STANDARDE GENERALE DE REPREZENTARE iN nnsnNul TEHNTC

f)esenul tehnic este reprezental'ea gralicd pland a unei conceplii tehnice dupd anumite
norme gi reguli stabilite.
Scopul desenului tehnic este acela de a reprezenta obiecte din spaliul tridimensional pe
o tbaie de hdrtie, astfel incat reprezentarea oblinuti sd descrie complet. atAt ca tbrmi c6t qi ca
dimensiuni, obiectul irrsugi.
Realizarea qi cotarea unui desen tehnic se rcalizeazl, dupd anunrite reguli cuprinse in
standardele de stat.
Fiecare standard cuprinde: - indicativul format din sigl6 gi numdrul standaldulur;
- anul ultimei edifii; - titlul. Exemplu de nr:tare:
SR IS0 5457: 199-1
-
Fomrateie desenelor tehnice
\l
---
5.-r
\_
v'-_l
sigli ur. au etlilie ritlul strrrclrrclulni
."trtl)(li]l (l
\-.\r
ilrrliaiuif itnnd.trcl
Standardele generale utilizate la intocnirea desenelor tehnice se rel'erd la: [,inii;
Scrierea standardizatd; Formatele desenelor tehnice: Indicatorul (cartugul) qi tabelul de
componenld; Scdrile numerice utilizate in desenul tehnic; Plierea (impdturirea).
l.l Formatele desenelor tehnice
Fornratul de desen este spaliul de desenare, alocat pe coala de hArtie qi delimitat de un
chenar trasat cu linie continuA groasA. Dimensiunile
formatelor
normsle de desen,
reglementate plin SR- ISO 5457-94, sunt: A0 (841 x ll89); AI (594 x 841); ,A2 (420 x
594); A3
(297
x420): A4
(210
x 297).
Modul de trasare a chenarelor pe tbrrnate .r\4 gi ,A3 este reprezentat in fig. L I.
1.2 Indicatorul desenului tehnic
Fiecare desen este insotit de un indicatclr utilizat
identificarc a desenului qi a obiectului reprezentat. Indicatorul
groasd litrrit de chenar, in dreaptajos.
Pentru formatul .A4 indicatorul propus pentru studentii Facuttdtii de [nginerie
Mecanicd si Mecatronicl are dimensiunile din figura 1.2.
Fig. I.I
pentnl inscrierea datelor de
se deseneazi cu linie continui
INDICATOR
I\DICATOR
Liniile utilizate in reprezentirile grafice (STAS 103-84)
abelu uri de
S inrbol Denurnire Aspect grafic Domerriu de utilizarr
Linia continud
groasA
[-iriii de contur si muchii vizibile
B
Linia continud
sub{ile
Mucltiifictive, linii de indica{ie. haquri, linii
de fund de filete, secliuni suprapuse, linii de
axA scurte.
C]
l,inia continul
sub{ile ondulati
l,inia de ruptur[ pentru delirnitarea vederilor
qi
secliunilor
t)
L,inia corrtinud
sub{ire in zig -
zag
l-inia de rupturd pentru delimitarea veclerilor'
qi sec{iunilor
Linia intrerupti
groasa
F l-inia irrtleruptd
sub{ire
Lirrii de contur gi muchii reale acopefitg
l-inia
-
punot
subtire
t.,inii de axd, traseele planelor de simetrie,
traiectori i, suprafete de rostogol ire
H I-inie
-
punct
mixta
T'raseele planelor de sec{iune
J [,inie
-
punct
groasa
Irrdicalea suprafe(elor cu prcscrip[ii spccialc
Linie
-
doud
puncte subtire
Conturul pieselor invecinate, pozilii
intennediare
$i
extreme ale pieselor in
miscare. conturul
pieselor
inainte de finisare
Iin ii
1.4 Scrierea in desenului tehnic
Standaldul SR ISO 3098/l:1993 stabile$te din-rensiunile gi forma caracterelor, precum
gi tipurile de ssriere lblosite in desenul tehnic.
Dimensiunea nominald a scrierii este iniltimea ft a litelelor mari" mdsumtl ir-r
nrilimetlii. aleasd din
5irul
de dirnensiuni standardizate: 2,5; 3,5; 5,0; 7,0; 10,0; 14,0; 20,0
mm,
1.5 Sc{ri utilizate in desenului tehnic
Scirilc utilizate irr reprezentdrile desenului tehnic sunt reglementate prin ST'AS 2*82
gi SR EN ISO 5455:1997
9i
reprezintd raportul dintre dimensiunile liniare desenate
Ei
cele
reale, mdsurate pe obiectul din spatriu.
Reprezentarea obiectului se poate lace:
-
la scari reald: | : l:
-
prin micaorare: l:2, l:5, l:10, l:20, l:50, l:100;
-
plin mdrire: 2: l, 5: l. l0: l. 50: | .
f,
I
Fig. 1.2
Penttu restul tbrmatelor irrdicatorul are dimensiunile din figura 1.3.
1.3 Linii utilizate in desenului tehnic
l.-iniile utilizate in desenul industrial, contbrm standardelor in vigoare (ST'AS 103-84).
sunt prczentate in tabelul I gi exernpliticate in figttra I .4.
Grosimea de bazd a tiniilol folosite irrtr-un desen este grosimea liniei de tip A (linie
continuA groasd). Linia sublire are grosimea cel mult
jumdtate
din grosimea liniei de bazd.
Crosimea de bazi a liniei se alege din qirul de valori exprimate in mm: 2; l'4; l;0,7;
0,5; 0,35; 0,25; 0,18.
?o,1
l-
_\
"'- -
linic
o?
?10
"1
,l
nl[cl]tc
rralrt
viTrl)i l.
lrruc
,,
coitlLlt
le{l
itc(rlte l
ll|rlclurl
t,:ltlit
'.rcol)a111r
il
i
..
ilLchic llalir.rl
i l[Pnln
IR
o
a
4'
.: \ ..
. i... b,
tirr(l dc lilcl .,
Itfi
U, P. B.
F,l , tl .lvl .
f. dese n
(Oe n u mireo obiectului desenot)
(DENLIMIRE
DESEN)
U.P-8,
Facultatea de Inginerie
lvlecanica si lMecanonica
Grupa:
Fig. 1.3
hi::illn
' i.er)etui(\rr.ir
rilirx!uhi dc ftritwolLr.:
Fig. /.y'
Gi-
Modur de dirpun,.*DlTX"Xfi*111"#ftti"r'?*nririi
pieseror in proiecrie
ortogonal[, este reglementat prin STAS 614-76.
Pozilionarea obiectului in triedrul ortogonal de proiecfie se va alege astfel inc6t
diversele fefe ale lui s[ fie paralele cu planele de proiec{ie,
astfel lnc6t fefele corpului s6 se
proiecteze
in mlrime reald pe planele de proiecfie.
Piesa se poate
reprezenta in gase proiecfii
ortogonale, dupfl direcfiile de proiectare
indicate in figura 1.1.
Se consider[ piesa situati imaginar in interiorul unui cub denumit cub de proiec]ie, iar
proiecfiile
se oblin pe fe{ele interioare ale cubului.
Cubul se desfXgoarl astfel incst toate felele sale s5 fie situate in acelagi plan, suprapuse
peste planul vertical considerat imobil. Degi liniile de ordine nu se traseazil, co1*rpondrnlu Ae
proiecfii
se pistreazi
cu stricte{e.
lz
fB
Fig.
E
\s
h
\
B F
E
\
E
FI
'--r'-
3
6
1
C
--=---r
J
H/
'/z
I
H'
1.1
E
H H
l'
F'
g
H
C G
Fig. L2
/''-'..,
I ry,r
\j/"
Determinarea
completd ca formd qi dimensiuni a unui obiect se rcalizeaz1, p.nn
reprezentarea
ortogonald pe mai multe plane de proieclie.
