I I I I I I I I I I I 'I I I I I I I I I

I

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARmTECTURASI CONSTRUCTII CATEDRA DE CONSTRUCTIT

DESEN TEHNIC·

PARTEAI

iNDRUMATOR DE LUCRARI PRACTICE

Ing. GROZA OTHILIA

.. 2007 ..

II I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

CUPRINS:

A) NOTIUNI TEORETICE

1. ELEMENTE DE DESEN TEHNIC PENTRU CONSTRUCTII

1.1 l1PURI DE LfNI!

1.2 HASURI

1.3 RUPTURI

1.4 AXE DE TRASARE

1.5 AXE DE SIMETRIE

2. SCRIEREA STANDARDIZATA

3. FORMATELE DESENELOR TEHNICE

4. INDICATORUL PLANSEI

5. SCARI NUMERICE

6. COTAREA DESENULUI DE CONSTRUCTII

7. REPREZENTAREA CONVENTIONALA A MA TERIALELOR

8. REPREZENTAREA CONVENTIONALA A TAMPLARIEI

B) LUCRA.RI PRACTICE (36 bue - format A4):

L 1. TIPURI DE LINII

1.1. Tipuri de linii; 1 .2. Modele;

1.3. Linia continua groasa; lA. Linia continua mijlocie,

L 2. SCRJEREA ST AS 2.1. Tipul A drept 2.2. Tipul A cursiv; 2.3. Tipul B drept; 2.4. Tipul B cursiv.

L 3. SCARl PENTRU DESEN 3.1. Scara 1:5; 2:1;

3.2 .. Scara 1:10; 1:1;

3.3 .. Scara 1:10; 1:100; 3.4. Scara 1:50; 1:10.

L 5. SUPRAFETE CURBE

5.1. Placa gaurita, 1: 1 0; gard din zidarie, 1 :20.;

5.2. Piesa eu goluri, 1 :2; u~a eu bolta, 1 :20; 5.3.Perete eu deschideri, 1:20; inehidere zid, 1: 100; 5.4. Plan de situatie, 1 :200; tub, 1 :20;

I II

I:

I I,

I 1 1 I 1 I:" I 1 1 I 1 1 I I I

L 4. COTAREA DESENELOR

4. lSectiune din lemn, 1: 1; cos de fum, 1: 10; 4.2. Plan fundatii, 1:50; parapet zidarie, 1: 1 0; 4.3. Perete eu usa; perete fronton, 1 :50;

4.4. Dig, 1 :200; container, 1: 10.

L 6. POLIOOANE

6.1. Poligoane regulate;

6.2. Poligon neregulat, 1 :200; 6.3. D i vizari, pardoseala, 1: 100; 6.4. Curte, 1: 100; chertare, 1: 1 0;

6.5. Orinda de yang, 1: 10; trepte, 1: 12,5; 6.6. Plan de situatie, 1 :200;

L 7 ... COTAREA IN AXONOMETRIE 7.1. Boltar, 1 :2;

7.2. Cos de fum, 1 :10; 7.3 .. Parapet, 1: 1 0;

7.4. Orinda chertata, 1 :2;

7.5. Casa eu acoperis, 1 :100; 7.6. Carcasa de armaturi, 1: 10.

L8. REPREZENTAREA U~ILOR

L9. REPREZENT AREA MA TERIALELOR

L 1 O. CLADlRE PENTRU BIROURJ 10.1. Plan, 1:50

10.2. Sectiune, 1 :50

I I I I I I I

I I

I I

I I I I I I I I I

1.ELEMENTE DE DESEN TEHNIC PENTRU CONSTRUCTII

.

Desenul tehnic pentru constructii stabileste regulile ~i normele de reprezentare grafica plana pe baza carora obiectele de constructii, elementele si detaliile constructive se concep ~i se reallzeaza practic.

Pe lange. norme ~i reguli cu caracter general desenului tehnic, desenul de constructil mai cuprinde elemente si reguli specifice de reprezentare, cum sunt: tipurile de linii l}i folosirea lor, modul de reprezentare a obiectelor prin vederi §i sectluni, reprezentarea conventionala a unor materiale l}i elemente de constructii, reguli de cotare etc.

Nurnarul de proiectii, scara lor, tipurile de linii, modul de cotare, trebuie astfel stabilite lncat sa satisfaca conditiile necesare oricarui desen tehnic, de a fi simplu,. clar ~i complet pentru a f inteles cat mai usor.

1.1.TIPURI DE LINII

Alegerea tipului §i grosimii liniilor se va face conform indicatiilor din tabelul 1.1.

Grosimea liniei continue groase se considera grosime de baza b; in functie de marirnea §i complexitatea desenelor, b se poate alege intre 0,4 $; 2 mm.

Grosimea de trasare pentru liniile mijlocii este de b/2, jar pentru llnlile subtiri de b/4.

In cazuri speciale (scheme, grafice, semne conventionale) sunt admise §i alte tipuri de linii, cu conditia ca sernnificatia lor sa fie explicate prin leqenda pe desen.

Lungimea segmentelor l}i a intervalelor ilniilor intrerupte sau a liniilor-punct trebuie sa fie uniforma pe aceealJi linie §i in ansamblul aceluiasi desen.

Liniile-punct incep §i se terrnina obligatoriu cu un segment, lntretaierea lor se face numai prin segmente.

Grosimea de baza aleasa va fi aceeasi pentru toate reprezentarile unui obiect desenat la aceeasi scara.

