Curs ORL 2 Patologie Orl - Doc1

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 22

Rinitele.

1.Rinita acuta banala.(coriza sau guturaiul)


- este una dintre cele mai frecvente imbolnaviri.
- Apare la toate varstele
Etiologie virala: rinovirusuri, adenovirusuri etc
Factori favorizanti: frigul , umezeala,schimbari bruste de temperatura,
poluarea atmosferica , scaderea rezistentei organismului.
Simptomatologie:
- Faza prodromala cand predomina simptomatologia generala:
subfebra, oboseala, lipsa poftei de mancare, cefalee, stranut, senzatie
de uscaciune la nivelul nasului si gatului, la copii febra poate fi mare.
- Faza catarala ce incepe cateva ore mai tarziu prin: secretie nazala
apoasa, pierderea temporara a mirosului, lacrimare,rinolalie inchisa, si
agravarea starii generale. In aceasta faza mucoasa nazala este intens
congestionata , edematiata.
- Faza mucoasa in care secretia nazala devine mucoasa dupa cateva
zile iar siptomatologia generala si locala se atenueaza, mirosul revine
si vindecarea se obtine intr-o saptamana.
- Alteori in loc de vindecare se produce suprainfectia bacteriana care
face ca secretia nazala sa devina mucopurulenta, iar vindecarea se
face mult mai incet.
Diagnostic : linic prin simptomatologia sus amintita ! "inoscopie
anterioara.
#ratament:
$. simptomatic: antitermice, antiinflamatorii, decongestionante nazale nu
mai mult de %-& zile' dau dependenta((((((().
*. antibiotic numai in caz de suprainfectie.
%. Inhalatii, aerosoli .
2. Rinita banala a sugarului + rinita descrisa mai sus dar simptomatologia
este mai severa, deoarece sugarul in primele luni se adapteaza mai greu
respiratiei orale.
,bstructia nazala impiedica alimentatia la san iar deglutitia secretiilor
mucopurulente determina varsaturi.
Simptomatologie: febra, agitatie psihomotorie, respiratie zgomotoasa,
rinoree mucoasa sau mucopurulenta abundenta.
omplicatiile sunt frecvente din cauza rinoreei abundente : adenoidite, otite
acute, spasme laringiene, bronhopneumonii.
#ratamentul : este identic ca la adulti, spalaturi cu ser fiziologic, atentie la
utilizarea vasoconstrictoarelor locale ' picaturi nazale) la copii sub %
ani.(((((( .
$
3.Rinitele acute specifice intalnite la sugar si copil mic sunt: rinita
gonococica, rinita sifilitica, rinita difterica, rinita ru-eolica, rinita
scarlatinoasa.
4.. Rinita alergica:
Etiologie: pneumoalergeni, pollen de arbusti si graminee, acarieni, praful
de casa, parul si epiderma animalelor de casa'caini, pisici etc), alergeni
profesionali: diferite substante chimice, materiale plastice, cosmetice,
detergenti, etc.
Simptomatologia:
#riada:
- rinoree seroasa
- obstructie nazala
- stranut in salve.
.e langa aceste simptome pacientul mai poate prezenta prurit nazal si
faringian, lacrimare, posibil con-unctivita, hiposmie sau anosmie, lipsa
apetitului uneori chiar stari febrile..
E/amenul local: pune in evidenta o mucoasa palida(((((((, tumefiata,
stralucitoare.
Forme clinice:
o rinita alergica periodica'polinoza) + produsa frecvent de pollen.
Apare primavera si vara si dureaza atata timp cat e/ista polenul
in aer.
o "inita alergica perena + dureaza tot timpul anului. el mai
frecvent apare la praful de casa.
Diagnostic:
- dozarea eozinofilelor din ser si secretia nazala.
- dozarea IgE totale si specifice.
- #estare cutanata.
- "inomanometrie.
#ratament: evitarea alergenului si desensibilizare specifica la doze
mici de alergen administrat oral sau subcutan, antihistaminice oral,
corticoterapie locala 'spa0-uri) sau generala, uneori vasoconstrictoare
nasale.
.Rinita vasomotorie:
+ are aceleasi simptome ca si "inita alergica perena dar se manifesta
paro/istic, si presupune e/istenta unor factori iritativi: schimbari de
temperatura si umiditate bruste, alcoolul, fumatul, stressul, nevroza
an/ioasa.
Diagnostic: caracterul paro/istic si e/cluderea rinitei alergice.
*
#ratament: remedierea factorilor favorizanti: renuntarea la fumat,
degongestionante nazale pe perioade scurte, cauterizarea cornetelor.
!.Rinita cronica
"tiologie: urmarea unei infectii acute ! factori favorizanti: tratament
inadecvat, alergia, avitaminoze, clima rece si umeda, no/e
profesionale' fum, praf) etc.
#imptome:
- obstructie nazala fluctuenta dar constanta.
- secretie nazala mucoasa,groasa,incolora uneori purulenta
- rinolalie inchisa, hiperlacrimare.
Deseori pacientul se simte obosit, are cefalee.
"inoscopia anterioara dezvaluie o mucoasa congestiva, hipertrofica cu
formarea in stadii avansate de polipi si secretii mucoase abundente.
Diagnostic: simptome ! rinoscopie anterioara.
#ratament: dificil(((: eliminarea factorilor favorizanti, aerosoli cu ape
minerale sulfuroase, decongestionante nazale sau corticoterapie
locala'spa0, solutii) intermitent, picaturi uleioase cu 1it A locale,
tratamentul chirurgical al polipilor.
$. Rinita atrofica si ozena' care difera de rinita atrofica prin prezenta
mirosului urit al respiratiei) caracteristic este atrofia mucoasei nazale cu
marirea consecutive a cavitatilor nazale.
auza: nu este bine cunoscuta. Atrofia apare frecvent la se/ul feminine ,
in pubertate, este favorizata de alimentatia carentiala la cei ce lucreaza in
mediu cu: sticla, lemn, azbest.
linic: cavitati nazale largi % cruste galbene-verzui fetide % mucoasa
atrofica&uscata %anosmie.
