CUPRINS

CAP I. BURSA - DEFINIRE SI CARACTERISTICI

I.1 Ce este bursa?
I.2 Caracteristicile pietelor bursiere
I. Fu!c"iile bursei
CAP II. STUDIU C#$PARATI% PRI%IND BURSE&E DE %A&#RI
DIN PARIS'FRAN(FURT SI )#N* (#N*
II.1 Bursele +i! Fra!ta ,Paris-
II.2 Bursele +i! *er.a!ia ,Fra!/0urt-
II. Bursele +i! C1i!a ,)o!2 (o!2-
CAP I. BURSA - DEFINIRE SI CARACTERISTICI
1.1 Ce este bursa?
Termenul desemneaza o institutie cu putere de autoreglementare, specifica economiei de
piata libera - bursa - ca forma organizata de schimb pentru marfuri si valori.
n esenta, notiunea indica locul de ntlnire a negustorilor si oamenilor de afaceri, n
sensul unui spatiu de concentrare a cererii si ofertei. Acest continut rezulta din definitiile
date n limbajul de specialitate.
Astfel egea romna asupra burselor! din "#$# - egea %adgearu! - se arata ca
bursele sunt institutii publice create n scopul de a reuni pe comercianti, industriasi,
producatori, armatori si asiguratori n vederea negocierii valorilor publice si private,
monedelor, devizelor, marfurilor, productelor, nchirierii vaselor si acoperirii riscurilor de
tot felul! .
&rin urmare bursa este o piata, care se particularizeaza prin obiectul tranzactiilor si modul
de organizare si functionare.
n domeniul dreptului se apreciaza ca bursele sunt institutii unde se negociaza 'se vnd si
se cumpara( valori mobiliare sau marfuri, dupa o procedura anumita si numai de catre
anumiti intermediari, sub supravegherea autoritatilor.
)ormarea si afirmarea bursei e*prima nsasi definirea relatiilor de schimb, a pietei ca
structura de baza a economiei de piata moderne. +data cu consacrarea bursei, relatiile de
schimb ajung la deplina e*tindere si maturizare, primind rolul central n reglarea
mecanismului de piata.
1.2 Caracteristicile pietelor bursiere
,atura specifica a bursei este data de o serie de caracteristici ce vor fi prezentate mai pe
larg n cele ce urmeaza.
Piata +e .ar0uri3 -ursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri,
precum si pentru diferitele tipuri de hrtii de valoare. .aca la nceputul lor, pietele
bursiere erau organizate pentru tranzactionarea n egala masura a marfurilor si valorilor,
ulterior s-a produs o separare ntre cele doua categorii de burse.
-ursele sunt centre ale vietii comerciale, piete unde se tranzactioneaza marfuri, titluri pe
marfuri, active monetare si financiare, care au anumite caracteristici/
- sunt generice0 se individualizeaza prin masurare, numarare sau cntarire
- sunt fungibile0 pot fi nlocuite unele prin altele
- au caracter standardizabil0 marfa poate fi mpartita pe loturi omogene
- sunt depozitabile0 permit e*ecutarea obligatiilor contractuale la o anumita perioada de la
ncheierea tranzactiei
- au un grad redus de prelucrare0 mentinerea caracterului de produs de masa,
nediferentiat, omogen.
Piata si.bolica3
1nul dintre principalele obiective ale organizarii schimburilor n cadrul bursei l
reprezinta asigurarea operativitatii tranzactiilor comerciale si financiare, realizarea
acestora pe o baza standardizata. ,ecesitatea e*tinderii si intensificarii schimburilor a
generat o tendinta de dematerializare a marfurilor, de la bunuri determinate fizic
trecndu-se la mostre si esantioane reprezentative. &e masura consacrarii de uzante
comerciale s-a trecut de la esantion la tipuri si denumiri uzuale, adica la calitati abstracte
de marfa, pe baza carora se ncheie tranzactii comerciale. Astfel bursa simplifica la
ma*im activitatea de tranzactionare si reduce negocierea la elementele sale esentiale/
sensul operatiunii 'vnzare sau cumparare(, marfa, cantitatea, pretul si termenul de
livrare.