Tabelul1.1 :

Tipuri de linii uzuale folosite in desenul de constructii conform STAS 1434 - 83

Tipulliniei Modul de folosire
Groasa C1 Contururi de sectiune sau tabele; chenare
pentru desene
Mijlocie C2 Muchii vazute in vederi lJi sectiunl;
Curbe de nivel principale;
Continua Constructii geometrice;
C Subtire C3 Linii de cote, linii ajutatoare de cota, hasuri,
axe de goluri la usi §I ferestre; linii de
ruptura §i Tntrerupere;
Linii de referire sau de indrcatie pentru cote,
notari sau observatii sense pe desen . Curbe
de nivel curente;
Contururi de sectiuni rabatute .
lntrerupta Mijlocie 12 Muchii nevazute, ascunse dupa alte
I - - - - - - - - - elemente.
Linie-punct Mijlocie P2 Orice fel de axe, cu exceptia axelor indicate
p la C3 §i P3.
- - -
Subtire P3 Axele geometrice ale pieselor componente;
- - - - - _, - - - Trasee de sectionare: Linii de intrerupere;
Parti situate in fata planului de sectionare 1

I

I

I

I

I I

I

I

I

I I I

I

I

I I

I

I

'1.2. HA~URI

Hasurile sunt notari grafice conventionale lntrebuintate pentru a pune in evidenta sectlunile efeetuate printr-un element de constructe.

in desenul de constructii se folosesc hasurl inclinate, paralele fntre ele, CU linii continue, drepte si subtlri (C3) (STAS 1434-83).,

In general, hasurile oblice se trag la 45° tata de cadrul desenului. Daca liniile de eontur ale elementului reprezentat au fata de p1aniic3 0 inclinare de 45° sau apropiata de 45°, hasurile obtice se pot trage la 45° tata de directia principala din conturul elementului (30°, respectiv 600 fata de cadrul desenului). Pe carnpuri inveeinate basurile se traseaza mal rar sau mai des, Tn functie de scara desenului. Desimea hasurilor pentru reprezentarea aceluiasi material trebuie sa fie identica pe toate desenele la aceeasi scara ale unuia ~i acelulasi element.

1.3. RUPTURI

Ruptura este 0 reprezentare conventionala care indica ruperea §i lndepartarea irnaqinara a unei portiuni din obiectul reprezentat in scopul simpliticarli si reducerii desenului.

()

b

r I }
c
, ! r~
I
a -G·E3-

e

-F._.-+ l . j; . -4-

f

Fig.1.1. Reprezentarea conventionala a rupturilor pentru diferite materiale:

a - elemente metalice; b - zidarie; c - lemn rotund; d - lemn ecarisat; e - teava rnetalica; f - bare metal ice rotunde.

dt::J°"

'.' ... ', '

, .

. '

Fig.1.2

Fig.1.3

Fig.1.4

Fig.1.2. Reprezentarea conventionala a unei rupturi pentru 0 sectiune alcatuita din mai multe elemente ~i materiale. Fig.1.3. Reprezentarea conventionala a elementelor mtrerupte.

Fig.1.4. Sectiuni de materiale la care nu se folosesc linii de ruptura.

2

I I I I I I I I I I I I I

·1 !I

I I I I I

F:iecare material are un semn conventional pentru linia de rupture (fig. 1.1.). Cand ruptura delimiteaz8 mai multe elemente din acelasi material sau materiale diferite, pentru simplificare se folosesc linii-punct (fig. 1.2). Elementele intrerupte, indiferent de material, se pot reprezenta prin linii-punct paraJele (fig. 1.3). in carnpurile hasurate sau la reprezentarea convennonaia a materialelor din sectiuni, indicarea liniei de ruptura nu este necesara (fig. 1.4).

1.4. AXE DE TRASARE

Amplasamentul unei constructil se fixeaza cu ajutorul axelor principale, iar planul unei constructii (sapatun, fundatl' etc.) se rnaterializeaza cu ajutorul axelor de trasare sau de cornpozitle.

@---

0-. riJ

a

r

[1

. ":'-.~.",.,

Fig.1.5. Notarea axeJor la cladlri civile; a) sistem ortogonaJ; b) sistem radial.

0--

5

Fig.1.6.Notarea axelor la 0 haJa industriala,

3

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

Axele de trasare se noteaza in planuri cu citre arabe !iii litere majuscule inscrise in, patrate cu latura de 6-9 mm, in functie de scara desenului, sau in cercuri cu diametru corespunzator, in general pentru notarea lor, 5e aplica urmatoarele reguli:

- tn sistemul ortogonal de axe se noteaza cu cifre axele transversale ale constructiei ~i cu litere axele longitudinale, de la stanqa la dreapta !iii de jos in sus. in figura 1.5, a este reprezentata notarea axelor de trasare la 0 clad ire de locuit, iar in figura 1.6, la 0 hala industriala .. Distanta intre eei doi stalpi de sustinere in sens longitudinal se numeste travee, iar In sens transversal, desehidere;

- in sistemul radial de axe se noteaza cu cifre axele radiale §oi au litere axele circulare, in sensul orar (la sisteme inchise incepand cu axa orizontala din stanqa) §oi de la centru spre periferie (fig. 1.5, b).

Daca literele alfabetului nu sint suficiente pentru notarea axelor din sirul lateral, se continua cu litere dublate, incepand cu AA.

Cand in afara de axele de trasare se indica pentru elementele seeundare inca un sistem de axe intermediare, se recornanda notarea separate a acestora cu fractii, in care nurnaratorul este simbolul axe; de trasare precedente, iar numitorii, simbolurile axelor intermediare (fig. 1.7, a).

Fig. 1.7. Notarea axelor intermediare:

a - sub forma de fractie: b - prin indicativul literal ::ji cifric.

La constructiile asamblate din tronsoane cu sisteme independente de axe, notarea acestora se poate face adauqind pentru axele flecarui tronson un indicativ literal inaintea celor cifrice (fig. 1.7, b) sau unul cifric inaintea celor literate.

1.5. AXE DE SIMETRIE

In alcatulrea unui ansamblu constructiv, cel mai folosit element de simetrie este axa de simetrie. Ansamblul sau obiectul are lntotdeauna cel putin 0 axa prlncipala §oi una sau mai multe secundare.

in planul unei cladir! de locuit (fig. 1.8) cornpusa din trei tronsoane (1, 2 si 3), elementele fiecarui tronson se dispun simetrie fata de axa acestuia (I-I', II-II', MN), iar tronsoanele se dispun simetric fata de axa princlpala MN. Axele I_I' ~i /I-II' se numesc axe secundare.

4

I

I I

I I

I I

I I I

I I

I

I I I I I I

}If

,

'J f

J ' r

--I- f, +' .. J ..

. .;._. . CD· - . -+-J . - . . • /";\2" - • 'r . . -, . -"'J t;'\ -

~ \t;J • \l.J

I I 1 I 1

'-: . I:

m

11

m

Fig.1.8 Axe de simetrie in plan.

Fata de axa principala de simetrie MN din planul orizontal, se dezvolta axe de simetrie ~i In plan vertical (fig. 1.9), In raport de care se dispun elementele componente ale tatadei: prin piasa rea simetrica a elementelor de arhitectura ale fatadei se realizeaza ritmuri armonioase Intre componentele simetrice ale ansamblului.

