Determinarea gradului de atractivitate a statiuni turistice Azuga

Carjaliu Alexandru,Grupa 4 Anu 2 MTC

Capitolu 1.Prezentarea generala a statiunii. Azuga este un ora aflat n nordul judeului Prahova, Muntenia, Romnia. Se situeaz n Valea Prahovei, la confluena cu rul Azuga, la poalele Munilor Bucegi i Munilor Baiului, n vecintatea culmilor Sorica i Cazacu. Este o staiune climateric i turistic important, fiind renumit ndeosebi ca staiune turistic pentru sporturile de iarn. Localitatea se afl pe DN1 (E 60), poriunea ce leag oraele Ploieti i Braov.Pe cale ferat, pe calea ferat Ploieti-Braov, exist gara Azuga. Un vechi document din anul 1815 menioneaz hanul Cciula Mare, numit i Hanul ntre Prahove, descris de istoricii romni V. A. Urechia, n lucrarea sa Drumul Braovului i de Nicolae Iorga, n lucrarea Scrisori de negustori. Datorit vieii pastorale intense, aceast asezare s-a extins ulterior. Potrivit unor afirmaii, hanul s-a construit intre anii 1720-1725, fiind ars n mai multe rnduri de turci. Acest han se afl n locul unde este astzi Biserica Ortodox. Hanul Cciula Mare a fost prima cladire construit in aceasta zon, iar abia n primii ani ai secolului al XVIII-lea au aprut primele locuine omeneti Primii locuitori ai zonei Vii Prahova sunt pstorii de vite, iar primul locuitor care s-a stabilit n actualul ora Azuga a fost ciobanul Gheorghe Zangor, care avea n jur de 500 de oi, acesta construindu-i prima cas n jurul anului 1800. n anul 1884 localitile Predeal, Azuga, Buteni i Poiana apului au format mpreun o comun, sub numele de Predeal, iar n anul 1889reedina Primriei s-a mutat de la Predeal la Azuga, ntr-o cldire pus la dispoziie de regele Carol I.

De-a lungul timpului s-au construit numeroase fabrici n Azuga, prima fiind Fabrica de Sticl, construit de Aslan n anul 1830, nsa aceasta a fost nchis dup doar cteva luni; banul Filipescu, proprietarul moiei, a ncercat s o mai nchirieze unui bucuretean, dar acesta a disprut nainte de reluarea produciei. n anul 1879 s-a construit o nou fabric de sticl, proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica avnd n jur de 250 de angajai, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cacaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment (1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam (1877),[7] fabrica de cherestea (1888), fabrica de ampanie (1892) i fabrica de amot (1908). ns cea mai important fabric construit n Azuga a fost fabrica de Bere, ridicat n perioada 1898-1900 de ctre specialistul de origine german Grundt. n secolul al XIX-lea, locul cuprins ntre apele Azuga i Prahova a fost un renumit loc de popas, pe drumul ce traversa munii. Pe locul unuia dintre aceste hanuri, ntre anii 1902-1903, a fost construit actuala biseric, nchinat Sfintei Treimi. Pe lng darurile oferite de credincioi, un ajutor semnificativ a fost oferit de Casa Regal. Biserica este mpodobit cu o serie de vitralii deosebite, lucrate de un meter german, n anul 1902, la cererea regelui Carol I i a reginei Elisabeta, ctitorii bisericii. In statiunea Azuga nu avem legende despre anumite obiective turistice dar in celalalte statiuni apropiate exista legende una din ele care mi-a atras atentia este: Povetile lacurilor blestemate Mii de oameni au pierit de-a lungul timpului inghititi de ape, iar de multe ori rudele pun tragediile pe seama fortelor oculte. Barci prinse in vartejuri de neoprit, pesti uriasi care ii sperie de moarte pe inotatori sau biserici distruse de comunisti care iau suflete tribut sunt doar cateva dintre legende. Despre Lacul Miresei, aflat in apropierea Bisericii Sf. Voievozi, din Campina, circula tot felul de povesti. Pe aceste locuri ar fi fost, prin anul 1.200, o manastire de calugari in care au avut loc pacate grele sau o biserica ai carei enoriasi erau foarte pacatosi. Iar Dumnezeu i-a pedepsit si le-a scufundat lacasul de cult. Unii locuitori sceptici spun ca apa are o adancime de patru metri si nu putea sa se scufunde aici o manastire, pe cand altii ar putea jura ca apa are pana la 70-80 de metri. Cert este ca lacul isi ia in fiecare an tributul. Si numai barbati. Se mai spune ca in zilele insorite poti zari in apa turla fostei biserici. O alta legenda spune ca o fata fortata de parinti sa se marite cu un barbat bogat, desi iubea un alt flacau, s-a aruncat in apa chiar in ziua nuntii. Dimineata, oamenii au zarit voalul alb plutind, iar de atunci locul este blestemat, cerand in fiecare an suflet de om tanar, in special de barbat, cum povestesc satenii. Vorbe necurate La granita dintre judetele Prahova si Buzau exista un alt loc inconjurat de mister si superstitii: lacul de la Ciotul Paltinului. Se spune ca, in mijlocul apei, barcile sunt prinse de un vartej de neoprit, care le trage in adancuri.