-ursa nu mai este o piata originara, pe care se vnd si se cumpara marfuri fizice, ci o
piata derivata pe care se vnd si se cumpara titluri pe marfa. .ovada e*istentei marfurilor
se face cu un document acceptat de comercianti/ recipisa 'actul( de depozit pentru
marfurile aflate n antrepozite si conosamentul pentru marfurile ncarcate pe vas.
Transferul proprietatii asupra marfii, deci e*ecutarea obligatiilor contractuale de livrare,
se realizeaza prin transmiterea documentului respectiv. -ursa nu si asuma rolul de
realizare a tranzactiei n forma sa fizica, miscarea marfurilor avnd loc n afara acestei
piete.
Piata or2a!i4ata si libera3
-ursa este o piata organizata n sistem de autoreglementare, n sensul ca
tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si respectate
de catre toti participantii. Aceasta nu nseamna administrarea pietei, ci reglementarea ei
n scopul obtinerii unui sistem ce garanteaza caracterul liber si deschis al tranzactiilor
comerciale si financiare.
,u pot fi tranzactionate la bursa dect marfuri sau valori pentru care e*ista concurenta
libera, pentru care oferta provine de la un numar suficient de mare de ofertanti, cererea
este solvabila si relativ constanta, astfel nct sa nu apara posibilitatea unor concentrari n
scopul manipularii pretului.
Piata repre4e!tati5a3
-ursa este o piata reprezentativa n care se stabileste pretul marfurilor pentru care ea
constituie o piata organizata - cotatia bursei - element ce serveste drept reper pentru toate
tranzactiile comerciale sau operatiunile financiare care se desfasoara n tara respectiva,
iar n cazul marilor burse, n ntreaga lume.
)unc2iile bursei
-ursa, prin pia2a bursier3 pe care o g3zduie4te, asigur3 un num3r important de func2ii,
ceea ce-i confer3 statutul de institu2ie reprezentativ3 a pie2ei de capital. )unc2ia
fundamental3 a oric3rei burse o reprezint3 asigurarea cadrului optim necesar efectu3rii de
tranzac2ii bursiere cu valori mobiliare sau instrumente financiare.
Transparen2a tranzac2iilor bursiere precum 4i protec2ia investitorilor sunt de asemenea
valori fundamentale ale oric3rei burse care se reg3sesc n activitatea opera2ional3 de zi cu
zi a bursei.
Organizarea unei piee vaste. &rin reglement3ri, prin condi2iile generale 4i prin
concentrarea cererii 4i ofertei se realizeaz3 o pia23 vast3 cu un num3r important de
participan2i, pia2a astfel ob2inut3 fiind semnificativ3 n dimensiune 4i mai ales n calitate,
respectiv n puritatea condi2iilor de concuren23 asigurate.
Formarea unui pre corect. %ecanismele de formare a pre2ului urm3resc riguros
respectarea criteriilor necesare pentru ca echilibrul cererii 4i al ofertei s3 se realizeze n
punctul ce reprezint3 pre2ul corect, acesta fiind pre2 reprezentativ pentru ntreaga pia23 de
referin23.
Armonizarea a preurilor . -ursa realizeaz3 4i difuzarea informa2iilor care apoi
realizeaz3 armonizarea pre2urilor pe ntreaga economie. 5nforma2ia bursier3 deci joac3
rolul de mediator pe pia2a na2ional3 stabilind pre2ul de referin23, celelalte produse sau
servicii armonizndu-se cu acesta.
Acoperirea riscurilor. &rin intermediul pie2ei bursiere, a mecanismelor specifice
de tranzac2ii se realizeaz3 opera2iuni de acoperire a riscului. &articipan2ii la pia23 sunt
motiva2i diferit astfel nct unii sunt dispu4i s3 preia un risc mai mare n condi2iile unui
profit poten2ial mai mare pe cnd al2ii nu sunt dispu4i s3 ri4te. Transferul riscului de la
participan2i cu aversiune fa23 de risc la participan2i cu dispunere la risc se realizeaz3 prin
burs3, cu ajutorul opera2iunilor de acoperire a riscului.'hedging(.
Barometru economic . 6volu2ia pie2ei bursiere are un caracter de predictibilitate.