Uneori nu sunt suficiente doud sau trei proieclii,
fiina necesare 4, s,6 sau chiar mai
multe proieclii,
in unele situalii fiind nevoie de reprezent6ri
combinate (vederi gi secliuni)
pe aceeagi proieclie.
Modul de disptrnere a proiecfiilor
ortogonale ale unei piese (vederi qi secliuni) pe
desenele
tehnice poartd
numele de dispunerea proiec{iilor gi
"rt*
,*jl**entatd prin STAS
614-76 qi
SR ISO 128:1992.
Se considerd piesa
situat[ irnaginar ?n interiorul
unui cub denumit cub de proiec{ie,
iar proiec{iile
se oblin pe felele interioare ale cubului.
Cubul se desfhgoarl astfel tnc6t toate felele sale sd fie situate in acelagi plan,
ilprapuse peste planul
vertical considerat imobil. Ca urmare, cele qase proieclii
vbr fi
dispuse una ldngd cealalt[.
Cele gase proieclii
se ob{in dupi direc{iile 1, 2,3,4,5, 6 gi poarti
urmdtoarele denumiri:
I
*
proieclie
vertical[ (vedere
din fa16 - se obline pe planul
vertical din spate, numit5
pr aie c
lie
pr inc ipal d);
2
*
proiec{ie
orizontald (vedere
de sus - se obline pe planul orizontal inferior gi se
amplaseaz4 sub proieclia principald);
3
*
proieclie laterald (vedere
din stdnga - se obline pe planul lateral din dreapta qi se
amplaseazd in dreapta proiecfiei principale);
4
*
proieclie pe planul lateral stAnga (vedere
din dreapta - se obline pe planul lateral
din st0nga gi se amplaseazd in stAnga proiec{iei principale);
5
-
proiec{ie pe planul
orizontal superior (vedere
de
jos
- se obtine pe planul
orizontal superior gi se ampla seazl" deasupra pro iecli ei principale)
6
-
proiectie pe planul vertical anterior (vedere din spate - se obline pe planul
vertical din fafi qi
se amplaseaz[ in dreapta sau sttnga proiecfiei principale dupa pioieclia
:,
respectiv 4).
In proiec{iile
ortogonale liniile de contur gi muchiile reale vizibile au fost
reprezentate
cu linie continui groas[, iar liniile de contur qi muchiile reale acoperite cu linie
intrerupti.
Pozilia relativd a proiecliilor prezentatl
mai sus corespunde sistemului de proiec{ii
european care folosette ca simbol grafic de identificare simbotut Oin figura a.
Simbolul grafic de identificare utilizat se reprezinti intr-o rubrica a indicatorului.
Dupi modul de amplasare al proiecliilor
fa{d de proiec{ia principald, se cunosc doud
metode gi anume:
- metoda E, europeand;
- metoda A, americand (figxab).
Se constatd cd trecerea de la metoda europeand la metoda americani se realizeazd
schimbdnd locul vederii din stAnga cu cea din dreapta gi respectiv, al vederii de sus cu cea
de
jos.
Proieclia principalI (vederea
din fa{A) se alege astfel inc0t pe aceasti proiec{ie
si fie
reprezentate cele mai multe detalii de formd gi s[ se poat6 inscrie cdt mai multe dimensiuni.
Aceastd proiecfie
este, de reguld, o sec{iune.
Piesele turnate, forjate, matrilate se reprezinti in pozi{ie de funcfionare.
Piesele care pot functiona in orice pozi{ie (puruburi,
axe, arbori etc.) se reprezinti, de
obicei, in pozilia de prelucrare.
iffit
v4uj-
b
Etapele alcituirii desenului la scari
Desenul la scard este desenul executat cu instrumente de trasare" conform SR
tin6nd
cont de o anumitd scarb de reprezentare.
Existi o anumitl succesiune in realizarea desenului unei piese, cu etape qi faze, dup6 cum
urmeazE:
A) Studiu preliminar al piesei, care are fazele corespunzdtoare:
1. Identificarea piesei
*
precizarea denumirii, a rolului funclional, pozi{iei de func{ionare ?n ansamblul
din care face parte qi a leg6turilor cu piesele invecinate;
2. Studiul
formelor -
se identific6 corpurile geometrice simple (prism6, cilindru, con, sftrd etc.) ce
compun forma principald a piesei;
3. Studiul tehnologic
-
stabilirea procedeului de oblinere a piesei, a materialului din care este
confec{ionatd precum gi prelucrdrile la care a fost supusd;
4. Stabilirea poziliei de reprezentare
tine
seama de urmdtoarele: in proiecfia principal[ sd apard c6t mai
multe detalii de formd
;i
dimensionale; sd se elimine pe cdt posibil deformarea prin proiecfie a unor
elemente geometrice; pozi\ia de reprezentare s[ corespundd pe c6t posibil pozi\iei de func{ionare sau de
prelucrare;
5. Stabilirea numdrului de proieclii necesar se face avdnd in vedere ca piesa s[ fie redat6 complet gi clar,
cu toate detaliile de formd qi dimensiuni" Se stabilegte num6rul minim de proiecfii necesar, vederi, secliuni
sau proieclii combinate.
B) Execu{ia graficf, a piesei se desfbqoarfl in urmitoarea ordine:
1. - Se alege
_formatul
de 6esen,
plecdnd de la numdrul de proiec{ii stabilit qi de la dimensiunile stabilite
pentru reprezentare;
- S" truria"d cu linie continua sublire, dreptunghiurile minime de tncadrdre a proiecliilor, umdrind ca
rlistanfele dintre dreptunghiuri
9i
chenarul formatului sd permit[ inscrierea cotelor rdmf;ndnd spa{ii
aproximativ egale (fig. I
);
Unde: 20 Sx
:
(a_30-L,l)/3
S 80;
l05y:(b-20-h-l)nSsA
Fig. 1
- Se traseazd axele de simetrie ale piesei gi axele formelor geometrice componente cu linie punct sublire,
in toate dreptunghiurile de incadrare a proiecliilor, depdqind conturul acestora cu 2-3 mm (fig.3),
2. Trasat ea conturului exterior pe toate proiecliile, cu linie continud (fig.a).
3, Trasareu conturului interior pentru proiec{iile cuprinzdnd secfiuni, marcAndu-se
qi traseele de
sec{ionare (fig.5).
4. Verificarea reprezentdrii tuturor elementelor dup6 care se tngroasd conturul qi se gterg dreptunghiurile
de incadrare;
5. Trasarea
filetelor,
a muchiiktr.fictive, acoperite gi haEurarea suprafelelor secfionate;
6. Cotarea piesei,utilizdnd simboluri unde este cazul (fig.6);
7. Notarea stdrii suprafelelor (rugozitate, tratamente termice) qi inscrierea toleranlelor la dimensiuni gi a
toleran{elor geometrice;
8, Completarea indicatorului qiinscrierea altor elemente necesare pe desen cum ar fi informaliile tehnice;
9, Verificarea desenulai, in succesiunea etapelor ardtate mai sus gi corectarea eventualelor gregeli.
Pentru exemplificare se prezint[ etapele intocmirii desenului la scard al piesei reprezentati
izometric in figura 2.
ISO 5455:1997,
I
i
-T
!
I
I
I
I
I
-+
*.-,-
-f.-.-,*.-+-
I
i
1tr]
YI
"{ T.r
F1+|
| \+/
/rY
1-T-I
Y
A
.i-, I
Yt-
r{
l- ri-'
tsa
-(
-{-
|
\-
Fig. 5
Piesa din figura 7 este reprszentati in trei
Fig.6
proieclii ortogonale
(V,H,L) in figura 8.