Batranii povestesc ca fenomenul se explica prin blestemele aruncate de oameni asupra lacului. Format pe craterul unui vechi vulcan, ii obliga pe localnici sa ocoleasca pe un drum greu, iar acestia spuneau cu necaz: Darama-s-ar muntele, ca greu mai e!. Intr-o noapte, in timpul unei furtuni, s-a produs o alunecare de teren care a largit lacul cu aproape un kilometru si de atunci a pornit blestemul. Lacul misterios din Bucegi Departe de privirile oamenilor, intr-o zona in care doar viperele traiesc confortabil, se spune ca un lac apare si dispare dupa legi bizare. Si ca, potrivit localnicilor din zona Poiana Tapului, fiecare aparitie a lacului in muntii Bucegi este insotita de moartea sau de disparitia unor persoane. Oamenii spun ca sunt si semne prevestitoare: inainte ca lacul sa-si faca simtita prezenta, vremea se strica brusc, iar vantul bate foarte puternic doua zile. A doua zi, undele lacului scalda muntii pentru una sau mai multe zile, pana cand isi primeste ofranda vie. Oamenii spun ca in acele locuri traia, in mijlocul unui lac, o vrajitoare. Copiii chinuiti de ea sau revoltat si, ajutati de zana lacului, au scufundat vrajitoarea, cu casa cu tot. Numai ca puterea acesteia era atat de mare incat lacul revine cateodata, ia un suflet de om si dispare iarasi in neant. In ultimii ani au murit aproape numai turisti.

Capitolu 2.Potentialul turistic al statiunii Resurse turistice naturale. -peisajul montan cu mare valoare estetica si functionala favorabil odihnei dar mai ales activitatilor recreative atat iarna cat si vara; - clima montana de tip subalpin, similara celei inregistrata de statiunile turistice prahovene; - potential schiabil remarcabil in Muntii Garbovei dar si in Clabucetele Predealului; - fond piscicol si cinegetic valoros.

- Fagul Secular din curtea Ocolului Silvic - Arborele Mamut ( Sequoia gigantea ) - Bradul alb aflat pe poteca spre Garbova la 3 km, in Seaua Mare. Resurse turistice antropice. Rezervatii naturale: - Rezervatia naturala botanica - Poiana cu Narcise - Clabucetul Azugii 18,5 ha; - Rezervatia naturala botanica - Poiana cu Narcise - Unghia Mare 18,22 ha; - Rezervatia naturala complexa - Valea Turcului 113,75 ha; - Rezervatia naturala complexa I - Unghia Mare 42 ha; - Rezervatia naturala complexa II - Unghia Mare 50 ha; - Rezervatia naturala complexa III - Unghia Mare 78,75 ha; - Rezervatia naturala complexa - Valea Cazacului 257,75 ha; - Rezervatia naturala geologica si geomorfologica - Unghia Mica 139,75 ha. Obiective turistice: Pastravaria aflata la confluenta paraului Limbasel cu paraul Azuga. Cabana de vanatoare Azuga. Casaria Ghimbasanu, inregistrata pe lista monumentelor de arhitectura. Cimitirul Eroilor din Primul Razboi Mondial. Monumentul Eroilor de la 1877, amplasat in curtea Bisericii Ortodoxe. Monumentul inchinat Ecaterinei Teodoroiu. Capela de pe Muntele Sorica, inchinata luptatorilor din Al Doilea Razboi Mondial. Crucea de pomenire de la Genone.