Diagnostic: simptome ! rinoscopie anterioara
#ratament: curatirea foselor nazale cu apa de mare, instilatii de picaturi
cu vitamina A, tratament chirurgical de reducere a calibrului foselor
nazale , dar fara vindecare ci doar ameliorea afectiunii.
'olipoza nazala
.olipii nazali sunt mase edematiate ale mucoasei sinusurilor,
pediculate sau sesile.
Etiopatogenia:
- cel mai adesea tardiv in rinitele alergice.
- .ot apare si in cadrul rinitelor si sinuzitelor cronice.
%
Simptomatologia este secundara obstructiei nazale date de polip si
cuprinde:
-anosmie
- rinolalie
- respiratie orala
- respiratie nocturna zgomotoasa
- tulburari de deglutitie cand polipul ocupa intreg nasofaringele.
! secretii nazale de aspect diferit de la apoase la muco-
purulenta.
Diagnostic: simptomatologie ! rinoscopia anterioara care evidentiaza
niste formatiuni translucide sau albe-galbui, solitare sau multiple, mobile, cu
suprafata neteda, nedureroase si nesangerande ! radiografia sinusurilor
anterioare ale fetei ! e/aminarea endoscopica a cavitatilor nazale.
#ratament: chirurgical: polipectomie. In cazul etiologiei alergice se
face atat tratament chirurgical cat si desensibilizare 'praf,polen ).
((((( "ecidive frecvente mai ales in cazul polipilor alergici.
(denoidita acuta.
+ inflamatia amigdalei faringiene a lui 2usch3a situata in portiunea
superioara a faringelui'nasofaringe) inapoia foselor nazale si care se
va atrofia la pubertate.
Este cea mai frecventa afectiune a copilariei.
Etiologie: microbiana: streptococ, stafilococ etc.
2a bucofaringoscopie se observa secretii muco-purulente care se scurg
pe peretele posterior. 2a rinoscopia posterioara se deceleaza o
tumefiere si o congestie a amigdalei farigiene.
linic:
2a copilul peste $ an apare : Febra ! ,bstructie nazala.
2a sugar: febra :&4 grade ! convulsii ! polipnee.
omplicatii: ,tita medii acute, 2aringita .
Diagnostic:
((((( Febra ! ,bstructie nazala ! secretii muco-purulenta ce se scurg
pe peretele posterior al faringelui.
#ratament: regim alimentar bogat in lichide, antibiotic oral,
vasoconstrictoare nazale'((( la copii peste % ani), spalaturi nazale cu ser
fiziologic, antitermice.
&
(denoidita cronica.
+ inflamatia cronica a amigdalei faringiene..
Inflamatie cronica ! hipertrofia amigdalei faringiene + )egetatii
adenoide*****.
)arsta la care apare este cea a copilariei, mai ales 3-! ani.
"tiologie: adenoidite acute nevindecate, clima rece si umeda.
+linic copilul are aspect de copil mucos((((( :
- ,bstructie nazala incomplete si progresiva.
- Somn nelinistit cu perioade de apnee,
- 1oce nazonata
- Fose nazale pline de secretii muco-purulenta.
.ersistenta in timp a obstructiei nazale determina faciesul adenoidian :
- nas ingust cu narile aspirate
- buza superioara mai mare
- bolta palatine oogivala cu dintii superiori prost inplantati
- datorita proastei o/igenari in timpul somnului copilul este: oboist,
somnolent, atentie deficitara cu randament scolar scazut.
2a bucofaringoscopie se vad secretii muco-purulente pe peretele faringian
posterior.
2a rinoscopia posterioara se vizualizeaza amigdala faringiana hipertrofiata.
+omplicatiile:
- con-unctivite
- laringite
- traheobronsite
- otite medii repetate.
#ratament: chirurgical de e/tirpare a amigdalei faringiene +
adenoidectomie.
#inuzita
+ inflama5iile mucoasei acestora - sinuzitele..
"tiopatogenia.
"tiologie: streptococii, stafilococii, pneumococii, Escherichia coli,
6aemophilius influenzae, infec5ia anaerob7, virusurile etc.
Factori favorizanti:
$..auze generale:
8 deficien5e imunologice9
8 hipo- sau avitaminoze
8 diabet zaharat, boli infectocontagioase.
:
*..auze locale:
8 rinite acute ;i cronice9
8 rinite alergice9
8 devia5ie de sept nazal9
8 tumori ale nasului9
%. auze regionale:
8 vegeta5ii adenoide9
8 carie dentara.
&.. auze de mediu ambiant ;i de produc5ie:
8 frig9
8 umiditate9
8 schimb7ri bru;te de temperatur79
8 factori nocivi ai mediului ambiant ;i de produc5ie 'praf, substan5e
chimice, microtraumatisme ale mucoasei nazale, etc.)
.atogenia.Dezvoltarea sinuzitelor poate decurge dup7 urm7toarea schem7.
(((((Frigul , umiditatea sau alti factori favorizanti diminueaz7 reactivitatea
local7 ;i general7 a organismului. Astfel se creeaz7 condi5ii pentru
e/acerbarea infec5iei nazale ;i formarea edemului, infiltra5iei celulare. <n
consecin57 are loc obstruarea orificiului sinuzal de ventila5ie ;i de drena- cu
dezvoltarea sinuzitelor.
Simptomatologia sinuzitelor
A. Simptome generale
$. Simptome generale
.rincipalele simptome generale sunt: febra cefalee difuz7 sau
localizat7 de intensitate diferit7, anore/ie, insomnie, pierderea capacit75ii de
munc7, transpira5ie sporit7 etc.
=.Simptomele specifice:
8 Durerea sau o senza5ie de durere <n regiunea proiec5iei anatomice a
sinusului afectat.
8 ,bstruc5ia foselor nazale unilaterala apoi bilaterala.