Astfel cursul stabilit n burs3 devine un instrument de analiz3 economic3 4i evaluare. 6l
intr3 n calcul pentru stabilirea politicilor economice 4i n acela4i timp devine un semnal
de ac2iune pentru agen2i economici, guverne sau autorit32i locale, fiind cel mai realist
instrument de prognoz3.
Feed - Back economic . 7emnalul generat de evolu2ia pie2ei bursiere, devine
criteriu de decizie economic3, cursul bursier, indicii de burs3 fiind considera2i semnale pe
baza c3rora reac2ionez3 actorii de pe pia23.
CAP II. STUDIU C#$PARATI% PRI%IND BURSE&E DE %A&#RI
DIN DIFERITE TARI EUR#PENE
6volutia istorica comuna a burselor din 6uropa a avut drept consecinta un
ansamblu de similitudini ale acestora 'burselor( in ceea ce priveste organizarea,
mecanismul de tranzactionare, precum si rolul lor in viata economica. 5n ultimele decenii
insa, ele au urmat traiectorii proprii, definindu-se in raport cu realitatile nationale, precum
si cu sferele de influenta financiara in care au fost implicate.
8unoasterea diferitelor burse din tarile comunitare prezinta o importanta
deosebita pentru realizarea unei mari piete europene, stiut fiind faptul ca fiecare dintre ele
are o importanta deosebita in cadrul pietelor financiare nationale.
5n ansamblul lor, bursele europene se situeaza pe pozitia a treia in ceea ce priveste
volumul capitalizarii bursiere pe plan mondial, dupa pietele americana si japoneza.
5n ultimii ani bursele europene au cunoscut un dinamism relativ ridicat, dar
diferentiat, unele din ele tinzand sa devina lideri continentali si sa concureze pozitia
detinuta de ondra.
Acest dinamism, precum si diferentierea performantelor, se datoreaza masurilor
de modernizare a burselor precum si a celor de liberalizare economica ce au fost adoptate
in ultimul timp in tarile comunitare, paralel cu cele privind cresterea controlului
schimburilor si posibilitatea de a investi mai usor in alte tari decat cea de origine a
capitalului. 6*emplul care a impulsionat preocuparile pentru modernizare l-a constituit
Big-Bang -ul londonez0 ulterior, )ranta 'in "#99(, :ermania 'in "#9#(, 5talia '"##;( au
anuntat, fiecare, cate un mare salt.
5n continuare vom face o trecere in revista a celor mai reprezentative piete
bursiere din 6uropa 8ontinentala.
Bursele +i! Fra!ta ,Paris-
Scurt istoric al burselor din Franta
5n )ranta, primele doua orase in care s-au organizat burse de valori au fost <on si
Toulouse. Apoi a venit randul &arisului. 8onform opiniilor unor specialisti, bursa de
valori din &aris este una dintre cele mai vechi din lume.
-ursa de =alori pariziana este situata si astazi in cladirea de pe >ue de ?uatre-
7eptembre, in apropiere de &iata +perei.
5n preajma >evolutiei, erau cotate "@ valori mobiliare la -ursa din &aris. ,umarul
valorilor mobiliare cotate a crescut de-a lungul secolului A5A datorita progresului
industrial. 5n "9B$, peste $;; de valori mobiliare erau cotate la &aris 'societati bancare,
de asigurari, din industria chimica etc(.
5nitial, la bursa din &aris se tranzactionau atat titluri financiare, cat si materii
prime. .upa ce s-a mutat in localul actual, tranzactiile cu marfuri au fost transferate in
alte imobile, iar bursa a ramas numai de valori mobiliare.
Organizare si reglementare
6*ista in )ranta @ burse de valori/
bursa din &aris
sase burse regionale/ <on, ,anc<, ille, ,antes, -ordeau* si %arseille
1n titlu nu poate fi cotat decat la o singura bursa.
&iata bursiera franceza, spre deosebire de cea germana, se caracterizeaza printr-un
grad inalt de centralizare/ desi pe langa bursa de la &aris e*ista sase burse regionale,
bursa centrala centralizeaza cvasitotalitatea tranzactiilor cu titluri '#@C din tranzactiile
bursiere(. 5n "##; deverul bursei de la &aris era de D#9 miliarde )>) pentru actiuni si
E;;9 miliarde )>) pentru obligatiuni dar cu toate acestea, cu o valoare capitalizata de
$""$ miliarde )>) la sfarsitul lui "#9#, )ranta se situa la mai putin de jumatate din
valoarea inregistrata in %area -ritanie si aproape la valoarea inregistrata de bursele
germane.