Fig. 1.9. Axe de simetrie la tatada unei cladiri,

I-+-J-~-+--*-+-_+-+-+-l'

ii .i iii i i ! ~ r .

.-¥---f --jL--f--¥+t -t---¥- --t -f-"

1 i i . i'f . f i . i·· ! t l

11 -+_.+.+.+. +H-'+'i-'T .t-JI'

0' bed ';.j i g h I J

. Y Fig.1. 10. Simetrie Tn plan

Pentru 0 constructie ind ustriala dezvoltarea slrnetrica conduce la simplificarea proiectarii (calcul si desen) ~i executiei (nurnar mie de repere ~i elemente constructive, trasare usoara, montaj simplificat, in serie).

In cazul unei hale industriale (fig.10), elementele componente se pot alcatui dupa doua axe principale de simetrie §i 0 serie de axe secundare de simetrie, longitudinale ~i transversale; de obicei, axele secundare, fiind axele de sirnetrie ale elementeJor de rezistenta (fundatli, stalp! grrnzi) sunt folosite ;;i ca axe de trasare a constructiei pe teren ( la intersecfia unei axe transversale eu 0 axa lonqitudinala se matenalizeaza axa verticala a unei fundatii, stalp),

5

I I I I I

I I

:1

I I I I

I

I

,1 I I I I

I

2. SCRIEREA ST ANDARDIZAT A

SR ISO 3098/1 :1993 stabileste tipurile de scriere precum si dimensiunile literelor ~i cifrelor.

Dimensiunea nornlnala a serierii este lnaltimea literelor majuscule §i a cifrelor. Se noteaza eu h, se mascara in milimetri §i se alege din urrnatorul sir de valori: 2,5: 3.5; 5; 7; 10: 14; 20 mm.

Grosimea liniei de scriere este egala eu distanta dintre liniile retelei cu ajutorul carela se determina forma §i dimensiunile earacterelor grafice, precum §i distanta dintre ele.

Exista doua tipuri de scriere:

- scrierea tip A (ingusta), cu grosimea liniei de scriere egala eu h/14; se recomanda pentru completarea indicatorului §i a elementelor formatului;

- scrierea tip B (normala), cu grosimea linie: de scriere eqala cu h/10; se utilizeaza Tn mod curent.

Se utilizeaz8, la alegere, doua moduri de scriere:

- scrierea dreapta, cu caracterele grafice perpendiculare pe linia de baza a randului:

- scrierea inclinata la 75 o spre dreapta.

Pe un desen trebuie sa se utiIizeze un singur mod de scriere. Elementele caracteristice scrierii sunt prezentate In tabelul 1.2.1.

Grosimea literelor ~i a cifrelor pentru scrierea normals este redata Tn tabelul 1.2.2.

Tabelull.2.1

Raportul de definire
Elernentul caracteristic
Scriere ti p A Scriere tip B
Dimensiunea nominata a scrierii (14114)11 (101] O)h
lnaltimea literelor mici , (10114 )h (71l O)h
Grosimea liniei de scriere (1I14)h (]1l0)h
Distants dintre doua litere (cifre) alaturate (211 4)11 (211 O)h
Distanta minima dintre doua cuvinte (numere) I (611 4)h «6/10)h
Distants minima dintre liniile de baza a doua rauduri (20/14)11 (14110)11
Distants dintre linia de baza pentru indici ~i linia de baza a (3114 )h (211 O)h
randului
Distanta dintre linia de baza pentru exponent: si Jinia de baza a (8/14)h (6/10)h
randului In figura 2.1 $i 2.2 este reprezentata scrierea tip B , iar in figura 2.3 §i 2.4 serierea tip A dreaota respectiv cursiva.

Dimensiunile indicilor §i exponentilor lnscris! pe desene sunt, in general, egale cu [umatata din dimensiunile pe care Ie au in serierea respectiva literele §Ii cifrele care figureaza cu exponent sau indice, dar nu mai mici de 2.5 mm (frgura 2.5).

6

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

Tabeluli.2.2

Grosimea
Caracterul
Scriere tip A Scriere tip B
, I, i (1I14)h (l/lO)h
I (3/J 4)h (211 0)11
j (3/1 4)h (3/1 0)11
] (4/14)h (3/10)h
f, t (4114)h (41I O)h
J, C, r (5114 )h (4/10)b
L (5/14)h (5/10)11
C, E, F. a. b, d, e. g, h, k, n, 0, p, q, s, u, Y, (6/14)h (5110)h
, ..,
x, y, Z, j
0,2, 5, 6, 7, 8,9 (7114)h (511 O)h
B, D, G, H, K, N,-O, P, R, S, T, U, Z, 4 (7/14)11 (6/]0)h
A,Q,V,X,Y (8114)h (711 O)h
M,m (9/14)b (7/10)b
\V (10114)h (7/10)h
W (12/14)h (9/1 O)h ~1

; I

t ~)

:=1 Nj

hllOJ j_

, I

oJ

j ru20· :;!

I ~I \01

Fig.2.5

7

I
r
\,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I Fig.2.1. Scriere B tnclinata (mijlocie)

Fig.2.3. Scriere A Inclinata (subtire)

Fig.2.2. Scriere B verticala (mijlocie)

Fig.2.4. Scriere A verticala (subtire)

II~ J "'Il- l! J I v,, I -J I I
>J
n 7 LLl In / r\ / III r n tt ,.. jP r b ~
...
/ 7 Il I il "
J I / v I I
'- / V W rY" II il -l~ s: 3, ~. 576 17 a r£;l l, hr: _-.!
r} t.Jj
r ! ! / II I r
7 ! I / Fig. 2.6. Scrierea pe hartie cu patratele

8

t1 S> )~l N f1 S>/ L JVl

Bucbsrabenteld

1 2

I~ I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

bfldtkt

•

gIn qv

1 2 1 2

I f

g s>/I D

I {j (I I f L.t' r I I I

r rr fi rr III ) ( )

/ fI l/ II Il/ / ,1 /

It T IU ,7 JED 2' (r {'} ::;[:;:::;;0;:;:0;==:;::[ ::;:'U::;:::::2 ::;:;Oz~ ~-sI3 2z sIf[_

,

r 1

9

kx4 Ilt'X~

Fig.2.7.-2.S.-.2.9.-.2.10. SCRIEREA PE FOI VELlNE: ORDINEA MI$cARILOR.