8 "inoreea, rinolalia sunt simptome ce <nso5esc o sinuzit7.
.8 Epista/isul
8 hiposmia ;i hipoacuzia
+linic: la "inoscopie anterioara:
8 mucoasei nazale - hiperemie, edem, hipertrofie, cruste.
8 Elimin7ri nazale ;i localizarea lor.
>
8 .olipi nazali .
8 "ezultatul punc5iei sinusului respectiv.
'araclinic:
8 Analiza general7 a s?ngelui, urinei.
8 "inoscopia anterioara si posterioara.
8 Endoscopia nazala
8 .unctia si aspiratia sinusului.
8 E/aminarea bacteriologica a secretiilor sinusale.
8 "adiografia sinusurilor anterioare ale fetei
@ #omografia computerizat7.
@ "ezonan5a magnetic7 nuclear7.
,ratamentul are ca scop combaterea durerii, febrei, atenuarea congestiei
mucoasei nazale prin administrarea preparatelor decongestionante
,/0metazolinum,A0lomethazolinum , Bafazolin7 .
Se vor administra antibiotice, <n func5ie de antibiogram7, mucolitice,
antihistaminice, antiinflamatoare. Sunt indicate procedurile fizioterapice:
inhala5ii, raze ultraviolete.
.entru evitarea complica5iilor in sinuzitele recidivante se va aplica un
tratament chirurgical, prin practicarea trepanopunc5iei sinusului : ma/ilar,
frontal.
#-./0-,"1" (+/,( 2(3-1(R(
- Este o boal7 condi5ionat7 de inflama5ia mucoasei sinusului ma/ilar.
"tiopatogenia este comun7 pentru toate sinuzitele.
#imptomatologia. =olnavii acuz7 o senza5ie de plenitudine nazosinuzal7,
de tensiune, durere localizat7 la nivelul fosei canine, hemife5ei.
Durerea are un caracter periodic, cu intensitate ;i durat7 diferit7, provocat7
de nevrita infiamatorie trigeminal7 si de acumularea e/udatului in sinus.
((((((In rest simptomatologoa este comuna cu celelalte sinuzite.
linic:"inoscopic se stabile;te c7 mucoasa nazal7 este hiperemiat7,
edema5iat7, <n fosa nazal7 'proces unilateral) sau <n fosele nazale 'proces
bilateral), <n meatul nazal mi-lociu - acumul7ri de puroi de culoare galben-
verzuie, mai abundente diminea5a la trecerea <n pozi5ie ortostatic7.
Diagnosticul se va stabili <n baza:
- Anamnezei care determin7 leg7truile dintre rinita acut7, cronic7 banal7
sau dintre sindromul dureros dentar ;i sinuzit7 ma/ilar79
- "adiografiei sinusului care apreciaz7 opacifierea sinusului ma/ilar ;i
C
nivelul de e/sudat.
- .unc5iei sinusului ma/ilar.
- #omografiei computerizate.
- "ezonan5ei magnetice nucleare.
#inuzit4 etmoidal4 acut4
Aceast7 form7 de sinuzit7 este asociat7 de cele mai multe ori cu
inflama5ia altor sinusuri. Sunt afectate persoanele de toate v?rstele, mai ales
copiii.
Etiopatogenia este comun7 cu a celorlalte forme de sinuzit7.
Simptomatologia de asemenea este comun7 cu a celorlalte forme de
sinuzit7. Specific este localizarea durerii <n unghiul intern al orbitei.
#umefac5ia se poate r7sp?ndi pe toat7 orbita.
2a copii boala evolueaz7 frecvent spre supura5ii orbitale.
Diagnosticul se stabile;te <n baza datelor anamnestice, rinoscopice ;i
radiologice.
#ratamentul identic cu al celorlalte sinusite
#inuzita frontala acut4
onstituie o afec5iune inflamatorie acut7 a mucoasei sinusului frontal.
Etiopatogenia este comun7 cu cea a sinuziteor descrise anterior.
linic:.=olnavii acuz7 obstructie nazala uni sau bilaterala, rinoree, senza5ie
de plenitudine, de tensiune intranazal7 ;i dureri frontoorbitopalpebral7 cu
orar fi/ mai ales dimineata, si dispar dupamasa9 care se accentueaza la
aplecatul si suflatul nasului9
"inoscopic se constat7 c7 mucoasa nazal7 este infiltrat7, hiperemiat7 ;i
edema5iat7 si nn meatul nazal mi-lociu este puroi,
Diagnostic si tratament comun cu cel al sinuzitelor.
anticongestionante, antiflogistice, antialergice ;i analgezice.
.entru evitarea complica5iilor se va aplica un tratament mi/t, medico-
chirurgical, prin practicarea trepanopunc5iei sinusului frontal.
#fenoidita acut4
Este o inflama5ie acut7 a mucoasei sinusului sfenoidal.
(((((De cele mai multe ori afectarea acestui sinus este diagnosticat7 la
deschiderea lui la cei deceda5i din alte cauze.
Etiopatogenia este comun7 cu cea a afect7rii altor sinusuri.
Simptomatologia sfenoiditei acute <n ma-oritatea cazurilor este asociat7 cu
etmoidita sau cu alte sinuzite si coincide <n general cu ale altor sinuzite.
D
Specifice pentru sfenoidita acut7 sunt localizarea durerii <n ceaf7 sau <n
cre;tetul capului, hiposmia, sc7derea acuit75ii vederii. Scurgerile din sinus
a-ung <n rinofaringe.
#ratamentul este asem7n7tor cu al celorlalte sinuzite.
#-./0-,"1" +R5.-+"
6 pastreaza din simptomatologia celor acute doar obstructia nazala si
rinoreea' care deseori este fetida). and se acutizeaza se vor adauga
simptomele sinuzitei acute.
"inoscopia evidentiaza o mucoasa nazala congestive pe care se observa o
dara alba-galbuie de puroi ce se scurge din sinusul afectat.
