TEMA NR.

1 FOCUL PRIETEN SI DUSMAN

ROLUL FOCULUI N VIATA OMULUI Din cele mai vechi timpuri, focul a fost un ajutor nepretuit al omului, slujindu-l n cele mai diferite activitati pe care le desfasoara , de la ncalzirea microclimatului n care triete, pregtirea hranei, pn la desfurarea unor procese ce necesit cldur etc. Dar s-a dovedit ca focul prieten al omului,poate deveni duman al acestuia,punndu-I viata n pericol,integritatea bunurilor materiale create dealungul timpului atunci cnd este scpat de sub control ori este utilizat n anumite condiii. EFECTELE UTILIZARII INCORECTE A FOCULUI Istoria civilizatiei umane este nsotita n procesul ei ascendent si de lupta oamenilor mpotriva fenomenelor de disconfort, inclusiv cele produse de arderile necontrolate, numite frecvent incendii. Atitudinea oamenilor fata de aceste fenomene negative ce le-a nsotit evolutia este una de respingere, de negare care mbraca anumite forme de manifestare n raport de treapta de dezvoltare a societii, a comunitilor umane. Pentru a-si salva bunurile materiale si spirituale mpotriva efectelor distructive ale focului, societatea si-a organizat, n epoca moderna, formatiuni specializate, care au purtat diferite denumiri n raport cu forma de organizare statala. n fiecare an pe plan mondial incendiile provoaca zeci de mii de pierderi de vieti omenesti ,sute de mii de raniti si uriase pierderi materiale, la originea pierderilor de vieti omenesti o pondere importanta revine fumului si gazelor toxice de ardere precum si arsurilor. La fiecare 7 minute, undeva n lume izbucneste un incendiu, anual nregistrndu-se peste 75000 de incendii. Acest flagel determina mai multe pierderi de vieti omenesti si bunuri materiale dect toate calamitatile naturale. Focurile n loc deschis, aprinse voluntar n diferite scopuri (gatit, ncalzit) cum ar fi: focuri de tabara, de miriste, pentru arderea gunoaielor, deseurilor etc. lasate fara supravegere si scapate de sub control n paduri, curti, santiere, depozite ct si n spatii interioare, focuri pentru ncalzit n hale industriale, constructii civile pot sa se propage la materiale si elemente de constructie combustibile din apropriere, prodocndu-se incendii dezvoltate. n dezvoltarea incendiilor n aer liber factorul esential l constituie vntul prin directia si viteza sa. Incendiile datorate surselor de aprindere cu flacara si anume: chibrite, lumnari, focuri aprinse voluntar dar scapate de sub control, aparate termice au o pondere n ROMNIA de 30-45 % din totalul incendiilor, n functie de sezon. Numarul mediu de incendii la 1000 de locuitori n : - SUA = 7,4; - MAREA BRITANIE =9,1; - OLANDA =5,9; - ITALIA =3,1; - GERMANIA =3; - ROMNIA = 0,4; 1

