Electrotehnologi

Lucrarea Nr.12

Prelucrarea metalelor Prin Electroeroziune

12.1 Scopul lucrari Este de a cunaste tehnologia prelucrari prin electroziunea a pieselor,constructia si regimul de lucr ale masinii de prelucrat prin electroziune 12.2 Teoria lucrari 12.2.1 Principiul prelucrari prin electroziune Electroziunea este procedeul de prelucrare prin eroziunea electrica a materialelor foarte dure (HRC 60 6!" care nu pot fi prelucrate prin procedee clasice de aschiere.Procedeul se foloseste in special in cazul in care se cere realizareaunor forme si profile deconfiguratii speciala. Principal,prelucrarea prin electroeroziune se #azeaza pe dislocarea particulelor de pe suprafata piesei prin descarcari electrice successi$e intre electrod % scula (catod" si electrodul% piesa (anod". Energia electrica produsa prin descarcari electrice successi$e se transforma direct in lucru mechanic de dislocare. &ndepartarea materialului de pea nod se e'plica prin efectul termic al descarcarii. (canteia care se formeaza duce la o crestere #rusca si intense a temperaturi la suprafata anodului, la topire sau chiar la $olatizarea materialului si la e'pulzarea acestuia printr%un fel de unda e'plozi$a )urata scurta a descarcari nu permite transferul de caldura in masa electrodului, astfel incat materialul din interior nu este afectat de fenomenul termic superficial. &n acest mod , asa cum se produce in figura 12.1, pe suprafata electrodului apar cratere emisferice formate in urma e'pulzarii materialului, crestere a caror marimi depinde de de electrica a descarcari produse.
1

*$anta+ele prelucrari prin electroeroziune sunt , %posi#ilitatea de a prelucrare a formelor complicate a pieselor dure cu un consum redus de scule din materale deficitre %producit$itate ridicat fata de procdeele clasice %printr%un regla+ simplu, se pot o#tine grade de finisare diferite

a suprafetelor prelucrate %numar mic de operatii %precizie pana la sutime de mm %posi#ilitatea de recondirectionare a unor scule uzate. Ca deza$anta+e se mentioneaza , %producti$itate mica la detasarea materialului din piesa care se prelucreaza, care scade odata cu cresterea calitatii si a precizie dimensionale a pieselor prelucrate %uzura pronutata a electrodului scula %consum specific ridicat de energie )in acest moti$, prelucrare prin electroeroziune se utilizeaza ca o metoda finala , precum si in situati a#solut +ustificate 12.2.2 (chema principala a une msini de prelucrare prin electroeroziune

&n principiu instalatia electrica a une masini de prelucrat prin electroeroziune prezintata in figura 12.2 consta , %circuitul de incarcare,format din sursa de tensiune .e, #o#ina /1 , si rezistorul r si condensatorul /0 %circuitul de descarcare format din condensator /0 , #o#ina /2 si sistemul electrod E 1piesa P. )descarcarea se realizeaza in mediul dielectric lichid, dispus intr%o cu$a, in care sint scufundati cei doi electrozi. Pentru o descarcare uniforma, sistemul are un ser$omechanism, care are rolul de a pastra intre anumite $alori distanta intre electrodul E si piesa P, tensiunea electrod%piesa ser$ind ca semnal de comanda pentru actionarea ser$omecanismului. 12.2.3 Generatorul de descarcare 2eneratoarele utilizate in present la masinile de prelucreare prin electroeroziune sunt ed constructie foarte $ariata si cu caracateristic acoperinde domenii diferite,in functie de destinatia masinii. (e construiesc masini uni$ersale cu puteri de 1 .13045 a$and tensiunea de strapungegre de 20 230 6, lucrand cu impulsuri a$and durata de 0,3 .12.000 7s,repetarea cu frec$enta de 0,1 .1,3.1000 4Hz. Principalele functii ale generatorului sunt , %furnizarea tensiuni necesare amorsari si mentinerii descarcari %limitarea curentului de descarcare %limitarea duratei de descarcare %asigurarea freg$entei de repetitie a descarcarilor 8arimea cea mai importanta care caracterizeaza descarcarea este energia de descarcare , t
0

