
n condiii meteorologice normale cantitatea de nectar secretat de salcm este de la 1 mg la
4 mg/ floare, cu o concentraie de zahar de 40-70%.
Cantitatea de nectar i concentraia de zahr depind de expunerea masivului fa de soare,
stadiul de nflorire, varietatea, vrsta i densitatea arboretelor.
Produciile de miere obinute la hectar sunt de:
- 1.100-1.700 kg la arborii rzlei;
- 900-1.500 kg la arbori n masiv;
- 300-700 kg la plantaiile tinere i drajoni.
La un cules normal de salcm se pot realiza producii de miere extras de 10-25 kg pe
fiecare familie de albine dezvoltat normal.
Se poate considera c ponderea economico-apicol a salcmului este foarte mare (FM).
Prognoza fazei de nflorire a salcmului n principalele masive melifere din Romnia este
solicitat anual de Serviciul Tehnic al ACA din Romnia de la Administraia Naional de
Meteorologie Grupul de agrometeorologie, pentru toate masivele principale din Romnia i
aceast prognoz este pus la dispoziia apicultorilor. Din punctul de vedere al evalurii
datelor de nflorire i aprecierii posibilelor producii de miere obinute ntr-un masiv de salcm
se ine cont de urmtoarele:
- data nfloririi este n funcie de evoluia vremii i la cinci sptmni de la pornirea n cretere
a primilor muguri; tot n funcie de evoluia vremii, cnd bobocul florii de salcm atinge
lungimea de 3 cm lungime, se poate aprecia c nflorirea ncepe dup dou sptmni.
- floarea de salcm ine 8-10 zile la pomii solitari i cu 2-3 zile mai mult n masiv, n funcie
de umiditate i dup nopile cu temperatura de cel puin +14C secreia de nectar ncepe s

29

devin apreciabil, iar dup nopile cu +18C secreia nectarului devine foarte abundent;
fiind expui mai bine razelor solare, salcmii solitari produc mai mult nectar.
-salcmii pe soluri uoare, cu pnza freatic la suprafa, i cei din apropierea lacurilor i
rurilor dau producii mari de miere la hectar (1.100-1.700 kg/ha).
- salcmii aflai pe soluri grele i argiloase sunt slab productivi.
- evoluia culesului n primele zile este modest, urcnd apoi pn la 10-12 kg/zi i, n final,
n ultimele dou zile, scznd brusc la 1-2 kg/zi.
Din punctul de vedere al produciilor de miere obinute la culesurile de salcm, rezultatele
obinute n urma observaiilor i analizelor efectuate la punctele experimentale ale ICDA
(Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultur) i a datelor nregistrate la cntarul de
control privind producia de miere au artat c, n anii favorabili, totalizarea sporurilor zilnice
ale cntarului de control au oscilat ntre 34 i 39,2 kg de miere pe familia de albine sau chiar
mai mult. Aceste sporuri s-au realizat sub influena unui complex de factori favorabili, i
anume: temperatura de 24-29C, presiunea atmosferic peste 760 mmHg, umiditatea aerului
70-80%, vnt slab i precipitaii slabe. Dimpotriv, cele mai mici recolte de miere de 4,8-9,4
kg/familia de albine s-au obinut la presiune atmosferic sczut, sub 760 mm Hg, precipitaii
de durat, urmate de scderea temperaturilor.
Dar, orict de favorabile ar fi condiiile de secreie ale nectarului, producia de miere care se
realizeaz depinde de puterea familiilor de albine. Astfel, dac la o familie slab dezvoltat
recolta de miere a nregistrat 18,5 kg/familie, cu un spor maxim nregistrat la cntarul de
control de 4 kg/zi, la familiile puternice s-au nregistrat 34,5 kg/familie, cu un spor maxim de
6,8 kg/zi.
Material prelucrat i completat de prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE (dup cartea Plante
melifere de foarte mare i mare pondere economico-apicol autori: Petre IORDACHE,
Ileana ROCA i Mihai CISMARU

Cine zicea ca matcile de roire nu sunt bune ? :

mi placeVezi mai multe reacii

ComenteazDistribuie
2424
Comentarii
Vezi nc 2 comentarii

Andrei Mihai Matcile de roire sunt cele mai bune.....Doar dupa 20 de ani de experienta in apicultura poti
creste matci mai bune decat cele de roire naturala.....
mi place Rspunde 2 14 mai la 16:27