Capitolu 3.Baza Tehnico-materiala a turismului. 2010 - 7156 turisti, 6942 romani si 214 straini 16456 innoptari, 16074 romani si 382 straini Durata medie de sedere in statiune 2,29 zile Total locuri de cazare: 674 Situaia locurilor de cazare pe nivele de clasificare Locuri (nr. stele) : *****100, **** 0, ***216, **300, *58 Situaia locurilor de cazare pe tipuri de structuri turistice Hoteluri 251 Hoteluri pentru tineret 0 Hosteluri 0 Pensiuni 333 Vile 14 Moteluri 0 Cabane 28 Popasuri 30 Apartamente pt. nchiriat 0 Camere pentru nchiriat 18 Campinguri 0 Sat vacanta 0

Pentru turismul pe itinerariu cu autocarul: 3 hoteluri cu un total de 220 locuri. Unitati de alimentatie RESTAURANTE: - Hotel Azuga, 80 locuri, str.Victoriei, nr. 87 - Hotel Larisa, 100 locuri, str. Sorica, - Saniuta de Aur, 52 locuri, str.Independentei, nr. 71, - Caprioara, 64 locuri, str. Valea Azugii, nr. 38 - Sorica, str. Independentei, nr. 37 - Hotel Nu ma uita , str. Sorica - Hotel Cautis, str. Garbovei - Hotel Lux Garden, str. Sorica - Pensiunea Rhein, str. Independentei BARURI : - Red Pub - str. Independentei nr. 14, Azuga; - Hotel Nu ma uita - str. Sorica CLUBURI: - Club Romenergo - Discoteca - str. Sorica

Principalele trasee turistice Azuga Dzvoltarea orasului Azuga se datoreaza in mare parte si fenomenului turistic. Diversele resurse cu proprietati terapeutice si factori naturali de cura au condus la dezvoltarea turismului montan, conditiile naturale, resursele cultural-istorice, pitorescul zonei, fondul cinegetic au oferit multiple posibilitati de amplificare a turismului in zona. La acestea se adauga si turismul de aventura care si-a gasit un loc important in Azuga in ultimii ani. De-a lungul timpului diversitatea, volumul si valoarea resurselor turistice din statiune au favorizat practicarea mai multor forme de turism, ceea ce conduce la ideea de statiune complexa, ce poate raspunde nevoilor unor segmente largi de turisti. A. Turism montan - schi alpin , schi fond, trasee montane. B. Turism pentru odihna si recreere - excursii, drumetii montane, agrement de incinta, sporturi de vara. C. Turism de afaceri D. Alte forme de turism - sporturi extreme ( paintball, team - building, plimbari cu ATV, mountain - biking, alpinism si escalada),cantonamente sportive, turism de evenimente, turism de vanatoare si pescuit sportiv, turism de tranzit si de sfarsit de saptamana, turism stiintific.

Traseul Azuga - Culmea Sorica - Vrful Cazacu - Vrful Biuu (Zamora) Timp necesar: 4 ore; Obiective: Muntele Cazacu sau Culmea Urechea; Marcaj: fr marcaje; Dificultate: mediu; Punct de plecare: Azuga - staia de autobuz de la intrarea dinspre Buteni.

Traseul Azuga - Valea Grecului - aua Baiului - Cabana Diham Timp necesar: 2 ore; Obiective: Cabana Diham; Marcaj: triunghi galben; Dificultate: mediu; Punct de plecare: Gara Azuga.

Traseul Predeal - Clbucetul Taurului Azuga Timp necesar: 3 - 3 ore; Obiective: Culmea Clbucet, Cabana Grbova; Marcaj: triunghi albastru; Dificultate: mediu - dificil; Punct de plecare: Gara Predeal sau Azuga.

Traseul Sinaia - Cabana Piscul Cinelui - Vrful Piscul Cinelui - Vrful Drgan - aua Baiului - Vrful Cazacu - Culmea Urechea - Prtia Sorica Azuga Timp necesar: 8 - 9 ore; Obiective: Cabana Piscul Cinelui, aua Baiului, Culmea Urechea; Marcaj: punct albastru, band roie; Dificultate: mediu - dificil; Punct de plecare: Gara Sinaia sau Azuga. Traseul Cabana Limbaselul - Cabana Grbova Timp necesar: 1 or; Marcaj: punct albastru.

