1. Memoria este procesul psihic cognitiv care realizeaza intiparirea, pastrarea si reactualizarea informatiei.

Memoria are un rol central in viata psihica deoarece: - stabilieste legatura dintre trecut, prezent si viitor adica asigura continuitatea vietiii psihice; - toate functiile psihice utilizeaza informatiile stocate in memorie, astfel memoria este esentiala pentru recunoasterea obiectelor percepute, pentru intelegerea, rezolvarea problemelor si invatare. Memoria are un caracter selectiv si activ. Noi nu memoram toate informatiile receptionate si nu reactualizam informatiile exact asa cum le-am inregistrat. (Factorii care selecteaza si modifica informatiile inregistrate: limbajul, gandirea, emotiile). Memorarea este prima etapa in care are loc intiparirea, fixarea informatiilor. Memorarea, in functie de absenta sau prezenta intentiei de a memora, poate fi involuntara sau voluntara. Memorarea involuntara (neintentionata) in acest caz intiparirea se realizeaza intamplator, fara stabilirea prealabila a scopului de a memora si fara utilizarea unor procedee speciale pentru memorare.

Memoram chiar fara sa vrem ceea ce se repeta frecvent, ceea ce este in legatura cu interesele, dorintele, preocuparile noastre, ceea ce ne impresioneaza profound. Memorarea voluntara (intentionata) se caracterizeaza prin prezenta scopului de a memora, depunerea unui efort voluntar pentru realizarea acestui scop, prin utilizarea unor procedee de memorare. Memorarea, in functie de prezenta sau absenta intelegerii informatiilor poate fi : logica sau mecanica. Memorarea logica se bazeaza pe intelegerea informatiilor memorate. Cunostintele memorate logic sunt pastrate mai mult timp si ajuta intelegerea noilor informatii. Pentru ca o persoana sa poate memora logic un material este necesar sa dispuna de cunostinte de care sa lege materialul respectiv. Memorarea mecanica in acest caz memorarea are loc fara ca materialul sa fi fost inteles. In acest fel sunt memorate numele de persoaae, numerele de telefon, denumirile geografice, cuvintele in limbi straine, dar si in aceste cazuri, uneori se pot face asociatii logice. Tot in acest fel memoreaza elevii definitiile, lectiile pe care nu le inteleg. Memorarea mecanica este ineficienta deoarece informatiile memorate fara sa fi fost intelese nu vor putea fi utilizate in viitor pentru a intelege noile informatii. 2. Clasificarea memoriei. Memoria de scurt durat (MSD), are o structur complex, eterogen din punct de vedere informaional, cuprinznd date despre evenimente i fenomene variate, ntr-o ordine determinat sau aleatorie. Ea nu este o imagine fidel a coninutului memoriei imediate (senzoriale), ci rezultatul prelucrrii i interpretrii acestuia. Trstura sa esenial o constituie limitarea n timp a conservrii coninuturilor recepionate de subiect ntr-o situaie obiectiv dat. Astfel, potrivit datelor experimentale limita maxim pn la care se ntinde aciunea memoriei de scurt durat este de 10 minute. In MSD se afla informatiile pe care le prelucram in prezent si din aceasta cauza ea se numeste si memorie de lucru. Memoria de scurta durata se suprapune partial cu focarul atentiei si al constiintei. Continutul MSD provine din stimuli receptionati in prezent si din informatiile extrase din MLD. Aceste informatii sunt utilizate

pentru a recunoaste obiectele din jur, pentru a intelege ceea ce ni se spune, sau ceea ce citim. Memoria de scurta durata patreaza informatiile timp de 15-20 de secunde. In acest interval informatiile pot fi reactualizate cu usurinta. Dupa acest interval informatia ori este uitata, ori trece in MLD. (Numarul magic. - nr. lui Miller: 7 2).

