CURS I EVALUAREA PACIENTULUI CRITIC. STOPUL CARDIORESPIRATOR. SUPORTUL VITAL DE BAZA SI SUPORTUL VITAL AVANSAT AL STOPULUI CARDIORESPIRATOR.

METODE DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE (RCR) Se cunoaste ca evolutia de la oprirea cardio-respiratorie la moartea biologica depinde de 3 factori: natura bolii ce a cauzat stopul cardiorespirator momentul inceperii resuscitarii cardiorespiratorii mecanismul de producere a opririi cardiace (aritmic/nonaritmic), responsivitatea la defibrilare. Se evidentiaza rolul inceperii cat mai precoce a RCR la bolnavul in stop CR, deziderat usor de obtinut pentru pacientii din spital, dar mai dificil de atins la cei la care stopul CR s-a produs in afara spitalului. aca in prespital se poate interveni mai putin/deloc asupra primului factor (natura bolii ce determina stopul CR), ceilalti doi factori (momentul inceperii RCR si suportul vital de baza si mecanismul de producere a oprii cardiace - !C"S) pot fi influentati. Conceptul de Lant al supravi tuirii definit de Consiliul #uropean de Resuscitare, consta intr-o succesiune de $ verigi strans legate intre ele si care indeplinite corect si la timp, cresc sansele resuscitarii unui pacient cu stop CR produs in afara spitalului. !cest lant al supravietuirii include: accesul rapid suport vital de baza precoce defibrilare precoce

~%~

suport vital avansat precoce

Accesul rapid Se refera la promptitudinea declansarii sistemul de urgenta de catre populatie in cazul unui stop CR. !cesta trebuie sa fie rapid, usor de realizat si neconditionat (apel gratuit). &biectivul serviciului de medicina de urgenta consta in crearea unui dispecerat integrat, unde apeland un numar unic %%' (ambulanta, pompieri, politie, aparare civila), apelul este diri(at adecvat de un operator specializat. !ceasta veriga a lantului supravietuirii presupune si recunoastarea tipurilor de urgente ce beneficiaza de suport vital de baza: stopul cardiorespirator, stopul respirator, obstructia acuta a caii aeriene superioare cu corp strain, infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral. Suportul vital de baza rapid BLS Suportul vital de baza aplicat cat mai precoce (ventilatie gura la gura, compresii toracice e)terne) a crescut sansele de reusita a defibrilarii si de supravietuire fara sec*ele neurologice a bolnavului cu stop cardiorespirator produs in afara spitalului. +n cazul stopului cardiorespirator produs in spital, ,"S trebuie inceput imediat dar nu trebuie sa intarzie defibrilarea bolnavilor aflati in -i., /.. Defibrilarea precoce - DF S-a impus ca o necesitate in abordarea stopului cardiorespirator, datorita incidentei mari a -i. la adultul in stop. +n stopul CR produs in afara spitalului ideal este ca socul electric e)tern sa fie aplicat in primele 0 min de la alertarea ec*ipei medicale de urgenta.

~'~

+n multe zone acest deziderat impune introducerea unor defibrilatoare automate e)terne. & defibrilare imediata (mai rapida de % minut de la stopul cardiac prin -i.) are sanse de reusita in 102 din cazuri, in timp ce intarzierea - duce la instalarea unei -i. cu unde mici, mai putin responsiva la defibrilare si apoi la asistolie. +n stopul CR produs in spital prin -i., /. fara puls 3 defibrilarea e)terna trebuie aplicata imediat. Suport vital avansat rapid (precoce) /rebuie realizat cat mai precoce, timpul optim de sosire a ec*ipei de terapie intensiva la aceste cazuri nedepasind 4-1 minute. +n multe situatii dupa defibrilare se obtine un ritm cardiac, dar acesta nu poate sustine o activitate circulatorie adecvata. functiilor vitale si pentru cresterea sanselor de supravietuire pe termen lung. II. ! Sup"rtul vital # $a%a& intr"#u' r Suportul vital de baza (basic life support 3 ,"S) este definit ca un ansamblu de masuri de resuscitare efectuate asupra unui pacient aflat in stop cardiorespirator, fara a se utiliza ec*ipamente specifice. +n ultimii ani e)ista tendinta de a introduce in ,"S defibrilarea automata cu defibrilator automat e)tern, ad(uvanti de cale aeriana (pipa 5uedel), dar acest lucru nu este inca posibil pe scara larga, ci doar in tarile dezvoltate economic. Suportul vital de baza are urmatoarele obiective: recunoasterea prompta a stopului cardiorespirator, a stopului respirator recunoasterea prompta a +6!-infarctului miocardic acut, !.C- accidentului vascular cerebral, in scopul prevenirii instalarii stopului cardiorespirator asigurarea ventilatiei la bolnavul in stop respirator asigurarea ventilatiei si compresiunilor toracice la bolnavul in stop cardiorespirator efectuarea defibrilarii la cei in -i.//. cu a(utorului defibrilatorului automat e aceea medicamentele si te*nicile de terapie intensiva sunt esentiale pentru sustinerea

~3~

recunoasterea si tratamentul obstructiei acute de cale aeriana superioara prin corp strain

Secventele de aplicare a suportului vital de baza tin seama, dupa evaluarea starii de constienta, de !,C-ul resuscitarii: !- air7a8 (cale aeriana), , 3 breat*ing (respiratie), C- circulation (circulatie). Secventele aplicarii suportului vital de baza sunt: !. evaluarea primara ,. asigurarea libertatii cailor aeriene C. respiratie artificiala . compresiunile toracice !. Evaluar a pri(ara trebuie sa dureze ma)im 39 secunde si presupune: !.% siguranta victimei si a salvatorului !.' evaluarea starii de constienta !.3 verificarea permeabilitatii cailor aeriene !.$ evaluarea respiratiei !.0 evaluarea circulatiei !.%. Siguranta victimei si a salvatorului -recvent ec*ipa medicala ce lucreza in prespital se confrunta cu situatii speciale periculoase: incendii, risc de e)plozie, de prabusire a unor cladiri, de electrocutie, de inec, mediu to)ic, trafic intens. #c*ipa de salvare nu va intra in acest mediu ostil decat dupa luarea unor masuri de securitate si numai precedata de ec*ipele speciale (pompieri, politie). .ictima va fi scoasa cat mai repede din acest mediu pentru a nu aparea noi leziuni. !.'. #valuarea starii de constienta upa ce s-a asigurat protectia necesara, se verifica starea de constienta a victimei, scuturand-o usor de umeri si punandu-i o intrebare simpla cu voce tare. (#). Cum va numiti, ce s-a intamplat:) aca pacientul este victima unei traume, se incearca sa nu se upa aceasta evaluare sumara putem stabili daca mobilizeze capul si coloana cervicala.

victima este inconstienta sau raspunde verbal sau prin miscari.