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

3. FORMATELE DESENELOR TEHNICE

Pentru folosirea rationala a hartiei, in vederea executarii desenelor tehnice, se aleg dimensiunile hartiei lntr-un anumit raport (1:.J2). Toate formatele standardizate au .Iungimile ~i h3timile in acest raport constant (figura 3.1).

a

I

b

SR ISO 5457:1994 stabiteste dimensiunile, modul de notare, reguli.le de prezentare ~i utilizare a formatelor.

Formatul reprezinta spatiul delimitat pe coala de desen prin conturul pentru decuparea copiei desenului original. Acest contur are dimensiunile a x b si se traseaza cu linie continua subtire.

Clasificarea formatelor

1). Formate de baza (tabeluI3.1)

Tabelul3.1

Simbol Dimensiuni Suprafata Numar de Schita
a x b [mm x [m2] module
mm]
AD 841x1189 1 16



A1 594x841 D,S 8 m
A2 420x594 0,25 4

A3 297x420 0,125 2 -
A4 210x297 0,0625 1 D 2) Formate a/ungite speciale

Aceste formate sunt obtinute prin modificarea dimensiunii mici a unui format de oaza ~i au lungimea egala cu un multiplu al dimensiunii mici a formatului de baza ales.

Notarea formate/or

Formatele se noteaza prin simbolul formatului, urmat, intre paranteze, de dimensiunile a x b. (Prima dimensiune este dimensiunea de baza a formatului - cea pe care S8 aseaza indicatorul).. De exemp!u: AO (841 x1189).

10

I I I

I I

I il

I ~I I

I I I I I I I I I

I

In figura 3.2 sunt prezentate elementele formatelor A3 !ii A4.

2l
,
I i •
lq I r2-2
1 I 20 -
I I
r- A3
LD
00
'"
-
2! INDICATOR

• 420 a

Figura 3.2

2!
f
10 10
20 I

I
J A4
21 INDICATOR
f 210 b

Utilizarea formatelor

Desenul original se executa pe eel mal mic format care permite reprezentarea clara a obiectului respectiv. Formatele alungite se utilizeaza numai daca obiectul nu poate fi reprezentat pe unul din formatele de baZEL

in general, formatele pot f utilizate avand ca baza oricare dintre dimensiunile a sau b.

Se considera baza a formatului dimensiunea pe care este amplasat indicatorul.

4. INDICATORUl PLAN$EI

Indicatorul se aplica obliqatoriu pe fiecare format care contlne un desen de executie sau de ansamblu si are ca seop redarea datelor necesare identificarii desenului ~i obiectului reprezentat. Indicatorul este amplasat in coltul din dreapta jos al formatului, lipit de chenar.

in SR ISO 7200: 1994, care inlocuieste partial STAS 282-86, se stablleste ca indicatorul sa fie alcatuit din unul sau mai multe dreptunghiuri alaturate, care pot fi subdivizate in rubrici, in care sunt prezentate lnformatiile specifice. Pentru a obtine 0 dispunere unltorma, informatiile necesare trebuie grupate in mai multe zone dreptunghiulare, alaturate: 0 zona de identificare ~i una sau mai multe zone deinformatii suplimentare.

Avandu-se In vedere conditiile referitoare la trnpaturlrea desenelor, se recornanda ca lungimea indicatorului sa fie de maxim 190 mm.

Spre deosebire de editia anterloara. care stabilea un indicator unic pentru toti aqentii economici, SR ISO 7200:1994 permite eonstruirea de indicatoare proprii, de firma, pe baza unor principii generale convenite lnternational.

Indicatorul este aplicabll in toate domeniile tehnice (mecanic, electric, de constructli) in scopul de a usura schimbul de documente §i de a asigura coerenta acestora.

Desenele realizate pe mai multe planse ~i identificate prin acelest numar de desen (a) se nurneroteaza cu numere succesive pe fiecare plansa .. In plus, pe prima plansa, trebuie indicat nurnarul total de planse (de exemplu: "Plansa nr. nIp", unde n este nurnarul plansei, iar peste nurnarul total' de planse), Pentru toate plansele, cu exceptia primei planse, se poate folosi un indicator prescurtat, ce confine numai zona de identificare.

II

I I I I I I I I I

I I

II I I I I I I I

5. SCARI NUMERICE

Prin scara unui desen se intelege raportul dintre dimensiunile liniare masurate pe desen ~i dimensiunile reale ale obiectului reprezentat.

Scarile de reprezentare se aleq, conform SR EN ISO 5455: 1997, tn functie de complexitatea §i dimensiunile obiectului reprezentat ~i de destinatia desenului respectiv. Scara aleasa trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite 0 interpretare usoara ~j corecta a datelor furnizate. Scara ~i dimensiunile obiectului de reprezentat lnfluenteaza alegerea formatului de desen.

Raportul care defineste scara se exprima sub forma 1:1 Tn cazul scarii de rnarirne naturala, X:1 in cazul scarilor de marire si 1:X in cazul scarilor de reducere.

In tabelul 5,1 sunt prezentate scarile numerice recomandate a fi utilizate tn desenul

tehnic.

TabelulS.1

2:1 20:1
rnarire 5:1 50:1
10:1
Scan rnarime 1:1
de: naturale
1 :2 1:20 1:200 1 :2000
reducere 1:5 1:50 1:500 1 :5000
1 :10 1:100 1 :1000 1:10000 Daca, pentru aplicatii speciale, este necesara 0 scara de rnarire mai mare sau 0 scara de reducere mai mica decat cele indicate in tabel, se admite acest lucru, cu conditia ca scara do rita sa provina dintr-o scara recornandata prin lnrnultirea, respectiv trnpartirea, cu 0 putere a lui 10. Se pot alege scari intermediare, dar numai in cazuri exceptionale, cane scarile recomandate nu pot fi aplicate din motive functlonale.

Scara desenului se noteaza in indicator. Notarea complete a unei scari trebuie sa contina cuvantul "SCARA", urmat de indicarea raportului ales, de exemplu: "SCARA 1 :1", "'SCARA 5: 1 ", "SCARA 1 :2". Daca nu exista posibilitatea de confuzie, cuvantul "SCARA" poate fi omis.

Pe desenele In care unele proiectii (vederi, sectiuni, detalii) sunt reprezentate la alta scara decat cea a proiectiei principale, se inscrie scara proiectiei principale in indicator, iar celelalte scari, diferite de aceasta, se inscriu langa sau sub notarea proiectiilor carora le corespund.