"adiografia sinusului pune diagnosticul.
#inuzita ma7ilara cronica apare ca urmare a unei afectiuni dentare, puroiul
este fetid datorita germenilor anaerobi implicate.
Sinuzita frontala cronica: este urmarea unei sinuzite acute insufficient tratate
si se complica adesea prin fistulizarea la nivelul pleoapei superioare.
#ratamentul sinuzitelor cronice vizeaza refacerea drena-ului:
a. in Sinuzita frontala: trepanopunctia cu crearea unui orificiu de
scurgere a secretiilor
b. in Sinuzita ma/ilara punctia intranasala a sinusului si spalarea cu ser
fiziologic.
c. #ratament radical in a si b prin e/tirparea mucoasei si crearea unei
comunicari largi cu fosa nazala.
Faringitele6 anginele6 inflamatii acute ale faringelui.
(. (nginele nespecifice date de flora banala:
1. (ngina acuta eritematoasa
Etiologie: virusurile respiratorii.
=oala este favorizata de anotimpul rece, bauturi reci, .
Apare cu predilectie in colectivitati: gradinite, scoli.
Este contagioasa si afecteaza toate varstele(((((((((
linic:
- debut brusc cu febra, frison, cefalee.
- =olnavul acuza: uscaciune in gat, odinofagie,.
- asociaza sau nu o adenopatie latero-cervicala dureroasa
- la =ucofaringoscopie: se observa o congestie difuza a mucoasei
faringiene.
E
Evolutie *-% zile.
2aborator: nu depisteaza modificari importante, numar de leucocite
normal.
Diagnostic+ ontetul epidemic ! aspectul faringelui.
omplicatii:
- suprainfectia bacteriana+ angina acuta eritemato-pultacee.
- 2aringita acuta
- #raheobronsite acute.
#ratament:
- alimentatie lichida cu evitarea condimentelor si alcoolului.
- #ratament local cu spra0 sau comprimate cu antiseptice locale:
faringosept, Strepsils, 6e/oral spra0 etc
- tratament simptomatic antialgic, antitermic, antiinflamator.
- In caz de angine repetate ridicarea imunitatii cu lizate bacteriene :
=ronchova/om etc
- Bu necesita tratament antibiotic doar in suprainfectie((((((
2. (ngina acuta eritemato-pultacee.
- are etiologie microbiana si afecteaza amigda palatina deci se poate
numi ((((((((((((migdalita eritemato-pultacee.
- el mai frecvent Streptococul beta hemolitic dar pot fi si: stafilococi,
pneumococi etc.
- Este contagioasa dar in mai mica masura decat forma eritematoasa.
- Frmeaza adesea forma eritematoasa.
linic: prezinta simptome asemanatoare cu precedenta dar mai
accentuate: febra, odinofagie, adenopatie subangulo- mandibulara
constanta si dureroasa spontan si la palpare.
2a bucofaringoscopie amigdalele apar tumefiate, congestionate, iar la
nivelul orificiilor criptelor apar depozite cremoase alb galbui, neaderente
de suprafata amigdalelor.
Evolutie C -$4 zile.
2aborator:
- cresterea numarului de leucocite cu neutrofilie.
- E/udat faringian depisteaza agentul pathogen.
- Forma grava: cu edem al luetei, adenopatie importanta, stare generala
foarte alterata, complicatii frecvente.
- .entru evitarea complicatiilor specifice poststreptococice :
Glomerulonefrita poststreptococica, "eumatismul articular acut,
Endocardita poststreptococica este necesara depistarea din e/udat a
$4
Streptococului beta hemoltic de tip A, urmarirea titrului AS2, si
e/amen sumar de urina.
Diagnostic: clinic si bacteriologic.
#ratament:
- "epaus la pat si consum de lichide.
- #ratament local la fel ca in angina eritematoasa.
- #ratament general trebuie sa inceapa intotdeauna prin administrarea
unui antibiotic anti-streptococic, si se allege de obicei .enicilina G
in-ectabila sau per os : .enicilina 1. 2a cei alergici la .enicilina se
administreaza Eritromicina per os'oral). Durata tratamentului trebuie
sa dureze minimum D zile iar in ultima zi se recomanda administrarea
unui flacon de .enicilina-depozit' =enzatin- penicilina+Holdamin).
Daca la e/udat se depisteaza alt agent etiologic se va administra
tratament conform antibiogramei.
8. (nginele specifice:
1. (ngina difterica:
- boala infecto-contagioasa grava data de bacilul difteric.
- boala rara datorita vaccinarii antidifterice.
- linic:
- febra, cefalee, paloare, astenie, tahicardie,adenopatie sub angulo-
mandibulara.
- la bucofaringoscopie(((((((((: amigdalele sunt congestionate si
acoperite cu pete galbene care se unesc si determina false membrane,
care se detaseaza cu dificultate si lasa in urma lor zone sangerande.
#ratament: Spitalizare obligatorie si tratament de urgenta cu ser
antitetanic ! .enicilina.
2.(ngina scarlatinoasa: apare in faza de invazie a scarlatinei, boala
determinate de un Streptococ beta hemol0tic ce contine o to/ina
eritrogene care determina e/antemul' roseata tegumentara caracteristica).
2a bucofaringoscopie amigdalele sunt tumefiate, congestionate dar si
valul palatin este intens congestionat, de o nuanta rosie aprinsa, dar e/ista
o limita de demarcatie neta intre zona congestiva a valului sic ea
sanatoasa.
#ratament: internare obligatorie, declarare numerica la DS. si tratament
cu .enicilina.
Hai e/ista amigdalite specifice in : ru-eola, rubeola, gripa,
herpetica' vezi 6erpes) etc
$$
+omplicatiile comune amigdalitelor:
$. (bcesul lo9i amigdaliene+ supuratie a spatiului periamigdalian.