~$~

!.3.

esc*iderea cailor aeriene si asigurarea permeabilitatii caii aeriene superioare-C!S *ipere)tensia capului deplasarea anterioara a mandibulei (sublu)atia mandibulei si ridicarea acesteia) ridicarea barbiei si desc*iderea gurii.

Se face folosind 3 manevre (tripla (an vra Sa))ar): -

Se va indeparta manual orice cauza vizibila de obstructie a C!S (dinti rupti, corpi straini in cavitatea bucala, proteza dentara), prote(andu-va cu manusi; aca suspicionati o leziune de coloana cervicala, nu se aplica tripla manevra Saffar, ci doar su$lu*atia (an#i$ul i, cu mentinerea capului si gatului in a). !.$ . #valuarea respiratiei 6entinand caile aeriene libere, se verifica respiratia timp de ma)im %9 secunde: salvatorul asezat in genunc*i lateral de victima la nivelul umerilor acesteia, va apropia obrazul de gura si nasul victimei cu privirea orientata spre toracele ei, si va incerca sa: asculte zgomotele respiratorii, sa simta (etul de aer e)pirat, sa vada miscarile cutiei toracice. !0. #valuarea circulatiei Se realizeaza prin palparea pulsului central timp de ma)im 0 secunde. "a adult se cauta pulsul carotidian (' degete asezate in spatiul dintre tra*ee si marginea anterioara a musc*iului sternocleidomastoidian), iar la copil se cauta pulsul bra*ial (la nivelul santului biccipital pe fata anterointerna a bratului). "a *ipotermici evaluarea circulatiei dureaza $9-<9 secunde. NB +Stan#ar#ul # aur=pentru diagnosticul opririi cardiace este considerata absenta pulsului carotidian, dar asa cum s-a demonstrat, evaluarea pulsului carotidian de catre persoane neantrenate, duce la concluzii incorecte si pierdere de timp in 092 din cazuri. e aceea trebuie cautate si semne ale circulatiei eficiente, iar persoanele neantrenate pentru acordarea primului a(utor, nu trebuie sa insiste pentru cautarea pulsului carotidian.

~0~

A' asta valuar pri(ara 'ar nu #ur a%a p st ,- s 'un# . i# nti)i'a rapi# l ( nt l 'u ris' vital i( #iat 'ar n ' sita trata( nt i( #iat. +n urma evaluarii primare, putem fi in una din urmatoarele situatii (fiecare necesitand o abordare diferita): %. pacient responsiv, constient '. pacient ce nu raspunde la stimulare e)terna, dar dupa desc*iderea C!S respira spontan si are puls carotidian prezent (alterare a starii de constienta - coma) 3. pacient inconstient care dupa desc*iderea cailor aeriene superioare, nu respira dar are puls carotidian prezent (stop respirator) $. pacient inconstient care dupa desc*iderea C!S nu respira spontan si nu are puls carotidian prezent ( stop CR). Si/uran0a salvat"rului 1i a vi'ti( i

Reactioneaza la stimuli e)terni

Da

Nu

#valuare leziuni iagnostic Arim a(utor R spir5 AoziEie de siguranEF SunF la %%' ReevalueazF victima

> S/R+5? @A? !B@/&R > #"+,#R#!C? C?+"# !#R+#D# > VERI2IC3 RESPIRA4IA NU RESPIR3 - S&"+C+/? !B@/&R C!"+-+C!/ - GDC#A# RCR # ,!C?: -compresiuni toracice H - ventilaEie artificialF - raport C/:. I 39:'

~<~

REEVALUAREA VICTIMEI TEHNICA BLS A 6 AIR7A8 6 cale aeriana libera 6etode manuale de desc*idere a cailor aeriene: - *ipere)tensia capului si ridicarea barbiei: plasand palma stanga pe fruntea victimei se imprima o miscare de e)tensie a capului, ridicand in acelasi timp barbia cu ' degete ale mainii drepte plasate pe menton - sublu)atia anterioara a mandibulei: plasam palmele lateral pe capul victimei si tractionam mandibula spre anterior la nivelul ung*iului mandibulei (plasam mediusul pe ramura verticala a mandibulei si impingem spre anterior, desc*izand in acelasi timp gura cu a(utorul policelor ) B 6 BREAT9IN: I respiratie, ventilatie /e*nica respiratiei artificiale gura la gura - victima este in decubit dorsal pe un plan dur - se mentine calea aeriana libera prin *ipere)tensia capului si ridicarea barbiei - se penseaza narinele victimei - salvatorul inspira profund si aplica etans gura sa pe cea a victimei - se insufla progresiv timp de cca ' secunde o cantitate de aer suficienta pentru e)pansionarea cutiei toracice - dupa terminarea insuflatiei, salvatorul va ridica gura de pe gura victimei, asteapta e)pirul pasiv al acestuia ($ sec), apoi mai repeta o insuflatie. N.B.; - insuflatia se face lent, in ' secundeJ nu vom introduce volume mari de aer/insuflatie, deoarece aerul va destinde stomacul si creste riscul de regurgitare si aspirare a lic*idului gastric in plamaniJ fiecare insuflatie trebuie sa determine o ridicare clara a cutiei toracice ( un volum /idal K%9 ml/Lg la un adult sau K 499 3 %999 ml/insuflatie)J

~4~

dupa insuflatie, salvatorul va astepta sa se produca pasiv e)pirul (' 3 $ sec.). deci vor fi efectuate apro). %9 insuflatii in $9 3 <9 secunde.

C = CIRCULATIE /e*nica de efectuare a compresiilor toracice e)terne - locul unde se e)ecuta compresia toracica: urmarim cu ' degete rebordul costal pana la apendicele )ifoid. Se aseaza ' degete deasupra ung*iului )ifoidian, pe apendicele )ifoid, iar podul celeilalte palme se aseaza deasupra celor ' degete, mediosternal. Aentru usurarea identificarii locului corect de plasare a podului palmei, protocoalele de resuscitare din '990 utilizeaza formula Mmi(locul toracelui= 3 adica (umatatea distantei dintre furculita sternala si apendicele )ifoid. - a doua mana se aseaza peste prima, cu degetele incrucisate si ridicate de pe torace, astfel incat cele ' palme suprapuse sunt plasate in %/3 medie a sternului, pe linia mediana - linia umerilor salvatorului este aceeasi cu linia mediosternala a victimei - nu se indoaie coatele - e)ecutam in serie 39 compresii toracice - se e)ecuta K %99 compresii /min cu o depresie a toracelui de $-0 cm - compresiunea trebuie sa fie ferma, controlata si aplicata vertical - nu se ridica palmele de pe stern in timpul masa(ului cardiac e)tern - eficienta 6C# se evidentiaza prin prezenta pulsului carotidian in timpul compresiilor toracice - sansele de a reapare activitatea cardiaca eficienta doar cu ,"S fara defibrilare si !C"S, sunt e)trem de reduse, de aceea D@ vom pierde timpul cautand pulsul carotidian. oar daca victima are respiratie spontana sau se misca vom evalua semnele circulatorii din nou -daca se efectueaza atat compresii toracice, cat si respiratii artificiale, intotdeauna se incepe cu compresiile toracice, cu un raport compresii : ventilatii I 39 : ' - prezenta midriazei pupilare, considerat in trecut ca semn al opririi cardiace, al esecului sustinerii circulatiei in timpul resuscitarii sau semn de leziune cerebrala ireversibila, D@