6. COTAREA DESENULUI DE CONSTRUCTII

Unia de COUI se traseaza cu linie continua subtire C3 ;;i se cetlrniteaza prin puncte lnqrcsate sau tiniute inclinate la 45° fata de linia cotei. Delimitarea se face cu sageti in cazul liniilor de cota pentru arce si unghiuri, raze de curbura: sagetile se executa cu un unghi de 15°, Linille de cota se traseaza paralel cu liniile de contur la distants minima de 7 mm. de acestea sau fata de 0 alta linie de cota. Liniile de cota ale arcelor $i ale unghiurilor se trasaaza circular.

Se recornanda ca trasarea liniilor de cots sa se taca in ordinea crescanda a catelor.

Se evita intersectia liniilor de cota intre ele sau cu linii ajutatoare ;;i de indicatie: de asemenea se evita trecerea liniei de cota prin goluri. Uniile de cota ale obiectelor reprezentate Intrerupt se traseaza complet. Pe acelasi desen se foloseste un singur mod de delimitare a liniilor de cota

12

I

I I I I

I I

I I

I I I I I

I I I I I I

in cazul reprezentarii elementelor simetrice, acestea se pot cota nurnai pe una din parti; cotele generale se indica obligatoriu pe linia de cota qenerala.

Liniile de contur, axele, liniile ajutatoare nu pot f utilizate ca linie de cota, cu exceptia cotarii profilelor curbe.

Daca in desen linia de cota a razelor, a diametrelor, a unghiurilor este mai mica de 6 rnrn, sagetile se indica dinspre exterior sau se utilizeaza 0 linie de referinta .

Linia ajutatoare se traseaza cu linie subtire C3; pot fi folosite ca linii ajutatoare ~i liniile de contur sau axele. Se traseaza Tn general perpendicular pe linia de cota pe care 0 depaseste cu 2-3 mm; pentru claritatea desenului se admite un unghi de 450 sau 600 intreliniile ajutatoare SI linia de cota .

Liniile ajutatoare pentru delimitarea curbelor se traseaza perpendicular pe curba sau paralele Tntre ele iar in cazul reprezentarilor perspective, liniile ajutatoare urrneaza directiiie liniilor de reprezentare perspectiva .

Linia de indlcatie S8 traseaza cu linie continua subtire C3. Ea se termina cu un punct ingro~at pe elementul respectiv cand se refera la a suprafata §i cu 0 sageata cand se refera la un contur. Pe linia de lndicatie se pot nota grosimile straturilor in sectiunea materialelor; cane se termina pe 0 linie de cota, nu are nici punct, nici saqeata Se evita trasarea bratului indicator paralel cu !iniile de contur, cu axe sau cu linii de cota

Cotele se scriu cu cifre arabe, cu dimensiunea norninala a scrierii de minimum 2,5 mm; pe acelasl desen toate cote Ie se scriu cu aceeasi dimensiune nominata (se recornanda 2,5 ... 3,5 mm).

in cazul desenelor de ansamblu cotele se exprlrna in centimetri pentru dimensiuni sub 1,00 m si in metri pentru dimensiuni peste 1,00 m. Clnd trebuie indicati si milimetri, acestia se scriu ca exponenfi. Pentru desene!e detaliilor cotarea se poate face ~i In mm.

Dupa scrierea cifrelor nu se trece simbolul unitatii de rnasura Tn care este data cota rsspectiva.

Tnainte de cotele diametrelor se trece semnul conventional 0 (acesta nu este obligatoriu la reprezentari circulare), inaintea cotelor razelor se trece simbolul R cand nu este indicat in desen centrul arcului de cerc.

Cotele se scriu deasupra liniei de cota, la I ... 2 mm, astfel tncat sa poata fi citite de jos ~i din, dreapta desenului ; se evita trasarea liniilor de cota cu inclinare cuprinsa in zona de 30°.

In portiunea in care se inscrie cota, se admite Tntreruperea hasurii, u liniei de contur a axei, daca nu se poate scoate cota in spatiul liber, Pozitiile cifrelor pe liniile de cota a arcelor, a unghiurilor este indicata ln figura 1.31, b. Cotele care se refera la dimensiuni reprezentate la alta scara decat cea a desenului respectiv se subliniaza cu exceptia obiectelor reprezentate intrerupt. Cotele care nu sint indicate cu precizie, sunt precedate de semnul -.

Deasupra cote lor masurand lungimi curbi!inii S8 puna semnul arcului 0 .

Cane spatiul nu permite scrierea cotei pe linia de cota, aceasta se poate serie dedesubtul ei, alaturat, pe prelungirea acesteia sau Tn dreptul unei linii de indicatie.

13

I

I I

II

I I I I I I I

Unie ajutatoare

Delimitarea cote'

.. -.;-r

~l k 60 1 -I

Lime de cola ~::'1 :::::: 7-· _~--====~ ::l912_O ------1 g

.>

Cota ------

Muehle de contur

I " .12

12~12

I I I I I I I I I

14

.. ;11

4 i

I

I

I I

1,01

e-,

'-'"' c; ~-

~- I' spre dreapta

sus

!

425

:~ ..... --.-.-- ....... ------- .. --'---------~ ....

{rspre dreapta IDS

I I

Cotarea in m !?i em

¢ 30

I
I
I
I
,
:
I
I
040
-,'----- .. ---- -------------,1'- I

I

I

I

I )---

/ ,/ /

./

I

I

I

Cotarea in axonometrie cu cerculete

I

I

I

I I

cotarea razei pe linia punct

I I

I

I

Cotarea cu simboluri sau cu fractii

cotarea gresita a razei

15

I I

I I I I I I I I I I

.

1 I I 1 I I I I I I I I

1

: I

J I

I I

I I

I I

1--- I

._~ - - .:r:=-_ .. -1----

I -+---~

, I

1 I

I !

-

40

.. _.- -- ..

20

-_ ... _ ... __ . __ -- ~

25

!
I
I i
I
I
I
I
I
I ,
I
II:
I
I
I
I
I
I
I
I ,
I
I
I I

Numele AnI ceIA

TEMA

Scara DESEN TEHNIC I

Data[LO /PC

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

,I

/ ,

ILUCRAREA NR.1

" FUNDATIE SI SOCW tSa.."tiUne-.1

. _-fi~n;tl~~~t;';,:;,~e-~:;~~ I m!il)' I,

~

.