Capitolu 4.Metoda TECDEV

Elementele ofertei

Importan a (ponderea) elementelor

Nivelul calitati v al staiuni

Indicele de atractivitat e al staiunii

Nivelul calitativ (nota) al/a staiunii

Indicele de atractivitat e al staiunii reale

Abaterea

turistice

ofertei turistice (%) (qi)

i etalon (ci)

etalon (I)

reale (ci)

(I)

I. Mediul natural - relief - diversitate accesibilitate originalitate - clim temperatur medie precipitaii - curenii de aer - nr. de zile nsorite - hidrografie - ruri - lacuri - cascade - flor - diversitate - estetic - faun

40,0 10,0 3,0 3

153, 0 40,0 9,0 8 1 0

318 86 24

165 46 15

3,0

15,0

30

15

4,0 8,0

16,0 29,0

32 67

16 38

3,0

9,0

27

18

2,0

10,0

18

1,0

4,0

2,0 5,0 2,0 2,0 1,0 6,0 3,0 3,0 6,0

6,0 15,0

14 35

8 20 6 10 4 21 9 12 20

5 2 1

10,0 4,0 1,0 27,0

8 7 5

16 14 5 48

5 4

15,0 12,0 18,0

8 8

24 24 38

- diversitate - grad de periculozitate - puritate - aer - ap - sol II. Structuri materiale - de cazare

4,0

16,0

28

12

2,0 5,0 2,0 2,0 1,0

2,0 24,0

10 44

8 20 8 8 4

5 5 4

10,0 10,0 4,0

9 9 8

18 18 8

25,0

88,5

217

128,5 35, 5 41, 5 10, 5

10,0 - cantitativ 7,0 diversitate capacitate amplasare estetic - calitativ - de alimentaie - cantitativ diversitate capacitate amplasare 1,5 3,0 4,0 3,0 2 5

35,0

85,5

20,0

61,5

1,5

3,0

13,5

2,0

8,0

8 1 0

16

2,0

6,0

20

14

3,0 15,0 12,5 9,5

8 8

12 24 32,5 24,5

9 9 20 15

1,0

3,0

1,0

4,0

0,5

1,5

4,5

specific - calitativ - de transport - pe cablu 2,0 - pe roi - de agrement - de zi sportiv - de divertisment - de noapte III. Infrastructura - de acces - feroviar - rutier - aerian naval (maritim) - de alimentare - ap energie electric combustibil IV. Suprastructur 3,0 5 15,0 1,0 8,0 5,0 4 3 8,0 3,0 30,0 21,0 1 0 0,5 1,0 3,0 2 3 1,0 3,0 11,0 1 0 9 8 8 4 8 29 3 5 18

20 9 70 46

12 6 40 25

30

15

2,0 3,0

3 3

6,0 9,0

8 8

16 24

10 15

15,0 7,0 3,0 3,0 1,0 4 5 3

68,0 30,0 12,0 15,0 3,0 8 9 4

117 55 24 27 4

49 25 12 12 1

0 8,0 3,0

0 38,0

0 62

0 24 9

15,0

24

3,0

15,0

24

2,0 10,0

8,0 36,0

14 64

6 28

a - general organizare - de paz - turistic organizare - de paz V. Mediul economic sectorul primar sectorul secundar sectorul teriar consum producie de 2,0 de 1,0 3 3,0 7 7 4 4 8,0 8 16 8 de 3,0 3,0 4 4 12,0 12,0 6 6 18 18 6 6 de 2,0 2,0 6,0 3 3 6,0 6,0 24,0 7 7 14 14 36 8 8 12 4,0 12,0 28 16

5,0

14,0

36

22

1,0

2,0

1,0

1,0

3,0

11,0

23

12

VI. Mediul cultural - manifestri culturale (expoziii, spectacole, festivaluri etc.) patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, ceti

5,0

13,0

40

27

2,0

6,0

18

12

1,0

3,0

etc.) patrimoniu neconstruit (folclor) TOTAL

2,0 100, 0

4,0

14

10

372,5

792

419,5

In urma analizei indicilor de atractivitate se constata ca indicele de atractivitate al statiunii reale este mai mare decat cel al statiunii etalon, ceea ce inseamna ca statiunea este atractiva din punct de vedere turistic.

Capitolu 5 Modalitati de dezvoltare a statiunii Investirea unor sume de bani pentru dezvoltarea domeniului schiabil in Azuga. Amenajarea partiilor si crearea de unitati de cazare si alimentatie cat si crearea unor unitati de tratament si agrement,acestea din urma lipsind din statiunea Azuga. Obiectivul strategic: utilizarea eficient a tuturor resurselor fizice i umane n scopul dezvoltrii unei economii performante n corelaie cu conservarea mediului i patrimoniului, care s conduc pe termen lung la armonizarea coeziunii economice i sociale. Orientarea de baz a planului o constituie potenarea punctelor tari n vederea valorificrii capacitii de cretere a acestora i minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care frneaz dezvoltarea

Date furnizate de: -institutul national de statistica al judetului prahova -site-ul primariei judetului -site-ul primariei Azuga