Este cea mai frecventa complicatie a amigdalitei pultacee((((
linic: dupa *-% zile de evolutie a unei angine eritemato-pultacee,
durerile faringiene se accentueaza unilateral, apare otalgie refle/a
violenta, febra creste, stare generala alterata si odinofagie si disfagie
marcata. Apare adenopatie subangulomandibulara marcata, trismus' nu
poate departa ma/ilarele) si respiratia este fetida.
=ucofaringoscopia dificila din cauza trismusului evidentiaza bombarea
stalpului anterior sau posterior, amigdala impinsa inainte sau posterior si
edemul luetei'semn de colectare a abcesului).
#ratament: chirurgical prin punctie si antibiotic general.
*. (denoflegmonul laterocervical: se produce supuratia ganglionilor
laterocervicali -ugulo-carotidieni.
Infectia provine de la o angina eritemato pultacee.
linic: febra, stare generala alterata, dureri si tumefiere laterocervicala
determina pacientul sa-si imobilizeze capul de partea bolnava'torticolis).
#ratament: chirurgical, antibiotic general, antitermic, antialgic.
1aringitele
1.1aringita catarala acuta
Etiopatogenie:
Apare in cadrul unei viroze, infectia bacteriana fiind secundara.
Factori favorizanti: fumatul, consumul de alcool, no/ele
profesionale'fum, praf, gaze to/ice), frigul si umezeala, aerul
supraincalzit, sonda de intubatie,eforturile vocale, adenoiditeleI
linic:
6iperestezie, tuse, disfonie uneori pana afonie9 la care se adauga: febra,
frison, mialgii.
((((( Semnul principal este disfonia care dispare in ma/imum $& zile.
2aringoscopie indirecta sau directa'endoscopica) evidentiaza h0peremia
mucoasei si secretii galbui.
#ratament:
- repaus vocal total, aer umed, comprese calde, alimentatie calda fara
condimente
- inhalatii
$*
- antitermice, antitusive
- la copii si la adultii febrili se dau antibiotice.
2.1aringita edematoasa
Etiologie: bacteriana, insotita de ingustarea lumenului laringian.
.oate fi urmarea unei 2aringite catarale.
linic:
- la adult: febra, senzatie de corp strain, odinofagie, otalgie refle/a,
stare generala alterata dupa care se instaleaza: #use uscata ! Disfonie !
Stridor'zgomot dat de trecerea aerului printr-un laringe ingustat).
2aringoscopic: hiperemie, edem, lumen mai mult sau mai putin ingustat.
#ratament: supraveghere spitaliceasca, antibioterapie, cortizon,
antiinflamatoare,
- la copil aceasta forma apare subglotic in urma unei adenoidite, si
debuteaza cu o dispnee progresiva la care se adauga: tuse latratoare
dar fara disfonie(((((( opilul este agitat, febril cu stare generala
alterata.
2aringoscopic idem ca la adult.
#ratament: spitalizare obligatorie(((((((, camera calda si umeda,
comprese calde cervicale, aerosoli cu efedrina si hidrocortizon,
o/0gen,antitusive, dar cel mai important este administrarea de
:idrocortizon ;emisuccinat in9ectabil in asociere cu antibiotice.
Daca dispneea se accentueaza se face intubatie nazo-tra;eala daca
nu se poate face se va practica tra;eostomie.,
Evolutia este spre vindecare in C- $4 zile, dar nu rareori copii pot
prezenta agravarea dispneei si evolutie spre moarte.(((((((('spitalizare
obligatorie((((().
3. 1aringita striduloasa a copilului
+ inflamatia laringelui peste care apare spasmul'contractia).
Etiologie: Secretiile din rinite si adenoidite se scurg in cursul noptii in
laringe si determina iritarea acestuia si spasm. riza de insuficienta
respiratorie acuta, cianoza si pierdere de cunostinta. In criza dupa
stropirea copilului cu apa rece pe fata, spasmul va ceda si copilul isi
recapata cunostinta. In rest tratamentul rinitei si adenoiditei.
5titele
1. 5tita e7terna difuza
+ inflamatia difuza a tegumentului conductului auditiv e/tern.
$%
Etiologie:
- bacteriana'stafilococul).
- Este favorizata de clima umeda sau imersia in apa + otita de piscina.
linic: otalgie ! otoree seropurulenta !J- adenopatie retroauriculara.
2a otoscopie: otoree ! congestie.
#ratament:
- indepartarea secretiilor cu aspiratorul
- local solutii de antibiotice cu cortizon.
(((((( Gentamicina si alte aminoglicozide sunt contraindicate in perforatii
timpanice, deoarece produc surditate ireversibila daca a-ung in urechea
medie.
2. 5titele medii
6 lacalizarea inflamatiei la nivelul urechii medii.
a. 5tita medie catarala acuta
- apare la toate varstele dar mai frecvent la copii
Etiologia: apare secundar rinitelor, faringitelor si adenoiditelor.
linic: 5talgie moderata la copil si absenta la adult ! 6ipoacuzie si
autofonie' isi aude mai tare propria voce) ! senzatia de lichid in ureche
! J- verti-.
2a otoscopie: congestia membranei timpanice cu vase dilatate ! nivel de
lichid sau bule de aer.
Diagnostic: linic! Audiograma+ surditate de transmisie prin reducerea
transmisiei aeriene a sunetului de catre lichidul din urechea medie.
#ratament: picaturi nazale vasoconstrictoare, caldura locala'sare
incalzita), antiinflamatoare, fluidificante ale secretiilor'ambro/ol etc).
Evolutie: vindecare sau se transforma in ,tita medie supurata.
b. 5tita medie supurata acuta
Etiologie: streptococ, stafilococ, haemofilus care a-ung in urechea medie
prin trompa lui Eustachio. Datorita suflarii nasului cu presiune mare,
secretiile mucopurulente vor patrunde in urechea medie .
linic:
Sunt doua faze: preperforativa si perforativa.
- faza preperforativa: otalgie pulsatila!hipoacuzie cu autofonie !
febra ! stare generala alterata.