30

Ionel Onea Nu i trebuie 20 de ani pt a creste matci de schimbare linistita ,trebuie doar sa cumperi unu si
apoi supravegheat .
mi place Rspunde 14 mai la 17:47

Andrei Mihai Romanul nu vrea sa inteleaga nicicum ca experienta si vechimea in orice activitate conteaza
foarte mult.....Am vazut tineri stupari care din al 2 lea an de stuparit deja au trecut la cresterea de matci......
mi place Rspunde 14 mai la 17:54

Ionel Onea Internetul ajuta foarte mult acum cu informaie, daca i place ce faci poi creste fara probleme .
Eu pot sa i spun ca atunci cand m am apucat de stuparit nu tiam absolut nimic ,iar colegul meu de pastoral
avea zeci de ani de stuparit . Si el nici acum nu creste matci ,doar si a perfectionat metode.e de alergare
dupa roi . Cand ii rugam sa mi vnd si mie cate o matca imperecheata mi spuneam ca nu am experiena
si nu mi ddeau nimic ,acum s au inversat rolurile si le amintesc mereu cand m suna . Cunosc multe din
tehnicile fiecrui stupar ,pt ca fiecare are tehnica lui ,cei mai muli lucreaz cu invert ,dezavantaj =uzeaz
musca ., calitate proasta a mierii , privine pline cu tone de miere profit f f mic . Cu cat apar mai multe
aparate de testare a calitativ mierii cu att mierea proasta se va vinde mai greu . Eu consider ca suntem
deficitari doar la capitolul organizare ,lucru care se vede f simplu uitandu te la noma de venit impozabil pe
familie la Arad si Timioara . Pana acum nimeni nu a reuit sa explice de ce este aa .
mi place Rspunde 14 mai la 18:16

Andrei Mihai Pai sigur ca poti creste fara probleme,dar ma uit la cei care anul acesta au zis ca renunta la
apicultura ca nu merge.....Pentr-ca sa merga indiferent de conditiile meteo trebuie material genetic atent
selectionat si oarecum pastrarea materialului autohton.....Hibrizii obtinuti la intamplare dau matci de slaba
calitate si descurajeaza.....
mi place Rspunde 2 14 mai la 18:30

Ionel Onea Nu stiu ce sa zic , e cam complicat , " sa mearg indiferent de condiiile meteo" , in zona noastr
nu a fost atta ploaie ,frig si vnt de mult vreme , si sincer eu nici nu mi amintesc sa mai fi fost aa ceva , si
ce i mai ru e ca se anuna tot frig si ploi . A trecut si salcamul , iar la tei nu avem nici o sperana ca in zona
Peris de civa ani tot moare musca , sunt ceva anse la Ciucurova dar e aa departe si preul motorinei i
taie tot elanul . Siropul uzeaza musca . E super cand este Vreme Buna .
mi place Rspunde 15 mai la 18:01

Andrei Mihai Anul inca nu sa incheiat ,ploi si rece in luna Mai au fost de cand lumea.Sa nu ne dam
batuti.Trebuie stupi puternici si bine intretinuti.Mortalitatea mare vine de la imperecherile intre rasele de
albine aduse deja din lumea larga si se nasc hibrizi car...Vezi mai mult
mi place Rspunde 1 15 mai la 18:16

31

Ionel Onea Eu am mortalitate la tei si floarea soarelui ,mortalitatea la tei vine ca stropesc smecherii pdurile
de tantari ,iar la floare predomina frantuzeasca acum care e tratat si tine toxicitatea inclusiv in perioada de
inflorire . Daca ar fi fost de la inc...Vezi mai mult
mi place Rspunde 15 mai la 21:20

Andrei Mihai Trist dar adevarat.....Cei ce stropesc pomii nu stiu ca se poate stropi cu mavrik 2 f care este
inofensiv pentru albine...Romanului din pacate ai lipsesc cunostinte serioase in domeniul pomiculturii daca
cu asta se ocupa...El stropeste cu substante chimice care dauneaza grav si fructelor si sanatatii
consumatorului

32