~1~

/R#,@+# sa influenteze deciziile si managementul inainte, in timpul si dupa resuscitarea cardiopulmonara. .ariatii in te*nicile de ,"S Resuscitarea CR efectuata de 2 salvatori: indiferent daca RCR este efectuata de o persoana sau de ' persoane, raportul cand sunt ' salvatori e)ista unele particularitati: a) o persoana va incepe ,"S iar cealalta va merge sa solicite a(utor calificat (%%') b) este preferabil ca cei ' salvatori sa stea de o parte si de alta a victimei c) raportul C/ : . este 39 : ' si se va numara cu voce tare ( si %, si ', si 3...) d) se vor mentine desc*ise tot timpul caile aeriene e) daca cel care e)ecuta compresii toracice a obosit, sc*imbarea pozitiei salvatorilor se va face rapid, cu cea mai mica intarziere posibila V ntilatia /ura la nas se poate face in urmatoarele cazuri : - nu poate fi desc*isa gura - nu se poate realiza etanseitatea gurii (arsuri, plagi) - in accidentele de submersie salvatorul va inc*ide gura victimei, aplica gura sa etans pe nasul victimei si e)ecuta insuflatia. #)pirul este pasiv.

ventilatii/compresii toracice/ventilatii este 39 : ' -

Resuscitarea CR numai prin compresii toracice eoarece o serie de persoane din afara celor pregatiti special pentru RCR nu pot efectua respiratia gura la gura, s-a considerat ca o RCR numai prin compresii toracice este mai buna decat absenta RCR in intregime. Aersoanele care nu pot efectua unui adult in stop CR respiratia gura la gura, vor face doar masa(ul cardiac e)tern. 6C# combinat

~N~

cu e)tensia capului pentru desc*iderea C! va asigura o oarecare ventilatie pacientului. e asemenea persoanele neantrenate pot fi indrumate telefonic de catre dispecerul !mbulantei pentru a efectua doar 6C#. "a bolnavii cu stop cardiorespirator si suspiciune de leziune a coloanei vertebrale cervicale, D@ se vor utiliza pentru desc*iderea cailor aeriene manevrele de: *ipere)tensie a capului si ridicarea barbiei. #ste permisa sublu)atia mandibulei, gest efectuat preferabil de catre persoane calificate, concomitent cu mentinerea in a) a coloanei cervicale.

METODE DE ASI:URARE A PERMEABILITATII CAILOR AERIENE SI A VENTILATIEI LA PACIENTUL CRITIC

!sigurarea permeabilitatii cailor aeriene se ealizeaza prin: !. 6etode manuale (tripla manevra Saffar) ,. !d(uvanti ai cailor aeriene C. /e*nici avansate de mentinere a caii aeriene . 6etode c*irurgicale A. M t"# l (anual - trebuie cunoscute si e)ecutate corect de catre toate asistentele medicale, de catre ambulantieri, pompieri,etc. #le includ: !% e)tensia capului !' ridicarea barbiei !3 sublu)atia mandibulei !$ e)tragerea manuala a unor eventuali corpi straini solizi, curatarea manuala a secretiilor din cavitatea bucala Cauza cea mai frecventa de obstructie a cailor aeriene este caderea posterioara a bazei limbii la pacientul inconstient, de aceea vom incepe intotdeauna cu manevrele de

~ %9 ~

e)tensie a capului ridicarea barbiei, sublu)atie a mandibulei. !lte cauze de obstructie a cailor aeriene sunt reprezentate de: corpi straini solizi, vomismente, secretii, sange,etc. 6etodele manuale de desc*idere a cailor aeriene: - *ipere)tensia capului si ridicarea barbiei: plasand palma stanga pe fruntea victimei se imprima o miscare de e)tensie a capului, ridicand in acelasi timp barbia cu ' degete ale mainii drepte plasate pe menton - sublu)atia anterioara a mandibulei: plasam palmele lateral pe capul victimei si tractionam mandibula spre anterior la nivelul ung*iului mandibulei (plasam mediusul pe ramura verticala a mandibulei si impingem spre anterior, desc*izand in acelasi timp gura cu a(utorul policelor ) B. A#<uvantii 'aii a ri n sunt reprezentati de: a) aspiratia caii aeriene superioare (cavitatii bucale) b) pensa 6agill c) canula orofaringiana (pipa 5uedel) d) canula (sonda) nazofaringiana a. !spiratia caii aeriene superioare Decesita: - aspirator (electric/ de picior) - sonda OanLauer , rigida, de diametru mare -la sonda OanLauer se poate atasa o sonda moale de aspiratie care sa permita aspiratia pe pipa 5uedel /e*nica : -se incepe de la comisuri spre mi(locul cavitatii bucale -se face rapid -nu se insista foarte mult mai ales la pacientul semiconstient - risc de a produce varsaturi !spiratia se face imediat dupa desc*iderea manuala a caii aeriene si obligatoriu inainte de plasarea oricarui ec*ipament necesar permeabilitatii cailor aeriene (pipa 5uedel, masca laringiana, +&/, etc). /rebuie urmata de administrare de &'.

~ %% ~

b. Aensa 6agill 3este o pensa curbata destinata e)tragerii corpilor straini solizi din caile aeriene superioare. c. Canula orofaringiana I pipa 5uedel are rolul de a mentine permeabilitatea caii aeriene obtinuta prin tripla manevra Saffar (mentine limba in pozitie corecta, permitind ventilatia la pacientul inconstient). #ste un tub de plastic, curb, rigid cu un orificiu central ce permite trecerea aerului dar si aspiratia. #ste de marimi diferite - numerele '-3-$ sunt cele mai utilizare la adult. !legerea dimensiunii corecte a pipei 5uedel se face masurind distanta de la ung*iul mandibulei la incisivul medial superior. /e*nica: -se desc*ide gura victimei, se curata cavitatea bucala manual/aspiratie -se introduce pipa 5uedel cu concavitatea in sus pina cind atingem palatul dur cu virful pipei. !poi rasucim pipa cu %19P astfel incit concavitatea sa fie orientata in (os si canula sa se muleze pe relieful limbii. Cona colorata mai rigida a pipei trebuie sa fie intre arcadele dentare. - plasarea ei poate fi urmata de aspiratie cu sonda moale adaptata la OaunLuer si de administrare de &' pe masca faciala. -deoarece nu prote(eaza impotriva riscului de aspiratie tra*eobronsica, pacientii inconstienti vor fi plasati in pozitie laterala de siguranta d. Canula (sonda) nazofaringiana 3sunt sonde de cauciuc/plastic moale maleabil, rotun(ite la un capat si cu o flansa de fi)are la narina la celalalt capat. Indicatii de utilizare -sunt tolerate mai bine decit pipa 5uedel la bolnavii cu stare de constienta alterata dar 5CS Q 1 - la bolnavii cu trismus, cu ma)ilare inclestate