8ele mai active titluri franceze in "##; au fost 886, 6lf AFuitaine, &eugeot, 7uez
si 6au*, iar dintre titlurile straine, .eutsche -anG, 7iemens, >o<al .utch, 5-% si ,estlH.
Reforma bursei franceze
5ncapand cu anul "#9I, bursa franceza a intrat intr-un accelerat proces de
modernizare si dezvoltare. 5n martie "#9@, ministrul 6conomiei, )inantelor si al
&rivatizarii a anuntat o reforma importanta a burselor franceze.
Astfel, la $" ianuarie "#99 se adopta noua lege bursiera, creandu-se astfel cadrul
legal al unei restructurari radicale a pietei. 7copul reformei, dupa declaratiile autoritatilor,
era ca &arisul sa devina a doua piata financiara europeana, dupa ondra. &rincipalele
masuri luate cu aceasta ocazie au fost/
abolirea monopolului agentilor de schimb asupra operatiunilor de bursa,
monopol datand din "9;9/ dupa " ianuarie "#9# dispare monopolul agentilor
de schimb. 7ocietatile de bursa, in numar de B9, se substituie agentilor de
schimb. 7tatutul lor este acela de societati comerciale al caror capital este
deschis partenerilor francezi si straini. -ancile franceze controleaza
majoritatea societatilor de bursa pariziene '$B( si "; societati de bursa din
provincie. 6*ista, de asemenea, intermediari straini care controleaza un numar
de "$ sociatati de bursa din provincie si E companii de asigurari.
deschiderea capitalului societatilor de bursa pentru investitorii terti / investitii
financiare, societati industriale sau comerciale, alti detinatori de fonduri.
eliminarea diferentelor dintre institutiile care actioneaza pe piata secundara si
cele care actioneaza pe piata primara, primele putand sa indeplineasca toate
operatiunile din sfera ultimelor 'inginerie financiara, gestiune de portofoliu
etc(.
Principalii indici bursieri de pe piata franceza sunt/
7-)
$E; '7ocietatea -urselor )ranceze(/ este indicele general al -ursei de la &aris si cuprinde
$E; de titluri cotate pe piata cu reglementare lunara si in numerar. 6l este vechiul indice
8A8 general, din vremea cand bursa era administrata de 8ompania de Agenti de 7chimb.
.upa reforma pietei bursiere franceze 'din "#99( aceasta companie este inlocuita de
7ocitatea -urselor )ranceze si astfel indicele si-a schimbat denumirea in 7-) $E;. 6ste
un indice ponderat. .ata de referinta a inde*arii este I"."$."#9" 'marimea obtinuta la
acea data a fost echivalenta cu ";; puncte(. =aloarea obtinuta la I"."$."#9# a fost de
BE;,99 puncte.
8A8 E; '8otation AssisteH en 8ontinu(/ regrupeaza E; de actiuni, cele mai
active si care sunt cotate numai pe piata cu reglementare lunara. &oate deci servi drept
indicator al tendintei, dar importanta sa vine mai ales din faptul ca serveste drept suport al
contractelor !futures! si !options!. 6l este foarte bine corelat cu indicele general 7-)
$E;. 6ste un indice ponderat. .ata de referinta a inde*arii este I"."$."#9#, marimea
obtinuta la acea data fiind echivalenta cu ";;; de puncte. =aloarea la I"."$."#9@/ "#9",$
puncte.
5ndicele A:6)5 cuprinde toate valorile negociate pe piata cu reglementare
lunara, $;; de titluri negociate pe piata in numerar si aproape toate valorile cotate pe
piata secundara. ,u este ponderat.
5ndicele 5,766, in a carui compozitie sunt incluse $B9 actiuni negociate atat
pe piata oficiala 'dintre care B; cotate pe >% in "#9#(, cat si pe cea secundara. ,u este
ponderat.
+%) B;, concurentul privat al 8A8 E;, serveste drept suport al unei alte piete
a optiunilor.