Tem6: Sd se reprezinte piesa din figura 9 in trei proiecfii ortogonale (V,H,L)
9i
sd se coteze'
Sd se coteze proiecfiile din figura 8.
le1 :
I li
REPRAZENTAREA
VEDERITOR
Vederea este reprezentarea in proieclie ortogonalfi, pe un plan, a piesei
(STAS 105-87).
nesectlOnate
Vederea contine conturul aparent al obiectului reprezentat, precum qi muchiile pi liniile de
interseclie vizibile dup6 direc{ia de proiectare.
Linia de contur aparent delimiteazfi prniec{ia piesei pe formatul de lucru, se
reprezint$ cu linie continu[ groas[, muchiile reale vizibile apar la interseclia formelar
geometrice
obtinute prin prelucrare, gi se reprezintd cu linie continud groas[, iar muchiile
fictive apar la interseclia corpurilor geometrice ce sunt racordate gi se reprezintd cu linie
continud sublire ce nu atinge linia de contur aparent
Muchiile acoperite - se traseazfi cu linie intreruptd, doar dacb ele sunt necesare
pentru o mai bun6 claritate a reprezentdrii.
Clasifica rea vederilor
DupX direcfia de proiectare:
o vedere obignuiti, dacd este reprezentat6 dupd una din cele
$ase
direc{ii de
prolectare
detinite prin STAS 617-76 gi dispusE pe desen in pozilia sa nonnal6;
o vedere rotitI, sau inclinafi dacd este oblinut6 dup6 alte direclii de pri:iectare decdt
cele indicate tn standard. Se reprezint6 pe un plan ajut5tor de proiectie, paralel cu
snprafala respectivd sau rotit (fig. 1).
Dupi proporfia de reprezentare a piesei:
o vedere completf,, dacd piesa este reprezentati in intregime ?n vedere;
o vedere parfialfi, daci in proieclia respectiv6 numai o parte din pies6 este
reprezentatd tn vedere; ea este limitatd printr-o linie continud sublire ondulatd;
o vedere local6, daci in proieclia respectiv5 numai un element simetric al obiectului
este reprezentat ?n vedere, rabitut, frrfl linii de rupturd (nS. 2].
Reguli de reprezantsrs a vederilor
Fe{ele paralelipipedelor,
trunchiurilor de piramidd pi porfiunile de cilindru tegite
plan se reprezintd prin trasarea cu linie continufi sublire a diagonalelor acestor suprafeqs
(fie"3),
A
)SA
Ao
lf
^\
il
$
H
L:J3b
Fig. I Fig.2
ffi@mffi
Fig.3 Fig.4
in cazul pieselor foarte lungi gi de secliune constant6, pentru reducerea spaliului
ocupat pe desen, se admite sd se reprezinte numai p6(ile esen{iale ale unei astfel de piese
care sunt suficiente pentru a o defini; aceste p6r{i sunt apropiate pi limitate prin linie
continul sublire ondulatd (fie. 4).
Daci scara de reprezentare a unei piese nu permite vizualizarea unor detalii de
prelucrare pe o anumit6 po4iune, atunci, zona respectiv[ se va delimita cu un cerc sau
dreptunghi, qi va fi reprezentat5 undeva in cimpul desenului la o scar6 convenabit{. in
cercul care delim\teazLzona ce se doregte a fi reprezentat6 in detaliu se va inscrie o liter6.
Detaliul se va delimita cu o linte de ruptur[, iar ldngd reprezentarcalao scard m6rit5
s va inscrie litera ce desemneazl.detaliul gi scara de reprezentare (fig. 5).
Fig. 5
Fig.6
Suprafe{ele striate sau ornamentate se marche azd printrasarea reliefului respectiv cu
linie continu6 sublire numai pe o mic6 suprafald a piesei (fig. 6).
REPRAZENTAREA
SECTIUNILOR
Secfiunea este reprezentarea,
in proiecfie
ortogonald, pe un plan a unei piese, dupd
intersectarea
acesteia cu o suprafa{d fictivb gi indepdrtarea imaginaie a pd4ii piesei situatd
intre observator gi suprafala de seclionare (fig. 7).
Fig. 7
Conturul exterior gi conturul interior se deseneazd cu linie continui groasd. Spaliul
cuprins intre conturul exterior gi cel interiar rprezintd grosimea materialului care se
haqureaz6.
Piesele metalice seclionate se haqureazd cu linii continue subliri, echidistante,
?nclinate la 450 spre st6nga sau spre dreaptu t4|de una din liniile de contur sau de axd, sau
fa15 de chenarul desenului; dac[ inclinarea hagurilor ar coincide cu cea a liniei de contur
sau a liniei de ax6, hagurile se executI inclinate la 300 f4d de acestea;
daci pe acelagi desen se reprezintd mai multe secliuni ale aceleiaqi piese, ele se hagureazd
la fel.
Traseul de sec{ionare este urma suprafelei de sec{ionare pe planui de proiec{ie.
Acesta se traseazi cu linie punct mixtd, avdnd la capete gi in locurile de schimbare a
direcliei segmente de dreapti trasate cu linie continud groasS; se noteazd cu litere
majuscule.
Clasifi ca rea secfiunilor
Dupi modul de reprezentare:
o secfiune propriu-zis6, dacd se reprezint[ numai figura rezultatd prin intersectarea
piesei cu suprafala de seciionare (fig. 8);
o secfiune cu vedere, dacfi se reprezint6 pi partea piesei situatd in spatele planului de
secfiune.
La rAndul lor secliunile propriu-zise se clasificd in: intercalatd, suprapusd,"
deplasatfr qi obignuitd. Secliunile propriu-zise intercalste se reprezinti cu linie continud
sublire. Haqurile secliunii propriu-zise deplasute au inclinarea diferitd de cea la 450 numai
dacd este pdtrat sau dreptunghi.
t;"
\f
SC
A_A
ffi:WA-&
W,W
r"Fl
sectiune
A
obisnuita
W
sectiune
deplasata
W
I
AI
Fig. l0
3
"
K
f;
:",,l"iill
;ilffi
#ffi ffi lTJil#, zentatin inrre gi me in s e cri une
;
o secfiune par{iali, cdnd numai o parte a piesei este reprezentatd in secfiune, fiind
separatd de restul piesei printr-o linie de rupturd.
e-lA +
--f
t+-)-)- =D-
/h- \Y/ /br
v.-1-\y
Fig. 1l
Dup[ pozilia planului de secliune fa!6 de planul orizontal de proiecfie, secliunile
clasifici in :
o secliune verticald - dacl planul de secliune este un plan de front (fig.g);
o secliune orizontuld - dacd planul de secliune este un plan de nivel;
o secliune particalard - dacd planul de secliune are o pozilie oarecare fa15 de planul
orizontal de proiecfie.
FA
rut
H
l-a
secuune
interoBlata
I
sectiune suprapusa
IA
Fig.8
Fig.9
Dupi pozifia suprafefei de secfionare fafi de axa principali a obiectului:
o secliune longitudinald, dacd, suprafala de seclionare con{ine sau este paralei[ cu axa
obiectului;
o sec{iune transversald, dac5 suprafa}a de seclionare este perpendicular5 pe axa
obiectului.