Memoria de lung durat (MLD) desemneaz totalitatea structurilor informaionale i instrumental-acionale, a

cror limit inferioar de pstrare n timp este egal cu limita superioar a MSD (8- 10 minute), limita superioar putnd fi egal cu durata vieii individului. Aadar, expresia de lung durat are un sens relativ i exprim, de fapt, un contiuuum valoric (n uniti de timp, firete, foarte ntins). MLD este depozitul care pastreaza informatiile timp de cateva minute, ore, zile, luni sau chiar toata viata. Unii psihologi considera ca MLD are un volum nelimitat si fixeaza aproape toate experientele de viata. Cu toate acestea, nu putem reactualiza toate informatiile deoarece nu putem regasi toate informatiile. Unele informatii pot fi reactualizate numai in conditii deosebite (ex: starea de hipnoza). Alti psihologi considera ca MLD nu pastreaza toate informatiile inregistrate , o parte din acestea fiind uitate. Memoria pastreaza: -a) amintirile privind evenimentele prin care a trecut o persoana; -b) amintirile privind intentiile, planurile de viitor; -c) semnificatia notiunilor si relatiilor dintre notiuni. 3. Tulburarile de memorie. Orice afectiune, chiar si gripa, poate afecta capacitatea de memorare a creierului. Atunci cand sistemul imunitar se lupta cu o anumita afectiune, sau atunci cand o persoana se confrunta cu o durere persistenta, capacitatea de concentrare este afectata, si prin urmare apar si problemele de memorie. Exista mai multe tipuri de tulburari de memorie care afecteaza activitatea zilnica a oricarui individ, printre acestea se afla: Boala Alzheimer- o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta.

Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi. Amnezia- Amnezia este pierderea totala sau partiala a capacitatii de memorizare a informatiei si de reamintire a informatiei inmagazinate.

O amnezie poate fi cauzata de o leziune a ariilor cerebrale legate de functiile memoriei, de origine

vasculara, tumorala, traumatica (comotie cerebrala), infectioasa (encefalita), degenerativa (boala lui Alzheimer), hemoragica (hemoragie subarahnoidiana) sau consecinta lipsei de vitamina B1, observata mai ales la alcoolici (sindromul lui Korsakov). Sindromul de obodeala cronica- este caracterizat prin oboseala sau extenuare severa care impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite. Mai exista si alte simptome, dar cel principal este oboseala care dureaza de cel putin 6 luni. Oboseala nu este imaginara, are un substrat real. Este reactia organismului la o combinatie de factori fizici si emotionali. Depresia- cunoscuta intre specialisti sub numele de tulburare depresiva majora (sau tulburare unipolara), face parte dintre tulburarile dispozitiei si se caracterizeaza prin aparitia unuia sau mai multor episoade depresive severe. Schizofrenia- un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in mod anormal. Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii, delir, comportment si gandire dezorganizata. Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor, retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza. Dementa- o pierdere a aptitunilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoanei in cauza. Ea poate provoca probleme ale memoriei si ale gandirii si capacitatii de abstractizare. De regula dementa se inrautateste cu timpul. Afazia- numita si disfazia este un defect generat de creier in perceperea cuvintelor. Simptomele afaziei sunt asociate cu leziunea tesuturilor creierului intr-un anumit loc si pe o anume suprafata. O persoana afectata de afazie desi este capabila, de exemplu, sa-si miste partial gura, sa pronunte anumite sunete si sa inteleaga cuvinte vorbite, ea este incapabila sa-si formeze propriile cuvinte. O alta persoana care este afectata de afazie poate fi capabila sa spuna un cuvant dar poate fi incapabila sa spuna alt cuvant. Hipermnezia- tulburare de memorie caracterizata printr-o evocare cu o mare precizie a evenimentelor petrecute intr-un trecut indepartat si chiar partial uitat. Se intilneste in manie, psihoza halucinatorie deliranta cronica, paranoia. Se trateaza doar de medical psihiatru.