Bursele +i! *er.a!ia,Fra!/0urt-
Scurt istoric al burselor din ermania
&rima bursa de marfuri a fost deschisa la )ranGfurt in "E;$, iar primele actiuni
negociate la )ranGfurt, inca din "9$;, au fost cele ale -ancii ,ationale a Austriei. 5n
secolul "9 bursa din )ranGfurt ocupa un loc important pe plan mondial in materie de
arbitraj internaional si de plasament de emisiuni straine. .upa incheierea celui de al
.oilea >azboi %ondial, prima bursa care incepe sa functioneze in :ermania este bursa
din )ranGfurt, in anul "#EB. :uvernul federal german a intreprins masuri pentru
modernizarea burselor, introduse cu viteza si fermitate, dupa modelul -ig -ang-ului
londonez0 astfel in "#9# :ermania a anuntat un !mare salt!.
Organizare si reglementare
&iata bursiera germana se caracterizeaza printr-un sistem descentralizat, e*istand
in prezent 9 burse germane/
Fra!/0urt
-remen
Jamburg
-erlin
.Ksseldorf
Janovra
%Knchen
7tuttgart
5mpreuna, ele ocupa locul doi in 6uropa in urma bursei londoneze. Totusi, numai
Fra!/0urt si .Ksseldorf prezinta o importanta nationala, celelalte avand mai degraba un
caracter regional. Astfel )ranGfurt realizeaza circa
$
L
I
din tranzactii, in vreme ce
.Ksseldorf este a $-a piata europeana in ceea ce priveste capitalizarea bursiera.
&rincipalele companii care atrag interesul investitorilor sunt 7iemens, .eutsche
-anG, .aimler -enz, =olGsMagen, =eba, precum si firmele din chimie - -a<er si
Joechst. .inamismul economiei germane se bazeaza insa, in mare amsura, pe firmele
mijlocii si mici, acestea fiind considerate mai fle*ibile, mai creative si mai profitabile
decat gigantii industriali.
5n :ermania, tranzactiile nu sunt limitate numai la nivelul burselor, bancile
putand si ele sa efectueze tranzactii cu titluri in afara burselor. .esi tranzactiile au loc pe
o piata nereglementata, totusi volumul lor nu este deloc neglijabil, el apropiindu-se de cel
al pietei oficiale.
7upravegherea bursiera germana a fost incredintata unei autoritati comune din
lumea bancara si financiara/ Oficiul de supraveg!ere a bancilor si a operatiunilor de
piata. 6*ista insa si un responsabil de gestiunea fiecarei burse - "onsiliul uvernatorilor,
care este format din "$ membri 'broGeri oficiali, curtieri independenti si functionari ai
bursei(. 5n atributiile acestui consiliu intra stabilirea regulilor de admitere la cota bursei,
procedurile si conditiile de negociere. 8oordonarea fiecarei burse este asigurata de
8amera 7indicala a burselor germane.
5ntermediarii bursei sunt/
broGeri oficiali - sunt numiti de burse. 6i sunt intermediarii care actioneaza
pentru contul clientilor lor dar care pot, in anumite conditii, sa actioneze si
pentru contul lor propriu0 in atributiile lor intra determinarea si mentinerea
cursului oficial. )iecarui broGer oficial i se atribuie mai multe valori
mobiliare, carora acesta trebuie sa le asigure cotarea.
broGeri neoficiali 'independenti( - intervin pe piata fara a avea posibilitatea sa
determine cursul. 6i angajeaza un volum de tranzactii adesea superior celui al
agentilor oficiali, fiind interlocutorii preferati ai agentilor straini. 6i sunt
comercianti in adevaratul sens al cuvantului, dar pentru a-si putea e*ercita
activitatea, ei trebuie sa obtina o autorizare din partea 8onsiliului
:uvernatorilor.
bancile - au proprii functionari specializati in tranzactiile bursiere, care sunt o
prezenta foarte activa pe piata si asigura, pentru contul propriu sau pentru
contul clientilor, efectuarea tranzactiilor ce se impun. 6le sunt supervizare de
+ficiul )ederal de 7upraveghere a -ancilor.
Pietele de valori mobiliare
6*ista trei piete/
piata principala 'cota oficiala(0
piata secundara0
piata in afara cotei.