~ %' ~

Contraindicatii: - bolnavi cu traumatisme craniene si suspiciune de fractura de baza de craniu (risc de leziune cerebrala prin patrunderea sondei in neurocraniu) - bolnavi cu sindroame *emoragipare - traumatisme faciale grave cu desc*iderea sinusurilor fetei iametrul sondei trebuie sa fie apro)imativ egal cu diametrul degetului mic al pacientului iar lungimea ei este egala cu distanta de la tragus la peretele lateral al narinei. Tehnica de insertie - se verifica permeabilitatea narinei drepte - se trece un ac de siguranta prin plansa sondei ( pentru a preveni scaparea sondei) - se lubrifiaza e)tremitatea distala a sondei - se insera sonda cu e)tremitatea rotunda, vertical de-a lungul cavitatii nazale imprimand o usoara miscare de rotatie - daca intampina rezistenta se scoate sonda si se repeta manevra pe narina stanga - varful rotun(it al sondei trebuie sa a(unga in orofaringe, in spatele limbii Ae ambele cai (sonda nazofaringiana sau pipa 5uedel) se poate administra o)igen. - pe masca faciala - pe sonda nazofaringiana eoarece nici una din cele doua metode nu prote(eaza impotriva riscului de aspiratie, a varsaturilor in caile aeriene, dupa plasarea lor si administrarea de o)igen, se va pune pacientul in pozitie laterala de siguranta. C. M t"# avansat # ( ntin r a 'aii a ri n sup ri"ar Sunt reprezentate de: i. 6asca laringiana ii. Combitube- ul iii. +ntubatia orotra*eala

~ %3 ~

i. Masca laringiana este formata dintr-un tub marginit la un capat de un balon gonflabil de forma eliptica, ce astupa etans glota. .entilatia prin masca laringiana este mai eficienta si mai usor de efectuat decat ventilatia cu sistem balon-valva-masca. Cu toate ca utilizarea ei nu garanteaza protectia %992 a intalneste foarte rar. Tehnica de utilizare a mastii laringiene Se alege marimea mastii in funtie de talia pacientului. Se dezumfla complet balonasul Ri se lubrefiazF fata e)terioara a acestuia (cea care nu in contact cu laringele). Aacientul trebuie sa fie in pozitie de decubit dorsal cu capul si gatul in acelasi a). +deal, gatul trebuie usor flectat si capul in e)tensie. /inandu-se tubul mastii ca pe un creion, acesta este introdus in gura pacientului cu fata capatului distal orientata catre dinti. .arful este impins cu fata superioara aplicata pe palat pana ce a(unge la peretele faringian posterior. !poi masca este presata in spate si in (os pana ce este intampinata o rezistenta datorata peretelui posterior al *ipofaringelui. Se conecteaza o seringa la balonas si se umfla cu o cantitate '9-39-$9 ml conform inscriptionarii. Confirmarea pozitionarii corecte a mastii laringiene se face prin auscultarea pulmonara in timpul ventilatiei si observarea miscarilor bilaterale ale peretilor toracici. Ae langa masca laringiana se insereaza si o sonda/canula orofaringiana pentru a prote(a masca. !vanta(e - Se introduce repede si usor - 6arimi variate - .entilatie mai eficienta decat cu masca faciala - Se evita laringoscopia ezavanta(e cailor aeriene, aspiratia pulmonara se

~ %$ ~

- Du prezinta garantie absoluta impotriva aspiratiei - Du se recomanda in cazul in care este nevoie de o presiune foarte puternica - Caile aeriene nu pot fi aspirate

ii. Combitube-ul #ste cel mai utilizat in #uropa continentala comparativ cu 6area ,ritanie. Combitubul este un tub cu lumen dublu cu mod de insertie orb si care asigura ventilatia fie ca varful lui a a(uns in tra*ee, fie in esofag. Tehnica de insertie Se aseaza pacientul in decubit dorsal cu capul si gatul in pozitie normala. Se desc*ide gura pacientului si se mentine mandibula ridicata (de catre un a(utor.) Se unge tubul cu un unguent de uz medical si se introduce orb deasupra limbii pana ce linia neagra de marca( a(unge la nivelul dintilor. Aoate fi intalnita o rezistenta cand tubul a(unge in *ipofaringe si trece apoi de glota. ,alonasul mare pro)imal este umflat cu apro)imativ %99 ml aer. Se aplica ventilatia mai intai prin tubul esofagian, in timp ce se observa miscarile toracice, se ausculta ambele *emitorace anterior, sau se observa distensia abdominala. aca nu se ausculta zgomote respiratorii, se ventileaza pe capatul tra*eal, controlandu-se de asemenea eficienta ventilatiei prin auscultatie si observatie.

~ %0 ~

aca nu se obtine o ventilatie eficienta din nici una din aceste doua variante, se scoate tubul si se incearca alte metode alternative de asigurare a permeabilitatii cailor aeriene. !vanta(e - Se introduce repede si usor - Se evita laringoscopia - Arote(eaza impotriva aspiratiei -Se poate folosi daca este nevoie de presiuni mari ezavanta(e - #)ista doar doua marimi - Aericol de ventilatie prin lumen gresit - Aericol de distrugere a balonaselor la introducere - /rauma la introducere - e unicF folosinta

iii. Intubatia orotraheala #ste considerata cea mai buna metoda de asigurare si mentinere a permeabilitatii cailor aeriene. #ste recomandata atunci cand e)ista personal instruit sa practice aceasta metoda. #ste considerata superioara altor metode, datorita capacitatii acesteia de a mentine permeabilitatea si a permite aspirarea acestora. .etilatia prin tub se face fara pierderi, c*iar atunci cand rezistenta cailor aeriene este crescuta (edem pulmonar acut, bron*ospasm). e asemenea prin sonda tra*ela se pot administra medicamente.