Dupi forma suprafefei de secfionare:
o secfiune plan6, dacd suprafala de sectionare este un plan (fig. 7, 9);
o secfiune frffnti, dac6 suprafa\a de seclionare este formatE din dou6 sau mai multe
plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 900 (fig. 10); planul inclinat se
rabate p6n[ cdnd devine paralel cu planul de proiec{ie, astfel inc6t sec}iunea sd nu
apard deformatd;
o sec{iune in trepte, dach suprafala de seclionare este formatd din doud sau mai multe
plane paralele (fig. 11); se recomandS ca hagurile corespunzdtoare treptelor
invecinate sE fie decalate cu % pas;
o secfiune cilindrici, dacl suprafala de sec{ionare este cilindricS, iar secliunea este
desfbguratd pe unul din planele de proiec{ie (fig. l2); l6ng5 denumirea secliunii se
plaseazd pi simbolul de desfrguraretilffihli.
B
scara 2 : I
A-A
A,A
A-A
rl

{K
Caz particular: reprezentarea
jumitate
vedere -
jumitate
secfiune: vederea se
reprezint6 deasupra axei dac[ axa piesei este orizontald gi in stdnga axei dacd axa piesei
este verticald.
tn secfiune longitudinalfin piesele de tip: qurub, nito arbore, pan6, ptift, osie,
biel6, mAner, tiji, spife ale rofilor de manevrio dantura rofilor dinfate, elementele de
rostogolire de la lagireo neryurile de rigidizare se reprezintd in vedere (nehagurate)o
chiar daci planul de secfiune le confine axa longitudinali.
Configura{ia interioari a pieselor de mai sus poate fi pusi in evidenfi printr-o
secfiune parfiali.
REPREZENTAREA RUPTURILOR
Ruptura este reprezentarea ortogonalS, pe un plan, a unei piese din care se
indep6rteazd o anumiti parte, separ6nd-o de restul piesei printr-o suprafalS neregulat6,
numit5 suprafald de rupturd, perpendiculard pe planul de proiecfie sau paralel6 cu acesta
(fig.2,3, 5, 8).
Urma suprafelei de ruptur[ pe planul de proiectie se numegte linie de ruptur[. Linia
de rupturd nu trebuie sd coincidd cu muchiile, ea pomind de pe linie de contur gi se
termini tot pe linia de contur.
HA$URI UTILIZATN IX DESENUL TEHNIC INDUSTRIAL
Regulile de haqurare a secliunilor sunt stabilite prin STAS 104
*
80.
Hagurarea are ca scop punerea in eviden!6 la reprezentarea secfiunilor, a
materialului din care este fabricat obiectul reprezentat.
Hagurile pentru piesele metalice se deseneazd cu linii continue subliri, paralele gi
echidistante, ?nclinate dreapta sau st6nga 45o fal6 de conturul pieselor sau fa16 de una din
axe.
Sensul gi inclinarea hagurilor vor fi aceleagi pe toate proiec{iile unui desen, dacd
acestea sunt secfiuni. Funclie de mdrimea desenului sau a suprafelei de haqurat distan{a
dintre haquri poate varia intre 0,5
*
6 mm.
Hagurarea a doud sau mai multe piese asamblate, aflate in contact se realizeazdprin
orientarea haqurilor gi prin distanla diferit6 dintre liniile de hagurX (fig. 13).
Dac6 inclinarea hagurilor coincide cu inclinarea liniilor de contur, sau a liniei de
ax6, atunci inclinarea hagurilor poate fi 300 sau 600 dreapta sau st6nga (fig. 1a).
LJIL
Fig. 13 Fig. 14 Fig. 15
Secliunile obiectelor cu grosime foarte micd (sub 2 mm),
innegrire (fig. 15, a). Contactul dintre dou6 secfiuni aldturate se
spa{iu liber de 1...2 mm (fig. 15, b).
Hagurile se intrerup in dreptul cifrelor de cotd (fie. 16).
se vor hagura prin
evidenliazi printr-un
Fig. 14 Fig. l3 Fig. 16
@i,,
Fig. 1.6
Fig. 1.8
l.3"lRegxli de repreaenttre a vededlar
Fefele paralelipipedelor, trunchiurilor de piramidd qi porliunile de cilindru leqite plan
se reprezinti prin trasarea cu linie continud sub{ire a diagonalelor acestor suprafefe
(fi9' 1.8).
ln cazul pieselor foarte lungi gi de secfiune constantE, penku reducerea spaliului
ocupat pe desen, se admite si se reprezinte numai par{ile esenfiale ale unei astfel de piese
care sunt suficiente pentru a o defini; aceste plrli sunt apropiate
gi limitate
prin linie continul
sub{ire ondulatf, (ftg. 1.9).
Conturul pieselor invscinate se fraseazb cu linie doul puncte sublire. Tot cu linie dou[
puncte subfire se vor trasa pozitiile intermediare
qi extreme ale pieselor in migcare.
Fig. 1.7
rs
++'
Fig. 1.9 Fig. I.I0
Dac6 scara de reprezentare a unei piese nu permite vizualizarea unor detatii de
prelucrare pe o anumitd porliune, atunci, zona respectivfi se va delimita cu un cerc sau
ireptunghijgi va fi reprezintatfl undeva in cdmpul disenului la o scar[ convenabil[. in cercul
cari delimiteazl zona ce se doregte a fi reprezentat[ ln detaliu se va inscrie o liter5. Detaliul
se va delimita cu o linie de ruptur6, iar l6ng[ reprezentarea la o scar[ miritl se va inscrie
litera ce desemneazd detaliul gi scara de reprezentare (fig. 1.10).
Suprafelele striate sau ornamentate se marcheazd prin trasarea reliefului respectiv cu
linie continu[ subfire numai pe o mici suprafafd a piesei (fig. 1.11).
Obiectele simetrice se pot reprezenta pe
jumltate
sau pe sfert, axa de simEtrie fiind
notati cu douE linii paralele subliri, dispuse perpendicular pe linia de &rA
(fig. 1.12 a)' Se
admite ca axele de simetrie s5 nu fie notate prin linii paralele, dar in aceastS situa{ie liniile de
contur gi muchiile vor dep69i cu 2...3 mm linia de ax[ (fig. 1.12 b).
6t
b
Fig. I.1I
Fig, 1.12
'
Cotarea desenelor tehnice (SR ISO l2g:1994)
Cotarea reprezintd operalia de inscriere pe un desen a dimelsiunilor
necesare pentru
execr.rlia gi controlul obie*tului reprezentat.
Bleurentele grafice
ale cotirii:
Linia de coti este linia deasupra cdreia se inscrie valoarea numericd
a cotei fiind
prevdzuth
la extremitEli cu s6geli sau combina{ii de sflge1i gi bare oblice. Se traseazd cu
linie continud sublire.
Linia de cotS a dimensiunilor
liniare se traseazd dreapt6, paralel6
cu liniile de contur ale
proiecliei
piesei, la distan{a de minim 7 mm,distan}6 care se n:enline qi intre cotele succesiye.
lrlu pot
fi folosite ca linii de cotr liniile de ax[ qi liniile de contui (fie.1).
Liniile ajutfltoare
de coti incJic5 punctele sau planele intre
"ui"1*
prescrie
o cotf. Se
traseazd cu linie continuE sublire
6i
sunt perpendiculare
pe linia de cotd p* .ur* o deplqeqie
cu 2-3 mm. in situalii
';xceplionale se pot trasa inclinat la 60o fal5 de linia de conrur
(fig.2).
Ca linii ajutitoare de cotd pot fi folosite
9i
liniile de contur sau dq: axa.
Liniile cle cotfi ,-
#f
du"ge in cazularcelor de cerc ,u ru#*re (fig.3).
Fig' 3
Extremit5{ile
liniei de cotd sunt dupd caz: dou[ sigeli, dou6 puncte innegrite sau o sdgeat6
qi un punct innegrit. sdge{ile trebuie si aib6 grafica oin figut* +.