&iata oficiala 'cota oficiala(
Aceasta piata este deschisa firmelor mari si mijlocii, implicand conditii limitative
de acces. ,umarul societatilor cotate pe aceasta piata a crescut de la DE" in "##;, la DE@
in "##$, iar cifra totala a emisiunii societatilor inscrise la cota oficiala a fost in "##$ de
peste "$ miliarde 681, adica mai mult decat dublul emisiunilor pe piata din &aris.
&entru a putea intra pe aceasta piata o societate trebuie/
sa e*iste de cel putin I ani
capitalul sa fie de cel putin $.B;;.;;; .6%
actiunile distribuite la public trebuie sa reprezinte min. $BC din actiunile
emise de societatea respectiva
+ obligatie a societatilor deja cotate se refera la difuzarea periodica de informatii/
rapoarte intermediare, evenimente importante, modificari de statut.
&iata secundara
Aceasta piata este rezervata firmelor mici 'multe dintre ele controlate de grupuri
familiale(, si a fost creata in "#9@. ,umarul societatilor cotate pe aceasta piata a crescut
de la "$9 'in "##;(, la "EB 'in "##$(, iar in ceea ce priveste volumul emisiunilor, el era de
circa #B; milioane .6%, in "##$.
8onditia de admitere pe piata secundara este ca societatea sa detina un capital de
cel putin B;;.;;; .6%. >eglementarile privind informarea si publicitatea sunt mai putin
restrictive decat pe piata oficiala.
&iata in afara cotei
Aceasta piata functioneaza pe baza legaturilor telefonice, deci nu e*ista un mod
sistematic de realizare a cotarilor. 7ocietatile nu sunt supuse nici unei obligatii legale
particulare, numarul lor crescand de la I#E in "##;, la E"$ in "##$. Accesul pe aceasta
piata se supune controlului autoritatilor bursiere locale - care, la cererea unei institutii
financiare agregate, controleaza si accepta societatile respective - si autoritatilor locale, in
atributiile carora intra avizarea a tot ce tine de distribuirea dividendelor, modificarile
intervenite in marimea capitalului etc.
Tranzactiile cu obligatiuni in afara cotei oficiale sunt foarte active, acestea fiind, de altfel,
o caracteristica a pietei germane comparativ cu alte tari europene.
+fertantii de obligatiuni pe piata germana sunt/
bancile - care reprezinta mai mult de jumatate din piata
guvernul federal - ale carui nevoi sunt considerabile
emitentii straini
Principalii indici bursieri de pe piata germana sunt/
5ndicele )AN ')ranGfurt Allgemeine Neitung(/ cuprinde ";; de actiuni si este
un indicator reprezentativ pentru economia germana, deoarece include titluri provenind
din "B sectoare diferite de activitate
5ndicele .AA ia in calcul I; dintre valorile mobiliare cele mai active. 6l
serveste ca suport pentru contractele la termen '!futures! si !options!( si regrupeaza mai
mult de @BC din tranzactiile globale pe actiunile care compun acest indice. 6l este
calculat in fiecare minut si difuzat in timp real. 6volutia indicelui .AA a fost
urmatoarea/ a crescut de la BIE de puncte'in "#D;( la "EI$ 'in "#9D( si apoi la ";;; 'in
"#9#(. .upa ce a inregistrat o valoare de "I#9 de puncte in "##;, el a atins in "##$ un
ma*im de "99" si un minim de "E$;. 5n "##E evolutia lui s-a situat intre un ma*im de
$$@" si un minim de "#D;.
Piata germana de contracte #futures# si #options#
-ursa germana de contracte !futures! si !options! '.T-( a fost deschisa la $D
ian. "##;, la )ranGfurt. 6a a fost creata de "@ banci si institutii de credit. .eoarece la
baza .T- se afla un sistem de detinatori de piata 'persoane specializate care se angajeaza
in orice moment sa raspunda la toate ordinele de cumparare sau de vanzare(, aceasta piata
se caracterizeaza printr-o mare lichiditate.
8ontracte !futures!
#futures# pe indici, in speta contractul pe indicele .AA I;. %arimea acestui
contract este egala cu de "; ori marimea contractului.
#futures# pe rata dobanzii/ este vorba despre un contract la termen pe un
imprumut notional 'fictiv(, bazat pe obligatiuni guvernamentale germane. %arimea
contractului este de $B;.;;; .6%, motiv pentru care acest contract este utilizat mai ales
de catre investitorii institutionali0 rata nominala a dobanzii este de DC si durata de viata
de la 9 ani si jumatate la "; ani.