59.d :0 id dt &n care, .d%tensiunea de descarcare,in 6 id%curentul de descarcaretd%durata de descarcare Energia de descarcare este cuprinsa intre 207; pentru un curent de 1* si timp de descarcare 17s si 20+ pentru id9300* si td92ms 2eneratoarele de descarcare pot fi , de rela'are si pilotate. (chema simplificata a unu generator de rela'are este prezenta in figura 12.2. descarcarea condensatorului are un caracter oscil -ator, tensiunea si curentul in$ersandu%se periodic pana la epuizarea energiei imagazinate in condensatorul /0. limitarea curentului de descarcare este necesara datorita pantei negati$e a caracteristici $olt%amper a descarcari. Circuitul de incarcare are un carecater rezisti$ in cazul regimurilor de finisare, iar in cazul regimurilor de degrosare, cand se lucreaza cu curenti de incarcare mai mari , se introduc inductante in $ederea limitari pantei curentului, caracterul circuitului de$enind inducti$ . Curentul initial de descarcare este foarte ridicat in comparatie cu curentul de incarcare a condensatorului, amplitudinea primei oscilatii find data cu apro'imatie de relatia , &9 (.c%.d"< &n care .c este tensiunea la care este incarcat condensatorul /0, in 6 .d%tensiunea de descarcare , de circa 13 236C%capacitatea condensatorului ,in = >%inductanta circuitului de descarcare, in H. Energia completa de descarcare a condensatorului este egala cu energia imagazinata in condensator , 59C Perioada descarcarii ete data de relatia , ?92@ 2eneratoarele de tip />C nu se recomanda in prelucrarea pieselor de $olume si suprafete mari, in regimul de dregosare, din urmatoarele moti$e

% descarcarea find sinusoidala amortizata, energia atinsa de prima semi unda de descarcare nu mai este atinsa de cea de a doua , astfel in cat prelucrarea se intrerupe % interdependenta intre curentul de descarcare , durata descarcari si implicit eng acestuia face ca aceste marimi sa nu poate fi reglate in mod separat % amorsarea scanteii are loc numai prin aducera tensiuni de strapungere a dielectricului la $alori mai mici decat tensiunea condensatorului % modul de functionare in timpul descarcari este autonom necontrolat , atat in ceaea ce pri$este durata de descarcare cat si frec$enta descarcarilor. *ceste generatoare sunt preferate in cazul prelucrarii de finisare sau pentru degrosari de suprafete reduse, datorita ro#ustetii lor, cat si faptul ca realizeaza o precizie dimensionala si calitate a suprafetei. Pentru prelucrari de dregosare pe suprafete mari sunt preferate generatoarele pilotate care permit o#tinerea unor inpulsuri de lunga durata si de energie ridicata. (chema principala a unui generator pilotat cu tranzistori, care permite o#tinerea unor impulsuri controlate, este data in figura 12.0

*ceasta cuprinde sursa de tensiune .0 , tranzistorul de putere p care controleaza circulatia curentului din circuit si #o#ina / pentru limitarea curentului de descarcare. Comanda comanda tranzistorului se face de la dispoziticul de comanda )C, prin care se fi'eaza durat descarcarilor si frec$enta de repetitie. *$anta+ele generatorului cu tranzistori sunt , %intensitatea si durata descarcari pot fi reglate in mod independent %frec$enta descarcari a+unge aproape la 2004Hz-

%durata descarcari si durat intre doua descarcari este pentru un anumit regla+ constanta, conform diafragmelor prezente in figura 12.!.

12.2.4 Considerati tehnologice a" 8aterialul electrozilor tre#uie sa indeplineasca urmatoarele conditii, %sa fie #une conducatoare de electricitate %sa prezinte o prelucra#ilitate ridicata , %uzura relati$ redusa %sa nu fie atacate de lichidul dielectric %sa ai#a un prAt de cost scazut. Proprietatile principalelor materiale utilizate la confectionarea electrozilor Ba#elul 12.1

8aterial

Cupru *lama *luminiu si alia+ele sale =onta 2rafitul Etelul

Cun Prelucra% .zura Rezistenta PrAt (ta#ilitatea La Conducator #ilitate Redusa de electrodului lichidul ridicata cost Dielectric scazut D D D D D D D Pentru otel D D D D D D

8odul in care sunt indeplinit aceste conditi de materiale uzuale este prezentat in tal#elul 12.1. E'amind datele din acest ta#el se constata ca nu este posi#ila recomandarea unui anumit material, uni$ersal utiliza#il in confectionarea electrozilio pentru orice regim de prelucrare si orice calitate impusa suprafetei. #" Constructia electrozilor. )in punct de $edere constructi$, electrozii au doua parti , o parte acti$a si una au'iliara. .