SrS$af,
I
Batt oblica
I
Punct de odEina
Fig.4
Fig. 5 Fig. 6
Linia de cot6 se terminfl doar la r.lnul din capete cu sdgeati in urmdtoarele situalii:
o la cotarea unei raze
-
fig.3;
o la cotarea dimensiunilor interioare ale pieselor reprezentate
jtrmdtate
vedere
-
jumitate
secfiune
*
fig. 5;
o la cotarea alternativi a unor elemente ce presupun linii lungi de cot6, greu de
urmdrit
-
fig.6.
Liniile de cot5 nu trebuie s[ se intersecteze intre ele gi nici cu liniile ajutatoare de cotd. l)i1
aceastd cauz6, ele se inscriu ?n ordine crescitoare a cotelor de la piesh spre exterior.
Linia de indicafie indicd pe un desen elementul la care se referS, gi anume: o prescriplie, o
notare conven{ionald sau o cotd care din lipsE de spatiu nu poate fi plasatd deasupra liniei
De$cnis,
0eschrsd 90'
Inchis&
InchEAtrnnsgfie
Fig.3
(4t'
punct
de coti. Se traseaz5 cu linie continud sublire qi se sprijin6 pe o suprafa{d printr-un
ingroqat, pe.o linie de contur printr-o sdgeatf sau pe o linie de cotf (fig.7).
de indi
5
Fig. 7
Cota reprezintd vaioarea numericd a dimensiunii elementului cotat, exprimati tn
milimetrii, se ?nscrie deasupra liniei de cotd la 1-Z mm de aceasta. Ele pot fi insolite de
diverse simboluri gi se ?nscriu cu cifre arabe avdnd dim*nsiunea nominald dil minirn
3,Smm.
Inscrierea pe desene a cotelor se face astfel ca sd poat[ fi citite de
jos
sau din dreapra
desenuiui, in raport cu baza fonnatului. Conform acestor reguli cotele inclinate se vor
dispune ciupd regula din figura 8.
La piesele de revolulie cotele se inscriu alternativ, de o parte gi cle alta a axei; cdnd o cotb
trebuie inscris[ pe o suprafal[ haguratl, in zona respectivd se intre;'up hrigurile crefii"rd. un
spaliu liber de form6 circular* sau dreptunghiularS.
La piesele cu prelucrdri interioare gi exterioare cotele referitriare la interior se grupeazd de
o parte a prolecfiei, iar cele referitoare la dimensiunile exteri*are de cealaltX parte a
proiecliei (ng.9).
Simboluri ce inso{esc cotele:
S
sau {i inscris inaintea unei cote
Fig. l0
indicd prezen{a unei suprafele cilindrice gi reprezintd
diametrul acesteia;
R ?nscris inaintea unei cote indici a razd de curbure (fig.3);
tl indicd prezen{a unei suprafeie pdtrate qi reprezintd latura pdtratului (fig.1 1);
n inscris deasupra unei cote reprezintd lungimea unui arc de cerc (fig.l2);
SR sau SO indic6 raza sau diametrul unei sfere (fig.13);
:
trasat deasupra unei linii de cot[, frrH inscrierea valorii numerice, indici egalitatea a
doud cote alXturate (fig.10, l4).
M, Pt, Tr, So G, Rd, W - Filete (metrice, p6trate, trapezoidale, din{i de fierdstrbu, gaz
*
pentru
{evi,
rotunde, whitworth).
Fig. 8
Fig.9
(tN
I tl
LI
Fig, I I Fig. 12 Fig. 13 Fig. 14
Conicitatea este raportul dintre diferenfa diametrelor a dor"rd secliuni normale la axa
conului gi distanta dintre el,:.
Conicitatea se indicd prin folosirea unui simbol grafic ce reprezint[ un triunghi orientat cu
v6rful spre vf;rful conicitalii, care sc ageazd pe o linie de indicalie avAnd v6rful s[gefii pe
generatoarea conului qi est* urmat de valoarea conicitdlii (fig.15). 1:K={D-d}/1.
inclinarea este rapoftul dilcren{ei dintre H gi h, gi distanfa L dintre ele (fig.16). r:i'1H-tr1/r-
l
i-r;
Fig. 15 Fig. i6
identice vor fi cotate o sinsurd dat6. indicAndu-se Elementele geo;netr"ice repetitive,
numlrul lor (fig.10).
Inscr';,rrea cotek:r elementelor geometrice ale unei piese reprezentate in mai multe proieclii
se va tbce o singur6 dat[, pe proiectia in care elementul respectiv este cAt mai bine
reprezentat.
Pe un desen se inscriu toate cotele gi informaliile necesar'e pentru definirea clar6 pi
completii a formelor obiectului reprezentat.
Numdrul de cote inscrise trebuie sd fie minim, dar suficient pentru executarea gi
verifi carea obiectului.
Pe un desen, o cotd se inscrie o singurd dat6.
Cotele refbritoare la acelagi element se dispufl, p c6t posibil, numai pe una din proiectriile
obiectului reprezentat gi anume pe vederea sau secliunea ?n care fcrma obisctului este
reprezentati in modul cel mai clar.
Tegiturile sunt forme conice cu bazele f,rarte mari in raport cu indl{imea lor. Teqiturile de
45ose coteazE sub fonna unui produs (inillimea teqitr"rrii x 45") pe o liriie de inriicalie san
pe o linie de cotd. La teqiturile diferite de 45o se coteaz6 separat indllimea tegiturii gi
separat valoarea unghiului (fig. 1 7).
\--lt'J4r\-n
\-+,-,W
m-fl
/ ll
-Li
w*w
Piesele reprezentate cu rupturd vor fi
rezulti in urma reprezent5rii.
Fig. l7
cotate cu adevdrata lor dimensiune nu cu cea care
{n
Principii qi metoclc cle cotare
\
inainte de.a incepe cotarea unui desen trebuie sd se stabileascd suprafe{ele de referi'{*,
numite baze de cotare la care se raporteaz6 cotele. Ca baze de cotare se pot alege:
suprafele prelucrate, plane, perpendiculare pe planul
de proieclie,
accesibile peptru
mdsurare; suprafelele care limiteazd piesa; planele
de simetrie ale piesei, ,*pr*r*ni*te ?n
desen prin linii de axe; hazele tehnologice ale pieselor prelucrate (suprafele
de prindere,
de
a$ezare
etc.).
Clasificarea
cotelor
Pupa
criterir-rl geometrico-constructiv
cotele se clasificd in: cote de pozifie, care se refer6
la pozitria
fi rrmelor
geometrice
ale piesei fala de bazele de cotare ru, poritria reciprocir a
furmelor geometrice
componente; cote de forrnd (diametre,
lungirni, lfifimi, in6i1imi, efc.);
cote de gabarit,
care se referd la dimensiunile maxime ale pieseior (fig.18).
Dupd rolul pe care il au in definirea pieselor cotele se clasificd'in: cr:te func{ionale,
irnportante pentru funcficnarea pieselor; cote nefunc1'ionille, neesenliale per-:tru
functionarea piesei, dar cu rol in determinarea formei ge*metrice
;i
constructive a piesei;
cote au:'iilial"e, cu rol informativ care decurg din alte vaiori indicate pe desen gi carr se
indich intre paranteze (fig.19).
Fig. l8
Fig. 19
Metode clc cotare
Cotarea in serie (lanf): constd in aqezarea cotelor cap la cap, inlinpite, indift ;nt de
bazele de cotare luate ca referin{e (fig.20). Aceast6 metodi se aplicl in special la cotarea
pieselor
tumate sau forjate sau la cotarea desenelor de construc{ii industiiale, prezent6nd
ciezavantaj ul insum6ri i abateri ior in cazul dimensiunilor tolerate.