% 5toscopic: congestia difuza timpanului cu opacefiere ! bombare
prin acumulare de puroi sub tensiune.
% (udiograma: hipoacuzie de transmisie.
% 1aborator: leucocitoza.
$&
,ratament: antibiotic general $4 zile, antialgice, vasoconstrictoare
nazale, mucolitice, caldura locala sau timpanotomia'incizia timpanului)
cand timpanul bombeaza foarte mult si aspiratia secretiilor..
<upa 3-& zile se produce perforatia spontana a timpanului+
- faza perforativa: disparitia durerii si febrei ! accentuarea hipoacuziei
! otoree purulenta.
% 5toscopic: membrane congestive opaca acoperita de puroi
% 1aborator: cultura secretie otica ! antibiograma.
,ratament: antibiotice generale ! aspirarea secretiilor ! dop de vata
sterila ! solutii de antibiotice care nu afecteaza urechea interna local
cloramfenicolsau colimicina nu gentamicina sau neomicina******
3. 5tita medie supurata cronica
Etiopatogenie: otita medie acuta nevindecata sau persistentei infectiei
datorita e/istentei: vegetatiilor adenoide, alergie nazala.
linic: 6ipoacuzie care se accentueaza cu varsta ! ,toree muco-
purulenta.
,toscopic: perforatia centala a membranei timpanice ! otoree.
#ratament: aspirare secretii ! instilatii cu antibiotice e/clus cele ototo/ice, !
dop de vata in ureche la spalatul parului, evita suflatul nasului cu presiune
sau a ambelor fose nazale deodata, Interzicerea imersiei capului in apa la
piscina((((((( ! daca otoreea dispare timp de un an se face
timpanoplastia'refacerea chirurgicala a timpanului).
2astoidita acuta
6 inflamatia supurativa mastoidei.
+ cea mai frecventa complicatie a otitelor.
Etiologie: afectiune bacteriana ce apare in cursul otitelor acute.
linic: Durere mastoidiana intense ! otoree abundenta ! mastoida tumefiata,
congestive, foarte sensibila care impinge pavilionul inainte ! in final apare o
fistula tegumentara retroauriculara.
,toscopia: otoree abundenta
"adiografia de mastoida: voalarea celulelor mastoide.
#ratament: c;irurgical+ mastoidectomie + indepartarea peretelui e/tern al
mastoidei si chiuretarea celulelor ! antibiotic general % tratamentul otitei.
Furunculul conductului auditiv e7tern
+ inflamatie necrotica a foliculului pilo-sebaceu de origine stafilococica
' germenele fiind insamantat prin leziuni de grata-).
linic:
$:
- otalgie puternica *-% zile accentuate la masticatie si la mobilizarea
pavilionului.
- 6ipoacuzie de transmisie daca obstrueaza tot conductul.
- 2a e/aminarea conductului se observa o proeminenta rosie, in
-umatatea e/terna a conductului, care va forma un dop de necroza+
burbionul+ la *-% zile cu eliminarea puroiului.
- Adenopatie retroauriculara
#ratament:
- local se aplica revulsive: alcool9 unguente cu antibiotice,
antibiotice oral in stadiul incipient si incizie chirurgicala cand e
colectat burbionul.
:erpesul
+ este o boala infectioasa determinate de virusul herpetic de tip $ care da
manifestari cutanate si bucale. si de tip *' 6erpes genital).
Infectia cu virus herpetic $ se realizeaza din prima copilarie si este
responsabila de ma-oritatea infectiilor herpetice.
"ezervorul de infectie este omul bolnav sau sanatos.
#ransmiterea se face prin contact direct: oral'sarut), mai rar prin
picaturi nazofaringiene.
.oarta de intrare este tegumentul sau mucoasele erodate:
orofaringiana.
1irusul herpetic determina ,dupa o infectie primara, o infectie latenta
cu sediul in ganglionii nervilor senzitivi, rezultata prin migrarea virusului la
acest nivel.
Din starea latenta virusul herpetic se poate reactiva in anumite
conditii: traumatisme, insolatie, frig, depresie, stress, boli febrile:gripa,
pneumonia9 toate acestea ducand la scaderea rezistentei organismului.
"ecidivele ulterioare sunt la acelasi nivel ca si infectia primara.
2ocalizarile infectiei cu 1irus herpetic $ sunt:
$>
- utanata cea mai frecventa localizare((((((:labial, peribucal si
nazolabial.
- =ucala: stomatita si Angina herpetica9
- ,culara: 3eratita herpetica, con-unctivita herpetica.
- erebrala: encefalita herpetica, menningita herpetic.
linic:
$.:erpesul labial& peribucal si nazolabial se prezinta initial arsura
si prurit la nivelul locului de aparitie a eruptieiK apare o pata eritematoasa
K pe acest fond apar vezicule grupate sub forma de buchet K care apoi se
sparg si raman cruste.
Durata bolii este de C zile daca nu a survenit suprainfectia.
2.:erpesul bucal
a. Stomatita herpetica:
linic: se caracterizeaza prin aparitia de vezicule in cavitatea bucala si
gingii care se ulcereaza repede si se suprainfecteaza . Asociaza frecvent
dureri puternice , hipersalivatie, miros fetid si adenopatie cervicala.
b. Angina herpetica
linic: pe mucoasa faringiana apar buchete de vezicule pe fond
congestiv, care se sparg rapid in timp si lasa mici ulceratii superficiale
dureroase.
Diagnostic : clinic si de laborator: secretie din vezicule ! cultura de
virus ! teste serologice' determinarea anticorpilor).
#ratament:
$. 6erpes cutanat: unguente si creme cu ac0clovir.
*. Stomatita si Angina herpetica: ac0clovir oral, badi-onari cu
glicerina bora/ata si anestezina, vitamine de grup =.
$C
5bstructia cu corpi straini
1.+orpi straini nazali:
- pot fi e/ogeni la copii: -ucarii, boabe de fasole etc si endogeni:
rinoliti la adult.
linic: obstructie nazala ! rinoree purulenta, fetida unilaterala.