:_ ~ ~ ~ - - -

.. - .

,

-

n

. Temcl'"

D6s~nati 51 lo:'l.;nl;,r.ai;' 'j;e toa~iI foals cu patl .. rei~ corrform moaeiutui

,

I 1

I

LUCRAREA Nr. 2 SCRIEREA ST AS

II

I

I

[j.'.·.:·.V.·. "W · .. ·:'l.· ·~.:.·.· .. . ,·.,.' i.:': ..." c::..c;.:.:;· ·';,".C:::::-CC=:::::::::: c::;··:·.:.f.: .. •.· .. ·.·.- .. t .: c.,. i ·· ,: ":.4

I_J .: _ _._ _ :.: ••• ~.~.:_i_: ··;.:~:,-L,~--:.:,:L.~=;I~:·~·:::i.::: .. :::::,~._-· ~ ',' _ ,-

I

I

I

r· ;;.~:§~~:'~:::·~L~{,~,~·:,:~:z;~:.~%d~~I:~;~]~·~-~~d~·:.:':'~"/ J~~~i~·:-~;·:'~f::::~1:-7j Lj~~;~::1~~~~~;::~f::_~,:.:.~~~::.:;:··t~'·d:.~.~:~~~,;~~i::~~/;_~1;;j~~ .. :f.~·';='~~it~:l~~;_~~

I

I

tf.~:R~J{-~::~~::::~:;;~ ~~:~~~·:~L:~·~~,~:l::::t~~·_~·~rJ;:;:::~~%J:;~~7J ~:~'lXf!!I~~~l:~ .. ;,J~~~J~~~r::_f_=/~:~~~:~bbt~t.:.~.I:~;fj

I

I

J

I

B kursiv

1 I

I

I

fJjfj_l1;;J=J;.~;~b.;t=.~~-;;,.~~~~~t~i~-:~~~Z":·:~~:.Z~~.·~-Z··"-~·~·--:5~:':~· .. :~:j~~":J ~Ld~~;~~t"~~~:'::··':l~·':·:·t-:~-::~~y~:~·:-:~~~~;j-~_~~i~~~~·~~:;t-:·~·:~i;;_~:j~·:·:·:~.· .. :;: .. ~~: ... 7~~d

I

j

I

I

B kursiv

21

I

I

I

, !

'1il'{

-i' I

I

I

.• ~ j .

j , ...... :.

; . I· ., .. ;

VC:/):

'I

.J !

~.-; .

. i. ... !

'f·

:

~OQ: , bQRi

I

,.

i J.·t· .\.: ... r., ... ! t

.;..... ""1 ,.,,~ .... ,.-

:l,I~~.,:J·.R.: .. ic.lttl~1

f .-. .., ;

. R·. C'(j'.. ...• t..

-f. . j,.. .t.

i .! .• _.. .•.•.

, ;

! i:Jilt£.j.n++t:

j; 1''''';''·_''

I

; ..

.. i

I

I

I

, . ,

I

I

I I I,

I I I I I I I I

I I .

I I I I I I I

r--------_-- __ ' "'1

I I I I I I I I I

I

v'

CEo NlJl'vII~L\R ESTE· I\/fAI

"

I\~1ARE ClI 1 o ClT C·~L\ T

I v

E S TE, l\·,.'I~;\I 1\/11 C F _LA T A DE·

,

..... ' 'V

NlJl\/f~i\R l_JL· F.Li\ T ~A I) E,

,

CARE '') o E 8' T' E 1\ I'AI

.L~ ", . ,-~_' . ~_. 1 V ..L~

l\/f~i\RE· C,lT 1 o '7 perpendiculare proiectie concurcnte oarecare particulare panta tripla geometric ortogonal pozitie relativa pentagrama dreapta plan spatiu

i dimensiune sectiune

,

16.10201]61 L,ZlP 1 DESEN TEHNIC I

F3rC~3~ DDrel o.nII I gr II

Tipuri de scr ie re

I I

I I I 1 I I,

I I I I I I I I I I I I

'--J\7J\/IElv7 NU ESTE I P ERFEC-:T. '

I t : T(JI DO'-- C-'" [ T' S1 T L "4' C'-""E

J.\iI\_ .... - /L ~~1 - R/ .:> '

j

OJ.\/{[)TL·. '

'[JE.l'v:'!u4RE TRO P PC) R,4

'\', .. /(, ,/1 TE" f

.1,1..L~' •

'TIi\.,1E IS 1\/10J.\lEl;Y. '

'T(~)T[jTL· E/STE REL4TIT '. 'ce poti face azt 7111 lasa pe

.~ . ,

maine.

'nu da pasarea din mdnd

. -1· I'

pentru Cl()(11f(J. am R('1.]fC~.'.

(._-

'lenesul mat mult alearga,

scumpul mai mult pdgitbeste '.

(._- .)

16.1O.20Q6IL21P 2 DE SEN TEKNIt I

Farcas Oorel

..

Tipuri de scriere

anII IgrII

I

I

I

I

I

I

I

I

1-------

r---------

1--------

z

,-

WW

fi:ffi

wO er:::w r.->

:= ....

.=

-

I

I

I

I

I

I

I

II

I

,~ ~

.E C

o u Q) c

I

::) ....J U o (j)

(f)o w

r.-- "...J . <::( Q)

O§

Z .;:;-

::J~ LL ~:

11111111 311111111 till III II JIIIIIIII

] 11111111

I

I

I

I

I

I

!I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

M ..
~ I.l
.....:I ~
- I!l
c<;1 ~
--'
c<;1,
0 ..
~
=
es
~
<:..l
Cf.l I

I

N ..
I ~ !::l
i E M ~
~ rd
E
I , oS ~
~ :-= -.;-- (G i:!i
(s .. Cl fiOI
!,;~ tO~ .~ ~~ ..
C\J o, 2:
.... (G
~
U';I ()
CIJ
52 ~
I
' If)
(\J
. - ~
I W , I ~ C·
, s - .
I 0:: ~~ ~ . ...:l
m u
, )c:( u ~
I ~ Ii!!: 00 II)
0 ~ -e Z
! 0 I~ (lI 0
I N 00 - u E-t ~
I W E .~~ ,-. ::or.:
~ : ..... -
0 U Q) m ' , ~
, 0:0: 00 E - ~
a CD
Z ,,--- ~ 00
« ,,--- 0;;0::: .,-:""
_J S
o, :2: <
,...
2: ~
O£ W Cl)
UU~ I- U
Ql _Q
\01 E
~ ~'I
_,.-'& 1::"
@ ® <, I I I I

I I I I

I I I I

I I

I I

I

~

m

u

00

~ (ttioe:-:

_ .......