2t45'
Fig. 20
Fig. 2l
0\;;
Cotarea fafi de un element comun (cotare tehnologici): consti in folosirea aceleiff
baze de cotare pentru toate din,ensiunile constitutive ale piesei,
lindnd
seaffla cle
considerentb
de ordin tehnologic (fig.21). Pentru piese complexe se pot falosi dou6 sau trei
baze de cotare. Aceastd metcdh este recomandatd in cazr-rl cot[rii pieselor oblinute prin
prelucr5ri
mecanice, deoarece nu sunt necesare calcule pentru stabilirea cotelor aferente
prelucrdrii.
Cotarea comtrinati: este cea rnai utilizati metodd de cotare (fig.22).
Constd in
combinarea,
dupi necesitSli, a celorlalte metode de cotale.
c0
\o
s
rl
'l
3x 45'
Fig. 23
Cotarea suprapusd constd in dispunerea cotelor pe o singur[ iinie de cotX cu orientarea
corespurlz[toare a sdgelitor fa{i de punctul de origine notat cu cifra 0 (fig.2"i). Cotele se
lnscriu in dreptul srigelilor, pe directia liniilor ajutEtoare sau pe oea a liniei de cotd.
Cotar* in coordonate se poate utiliza la cotarea unor elemente identice avAnd coLe
r"liferite (de exempiu g5urile piesei ;lin figura 24
S
pozilionate fa1[ de cioui axe dr: re fer-infei,
cotele afererrte fiind ?nscrise intr-un tabel aldturat.
F'ig. 24 Fig. 25
Cotare tabelari se poate utiliza pentru piese sau ansambluri cu formd asemdndtoare, dar
executate in mai multe variante dimensionale; cotele variabile se inscriu pe desen prin
simboluri literale, iar valorile numerice ale acestora se inscriu intr-un tabel, pe acelagi
desen (fig. 25).
Exemplu de cotare
rt
n
O
m
Fig.22
qd
#
x
A
I
tq
'E
6
58 ?8
J 30 52 aa
(t
80 18
16 92 11
6
7
6
Vorionto
L
.A 2A
il 032 62
rll
035 90
Reprezentarea gi cotarea flanpelor
Ei
filetelor
Flanqele.punt piesr sau por{iuni de piese sub forma unor pl6ci, necesare asamblhrii
conductelor,
levilor
sau altor instalalii prin care de regul5 trec fluide. Flanpele sunt
prevdzute cu un alezaj de trecere a fluidului gi cu g6uri de prindere cu elemente de
asamblare filetate.
DupE forma lor flanqele se clasific[ in flange: cilindrice, pdtrate, triunghiulare,
romboidale, ovale gi oarecare.
Reguli generale de reprezentare pi cotare a flanpel*r
Pentru o corect6 reprezentare gi cotare, flangele se reprezintf; de obicei in dou6
proieclii
*
secliune longitudinald gi vedere laterald.
ln general, centrele ghurilor de prindere se afl6 situate pe un cerc purt[tor (D),
concentr:ic cu diarnetrul
{d)
al cilindrului de trecere a fluidului. Cercul purt[tor al centreior
gdurilor se traseazl cu linie-punct sublire.
Distanfa de la cercul purt[tor al centrelor gdurilor pAnE la marginea flangei este
egal6 cu diametrul g[urii de prindere (0). Aceast6 distanfd este denumitfl gi razS de
racordaie a coltrului flangei pentru toate flanrele cu exc*ptia celei circulare. Centrele de
racordare a colprrilor se afl[ in centrele g[urilor de prindere.
Pentru flanqele romboiclale, ovale qi dreptunghiulare,
giurile de prindere sunt situate
pe ssgrnentc dE dreaptd, paralele cu axa longitudinal6 a flanqei.
Planul de secliune utilizat in reprezentarea flarrqei poate sau nu s[ treacd prin g5urile c]e
prinder*;.
Dacd planul de secfiune nu trece prin g6urile de prindere este necesar ca una dilitre
acestea s6 fie rabdtutd in planul de secfiune gi reprezentatd cu linie-punct subtire peste
hagur5. Rabatei'*a este o operaliune fictivd, ce se realizeazd numai pe desen, pentru a punfl
in evidenld tipul gdurii de prindere.
in cazul flanpelor pEtrate gi triunghiulare atunci csnd planul de sec{iune nu trece prin
gEurile de prindere, se ral'at pr planul de sec{iune at6t gaura c$t qi un coll al flanpei, qi se
reprezint6 cu linie punct sublire.
Reprezentarea gi cotarea flanqelor cilindrice (circulare)
in fig. 1 este prezentat6 pe etape reprezentarea flangei cilindrice cazvl in care planul
de sec{iune trece prin gduri. Se urmeaz6 r:rm6torii pagi:
o trasarea cu linie punct sublirc a cercului purtitor al centrelor g6urilor de prindere;
o reprezentarea giurilor de prindere;
o trasarea cercului exterior al flangei.
in fig.2 este reprezentat6 a flang5 cilindric6 cu planul de sec{iune care trece prin
gduri, iar in fig.3 este reprezentatd o flangi cilindricd cu planul de sectiune care nu trece
prin gburi.
I
.rA
.,-(F--
./r\.
ll\
tl\
-e---i---+
I
-;-
-l\
/\
./lr
./l\
ll\
i;l
,r----+.----r-
:1./
I
\l
\r/
\i/
-G-
Y
Fig. I
6Os
/'l\
/l\
/
-+"-
t
\1./
\l/
\/
w
Fig.2 Fig. 3
Reprezentarea gi cotarea flangelr:r pitrate
Fianqele pitrate au patru gduri de prindcre situate in collurile pdtratului. Etapele car
trebuiesc unnate pentru reprezentarea unei flanqe pdtrate (fig.a) sunt prezentalc i
continuare:
o trasarea cu linie punct sublire a cercului purl5tor al centrelor giurilor de prindere;
o reprez*ntarea gHurilor de prindere;
u trasarEa aruslor de cerc corsspr.rnz6toare rotunjirii coilurilor;
o trasarea tangerrtelor exterioare comune arcelor de eerc, oblinAndu-se flanq
p[tratd.
t
.r'-'-i*
-
-,
./l\.
/t\.
!it
-l-*.--t---J.-
\i!
\i.t
\.i./
\:/
'-. J.-'
AA
..
-
v
-...
,.-.(j)
r..
.t' i
'r.
./
| x.
/t\/l\
ili
s
+
s{e
r
9}
rli\1i
"\.
1.
.t
\.
i ./
t-<t.-/ \rUrly.-'
\./
\J./
,
\1/
Fig.4
Reprezentarea flangei pitrate cu planul de secliune care trece prin gEuri est
prezentatd in fig.5.
Figura 6 prezintd o flange pdtratd cu planul de secliune care nu trece prin g6uri.
A.A
A.A
--0'-
*,e
I
I
*l-
I
Fig. 3
Fig. 5
Fig.6
Q_b
Iteprezentarea gi cotarea flanpelor triunghiulare
Flanqele triunghiulare au trei g[uri de prindere situate la 120o intre ele. in fig.7 est,
reprezentati o flanqd triunghiulard cu planul de sec{iune ce trece printr-o gaurf, d
prindere, iar in fig.8 este reprezentat6 o flangi cu planul de secliune ce nu trece prin giuri.
A.A A.A
l_4
Fig.1 Fig. 8
Reprez*ntarea pi cotaren flanpelor romboidale
Ei
ovale
in figura 9 este reprezentatd gi cotatd o flangd romboidali, iar figura 10 prezintd r
flang6 ova16.