~ %< ~

/e*nica +&/ - preo)igenare intubarea nu trebuie sa dureze mai mult de 39 secunde si trebuie precedata de ventilatie cu o)igen in concentratie cat mai mare, cel putin %0 secunde. !tunci cand este posibil, gatul trebuie sa fie usor flectat si capul in e)tensie (atentie la posibilitatea unei fracturi vertebrale cervicale) Se desc*ide gura pacientului cu mana dreapta in timp de mana stanga se tine laringoscopul, facandu-se o inspectie rapida a cavitatii bucale pentru detectarea unor proteze sau dinti rupti. Se aspira daca este necesar. Se introduce laringoscopul pe partea dreapta a limbii pana in punctul in care capatul lateral al palatului moale intalneste peretele lateral al faringelui la nivelul fosei amigdaliene. Se misca lama laringoscopului spre stanga, incarcandu-se limba. Se urmareste marginea posterioara a palatului moale, pana ce se identifica pe linia mediana uvula. Se sc*imba directia privirii din fundul gurii pacientului, in (os catre baza limbii. Se vede varful epiglotei. Se impinge usor lama laringoscopului de-a lungul bazei limbii, pana ce se vede bine epiglota. Se pozitioneaza varful lamei in santul gloso-epiglotic si se ridica baza limbii. !ceasta produce ridicarea epiglotei si permite vizualizarea corzilor vocale. +ntrarea in laringe este de forma triung*iulara. @neori este necesar ca un a(utor sa apese in (os si in sus pe cartila(ul tiroid. !spirarea secretiilor uneori este necesara. Sonda se introduce numai daca se vizualizeaza intrarea in laringe. +ntroducerea se face de-a lungul partii drepte a gurii, urmarind-o pana cand balonasul a a(uns imediat sub corzile vocale

~ %4 ~

upa introducerea reusita a sondei in laringe, se conecteaza capatul e)terior al acestuia la un dispozitiv de ventilatie si se ventileaza cu o)igen la cea mai mare concentratie posibila. @mflarea balonasului se face pentru a preintampina scurgerea aerului. Controlul pozitiei sondei se face prin privirea si auscultarea ambelor *emitorace. Se continua ventilatia. -i)area sondei cu leucoplast sau banda( Se insereaza o canula orofaringiana (pipa 5uedel) pe langa sonda tra*eala.

!vanta(e

& Arote(eaza caile aeriene mpotriva aspiratiei - -aciliteaza ventilatia si o)igenarea - Aermite aspiratia secretiilor din caile aeriene inferioare - !sigura o cale de administrare a medicamentelor resuscitarii cardio-pulmonare - Arevine distensia gastrica datorata ventilatiei - Arote(eaza caile aeriene impotriva edemului si compresiei ezavanta(e -Decesita instruire speciala si e)perienta - Aoate agrava obstrucEia aeriana pree)istenta (e). epiglotita) - Aoate determina leziuni locale (dinti, limba, palat moale Ri dur, corzi vocale) - Aotential de e)acerbare a unei leziuni de coloana cervicala - +ntubatia gresita in esofag, cu risc de varsatura prin distensie gastrica -.entilarea unui singur plaman prin introducerea prea adanca a sondei

~ %1 ~

"a solicitarea medicului in timpul +&/, asistenta medicala va efectua manevra SelicL (compresia cricoidiana). Rolul manevrei SelicL: - previne regurgitarea continutului gastric si aspiratia tra*eobronsica in timpul +&/ - aduce glota mai bine in campul vizual al celui care efectueaza +&/ /e*nica manevrei SelicL: - se identifica cartila(ul cricoid imediat sub marul lui !dam (cartila(ul tiroid) - se aplica presiunea anteroposterior deplasand cartila(ul cricoid inapoi si presand astfel esofagul de vertebra C< - presiunea se mentine pana cand sonda de +&/ a depasit corzile vocale si balonasul a fost umflat - medical care intubeaza are controlul acestei manevre (indica cand sa inceapa presiunea si cand trebuie intrerupta) !tentie: e)ecutata incorect ingreuneaza +&/; D. M t"# '=irur/i'al # asi/urar a 'aii a ri n "a pacientii la care calea aeriana permeabila si ventilatia nu au putut fi asigurate prin metode anterioare, vom incerca rezolvarea c*irurgicala. /ra*eostomia D@ este indicate in urgenta ( necesita timp, abilitati c*irurgicale, ec*ipament specific, este e)treme de sageranda). !lternative:

~ %N ~

acul de cricotirotomie 3 plasarea unui ac gros (%$ sau mai mare) in membrana cricotiroidiana cricotirotomia c*irurgicala

A#(inistrar a "*i/ nului s )a' in ur/ nta la t"ti pa'i ntii =ip"*i'i. Sunt necesare in acest scop: - surse de o)igen (statie centrala, butelii de o)igen) - sisteme de administrare a o)igenului - administrare pe cateter nazal - masca faciala simpla de administrare a o)igenului 3 din plastic cu un relief ce corespunde celui al feteiJ se muleaza la nivelul nasului cu a(utorul unei benzi de metal - se administreaza in flu) de apro)imativ 0l/min &' realizand o concentratie a &' de 30-092 in aerul inspirat - masca faciala cu balon rezervor 3 furnizeaza o concentratie mai mare de &' (Q de 092) la un flu) de o)igen redus - se poate administra &' si pe acul de cricotirotomie - pe masca laringiana,combitube pe sonda de +&/ se administreaza concentratii mari de &' - e)ista si sisteme de administrare a &' cu flu) rapid - masca .enturi - masca cu aerosol - cortul de o)igen SUPORTUL VITAL AVANSAT Suportul vital avansat include te*nici ce se adreseaza mecanismului opririi cardiace (defibrilare manuala/ te*nici avansate de suport a caii aeriene si a ventilatiei, medicatia resuscitarii).

~ '9 ~

6ecanismele stopului cardiac sunt : - socabile (-i. si /. fara puls) nesocabile (asistola si activitatea electrica fara pulsI !#AI #6) Arotocoalele de resuscitare sunt diferite in functie de mecanismul opririi cardiace. aca in -+. / /. fara puls este necesara defibrilarea imediata, in cazul mecanismelor non-i. / non/. defibrilarea nu este necesara. Cu e)ceptia acestei diferente, secventele ulterioare ce succed suportul vital de baza sunt comune tuturor cauzelor de stop cardiac si include: verificarea pozitiei electrozilor, suport avansat al caii aeriene si ventilatiei, acces intravenos, administrarea de adrenalina % mg la fiecare 3-0 minute, administrarea altor droguri specifice necesare suportului vital avansat, identificarea si corectarea cauzelor potential reversibile de oprire cardiaca. Cau% p"t ntial r v rsi$il # st"p 'ar#ia';

>9
~ '% ~

9ip"v"l (i 3 apare de regula din cauza unei *emoragiiJ daca identificati sursa, faceti *emostaza, concomitent cu reumplere volemica cu cristaloide si coloide 9ip"*i 3 asigurati calea aeriana prin intubatie corecta si administrare de o)igen pe sonda 9ip"t r(i 3 dezbracati pacientul de *ainele ude/reci, stergeti-l, incalziti-l 9ip r?ali (i . =ip"?ali (i . =ip"'al' (i 3 trebuie tratate