SURSELE DE INCENDIU CUM SE PRODUCE UN INCENDIU ? Pentru a defini notiunea de "incendiu", trebuie sa explicam n prealabil ce reprezinta arderea unui material. Arderea este reactia unui material combustibil n contact cu oxigenul, fenomen ce are loc cu degajare de caldura si este nsotit, n general, de emisie de flacari si fum. Procesul de ardere nu poate avea loc dect daca sunt ndeplinite simultan conditiile: - prezenta combustibilului -adica a unui materia1 care s arda n prezenta focului sau a temperaturilor ridicate; - prezenta substantelor care intretin arderea (oxigenuf din aer, de exemplu); - initierea reactiei -prin existenta unei surse de foc. Cel mai important fenomen fizic ce nsoteste arderea, este cresterea temperaturii materialelor (att a celor care ard propriu-zis, ct si a celor din apropiere), fenomen amplificat pe masura ce arderea este tot mai intensa. De asemeni, pe timpul arderii se degaja cantitati mari de fum si gaze de ardere. Fumult este vizibil, are miros si gust, si n functie de aceste elemente ne putem da seama de natura materialului care arde (exemple: fumul cenusiu cu miros ntepator, provine de la arderea lemnului; arderea hrtiei, paielor si fnului, este nsotita de un fum albgalbui; motorina, cauciucul, degaja un fum negru intens). Atentie! Prezenta fumului de culoare galben, albastru, alb, ca si gustul dulceag, amarui, usturoiat al acestuia, indica prezenta unor substante otravitoare, deci zona trebuie parasita imediat. n orice situatie, trebuie evitata inhalarea fumului, deoarece acesta contine monoxid de carbon, o substanta foarte toxica, care provoaca asfixieri. Spunem c flacara s-a propagat de la un punct de pornire - numit focar - spre vecinatati, si acest fenomen nu poate fi oprit dect n doua situatii: - flacara intlneste un material care nu arde; - o persoana stinge flacara. n acest moment putem enunta si o definitie a incendiului si anume: Incendiul este un proces complex, cu evolutie nedeterminata, care necesita 4 elemente definitorii: - existenta combustibilului si actiunea unei surse de aprindere; - initierea si dezvoltarea n spatiu si timp a procesului de ardere sa fie necontrolate; - procesul de ardere s fie nemotivat social, necesitnd o interventie organizata n scopul lichidarii lui; - producerea de pierderi materiale n timpul arderii. Exemplificare: Presupunem cazul unei case n care ncalzirea se realizeaza cu ajutorul sobelor de teracota. Binenteles, n interiorul fiecarei camere, exista elemente de mobilier (dulap, pat, scaune, masa etc.), covoare, carti, s.a.m.d., deci exista combustibilul care ar putea ntretine arderea. Din neglijent, usita sobei n care arde focul a fost lasata deschisa si o bucata de jar a cazut pe covor. Deci sursa de aprindere (bucata de jar), a intrat n contact dired cu materialul combustibil (covorul), si a initiat procesul de ardere. Odata aparuta prima flacara, aceasta se va propaga ntr-o directie oarecare (n functie de natura, cantitatea, proprietatile fizicochimice ale materialului combustibil, existenta unor curenti de aer) spre obiectele din camera. Att initierea arderii ct si desfasurarea procesului sunt necontrolate, desfasurnduse n afara vointei omului. 2

ntreaga desfasurare a fenomenului, descrisa pna n acest moment, nu are o motivatie sociala, deoarece se produc pierderi materiale sau chiar umane. Pentru limitarea acestor pierderi este necesara interventia unor forte specializate (pompieri militari sau civili), care sa ntrerupa procesul de ardere. Fiind ntrunite toate elementele componente, putem spune ca am descris initierea si desfasurarea unui incendiu. Nu avem de-a face cu incendii n urmatoarele situatii, neproducndu-se pagube materiale si/sau nefiind nevoie de interventia pompierilor: - arderea resturilor menajere dintr-o groapa de gunoi; - arderea resturilor vegetale de pe ogoare, dupa strngerea recoltei. CARE SUNT SURSELE DE INITIERE A UNUI INCENDIU ? In literatura de specialitate din Romnia, se iau n considerare 14 tipuri de surse de aprindere, care n functie de natura lor, pot fi clasificate astfel: 1. Surse de aprindere cu flacara: - focuri n aer liber; - flacara (chibrit, lumnare); - flacari de la aparate termice. 2. Surse de aprindere de natura termica: - obiecte incandescente (tigara, topituri metalice, becuri electrice, jar, cenusa, zgura, particule incandescente de la sudura); - caldura degajata de aparate termice (casnice, industriale); - efectul termic al curentului electric; - cosuri de fum defecte si necuratate. 3. Surse de aprindere de natura electrica: - arcuri si scntei electrice; - scurtcircuit electric; - electricitate statica. 4. Surse de aprindere spontana: - de natura chimica; - de natura fizico-chimica; - de natura biologica. 5. Surse de aprindere de natura mecanica: - scntei mecanice; - caldura degajata prin frecare. 6. Surse de aprindere naturale: - caldura solara; - trasnet. 7. Surse de aprindere datorate explozivilor si materialelor incendiare. 8. Surse de aprindere indirecte (datorita focarului unui incendiu, flacara unui amestec exploziv). Toate aceste surse de aprindere sunt produse de MIJLOACE DE APRINDERE, dintre care cele mai des ntlnite n practica sunt: aparate electrocasnice, mijloace de iluminat electric, brichete, chibrituri, lampi, lumnari, tigara, cazane, cuptoare, aragaze, sobe, aparate de sudura, burlane si cosuri de fum. Sursa de aprindere produsa de un mijloc nu poate initia un incendiu, dect n mprejurari determinante, care pot fi: - instalatii electrice defecte; 3