A-A@
Definirea pi clasificarea {iletelor
Filetele sunt nervuri elicoidale prelucrate pe suprafete de rota{ie (cilindru sau con
exterioare sau interioare. Ele sunt utilizate pentru asamblirile demontabile.
Filetele pot fi clasificate dup5 diverse criterii, astfel:
Dup6 forma profilului filetele pot fi: triunghiulare, Witworth, pentru
{evi,
pdtrat
trapezoidal, {ier6str6u, rotund (tabelul l).
Dupd forma suprafelei filetate, existfl filete cilindrice gi filete conice.
DupS pozilia relativS faf6 de piesS existd filete exteriaare gi filete interioare.
Ilupd modul de trecere la suprafafa nefiletatd existd filete cu iegire sau filete cr
degajare.
iq\
=s-
'i/
Fig. l0
(?
o Dupa numdrul de inceputuri existd filete cu un inceput sau cu mai multe inceputuri.
o nupl sensul elicei nervurii filetului existh filete dreapta qi filete stAnga.
o Dupi m6rimea pasului existd filete cu pas normal, cu pas mare suu ., pas fin.
o Dupd sistemul de mdsurare existi filete mdsurate in rnilimetri gi filete misurate ?n
loli
( l"=25,4 rnm).
Trbelul I
Tipul
filetului
Forma profilului
filetului Reprezentare
Metric
(M)
Filetul metric este generat de un profil de forma
unui triunghi echilateral (unghiul
la v6rf este de
60'). Este milsurat tn milimetri.
: J'
f
---''1
obM
'.,-." '-,')
-i.: /
lfli
Whitwarth
(w)
Filetul Witworth este generat de un profil de
fonrra unui triunghi isoscel (unghiul la vArf este
de 55"). Este misurat in
!oli.
Gaz (pentm
!evi)
(G)
Filetul pentru
{evi
(gaz) este generat de un profil
de forma unui triur,ghi isoscul (unghiul la vdrf
este r-le 55o), v6rful
6i
fundui filetului fiind
rotunjite. Se rnfisoard in
J*:rli.
OM
'i'
:l
;t
./ I
'i,.
.l
- t"''
Pdtrat
(Pt)
Filetul pdtrat este generat de un profil de forma
unui pdtrat. Este mdsurat in milimetri.
Trapezoidal
{Tr)
Filet trapezoiclal este getierat de un profil de
forma unui tral-:ez isoscei (unghiul la vdrf este de
30'). Se mdssard in milimetri.
Ferdstr*u
rs)
Filetul ferdstr[u este generat de un profil de
fonna unui trapez oarecare. Este mdsurat in
milimetri.
:
, .Jaii ltr
v
lr r*-l
J1n=nfr
'<- -..'
,:" -1 -' 'i..-/:'
Rotund
(Rd)
Filetul rotund este generat de un profil coinpus
din arcs de cerc, racordate de un triunghi isoscel
cu baza egal6 cu pasul (unghiul la vdrf este de
30'). S,: m{soar6 in milimetri.
Reprezenfarea, cotarea gi notarea filetelor
In desenele tehnice filetele vor fi reprezentate in mod convenlional conform SR ISO
6410-l:1995.
o in vedere longitudinal5 cilindrul (conul) vArfurilor filetului este reprezentat eu linie
continud groas6, iar cilindrul (conul) funduriior filetului va fi reprezentat cu linie
continuI sublire.
o in proiecfie fi'ontalE, v0rful filetului se reprezinti printr-un cerc complet cu linie
continud groas6, iar fundul filetului prin 314 din circumferin{a cercului cu linie
continui sublire.
o In cazul filetelor cu iegire limita util6 a filetului se reprezintd at6t in vedere (pentru
filetele exterioare) cdt qi in sec{iune (pentru filetele interioare) cu linie continud groasfi
perpendicular6 pe axa filetului. La filetele exterioare in secliune, limita util6 a filetului
se reprezintS cu linie intreruptd sublire.
(lI
\.,-
o In cazul repr"ezentfrii filetelor exterioare cu degajare in vedere qi al filetelor interioare
cu degajare rnuchiile degajirii se reprezintl cu linii continue groase, perpendiculare
pe axa hletului.
o La filetele exterioare degajarea este obligatorie atunci c6nd dup[ suprafala filetatd
urmeaz5 o suprafald de diametru mai mare decAt diametrul filetului.
o La Jiletele interioare degajarea este obligatorie dac6 dupd suprafatra filetat6 urnreazh o
suprafalH de diametru mai mic dec6t diametrul filetului. Degajarea permite iegirea
sculei aqchietoare din prelucrare.
o Teqitura de inceput de filet nu se reprezinti in vedere frontal5.
o La filetele reprezentate in sec{lune, haEulile se traseaz[ intotdeauna p6nd la linia
groas6.
o La filetele exterioare si' coteazd diametrul cel mai mare, al filetului
(diametrul
vArflirilor reprezentat cu linie continud groas6 in reprezentare longitudinalE). Cota este
precedat6 de simbolul profilului filetului.
o La filetele interioare se coteazi diametrul cel mai mare al filetului (diametrul firnclului
filetului reprezentat cu linie continui sublire in reprezentare longitudinald). Coia este
precedatd de simbolul profilului filetului.
o in cazul filetelor cu iepire se cotcazb lungimea util6 a filetului'
o La filetele cu degajare se coteazd h:ngimea uti16 inclusiv degajarea, apoi degajarea va
fi cotatfl separat.
o La gdurile filetate infurrd*te se coteazi atAt lungimea filetului cdt qi adincimea
nefiletate. Por{iunea conicd nu se coteazd fiind o suprafa{i tehnologicE. De
unghiul la vdrf al burghiului, qi cleci qi unghiul la v$.rf al conulrti, este de 120").
o La filetele ccnice standardizate, linia de cotir se traseaz6 aproximativ la
jr"rmdtatea
lungimii fiietului.
Notarra filetelor se face utiliz6nd simboluri literale sari cifrice, in urm[toarea
ordine:
1) Profilul filetului
-
prin simbolul filetului: M, W, Tr, etc;
2) Diametrul nominal al filetului
*
in milimetri sau in
toli;
3) Pasul filetului - in milimetri sau fractiuni de
!ol,
numai daci este cazui;
4) Num6rul de inceputuri
*
pentru filetele cu mai multe inceputuri;
5) Prccizia filetului
-
prin simbolul f (clasa find)
9i
g (clasa grosoland);
6) Sensul filetului
*
prin simbolul stg. (st6nga) sau dr. (dreapta).
Notarea profilului qi a diarnetrului nominal este obligatorie. Atunci cAnd nu se
indicd clasa de precizie filetele se executd ?n clasa de precizie mijlocie.
in tabelul 2 sunt reprezentate
gi cotate toate tipurile de filete a cEror clasificare a fost
fdcuti anterior.
Tabelul 2
Tipul filetului
Reprezentare
Filet exterior cu iegire
(reprezentare in vedere)
g[urii
obicei
i /7,'
".
1i;i,.'.
/',-l
t.
I
iift
/.,t7,'./t;r7.:
Filet exterior cu iegire
(reprezentare in sec{iune)
Filet exterior cu clegajare
(reprezentare in vedere)
Filet exterior cu degajare
(reprezentare in sectiune)
Filet interior cu degajare
Gauri filetatd tnfundatd
Filet conic interior
,/-/
-,
{/^tr
\
rr,
Alcituirea desenului de ansamblu
Desenul de ansamblu este reprezentarea graficl a unui mecanism, dispozitiv, aparat,
instalatie etc. cu elemente componente dispuse la locul in care funcfioneazd.
Desenul de ansamblu se intocmegte dupS regulile din STAS 6134-84, avffnd in vedere gi regulile
de reprezentare privind dispunerea proiecliilor vederin secliuni, rupturi, etc.