Diagnostic: rinoscopie.
#ratament: e/tragerea corpului strain. Bu se impinge corpul strain
caci poate fi aspirat(((((((.
2.+orpi straini ai faringelui
+ corpi straini de natura alimentara: oase de peste sau pasare, -ucarii, ace
etc
linic: odinofagie ! senzatie de corp strain ! sialoree'hipersalivatie) !
regurgitare.
Diagnostic: evidentiaza corpul strain prin =ucofaringoscopie
#ratament: e/tractie cu pensa.
3.+orpi straini laringieni
+ pot fi : seminte de dovleac, oase de peste sau pasare, ace. Se agata de
mucoasa laringiana.
linic:
-<ispnee imediata prin spasmul laringian cu evolutie rapid letala sau
ameliorarea dispneei in *4 de minute pe fondul careia vor aparea spasme
repetate.
- <isfonie
- <isfagie cu odinofagie.
,ratament: o/igen, traheostomie la nevoie, calmarea durerii si tusei,
e/tractie corp strain cu laringoscopul.
(((((( 2a locul accidentului oricine poate efectua manevra 6eimlich+
apasarea brusca si puternica a epigastrului victimei cu scopul de crea o
hiperpresiune in plamini care va arunca corpul strain din laringe.
4. +orpi straini auriculari
6 originea lor poate fi e/ogena: catel de usturoi, insecte vii sau endogena:
dopul de cerumen
+linic: sunt bine tolerate pana cand apare hipoacuzia, deoarece au
devenit obstruanti.
<iagnostic: ,toscopia. Dopul de cerumen are culoare bruna-neagra.
,ratament: #palatura auriculara cu seringa mare $:4-*:4 ml'Gu0on)
prin -eturi orientate postero-superior pentru a nu produce perforatii
timpanice9 e/tractie prin aspiratie sau cu a-utorul unor pense speciale.
Daca dopul de cerumen este vechi si uscat , se recomanda inmuierea cu
ulei alimentar: doua-trei picaturi cu una-doua seri anterior spalaturii.
$D
,raumatisme:
1.,raumatismele nasului:
- frecvente prin pozitia nasului
Etiologie: accidente rutiere, accidente de munca, sporturi, agresiuni,
caderi accidentale etc.
.ot fi inchise' fara solutie de continuitate la nivelul tegumentului) sau
deschise' cu solutie de continuitate).
Forme:
a.lu/atii ale cartila-ului septal
b.fracture inchise sau deschise , cu sau fara deplasare ale piramidei
nazale.
c.6ematomul septal: bombare bilaterala a septului ! obstructia
foselor nazale.
linic: durere, soc, comotie cerebrala, epista/is, echimoze palpebrale,
deformare si deplasarea piramidei nazale, crepitee osoase, obstructie nazala,
rinoree cerebrospinala in traumatisme cu fractura de baza de craniu.
Diagnostic: clinic ! radiologic.
#ratament: antialgice, redresarea fracturilor nazale si contentie interna
'fi/are) cu mese cu antibiotic si e/terioara cu atele metalice9 evacuarea
hematomului septal si antibioterapie etc.
2.,raumatismele faringelui:
-pot fi mecanice: prin corpuri ascutite'perforatia valului palatin prin cadere
cu creionul in gura)9
- termice: lichide fierbinti.
-chimice: acizi, soda caustica.
linic: odinofagie ! disfagie ! saliva sanguinolenta.
#ratament:
- alimentatie parenterala sau lichida
- administrarea de antibiotice.
%.,raumatismele laringelui:
#raumatismele mecanice inchise: contuzii si fracture prin lovire directa
de: ghidon bicicleta, margine de banca etc sau deschise: plagi.
linic: durere puternica, disfonie dureroasa sau afonie, odinofagie, tuse
uscata, dureri la palpare, dispnee laringiana iar in plagi se adauga:
dispnee severa ! hemoragie.
#ratament: intubatie naso sau orotraheala, antibioterapie, hemostaza si
tratamentul chirurgical al plagii, profila/ia tetanica.
4.,raumatismele urec;ii:
- traumatismele pavilionului prin smulgeri, taieri, muscaturi care necesita
repararea chirurgicala ! antibioterapie.
$E
- othematomul' colectie sanguinolenta dintre cartila- si pericondru aparut
in urma unor lovituri care se trateaza prin punctie evacuatorie !
pansament compresiv ! antibiotic.
- traumatisme ale conductului auditiv e/tern: prin grata- cu scobitori,
prin arsuri chimice accidentale: pansamente dezinfectante, antibioterapie.
- ruptura menbranei timpanice prin intepare, lovituri peste ureche. linic:
durere vie ! hipoacuzie rapida ! otoragie. ,toscopie: otoragie !
perforatie timpan. #ratament: izolare conduct cu mesa de tifon sterile !
antibiotice oral ! timpanoplastie.
- hemotimpanul + colectarea sangelui in casa timpanului , ce apare in
urma unor traumatisme sau un epista/is tamponat iar sangele intra prin
trompa lui Eustachio.#ratament rezolvare spontana ! antibiotic.
- #rauma Sonora+ suferinta a urechii interne provocata de zgomot foarte
intens in mediu militar, razboi, mine, razboaie de tesut etc. linic
hipoacuzia neurosenzoriala'afectarea nervului acustic) brusc instalata si
ireversibila. #rauma Sonora este progresiva daca se continua e/punerea
la zgomot. .rofila/ia prin selectia atenta la anga-are si e/cluderea celor
cu hipoacuzie, control audiometric periodic a celor e/pusi la zgomot,
diminuarea sau eliminarea zgomotului la locul de munca , purtarea de
antifoane etc.
- Fractura de baza de craniu: care iradiaza spre urechea:
a. e/terna: apare otoragia, otalgie,otoree cerebrospinala, paralizie faciala.
b. la urechea medie: hemotimpan, fracturi etc
c. la urechea interna: fracturi labirintice insotite de hipoacuzie, verti-,
nistagmus etc.