echipamente electrice improvizate; sisteme de ncalzire defecte, improvizate sau nesupravegheate pe timpul functionarii; cosuri, burlane de fum defecte sau necuratate; jocul copiilor cu focul; focul deschis nesupravegheat; actiunea intentionata; altele. Prevenirea incendiilor se realizeaza prin prentmpinarea producerii acestor mprejurari determinante, respectnd anumit 131p1520b e reguli de prevenire a incendiilor. PRINCIPALELE CAUZE DE INCENDIU SI MODUL DE INLATURARE A ACESTORA. SISTEME DE ALARMARE SI TIPURI DE STINGATOARE. Incendiul este un fenomen complex si distrugator de valori materiale si umane uneori incalculabile,un fenomen nedorit de nimeni si care trebuie combatut de toti si pretutindeni.Pentru a cunoaste modul in care trebuie sa actionam pentru combaterea incendiilor trebuie sa cunoastem mai intai principalele cauze de incendiu. Acestea sunt : 1.Focurile deschise care se refera la flacara de chibrit, flacara oxiacetilenica (de sudura), focul improvizat (in aer liber), tigara aprinsa,flacara de la un incendiu,corpurile incadescente,flacara de la lumanari,dela masinile de gatit etc .Intretinuta de oxigen flacara, poate sa aiba o temperatura de pana la 2000 de grade celsius (lampa de gatit ) sau chiar de 3150 de grade celsius (bec de sudura) si poate usor , aprinde materialele deci sa declanseze incendii. Pentru a nu provoca incendii trebuiesc cunnoscute citeva masuri de prevenire a incendiilor determinate de focurile deschise: - chibritele trebuie folosite numai de adulti , in locurile in care nu exista pericol de incendiu sau de explozie si stinse bine dupa utilizare; - copii nu trebuie sa se joace cu chibrituri, tigari sau sa umble la soba sau aragaz ; - focurile deschise nu trebuie facute pe timp de vant sau la o distanta mai mica de 100 m fata de liziera padurilor sau lanuri de cereale si de 50 m de materiale combustibile; - nu vor fi lasate nesupravegheate si se vor stinge cun apa sau acoperite cu pamint la plecare; - aparatele de sudura nu constituie un mijloc de joaca si nu trebuie folosite decat de cei autorizati; 2.Corpurile incalzite si supraincalzite termic. Dintre corpurile supraincalzite, care pot genera frecvent incendii se pot enumera : - cosurile supraincalzite ale sobelor si burlanele, de acea trebuiesc reparate, curatate si bine etansate imbinarile acestora.; - instalatiile de incalzire centrale cu aburi, daca sunt lasate pe ele diverse materiale combustibile timp indelungat (lemn, hirtie, textile ): - radiatoarele electrice, cand nu sunt supravegheate ele trebuie asezate la distanta de materialele combustibie si nu direct pe pardoseala combustibila (parchet), pe un strat termoizolant care sa depaseasca perimtrul lui cu 25 cm.; - aparatele electrocasnice (fier de calcat, radiatoare, uscatoare de par, ondulatoare), trebuie supraveghate, asezate la distanta de materialele combustibile si nu pe covor, pe masa, pe aparatul de radio, iar dupa folosire trebuie scoase din priza; - lampile electrice cu incandescenta trebuia supravegheate si protejate cu globuri de protectie; - conductoare electrice supraincalzite, nu se admit circuite electrice improvizate, se protejeaza impotriva umezeli, sigurantele ttrebuie sa fie calibrate; - radiatile solare, recipientele in special cele metalice se protajeaza impotriva razelor solare prin vopsirea in culori deschise care sa reflecte razele solare (albargintiu) sau acoperirea cu prelate sau copertine; 4