>T
Ta(p"na#a 'ar#ia'a 3 este dificil de diagnosticatJ se face pericardocenteza Pn u("t"ra* in t nsiun 3 decompresie pe ac, urmata de drena( toracic Tr"($ ($"lis( 3 trebuie sa e)iste un grad mare de suspiciune si sa se administreze cat mai curand trombolitic

Stopul Cardiac
Algoritmul BLS dac este cazul Conectarea Monitorului Defib

T"*i' 3 de regula nu se stie substanta implicataJ daca Lovituri precordiale dac este cazul e cazul se utilizeaza antidotJ daca

Al&oritmul Uni" r#al ALS

nu 3 doar masuri suportive

Determinai ritmul

FV/TV
Defibrilai "#$% dac este necesar &C' ( min

+/ !erificai pulsul

Non-FV/TV

n timpul RCP
Corectai cauzele reversibile *!erificai electrozii+ poziia padelelor ,i a contactului *Asigurai calea aerian ,i accesul i-vAdministrai adrenalina la fiecare " min Luai .n considerare ,i/ amiodarona+ atropina+ magneziu+ ageni alcalini

&C' ( min)

Cauz pot n!ial r " r#i$il %

*0ipo1ia *0ipovolemia *0ipo/2iper3alemia ,i dezec2ilibrele metabolice *0ipotermia '' *'neumotora1ul *4amponada cardiac *4o1ice *4romboz coronarian/ pulmonar

Pr"t"'"l r sus'itar rit(uri s"'a$il odata confirmat stopul CR, trebuie inceput protocolul ,"S imediat ce este disponibil un defibrilator, se aplica padele acestuia pe toracele pacientului pentru a determina ritmul de oprire cardiacaJ in caz de -i. / /. fara puls, se aplica un soc electric e)tern cat mai curand posibil. +mediat dupa soc, se fac ' minute de RCR, apoi evaluarea ritmului pe monitor aca se mentine un ritm socabil, se da S## ', apoi ' minute de RCR, apoi evaluare +nainte de S## 3 se da prima ! R#D!"+D! i.v. (% mg I % ml) sau pe sonda +&/ (o doza de 3 mg), urmata de S## 3, ' minute RCR si evaluare aca -i. / /. fara puls persista dupa socul 3, se administreaza !6+& !R&D! 399 mg (f ++) in bolus, dizolvata in seringa de '9 ml, cu glucoza 02 @rmeaza socul $, RCR ' minute, evaluare Se continua astfel, cu repetarea a (umatate din doza de !miodarona (%09 mg) dupa $ minute de la prima administrare si cu administrare de !drenalina la fiecare 3 3 0 minute, in medie $ minute (adica o data la ' bucle ale algoritmului) aca la o evaluare a ritmului pe monitor se constata asistolie sau cealalta bucla de resuscitare #6, se trece pe

~ '3 ~

aca pe monitor se identifica un ritm cardiac organizat, ce ar putea fi compatibil cu un puls carotidian (comple)e SRS prezente), se incearca identificarea pulsului carotidian sau a semnelor vitale (respiratie, tuse) aca este prezent pulsul, se vor incepe ingri(irile post-resuscitare

"ovitura precordiala - este indicata numai in cazul stopului cardiac asistat (produs sub oc*ii nostri) sau monitorizat. "ovitura precordiala poate fi considerata ec*ivalentul unei defibrilari cu energie mica (%9-'9 B), utila pana cand defibrilatorul este disponibil si este pus in functiune. "ovitura se aplica o singura data, in primele 39 de secunde dupa instalarea opririi cardiace, mediosternal, cu pumnul strans, cu marginea ulnara. Cel mai probabil va converti o /. la ritm sinusal. 2IV @ TV )ara puls

~ '$ ~

! R#D!"+D! %mg +. / 3 mg +&/

!6+& !R&D! 399 mg in dilutie

! R#D!"+D!

!6+& !R&D! %09 mg

! R#D!"+D!

! R#D!"+D!

Pr"t"'"l r sus'itar rit(uri n s"'a$il A asist"la. AEP (DEM)

~ '0 ~

!#A I

#6 I activitate electrica pe monitor, in absenta unui puls detectabil .

deoarece cordul este afectat, astfel ca are cateva contractii care sunt prea slabe pentru a produce un puls palpabil. aca ritmul initial de pe monitor este #6 sau asistola, se incepe ,"S si se #6 doar daca fecventa administreaza % mg de !drenalina imediat ce s-a obtinut acces intravenos periferic. se administreaza !/R&A+D! 3mg o data, doza unica (pt cardiaca este T <9/min)J !tropina nu se mai repeta "a fiecare ' minute se verifica ritmul de pe monitor si daca se mentin ritmuri nesocabile, se continua cu ,"S !drenalina se administreaza la 3 3 0 minute , in medie $ minute aca pe monitor apar -i. / /. fara puls, se trece pe celalta ramura a algoritmului aca se identifica puls carotidian, se fac ingri(iri postresuscitare aca e)ista vreun dubiu in privinta ritmului 3 -i. cu unde mici sau asistola 3 si nu puteti face deosebirea intre cele doua, considerati ca ar fi asistola si actionati ca atare, adica nu administrati soc electric
! R#D!"+D! % mg (imediat ce e)ista linie +.)

!/R&A+D! 3 mg

! R#D!"+D! % mg

DE2IBRILAREA

~ '< ~

Reprezinta trecerea unui curent electric de o intensitate suficienta pentru a depolariza o masa critica de miocard si pentru a restabili o activitate electrica coordonata. efibrilarea este definita ca terminarea fibrilatiei sau mai e)act ca absenta -i.//. fara puls la 0 secunde dupa administrarea socului. Scopul incercarilor defibrilarii este reaparitia circulatiei spontane. Aosibilitatea de a administra soc electric cat mai precoce in cadrul SCR prin -i.//. reprezinta unul din cei mai importanti factori ai supravietuirii. efibrilatoarele automate e)terne ( !#) utilizeaza comenzi vocale pentru a g*ida persoane fara pregatire medicala / cu pregatire medicala de baza in administrarea socului electric (aparatul stabileste daca este nevoie de soc si ce energie trebuie data, precum si momentul in care se administreaza socul). efibrilatoarele manuale pot fi utilizate doar de catre medic, deoarece medicul analizeaza ritmul, decide daca este necesar socul si alege energia si momentul aplicarii socului. Aacientii cu pilozitate abundenta la nivelul toracelui ar trebui rasi inaintea aplicarii padelelor de defibrilare, dar nu se va pierde mult timp ce aceasta manevra Aadelele vor fi acoperite de un strat de gel pentru defibrilare si vor fi aplicate cu o forta de 1 Lg pe torace pentru a reduce impedanta transtoracica si pentru a imbunatati contactul cu pielea Aozitia padelelor este in functie de indicatiile scrise de pe acestea sau o padela la ape) si una subclavicular dreapta #nergia optima pentru defibrilare este aceea care realizeaza intreruperea fibrilatiei si care cauzeaza cea mai redusa distrugere miocardicaJ energia primului soc este de 3<9 B pentru defibrilatoarele monofazice si de minim %09 B pentru cele bifazice. #nergia urmatoarelor socuri ramane la fel pentru defibrilatoaele monofazice si creste la '99 ( pentru cele bifazice. Cand defibrilatorul se incarca cu energia selectata, medicul rosteste M!tentie, incarc;=, iar cand defibrileaza 3 nimeni nu vine in contact cu pacientul, cu perfuzia, cu balonul de ventilat, cu patul pe care sta pacientul etc si medicul rosteste M!tentie, defibrilez;=