,umori
1. ,umori ale foselor nazale:
a. benigne: polipul sangerand al septului, hemangioame,
papiloame etc
b. maligne: bazaliomul, melanomul, carcinomul. Simptomatologia
comuna este: obstructia nazala progresiva ! rinoree purulenta
sau sanguinolenta ! epista/isuri ! deformari nazale !
adenopatie laterocervicala.
2. ,umori ale faringelui:
a. benigne: papiloame de etiologie virala, hemangioame,.
b.Haligne:
- ale rinofaringelui: epitelioame ce apar dupa &4 de ani, debut
tardiv cu rinoree muco-pio L sanguinolenta cronica, obstructie
nazala, epista/is, otite catarale repetate, adenopatie
*4
laterocervicala, paralizie de nerv mandibular etc. Diagnostic:
rinoscopia posterioara, tomografia computerizata, biopsie etc.
#ratament: "adioterapie ! chimioterapie ! e/tirpare
chirurgicala.
- ale amigdalei palatine: frecvent carcinoame. linic: debut
insidios cu odinofagie, halena fetida, sangerari, adenopatie
submandibulara. 2a bucofaringoscopie apar ulceratii pe o
amigdala mare, unilateral, cu e/tinderea ulterioara la : val,
peretele faringian. Diagnostic: clinic, biopsie si #. #ratament :
"adioterapie ! chimioterapie ! e/tirparea chirurgicala tumora
si adenopatie. 1indecare in &4M din cazuri.
3. ,umorile laringiene:
a. benigne:
@ polipul laringian ce apare la persoane care tipa 9 clinic
manifest prin disfonie permanenta9 laringoscopic tumora rosie,
pediculata, de marimea unui bob de piper pe marginea libera a
corzilor vocale. #ratament: e/tirpare si biopsie. "ar se
malignizeaza.
= papilomul+ masa muriforma pe o coarda vocala. Este o stare
precanceroasa. #ratament: e/tirpare ! biopsie.
b. 2aligne: +arcinomul laringian
Etiologie: fumat, alcool, se/ masculine peste &4 de ani.
linic disfonie cronica, progresiva, dispnee progresiva,
odinofagia, disfagie, tuse seaca, adenopatie laterocervicala,
sialoreea'hipersalivatia), halena fetida, si in final pacientul
moare prin asfi/ie sau hemoragie dupa traheostomie.
Diagnostic: linic! 2aringoscopic ! #omografic ! =iopsie.
#ratament: chirurgical 'laringectomie partiale+ e/tirparea unor
parti din laringe)! radioterapie ! chimioterapie.
4. ,umorile urec;ii :
-8azaliomul pavilionului urechii: tratament chirurgical.
-.eurinomul acustic este o tumora benigna a nervului
acustico-vestibular dar care are o evolutie maligna .
linic: hipoacuzie neuro-senzoriala unilaterala lent
progresiva ! tulburari de echilibru, ulterior comprima si alti
nervi: anestezia fetei, paralizie faciala, ulterior hipertensiune
intracraniana si deces prin compresie bulbara.
Diagnostic: #omografie cu substanta de contrast sau
"HB. ((((( ,ricand este hipoacuzie neurosenzoriala unilaterala
indicam #. #ratament: chirurgical de e/tirpare.
*$
#tomatitele
Stomatitele sunt inflama5ii ale cavit75ii bucale, care intereseaz7 mucoasa
-ugal7, gingival7 ;i v7lul palatin.
el mai frecvent stomatitele sunt produse de germenii din flora normal7
a cavit75ii bucale, sunt comensali si devin patogeni cand scade apararea gazdei.
.ot fi determinate de microbi 'microbiene), virusuri 'virotice), parazi5i
'parazitare) sau ciuperci 'micotice).
.este D4M din flor7 bucala este reprezentat7 de bacterii din genurile :
Streptococcus, .eptostreptococcus,, 2actobacillus, or0nebacterium,
Actinom0ces.
Stomatitele <mbrac7 diverse forme clinice :
@ Gingivita reprezint7 inflama5ia acut7 sau cronic7 a gingiei, ini5iat7 printr-o
irita5ie local7 urmat7 de invazia microbian7: mai ales bacili gram negativi
anaerobi din genul =acteroides. Gingivita ulcero-necrozant7 acut7 este
produs7 de o asocia5ie fuzospirilar7.
Stomatita herpetic7 este frecvent7 la copiii mici ;i este produs7 de virusul
6erpes simple/ de tip $.
Stomatita cu andida albicans depozite albe cremoase detasabile 9 apare
dup7 tratamente antibiotice prelungite.
Stomatitele ulcero-necrotice ;i gangrenoase apar la pacien5iiimuno deprima-
5i. Ele sunt produse de asocia5ii de bacterii aerobe ;i anaerobe : stafilococi,
streptococi, clostridium, asocia5ie fuzospirilar7.
Stomatita ulcero-aftoas7 este frecvent recurent7, <nso5e;te infec5iile dentare
cronice ;i se datoreaz7 unui mecanism autoimun, deoarece s-au g7sit 2#
sensibilizate ;i anticorpi diri-a5i contra unor antigene din mucoasa bucal7.
linic:eritemul intregii mucoase bucale, hipersalivatie, halena uratmirositoare,
hiperestezia mucoasei bucale, odinofagie, ulceratiidureroase,depozitealbicioa-
se in candida etc.
Diagnostic: clinic ! analiza bacteriologica si micologica a depozitelor.
#ratament .
- Nngri-irea regulat7 a din5ilor, cl7tirea gurii cu ceaiuri dup7 fiecare
mas7. Evitarea alcoolului, tutunului, condimentelor ;i un regim
alimentar se impune.
- #ratament <n func5ie de agentul patogen depistat <n urma analizelor
de laborator.
**

S-ar putea să vă placă și