J!."

~ --

Q.~

::I "Ole.

.~ .. Vl

~'.~ « ~.i;' ~

~~8 -* fj

L----------"""7i"f\ --__. _ 1-"": ~ S § ~

L .... ~:,j--.......!;:;;::;L....------~ z q

-): -c

I

I

1

oat

......

u

(J)

I~

I I I I I I I I I I I

D

I I I I I I I I

I

D

E n, u_

....J E ,<{ 0 r";'" (J)~

~~

~

__ --+I~\ I

----\

-,

§ E 6

I I

I I

I I

I I

I I

I

I

I I I I

I I

I

I

w ~

I- UJO o..=>Q .. - W«N a::Ua::W I- «0

o.

0'

,

D

I

E

u

~.

(U~ UU fl>Q) ('II .... _0

.~w (U ('II COl Q) .... (I) es Q)Q

ou

2 [( W z;

<: r z o o

I

I

I

I

I

I

I

E

E

o o

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I II

I I

I I

I I

I

I..) [J)

N -
0 ~ Iol
N ~ i
....
I..) Ie
(/) "" ~ :z:
E - 'l"'I!I ~ IlQ
jci E ~u ...
0 E Q IIiI
I- - I..Q (f) al ill
I,Q~ E N ~
_j J!2 0
0 ~ ~ Q~- u ~
CD .~. ~ 1..,
c:I
m 1ii ~~ ~ I:: Q) U
~ CD~ U)o al ~ V'2
::J CD c_ "'" :;) (/)!!
U o..Q) :;) (D (D 0 ~
(DEalE qu
K( E.;::-E '';::'' ~N
o» .~ ;(i ",;:;.. ;(i
::J >(1l I:: 0(11 I:: <:(
_J ,- _J ,-
:2 '_'
.-,:~
W ~~.
I r
-,
I 8~
_. f-'_',
,
i ~
I 4!
Q) H
_. o
e E~
::l H
® z ~ Q

II '"'"

I

I

I I

I

I I

I I

I

,.-< ..
~ Iol
a ..
N III !
.....:l
Q u =
~ (f) .s z
..
ro IlQ
'"
~ w Q IlQ
0::: ill
E . e
)« )<:( Q'(I!
0::: 0 fI)~ ~
E • (I!
« 0':::' 1m U
N U I:: .... ,qi V'2
_J ~.", Q) ('1:1-
N(iiu U u
::J Z (f) ~ ~
'UO(J)
U 0 (ij .;;:: 1:;) J!2 0 Po:l
u
0::: a>S Q) -;--(I! ~
U 0 Q).S (I! I:: Q) ~
0::: .~~.~ (D ._ \,...,
:M;"G NJea (f)!!
1« E « ~('I:I~ al 0 <'(~
0::: u o Na::N ou ~
::;. 0 .....:C"i ~O
~ "'1"..:.1
« IS) ,~
<!) E'~ ~. !-o !-O.
~ O~
~ u:;) V~
Ur.a~ w
I I- ~
l<:( 0 2
Uro .... I ~
-c .~ ~ ~
_J (I! ('1:1 L._._. ;;r.:
Q_C[O
<X:
V ......
Q) 0
o
§ H
Z ~ I

I

I

I
~ ...
~ . !J
~0(11 i
ro _
~ uU l/")
I 00 2:! ~
__J aI 0
W - u ~ i5
';::'" ('13 .....,
Zo aI Q;) C<:I ...
Ii: ... Q III
me:'" (I) ro =
00 _
I Q;)O
::l ::;. 00 e
r-C/) """:N ~
C)
a < V")
a
I N :2 ~
(..J W ~
(/) I- ;:J
c W <~
I 2:! r-- ~q
Q) «
t- <....l
::l !-o~
If"") I- 01-0-
Q) 00 (f)
~ _W
I ">;I d I...J~
~1,'tJ ~ ~
(3
§
I "-l
SL'6 ~
~ I.)
I E I.)
~ .......
@ ~
I
I
:5 M ...
R ~ ~
~ ~
u u I!!!
I Cf) (I)
$l z
0::: W es ~
Q III
W 0:: =
I 0 K( ~
± 0
o N u
m
(f) Z
W ~
I ~? 0 0 Q:l
-o "
(1') ::> w
;:J
o I 0:: ~ . V
V9~ W (ij~
If) W o u u ~rt:
~ r-, ~ 00 Q) ~O
I <D '~'I--I~8
If) w "...:l
0:: rz..'P U ~ aI ~(.L.j
._._ (0 W Z Ii: e f-o 1-_
..0 Q_ ,- Q;) ro 9~
If) (1". 00 _
I ~~ Q) a '-' I.L.
<D 00 r2
If) "':N
Q.,
01 4:: ;:J
If) ~ V!:
I • .£j
M W <C
l-
V .......
Q) I.)
I.)
I 0 0 § .......
Z ~
I
I
I I
I
I 5
~
r
I I:;
:!
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I o

~I

I() ,..,

o (IJ

T

T

('oj ...
~ i
8 ~ ~
ci
---, 21 :z:
ro e!
~ III
=
es
~
u
en
.... '
(":
-
....
~
a.-
...
a.-
...;
....
....
...
§)
=
0
~ i:1

.,; ruj

c o C'l

.£

(.) o

- ...
€; t,,)
i
~ =
.s :z:
ro e!
~ III
=
~
u
Cf.l
a.-
....
(":
-
s:::: ~,
0
C) a.-
m ...
(.) a.-
m
"1:' ....
...
(":
~
=
0
~ I

o ' ....

I I

I

I I

I

OO'~

'"

I ~

I

o 111 nl

. .

.-

I

I I I

I I

I

I I

I I

I

.1

o o

w (j)

e:r u

« w I- 0::: ~ U

u (J)

OL

u (J)

"t:,til Q.

.5 C

a;

E

C)

al

01

::;

c..

E

<n1 U

c:

,-

~

ro

« al 2:~ W 16 I-Il..