~ '4 ~

MEDICATIA RESUSCITARII !bordul venos periferic trebuie obtinut cat mai curand posibil dar fara a intarzia din aceasta cauza administrarea socului electric sau manevra intubatiei (adrenalina se va da abia inainte de socul 3;;;) Se poate incerca abord venos central, dar acest lucru presupune intreruperea manevrelor de resuscitare si nu este indicat de regula aca nu s-a obtinut acces venos, medicatia resuscitarii poate fi administrata pe sonda de intubatie astfel: !drenalina 3 in doza de 3 ori mai mare decat doza +., diluata in %9 ml ser, !tropina 3 < mg

A#r nalina
-iola de %ml cu % mg Realizeaza vasoconstrictie IQ creste flu)ul sangvin cerebral si miocardic Se administreaza pentru orice ritm de oprire cardiaca: -iv//. 3 inainte de socul 3 !sistola, #6 3 imediat cum s-a obtinut abord venos

!dministrarea se face la 3 3 0 minute, in medie $ minute Se administreaza % mg nediluat pe vena sau 3 mg H %9 ml ser pe sonda +&/

Atr"pina
-iole de % ml cu % mg Aarasimpatolitic ce bloc*eaza efectul vagal pe nodul sinoatrial si atrioventricular +ndicata in asistola si #6 cu frecventa T <9 oza 3 3 mg doza unica +. sau < mg pe sonda +&/

A(i"#ar"na
-iola cu 0 ml si %09 mg

~ '1 ~

!ntiaritmic stabilizator de membrana, incetineste conducerea atrio-ventriculara Se administreaza in -i.//. fara puls persistente dupa socul 3 oza 3 399 mg diluat cu glucoza 02 intr-o seringa de '9 ml Se poate repeta cu %09 mg daca -i.//. persista Se continua cu A#. cu N99 mg / '3 ore Ca alternativa e)ista Li#"'aina % mg/Lg c (daca nu e)ista !miodarona)

Bi'ar$"natul # Na
!dministrarea de rutina in timpul stopului CR sau dupa revenirea circulatiei spontane nu este indicata Se administreaza 09 mmoli daca stopul se asociaza cu *iperpotasemie sau daca pU T 4.% +n solutia molara 1$29 , % m#V I % mmol I % ml., deci pentru a administra 09 m#V, adica 09 mmoli, se va pune in paralel cu S- o pev cu 09 ml din solutia 1$29 in solutia molara $'2, pentru a administra 09 m#V (09 mmoli), vom perfuza %99 ml solutie Du se pune pe aceeasi linie venoasa cu !drenalina

In/ri<iri p"st&r sus'itar

!sigurarea unei o)igenari adecvate prin mentinerea intubatiei pana la reluarea respiratiei eficiente +nsertia unei sonde nazogastrice pentru decompresia stomacului 6entinerea unei /! Q N9 mmUg cu vasopresoare si /sau fluide #fectuarea *emostazei daca se impune aca stopul a fost cauzat de infarct cu supradenivelare si daca nu e)ista contraindicatii 3 pregatire pentru tromboliza Controlul convulsiilor

~ 'N ~

 !sigurarea si mentinerea unei temperaturi corporale adecvate eterminarea glicemiei si administrarea de glucoza daca se dovedeste *ipoglicemia RESUSCITAREA IN SITUATII PARTICULARE

N"u&nas'ut
Arincipala cauza de stop CR este *ipo)ia IQ atentie deosebita la Socul electric are o energie de $B/Lgcorp. Ritmul masa( : respiratie I 3 : % "inia intravenoasa se realizeaza prin incanularea venei ombilicale,sau la !drenalina se administreaza in cantitate de %9Wg- 39Wg/Lgcorp la interval pozitionare, stergerea nou-nascutului, stimulare, aspiratie gura si nas, administrare o)igen

nivelul venelor scalpului. de 3-0 minJ se ia % fiola (%ml I %mg) H Nml ser I %9 ml cu % mg !drenalina IQ %ml I 9,% mg . Se trage in seringa de % ml si se administreaza cate diviziuni sunt necesare. intrerupere. SCR. <9/minut Arotocolul de resuscitare se incepe si daca frecventa cardiaca scade T Resuscitarea in cazul nou-nascutului se face ma). %9 min de la producerea !tropina nu este inclusa in protocolul de resuscitare !miodarona dupa cea de a +.-a defibrilare in doza de 0mg/Lgcorp -recventa masa(ului cardiac este de %'9-%$9/min dupa intubatie fara

Sar'ina
Cauzele cele mai frecvente de stop cardiac matern sunt:

~ 39 ~

 decolare de placentaJ soc *ipovolemic prin *emoragii masiveJ embolie pulmonara masiva prin lic*id amniotic J eclampsie. Du e)ista modificari la nivelul protocolului !"S. 6asa(ul se face putin mai sus de (umatatea toracelui e)ista risc crescut de regurgitare si sindrom de aspiratie pulmonaraJ de aceea, se +&/ poate deveni dificila din cauza sc*imbarilor anatomice pe care le produce

recomanda +&/ cat mai rapida, de preferat cu manevra SellicL asociata. sarcina: obezitatea gatului, sani mariti in volum, edem glotic, diafragmul va fi ascensionat de uterul gravid si va avea mobilitate redusa. Sonda de intubatie trebuie sa aiba un diametru mai mic decat ar avea daca Aozitia este in semi-decubit lateral stanga (pentru a inlatura efectul compresiv al "a gravida T'9 sapt - nu se face cezariana, se resuscita numai mama. "a gravida intre '9-'0 sapt se efectueza cezariana pentru a salva mama. "a gravida Q '0 sapt -se face cezariana pentru a-i salva pe amandoi. aca dupa cinci minute de resuscitare cardiorespiratorie avansata nu e)ista nici un persoana nu ar fi gravida uterului gravid pe vena cava inferioara)

raspuns, se indica operatia cezariana de urgenta, pentru a salva fatul (in trimestrul al treilea de sarcina) si pentru a imbunatati sansele de supravietuire ale mamei, prin decompresia venei cave inferioare. !"S trebuie continuat in timpul si dupa interventia c*irurgicala.