+ptiunile
optiuni pe actiuni.
5n acest caz fiecare contract se sprijina pe un numar de B; de actiuni suport, data
de e*pirare fiind "B ale lunii ianuarie, aprilie, iulie si octombrie, iar livrarea are loc la
scadenta sub forma de titluri. a .T- coteaza optiuni pe "B actiuni germane, actiuni ce
reprezinta mai mult de jumatate din capitalizarea bursiera a pietei.
optiuni pe obligatiuni
=aloarea nominala a unei obligatiuni suport este de ";;.;;; .6%, preturile de
e*ercitiu sunt multiplu de $ .6%, iar primele se e*prima in procente, scadentele
optiunilor fiind fi*ate la $B ale lunilor ianuarie, aprilie, iulie si octombrie.
Bursele +i! )o!2 (o!2 6i co.pa!iile +i! )o!2 (o!2
Ast3zi Jong Oong este unul dintre cele mai mari centre financiare din lume. a aceasta
contribuie mai mul2i factori/ climatul fiscal atractiv, infrastructura comercial3 4i
comunica2iile dezvoltate, nivelul sc3zut de corup2ie, condi2iile e*trem de favorabile
pentru afaceri 4i comer2, mediul de investi2ii bun 4i pia2a for2ei de munc3 fle*ibil3.
&otrivit funda2iei Jeritage )ormation 4i Transparenc< 5nternational, Jong Oong n
fiecare an ocup3 unul dintre primele locuri din lume privind activitatea de antreprenoriat0
n special aceasta se refer3 la businessul nerezident. n Jong Oong sunt nregistrate mai
mult de o jum3tate de milion de companii. 7istemul bancar eficient este reprezentat de
$B; de structuri bancare. n anul $;;# -ursa de valori din Jong Oong a ocupat locul nti
din lume dup3 dimensiunile 5&+.
.in punct de vedere politic 4i geografic Jong Oong este o parte a 8hinei. .ar, n esen23
Jong Oong, cel pu2in, pn3 n anul $;E@ 4i va p3stra sistemul juridic, bazat pe dreptul
comun englez, sistemul s3u de impozitare, zona vamal3, precum 4i statutul de cel mai
mare port liber. Acest caracter dualistic a permis Jong Oongului a deveni un fel de
fereastraP ntre 8hina '4i alte 23ri din +rientul ndep3rtat( 4i +ccident.
&ovara fiscal3 n Jong Oong este una dintre cele mai minime din lume. )iind o
jurisdic2ie onshore, Jong Oong, n principiu, are privilegii fiscale foarte similare cu
offshore pentru businessul nereziden2ial, cu p3strarea contabilit32ii necesare. &rincipiul
teritorial de impozitare n vigoare n Jong Oong, nseamn3, c3 se impoziteaz3 numai
venitul provenit de la sursele din Jong Oong. Totodat3 reziden2a este determinat3 nu de
amplasarea sediului companiei, ci de locul de semnare 4i e*ecutare a contractelor. n
practic3 aceasta nseamn3, c3 pentru scutirea de impozitul pe venit compania trebuie s3
ntruneasc3 urm3toarele criterii/
s3 nu aib3 un loc permanent pentru administrarea activit32ii n Jong Oong, de
e*emplu, birouri, magazine, fabrici etc.0
s3 nu aib3 angaja2i, care s3 lucreze pe teritoriul Jong Oongului0 s3 nu ncheie 4i s3
nu e*ecute contracte pe teritoriul Jong Oongului0
s3 produc3 m3rfurile de vnzare n afara Jong Oongului0
transportul m3rfurilor trebuie s3 se efectueze ntre porturile, situate n afara Jong
Oongului.
5mpozitele si ta*ele locale n Jong Oong sunt, de asemenea, moderate. 5mpozitul
pe venit constituie aici "DC, n timp ce baza de impozitare nu include n sine dividendele,
dobnzile la depozitele bancare 4i ro<alt<, primite de peste hotare sau e*pediate peste
hotare. %ulte impozite !clasice! aici n genere nu e*ist3/ nu e*ist3 T=A, impozit pe
vnz3ri, ta*ele privind asigurarea social3, impozitul pe c4tigurile de capital, practic
lipsesc ta*ele vamale. 5mpozitul pe venitul persoanelor fizice este de "BC. 1n alt impozit
local, ta*a de stat, variaz3 de la ";; dolari pn3 I,@BC, iar impozitul pe imobil - "DC.