~
<=I 00'1;( \0 ..
0 ~ 1.1
('Ii !iii
.~ z
0 ~
2l 0 es :z:
~
:; ~ ro III
...
U ~ ~ III
u ..
>(11 (.I)
;;: ro
::c I-
~ UU'21 ~OT Z ro
o
<3 W (f.J
0::
0 , Q1 W ~
q OO'v .=.~ ~ ~.
C\J '''' "'CJ
C\J "" .tII 0 ::>
o('Il S U;;: 0 U ~
, =f ~ <=> q t>
V> 0 0 >« ~
.tII ::! <') 1--
u ~
Z ~
"" -, - ~
:; ::J ~
~ U
0 ~ 0 ~
0
oj _J "'f.
i.--< ---...;.;;: H
'.) ~
a q
<=> -----.::
tJi
~ ~ ~
<]) 1--1
- U
<]) 2
@ §
1--1
Z ~
~ I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I \I') ..
~ I.)
<o i
.....l IS
<'l ~
~
~ 11::1
1:1
<'l
@
u
If.I
W ~
~ 0::
. ...; 4:
o 0:: ~
H
Z ~ .-r.
4: Z
> LlJ S
LlJ 0 ~
0 W H
>4: I- "'"'- --1.
00 Q_N Poi
z~ w:.
0::"- 0:::
(!)oo ~oo
0
(1J S
Q..)
- 0
(I) 0
S
Z -
~
-c:x: LUCRAREA NR. 7

COTAREA iN AXONOMETRIE

I

Desenati fa scara eorpurile 1-6 in axonometrie ea ~i in modelul alaturat, Cotati!

1. Boltar M 1:2 - em. Desenati 0 izometrie.

2. Co~ de fum, M1 :10 - m,em. Desenati 0 izometrie.

3. Parapet, M1:10 - m,em. Desenati 0 dimetrie.

4. Grinda chertata, M1:2 - em. Desenatl 0 izometrie.

5. casa cu acoperis, M 1 :100 - m. Desenati 0 izometrie.

6. Careasa de armaturl, M1 :10 - m,cm. Desenati 0 izometrie.

r _.... .- - .. -- - .. --~- __ .. ~~······M_._ - •.. - .,- .. _ --,~._-_:-.-. . -_ •... " ".

I I I

I

I

I

I

I

I I

I

I I

I

I

I

I I

I

: I I I

·'W'I.

!

I

Hot:hfor,7..z.'ege, '~ . .-, NF r 2DP} n i e=c»

-------------;

'·-'~_?7$ __..

II~ [email protected]:~.-·:·:"--r~/(~ ... _

... __ ... _._ ... _ .. __ ._. __ ... _-----

~r,.

v-;:

'.. ,,(~.I , ~

.~<~~ . 4 _ . .•.•.•.. !' 4-.;>-", 3) /~6J- .- -.I - + .. -.~ ~____ :;

" - .~ " ._ .

,~. ~,.,. _ _ - 5" i ,.~~~~:I >~·)f8D;:_~~~._._ 6 I

J_~ ._._ .. _ _ _ • n ._~'~~. ~~ • ~ __ ~ .M _~l_ __._ ". _,_._ .. _._._ .. __ i

I .... ----

~\ ... {~:."_ - - ~-.-- _ .. ~---"'.,ff

.;..:, ~)...~-.__--_.....

.. ~~< "'~

~.

12

i

.~- .... -, .. -.,.- .... -.--.~~-- ._ ...... ".-~.---~ .... ~.

3

,0

-- ._ ... _---- ... _._---------+--

-.-----_--.~~--------

i

-~ 2 I

-··-~---I

I

I

i

I

I

I

4 I

i,OO

_~-

5 Bilgel

{ Buqeto bsi ann

"-'I'

u-,

I ,+

~i

I

'1

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

LUCRAREA NR. 8

REPREZENTAREA CONVENTIONALA PENTRU USI CST AS 1434-83)

Usi simple, lara prag

D~O D~O D~O DXO

Usi simple, ell prag

Usi duble, ell deschidere in ambele sensurl, lara prag

I 1,50 I 2,10

Usi duble, ell deschidere in ambele sensuri, cu prag

D~ t=J~O t=f:DO c(tp

Usi duble, cu deschidere in acelasi sens, eu prag

U~i batante

;.

oJ?Lo n-JYLo

D~a~

dll\Ao

Usi (glasvanduri) ell parti latera Ie fixe

Usi (glasvanduri) in 3 ~i 4 canaturi

U ~i armonica

U si glisan te

U~i turnaote

LUCRAREA NR. 9

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

Pamant

Lichide

Umpl utura

Zidarie din piatra naturals

Zi dari e ~ in seneral

~

Zidarie de danhnat

Tencniala

Mozaic

Rabit

•

Beton simpln

REPREZENTAREA CONVENTI ONALA

----------~=-~~~~--,~~~

A MAT.ERIALELOR (STAS 1434-83)

Beton annat monolit: -1 a scara~ 1: 50~

-la scaro< 1 :50.

.. "

Beton annat prefabricat _ la scad12~ 1: 50

'»:#~~F:.'

.~ ~ *;~:,'1}/·

;m,. ;/fi-. /,#'. .. ' .'

Metal: profiluri si bare rotunde

~ D

Lemn in sectiune

,

I ongi tudinal a

Lemn in sectiune

•

transversals

Izolatie termica,

,

fonica etc.

........... " ... ' ...

Azbociment, produse din ipsos

Geam

-

· .

·

·

·

Indiferent de material, pentiu dimensiuni mici ale campului

.~

0) ))D))) ))))) ~~)a))1

[.:.:,:, :.:.:':': ':.:.:':' :.:.:':' :':j

_ ••• _ ... " ". II I I •••• _.

-_ .. _-! ! !-

.... ~ I ... I I I J L I I .I L I 1..1

cZ // // //

I

BIROII .s::: III/It! m

'r I

LUCRAREA NR. 10 - Sa se deseneze pe format A3~ cladire pentru birouri, scara 1:50.

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

,--+

~·I -t

~I ",,'J

ID- - ,,+~~:.-=--=--=-===:::=~. _.~_ -_- ~1_-- ......... --4Jt.-_-""'"

t ! i,j(j !

.--+i ....:......----1-+-~~-+---.L--

ill

iJ,ll/l

I

~ "-iJ ;

Fig. 2

Sectiune scara 1 : 50.