Trau(a
aca nu se reuseste +&/ se va face cricotiroidotomie,

~ 3% ~

Aneumotora)ul impune decomprimare prin ac in sp. ++ ic, linia medioclaviculara, Aneumotora)ul desc*is impune aplicarea unui pansament care se lipeste in 3 parti Uemotora) - drena( toracic si inlocuirea pierderilor sangvine. Socul *ipovolemic impune corectarea pierderilor lic*idiene.

urmata de drena( toracic in sp.+.-. linia medioa)ilara sau a)ilara anterioara. pentru a preveni producerea unui pneumotora) sufocant.

9ip"t r(ia
Uipotermia apare atunci cand temperatura centrala a corpului scade sub valoarea de 30 grade C. Uipotermia poate fi datorata e)punerii la un mediu ostil sau secundara imersiei in apa ing*etata. Riscul *ipotermiei este crescut de ingestia de alcool, droguri, trauma, boala(infarct miocardic, accident vascular cerebral,etc). Se vor aplica 3 S## si daca pacientul nu raspunde, se intrerupe defibrilarea si pana "a o temperatura T 39 grade 3 nu se administreaza medicatieJ la peste 39 grade 3 la o temperatura Q 39 grade Celsius. se dubleaza intervalul dintre administrari. Cand temperatura revine la normal 3 se administreaza medicatie ca in protocolul de baza +ncalzirea pacientului se face pasiv e)tern (paturi, camera incalzita) sau activ Aacientul se resusciteaza pana cand e Mcald si mort=. (fliude calde, o)igen umidificat, lava( gastric, peritoneal, pleural, vezical cu lic*ide calde)

In 'ul
+necul este definit ca un episod de asfi)ie aparut prin imersia in fluide. -recvent este asociat cu: epilepsia, into)icatiile cu droguri sau alcool, trauma, tentativa de suicid, *ipotermie in punct de vedere fiziopatologic, inecul poate fi de doua feluri: uscat- prin laringospasmul produs de contactul cu prima picatura de apa. umed- prin inundarea cailor aeriene inferioare cu lic*id.

~ 3' ~

Arincipala consecinta este stopul respirator, urmat rapid de cel cardiac #ste vital pentru resuscitator (salvator) sa-si ia toate masurile de precautie in timpul recuperarii si aducerii la mal a victimei. Aentru a reduce riscul aspiratiei, pacientul va fi asezat, dupa scoaterea din apa, in pozitie orizontala, sau cu capul situat mai (os de planul corpuluiJ leziunile coloanei cervicale sunt frecvente, de aceea protectia acesteia trebuie sa se Suportul vital de baza este foarte dificil de efectuat fara a(utor in apa adanca, dar faca cat mai curand posibil. respiratia gura la gura trebuie incercata de indata ce salvatorul poate sta sau a gasit un punct solid de spri(in. .entilatia cu o)igen %992 trebuie inceputa cat mai curand posibil. +ntubatia orotra*eala trebuie sa fie precoce, datorita riscului regurgitatiilor sau varsaturilor. 6anevra SelicL este indicata intotdeauna. +necul este insotit de obicei de *ipotensiune arteriala si bradicardie, astfel incat RCR se efectueaza standard, conform protocoalelor specifice fiecarei aritmii. .a fi #ste necesara plasarea unui tub nazogastric pentru evacuarea continutului cautarea pulsului la o artera mare va fi mai prelungita mai mult de%9 secunde. canulata o vena centrala sau una periferica de calibru mare. stomacului. /ratamentul *ipotermiei asociate este uneori necesar.

Complicatiile post RCR la inecat sunt: #A! lezional Septicemie #dem cerebral. /oti pacientii vor fi spitalizati datorita riscului de a dezvolta un nou #A!. @n pacient care a fost victima unui inec va fi lasat sa paraseasca spitalul dupa < ore de observatie, numai daca:

~ 33 ~

Du e)ista semne sau simptome clinice (febra, tuse,) si nu prezinta nici un fel de simptome respiratoriiJ #)amenul obiectiv este normal Radiografia pulmonara nu prezinta modificari AAa &' este normala la respiratia aerului atmosferic

9ip rt r(ia
+n timpul protocolului se va avea in vedere si scaderea temperaturii prin diverse metode de racire pana la o temperatura optima stiind ca orice grad peste normal inseamna afectare a SDC.

9ip rp"tas (ia

Uiperpotasemie 3 potasiu Q 0,0 mmoli/l 6odificari #X5: bradicardie, ,!. grad +, /., unde A aplatizate / absente, SRS largit, unde / inalte, ascutite, segment S/ subdenivelat /erapie cu: -urosemid % mg/Lgc Rasini sc*imbatoare de X ializa

+nsulina 3 % @+ +nsulina la 0 grame glucoza Clorura / 5luconat de calciu %92 %9 ml ,icarbonat de Da 09 mmoli pentru acidoza / insuficienta renala

El 'tr"'utia
-ulgerul (trasnetul) consta din curentul electric de volta( inalt. "a pacientul electrocutat leziunile depind de: tipul curentului - continuu sau alternativ (pericol crescut) si de volta(. Severitatea depinde de:

~ 3$ ~

intensitatea curentului (amperi) volta( (putere) traseul curentului: marca de intrare si de iesire, traseul vaselor mari, e)istenta arsurilor interne asemanatoare celor de gr. ++ sau +++ cutanate.

#l poate cauza imediat asistola sau fibrilatie ventriculara si leziuni severe primare ale sistemului nervos. Parti'ularitati # trata( nt; Siguranta salvatorului- acesta trebuie sa se asigure ca: sursa de curent este oprita bonavul trebuie izolat de sursa de curent atentie la curentul de inalta tensiuneJ disipeaza in pamant mai multi metri ,

produce arc electric si arunca bolnavul, producand traume. Parti'ularitati # RCR se aplica protocoalele standard de ,"S si !"S trebuie incepute fara intarziere, dar: atentie la leziunile traumatice asociate - risc de leziune de coloana cervicala. recunoasterea altor leziuni asociate electrocutiei (*ipovolemie prin trauma) e)ista risc de leziune miocardica - sunt necesare #C5, enzime de citoliza. -ibrilatia ventriculara este cea mai frecventa aritmie la electrocutat. Resuscitarea incepe cu lovitura precordiala. +ntotdeuna folositi socul electric e)tern pentru tratamentul -+ .//... fara puls. Aaralizia musculaturii respiratorii, in special dupa socuri cu curent de inalt volta( ($%0 . 3 curent comercial), poate persista mai mult de 39 de minute, timp in care este necesar suportul respirator. +ndicatii de spitalizare: stopul cardiorespirator resuscitat

~ 30 ~

electrocutie cu pierderea constientei electrocutie cu leziuni de contact prezente #C5 anormala sau antecedente cardiace.

Du se trimite acasa un electrocutat, c*iar cu e)amen clinic si paraclinic normal, decat dupa %' ore de supraveg*ere.

~ 3< ~