&n figura 12.3 sint prezentate cate$a tipuri constructi$e de electrozi, indicandu%se domeniul de utilizare corespunzatoare , % la prelucrarea de degrosare (fig.12,3,a" % degrosarea, semifinisare si finisare(fig.12.3,#" % pentru finisare(fig.12.3,c"
F

% semifinisare si finisare (fig.12.3,d" % pentru strapungerea unor orificii in material plin(fig.12.3,e" Electrozii de degrosare pot fi confectionati din fascicule de sarma de cupru, un e'emplu fiind prezentat in figura 12.6 .

c" .zura electrozilor. &n timpul procesului de electroeroziune, simultan cu detasarea unor particule de material din piesa, are loc si un proces de desprindere a materialului din electrod. *legerea materialului electrodului tre#uie sa se faca astfel incat sa se o#tina o usurare minima a acestuia si o cantitate ma'ima de material indepartat de piesa, are loc si un proces de desprindere a materialului din electrod. *legerea materialului electrodului tre#uie sa se faca astfel incat sa se o#tina o uzura minima a acestuia si cantitate ma'ima de material indepartat din piesa. .zura electrodului depinde de , %materialul electrodului %materialul piesei de prelucrat %regimul electric utilizat %configuratia electrodului %dimensiunile electrodului. &n analiza uzuri electrodului se definesc urmatoarele marimi caracteristice , %uzura a#solut gra$imetrica %uzura a#solut $olmetrica %uzura relati$a gra$imetrica %uzura relati$a $olmetrica

unde H2e, H2p sunt pierderile de greutate prin prelucrarea electrodului, respecti$ piesei H6e, H6p% pierderile de $olum ale electrodului , respecti$ piesei e , p greutatile specifice ale electrodului si piesei. d) *dausurile de prelucrare si precizie prelucrarii. Pentru determinarea adausului de prelucrare la piese se $a tine seama de urmatoarele elemente , -adancimea stratului madificat structural la prelucrare anterioara hs %inaltimea medie a neregularitatilor suprafetei rezultata in urma prelucrarii anterioare Rz%a#aterea de precizie determinate de procesul anterior de prelucrare *pr % a#aterea de precizie de pozitionare a electrodului fata de piesa *po 6aloare minima de adaus de prelucrarea materialului este data de relatia , H2min9hs1IRs1I*pr1I*pe2 &n care s%au sim#olizat cu indicii 1 elementele car caracterizeaza preulcrarea anterioara, iar 2 elementele prelucrarii pentru care se calculeaza adausul. (e recomanda ca pentru prelucrare de finisare, adausul sa fie cat mai apropiat de $aloare minima. Precizia prelucrarii prin electroeroziune depinde de cunoasterea +ocului lateral s1 intre electrod si piesa , iar pentru gaurile infundate a +ocului

de fund s, marimi e$identiate in figura 12.F. 6aloare +ocului depinde de parametrii electrici ai procesului de prelucrare si de careacteristicile materialelor electrodului si a piesei.

E caracaterisitica a orificilor o#tinute prin eroziune electrica, este acee ca prezinta o usoara conicitate, datorita faptului ca la intrare gaura este mai mult e'pusa descarcarilor laterare. 6aloare unghiuluii la $arf a conului $ariaza in general pentru prelucarile de finisare intre 10 .20 minute. *ceasta concitate poate fi partial inlaturata daca, conform reprezentari din fig 12.G se permite lelectrodului o iesire 6 mare , iesire cel putin elgala cu grosimea materialului gaurit h.

e">ichidul dielectric tre#uie sa indeplineasca urmatoarele conditi , %conducti$itate electrica redusa % durata de deionizare redusa %$ascozitate corespunzatoare %sta#ilitate chimica #una %securitate in e'ploatare %punct de inflami#ilitate ridicat %to'icitate redusa %prAt de cost scazut. >ichidele dielectrice utilizate sunt , apa distilata,petrol lampant, uleiu de transformator si alcoolmetilic,metilic sau #utilic. )iagrama producti$itatii in fun$tie de de#itul de lichid dielectric introdus intre electrod si piesa este prezenta in figura 12.J

10

f" Producti$itate procesului de prelucrare prin ereoziun electrica. Parametri care influentiaza producti$itatea procesului de prelucrare prin ereoziune electrica sunt , %de#itul lichidului dielectric , conform reprezentari din fig 12.J %durata impulsului din fig. 12.10 -

11

%tensiune de descarcare.fig 12.11 -

%tensiunea de lucru fig.12.12 -

12.3. Mersul lucrari 12.0.1 Pentru piesele date in lucru se aleg si se confectioneaza electrozii. (e masoara dimensiunile si masa electroduluii si a piesei. 12.0.2 (e alege regimul de lucru a masini de prelucrat prin electroeroziune si se sta#ilesc parametri ai procesului tehnologic ca , distanta de scanteiere , durat impulsurilor , tensiune de descarcare, tensiuea de lucru. 12.0.0 &n timpul operatiuni de prelucrare se notaza parametri reali atinsi. E#ser$a modul de lucru al instalati de pozitionare. (e determina timpul de lucru al masini pt operatiunea care se e'ecuta.

12

12.0.! >a terminare prelucararii se masoara din nou dimensiunile si masele electrodului si piesei. (e calculeaza uzurile si producti$itatea procesului de prelucrare. (e masoara +ocul dintre electrod si piesa. (e analizeaaza calitatea suprafetei prelucrate .

10