Pe!tru care acti5it7"i pot 0i utili4ate co.pa!iile +i! )o!2 (o!2?
medierea privind tranzac2iile comerciale0
crearea structurilor de holding0
activit32i de investi2ii n 8hina 4i statele +68.0
gestionare a prelucr3rii materiei prime a clientului 'lohn(0
achizi2ionarea propriet32ii 'permite a economisi la impozitul pe venit, impozitul
pe profit 4i impozitul pe proprietatea, primit3 ca mo4tenire(
0transmiterea navelor n proprietatea companiilor din Jong Oong 'permite a evita
impozitul pe profit, ob2iob2inut din navlosire(0
vnzarea companiilor din Jong Oong a m3rcilor comerciale, brevetelor,
drepturilor de autor 4i licen2elor 'permite a evita impozitarea profiturilor din
utilizarea acestora(0
tranzac2iile cu hrtiile de valoare 'nu sunt impozitate, cu e*cep2ia celor, care sunt
produse la bursa de valori local3(.
.eci, companiile din Jong Oong sunt folosite pentru a desf34ura activit32i economice
e*terne n calitate de mediator n comer2ul interna2ional. %ulte companii interna2ionale
mari, de fapt, folosesc Jong Oongul n schemele de comercializare cu pre2urile de
transfer dintre companiile afiliate 'a4a numitele reinvo<sing pentru supraestimarea sau
subestimarea pre2ului contractual(. 8ompania din Jong Oong, care se ocup3 de prestarea
serviciilor n str3in3tate, poate acumula n conturile sale profitul neimpozitat. n schemele
de prelucrare a materiei prime n produse, compania din Jong Oong adesea este folosit3
ca o structur3, care ob2ine profit pentru gestionarea mai multor companii str3ine implicate
n procesul de livrare 4i prelucrare a materiei prime 4i fabricare a produselor finite.
Jong Oong, de asemenea, se potrive4te ideal pentru crearea holdingurilor, adic3 a
unor astfel de structuri, n care compania-mam3 influen2eaz3 activitatea filialelor sale din
contul de2inerii pachetelor de control ale ac2iunilor lor. Joldingurile permit a construi
scheme eficiente de interac2iune dintre entit32ile juridice formal independente$ s% e&tind%
acoperirea pieei' s% asigure reciproc necesit%ile financiare' de producie' de logistica'
sourcing (i de comer. nregistrarea companiei-mam3 n Jong Oong permite a acumula 4i
a scoate de sub impozitare profitul, ob2inut de filialele din afara Jong Oongului. n afar3
de aceasta, raportul financiar al companiilor din Jong Oong se bazeaz3 pe standardele
:AA&, ceea ce faciliteaz3 gestiunea, legat3 de opera2iunile de holding n alte 23ri. 1n alt
factor important este respectabilitatea financiar3 nalt3 a Jong Oongului comparativ cu
ofshoarele !netransparente!/ doar compania din Jong Oong prezint3 rapoartele financiare
4i, prin urmare, poate demonstra legalitatea originii activelor holdingului.
Care su!t a5a!ta8ele )o!2 (o!2ului 9! co.para"ie cu o00s1ore clasice?
Jong Oong prevede regimul de impozitare teritorial, similar cu ofshore, dar
totodat3 scutirea de impozite are loc nu automat, ci numai dup3 prezentarea raportului, iar
uneori, 'de4i rar( dup3 un audit complet al activit32ii companiei. + alt3 diferen23 este
transparen2a companiilor din Jong Oong, deoarece informa2ia despre ac2ionarii 4i
directorii companiei are acces public.
Astfel, companiile din Jong Oong sunt instrumente corporative de prestigiu, capitalurile
c3rora au confirmare documentar3 legal3. a investirea capitalului n alte 23ri transparen2a
originii activelor distinge foarte favorabil Jong Oongul de jurisdic2iile offshore.