- corpuri incandescente, materiale combustibile cum ar fi carbunele aprins sau jarul din cenusa aruncata la intimplare, de acea cenusa se depoziteaza in gropi speciale dupa ce in prealabil s-a stopit cu apa. 3. Scantei si arce electrice. Scanteia este o particula incandescenta care se desprinde dintr-un corp ce arde. Scanteile ce ies pe cosurile cladirilor, a fabricilor, a locomotivelor,a tevilor de esapament au capacitatea termca de a aprinde materiale aflate in mediul inconjurator de aceea functionarea lor trebuie supravegheate, nu se folosesc, aparate de sudura numai de persoane autorizate. 4. Trasnetul, este o descarcare electrica intr-e nor si pamant. Daca trasnetul este de mica intensitate dar lunga durata poate aprinde paie, fan, hartie e.t.c. Deacea pe timp de furtuna nu se sta sub copaci izolati langa stalpi de inalta tensiune in apa, pe varf de deal, daca este posibil in cladiri prevazute cu paratrasnet. Mod de alarmare In cazul observarii unui incendiu in scoala cum trebuie sa actionati ! 1. Trebuia sa anuntati cel mai apropriat profesor sau orice adult din scoala. Acesta va da semnalul sonor : -pentru incendiu trei semnale lung-scurt- lung; - pentru exercitiu de alarmare doua semnale scurte la interval de 5 secunde. 2. Trebuie sa parasiti scoala conform planului de evacuare afisat. 3. Persoanale adulte vor anunta pompierii militari si vor actiona pana la sosirea acestora cu stingatoarele din dotare. Important !! Atat in cazul accidentelor observate cat ci in cazul observarii incendiilor este important sa anuntati Politia, Pompierii, Salvarea si sa nu actionati in necunostinta de cauza. Tipuri de stingatoare Stingatoarele dupa modul de transportare pot fi: portabile (SP), remorcabile (SR), transportabile(ST). Dupa substanta continuta pentru stingere: cu apa imbunatatita, cu apa pulverizata, cu spuma chimica, folosite pentru inceputuri de incendiu le materiale prin care nu trece curentul electric; cu pulberi si gaze inerte (praf si dioxid de carbon), cu gaze inerte (cu bioxid de carbon), folosite pentru stingerea incendiilor de la instalatii electrice aflate sub tensiune. Stingatoarele trebuie sa existe in toate institutile publice si trebuie periodic verificate CUNOATEREA MODULUI DE ALARMARE A SUBUNITILOR MILITARE I A FORMAIILOR CIVILE DE POMPIERI. MIJLOACELE CE SE FOLOSESC N ACEST SCOP Despre problema anunrii i alarmrii pompierilor militari i civili s-a vorbit i n cazul temei nr. 2. Pompierii militari se pot anuna prin telefon la nr. "112" n sectorul----------, n municipiul --------------------------- la telefonul------------------------. Anunarea lor se poate face i prin agent, adic o persoan care se deplaseaz la sediul unitilor militare de pompieri din municipiile menionate mai sus, pe jos, cu bicicleta, cu autoturismul sau orice alt mijloc de deplasare ct mai rapid. n coninutul anunului telefonic 1trebuie precizate urmtoarele date (informaii) privind incendiul: - denumirea obiectivului incendiat (coala, gospodria...); - locul izbucnirii incendiului (parter, etaj, acoperi, subsol, grajd, ur, depozit de furaje etc.); - ce arde (materialele incendiate); - adresa locului de izbucnire a incendiului (localitatea, strada, nr. casei); - cine anun incendiul (numele i prenumele); 5

- numrul telefonului de la care se anun incendiul, (dac anunarea se face prin telefon). Dup anunare nu se prsete telefonul i se ateapt apelul pompierilor pentru confirmare. n cazul localitilor neracordate la reeaua telefonic urban, anunarea pompierilor militari de raion se face prin Oficiul Romtelecom, caz n care se asigur unele msuri dispuse de Primrie, pentru ca anunul s fie real i s ajung la subunitatea de raion. Formaiile civile de pompieri ale agenilor economici din apropierea colilor se anun similar cu pompierii militari. Formaiile civile de pompieri din localiti, (orae, comune, sate) n care nu funcioneaz pompierii militari se poate face prin telefon la sediul formaiei dotate cu autospecial (main de stingere) sau la Primrie. La formaiile dotate cu hipocisterne sau pompe manuale, la care nu se execut serviciu permanent la sediul acestora (remiz) anunarea (i alarmarea) se asigur prin mijloace de alarmare sonor (toac metalic, buci de metal legate n supori speciali sau prin clopotul bisericilor). Semnalul de alarmare a pompierilor civili se stabilete de ctre conducerea Primriei, mpreun cu preoii parohi i se aduce la cunotina publicului. De regul, n caz de incendiu, semnalul folosit este cel de primejdie, adic de a bate clopotul n dung (ntr-o ureche). Clopotul se poate folosi i pentru chemarea pompierilor civili la edine de pregtire (lecii), exerciii i aplicaii ori alte situaii, cazuri n care se stabilesc semnale distincte.