Difracția Luminii

DIFRACIA LUMINII
Lumina se propag sau se rspndete nu

numai direct, refractat sau reflectat, ci i ntr-
un anumit al patrulea mod: mprtiat.
Grimaldi,1665
DEFINIIE
Difracia luminii este fenomenul de
propagare a luminii n spatele obstacolelor
sau fantelor, atunci cnd dimensiunile
acestora sunt compatibile, ca ordin de
mrime, cu lungimea de und a luminii ().
Difracia are loc n cazul oricrui tip de
und, inclusiv undele acustice, undele de la
suprafaa apei i undele electromagnetice,
cum ar fi lumina vizibil, razele X i undele
radio.
EXEMPLE DE DIFRACIE:
Simulare pe
calculator a
ablonului de
intensiti produs
de un laser de
663 nm, incident
pe o deschidere
de 20x20 m,
vizibil pe un
ecran aflat la 1 m
de deschidere.
banda spiral cu
spaiere foarte mic, de
pe un CD ori DVD, care
se comport ca o reea
de difracie, formnd
imaginea unui curcubeu
n direcia discului;
hologramele de pe
cardurile de credit/debit.
Fenomenul de difracie este explicat de
principiul Huygens-Freesnel: Marginile
obstacolului atinse de unde incidente
devin surse de noi unde secundare, care
sunt coerente i dau pe ecran (retin, n
cazul observrii cu ochiul liber) o figur
de difracie.

Descriind acest fenomen, distingem dou
cazuri particulare de difracie:
1. Difracie de tip Fresnel (lumin divergent);
2. Difracie de tip Fraunhoffer (lumin
paralel).
Experiment
Dac lumina
produs de un bec
trece printr-un mic
orificiu, ea nu va
produce pe ecran o
simpl pat
luminoas de forma
oricifiului, ci o imagine
de difracie cu franje
alternativ luminoase
i ntunecoase.
I.DIFRACIA FRESNEL
II.DIFRACIA FRA
i. Difracia produs
de o deschidere
circular practicat
ntr-un paravan
opac;
ii. Difracia pe un disc
circular opac;
iii. Difracia la
marginea rectilinie
a unui semiplan
opac.
i. Difracia pe o fant
dreptunghiular.
I.i. DIFRACIA PRODUS DE O DESCHIDERE CIRCULAR
PRACTICAT NTR-UN PARAVAN OPAC
S= sursa punctiform de lumin;
MN= paravanul cu un orificiu circular avnd
d;

Franjele de difracie obinute pe ecranul E vor
fi i ele circulare;
P este luminos i are n jurul su inele
circulare ntumecate i luminoase alternativ.
I.ii. DIFRACIA PE UN DISC CIRCULAR OPAC
Independent de dimensiunile i poziia
micului obstacol opac (a), n centrul umbrei
lui geometrice va fi ntotdeauna lumin.
Punctul central luminos este nconjurat de un
sistem de inele alternativ luminoase i
ntunecoase (b).
I.iii. DIFRACIA LA MARGINEA RECTILINIE A UNUI
SEMIPLAN OPAC
P= paravan opac, aflat ntre E (ecran) i S (sursa de
lumin);
I= intensitatea luminoas; I
0
= intensitatea n A;

Observm c n
prezena semiplanului
opac I
0
=0,25, scznd
continuu pn la 0 n
regiunea de umbr, iar
n regiunea luminoas
se obin maxime i
minime de intensitate.
Cauza acestor
fenomene complexe
care apar la limita de
separare dintre umbra
geometric i lumina
geometric este difracia
luminii.

Acest fenomen apare atunci cnd sursa de
lumin i punctul de observaie sunt infinit
deprtate de obstacolul care d difracia.
Pentru a realiza practic acest tip de difracie,
se plaseaz sursa luminoas S n focarul
unei lentile convergente i se observ
imaginea de difracie n planul focal al unei a
doua lentile convergente, aezat n spatele
obstacolului.
II.i. DIFRACIA PE O FANT DREPTUNGHIULAR.
Figura de mai sus reprezint imaginea de
difracie a sursei luminoase (spre deosebire
de difracia Fresnel, cnd se obinea
imaginea de difracie a obstacolului)
Prin ntrebuinarea lentilei convergente L
1
,
fasciculul de lumin provenit de la sursa S
este transformat n fascicul paralel.
Considerm cazul n care acest fascicul este
perpendicluar pe fanta MN, dreptunghiular
i ngust.
Suprafaa de und plan MN de lime d
devine, conform principiului Huygens-Fresnel,
sediul izvoarelor secundare care emit unde
elementare coerente i n faz ce vor
interfera, dnd pe ecranul E o imagine de
difracie.
Razele paralele ntre ele, care fac un unghi
oarecare cu axa optic pricipal, vor fi
adunate de lentila L
2
n punctul P din planul ei
focal (care coincide cu E).
Diferena de drum ntre raza marginal care pronete
din M i raza care pornete din N este:
= MA + (AP) - (NP) = MA = d sin;
n funcie de , pe E se
vor obine maxime i
minime de lumin.
Se obine o franj
central foarte intens
de lrgime , dup
care o serie de franje
luminoase de lrgime
a cror intensitate
scade

foarte rapid cu deprtarea de centrul x. Franjele luminoase
sunt desprite prin minime nule.
Franja luminoas central este cu att mai lat cu ct este mai
mare lungimea de und i cu ct este mai mic limea
fantei d.
Dac izvorul S este de lumin alb, maximul central va fi alb,
iar maximele secundare vor fi colorate, cele cu lungimi de
und mai mic fiind mai apropriate de maximul central.
PROIECT REALIZAT DE
MUNTEANU DIANA-ANDREEA
CLASA A XI-A D

Difracția Luminii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Difracția Luminii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Difracția Luminii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DIFRACIA LUMINII

Lumina se propag sau se rspndete nu

S-ar putea să vă placă și