Desenul de ansamblu trebuie s& stabileascd:
.
Forma qi pozilia pieselor componente precum gi modul lor de asamblare;
.
Modul de funclionare al ansamblului;
'
Dimensiunile necesare la montare gi funcfionare, notaliile gi indica{iile corespunzitoare
raporturilor reciproce cu ansamblurile sau subansamblurile invecinate
;
.
Etapele qi succesiunea pieselor la montare.
Reguli de reprezentare a desenului de ansamblu
Desenul de ansamblu se reprezintd prin proiectii pe planele de proiec{ie, intr-un numir
minim de proiectii (vederi sau secliuni) necesar definirii complete a poziliei relative a tuturor
elementelor componente, pentru pozilionarea acestora qi pentru inscrierea cotelor aferente.
Numdrul de proiec{ii este determinat de necesitateain}elegerii funclionflrii ansamblului, a
deducerii succesiunii de montaj, a definirii clare a poziliilor relative a tuturor pieselor
componente gi a posibilitd{ilor de pozilionare a acestora.
Proieclia principal5 de reprezentare se alege
{indnd
cont de pozilia de funclionare a ansamblului,
de exemplu toate robinetele se reprezintb tn pozilia inchis (robinetul cu cep se reprezintd deschis).
Piesele aflate in contact se deseneazd astfel:
r
prin linii de contur diferite, dacl intre piese existd
joc
determinat dimensiunilor nominale
diferite (fie. l0).
.
prin aceeagi linie de contur, comund celor doud piese, dac5 piesele au aceea$i dimensiune
nominald (fig. 11);
,,
I
,//
644
2
,//
o+eHz [9,030)
tn proieclia in care ansamblul este reprezentat in secliune, piesele pline (axe, arbori, bo{uri,
quruburi, pene, gtifturi, elemente de rostogolire din compunerea rulmenlilor, nituri) se reprezintd in
vedere, chiar dacd planul de sec{iune trece prin axa lor. Tot in vedere se reprezinti gi arcurile, nervurile
sau spilele atunci c6nd planul de secfionare cuprinde axa lor longitudinald sau este paralel[ cu aceasta.
Piulitele (cu exceplia celor olandeze) gi paibele circulare se reprezintd numai in vedere.
Reprezentarea piulilelor hexagoanele qi a capului hexagonal al gurubului, se face astfel ?ncdt in proieciia
principald sd fie reprezentate trei fe{e.
DacE apar mai multe piese sectionate in contact concomitent, liniile de haqurl vor avea orientlri
diferite gi echidistanfe diferite (fig. 12).
Fig. l0 Fig. 1l
Fig. l4 Fig. 12
t'ril
vi/
Asambliri demontabile
Prin
filet
Asambl6rile demontabile permit desfacerea
qi refacerea ansamblului in mod repetat.
Cele mai des intdlnite asambldri demontabile sunt cele prin filet.
Condiliile ca doud piese filetate sh se poat6 asambla sunt:
o cele dou[ piese filetate sd aibd acelagi diametru nominal;
o cele dou[ filete s6 aibd acelagi pas;
o celE doub filete sd aibd acelagi profil.
Regula generald de reprezentare a asambldrii filemte const[ in reprezentarea cu prioritate a
piesei .u fil.t exterior (cea care pdtrunde), adicd pe porfiunea asamblat6 filetul exterior
acoper6 compiet filetul interior al piesei pdtrunse (fig.1).
Reprezentarea
qi cotsrea organelor de magini
pentru asambldri
demontabile
prin filet
Una din regulile importante de reprezentare a organelor de asamblare este aceea ci
ele se reprezint6 de obicii in veder. ihiar dacd planul de secliune con{ine axa lor de
simetrie longitudinali.
$uruburile
sunt formate dintr-un cap, care de reguld are form[ hexagonald,
gi o tij5
filetat6.
Piuli{ete au de obicei formd hexagonald
gi sunt prevdzute cu filet interior.
$aibele
sunt elemente de siguranld
pentru prevenirea desfacerii asambldrilor
demontabile prin filet.
prezoanele
sunt tije cilindrice filetate ia ambele capete, utilizate la asamblarea
a
dou6 piese prin intermediul
piulitei.
-Tabelul
1 prezintd astfel de organe de asamblare prin filet.
Tabelul 1
$urub_cg
$urub
cu cap cilindric
qi locag
Fig. I
$urub
cu ca inecat gi crestat
.;
II
n
0,ru I
-"-]
II
t\
0,6d
$urub
cu ca cilindric crestat
Prezon
T
I
L**__--A-
I
Piulild hexagonali
A.A rA
r.
oVi
</l
I
,lt
-J
forma B forma A
$aib5
Grower
Observatii:
Pentru gwuburile cu cap crestat, forma cresteturii in proieclia frontali a capului se
reprezint6 convenlional prin dou6 linii paralele inclinate spre dreapta la 45o fald de axa
reprezentdrii.
Pentru guruburile, prezoanele, piulilele hexagonale qi qtifturile filetate standardizate nu se
intocmesc desene de execulie, ele trebuie indicate in tabelul de componenlE al desenului
de ansamblu, astfel:
o gurub cu cap hexagonal, cu filet metric uzual, cu diametrul filetului M10, cu
lungimea tijei de 50, material conform grupei de caracteristici mecanice 8.8,
conform ISO 4014:
$urub
M10x50
-
8.8
-
ISO 4AM
6r,
\:_
o piulit6 hexagonald normald brut6, cu diamerrul filetului M12, conform STAS 922-
89, material conform grupei de caracteristici mecanice 5: Piulifa A B Ml2 STAS
922-89 gr. 5
Asamblarea cu gurub, gaibi
Ei
piutifi
in fig.Z este prezentati asamblarea a dou6 piese prin intermediul unui qurub, a unei piulile
gi a unei gaibe plate.
Asamblarea cu gurub pi gaibi
Grower
in fig.3 este prezentat5
o asamblare dintre dou{ piese cu qurub qi gaibd. Una din piese este
prev6zutd
cu gauri filetatd infundatd, iar cealaltd are prelucratd o gaur5 de trecere
Asamblarea eu prezon, gaibE gi piufi{n
in fig. 4 este prezentat[
o asamblare cu prezon, piulild.
BI
--*l
Fig.2
Asambliri cu pene longitudinale
!'
''
:
'. ';
!
Asambl6rile prin pene sunt construciii mecanice demontabile, care se utilizeaz6
pentru transmiterea migcirii de rotalie intre dou6 piese. Elementul de asamblare este pana,
care se monteaz6 in canalele de pani din arbore gi respectiv butuc. Penele longitudinale se
caracterizeazd prin faptul ci se monteazd paralel cu axa pieselor de imbinat. Dupi modul
lor de lucru se disting:
- asambldri fArA strfingere (realizate cu ajutorul penelor paralele gi penelor disc);
- asambldri cu strdngere (realizate cu ajutorul penelor inclinate).
Fiind elemente standardizate, penele longitudinale nu au desen de execulie.
Penele paralele pot fi obignuite sau subliri. Ambele tipuri pot fi realizate in trei forme
constructive:
- forma A (cu capete rotunde, fig. 5);
- forma B (cu capete drepte, fig. 6);
- forma C (cu un capdt rotund pi unul drept, fig. 7).
Exemplu de notare a unei pene paralele forma A, cu dimensiunile b=16 mm, h:10 mm,
l=75 mm:
Pani paraleli A 16x10x75 - STAS 1004-8f
qaibd
9i
A.A
I
-.-\.
t{t(+7j }J
I
I
Fig.4
I
,n
-t?-
I
Fig.3