PERSONALITATEA ELEVULUI

1. Preocupari pentru cunoasterea etapelor de dezvoltare a

personalitatii
Filosofii din Antichitate au manifestat un interes deosebit pentru cunoasterea
personalitatii umane !!"unoaste#te pe tine insuti$! !!Vorbeste ca sa te cunosc$! spunea
SO"RATE Facand o prima periodi%are a &arstelor! PLATON recomanda ca in educatie sa se tina
seama de particularitatile indi&iduale ale copiilor
ARISTOTEL a sesi%at ca! copilul trece prin mai multe perioade de &arsta care au trasaturi
specifice Ocupandu#se de periodi%area &arstelor dupa criteriul !!mersului firii$! Aristotel a
elaborat conceptul conform caruia educatia trebuie sa tina seama de principiul conformitatii ei
cu natura, prin care intelegea natura psihica a copilului.
Peda'o'ii secolelor (VII # (I( au de%&oltat! sub aspect teoretic! si au demonstrat
practic! ca reusita educatiei este conditionata de cunoasterea si luarea in considerare a
particularitatilor individuale a elevilor.
Insistand asupra necesitatii cunoasterii copilului! IA "O)ENIUS! atra'ea atentia asupra
faptului ca !!multe daruri naturale$ ale acestuia se prapadesc! multe inclinatii se atrofia%a! nefiind
cunoscute si folosite de educatori
"ercetarile actuale considera copilul nu numai ca obiect! dar si ca subiect al educatiei!
ele&ul ca a'ent principal al acti&itatii instructi& # educati&e! cunoasterea personalitatii lui fiind
necesara
Luarea in considerare a particularitatilor de &arsta si indi&iduale are asta%i bo'ate si
solide temeiuri psihopeda'o'ice! facand saltul la ni&elul preocuparii pentru tratarea diferentiata
a elevilor, la individualizarea activitatii instructiv - educative.
2. Importanta studierii si cunoasterii personalitatii elevului
"u pri&ire la importanta studierii si cunoasterii personalitatii copilului! peda'o'ii au
emis aprecieri fa&orabile !!Problema cunoasterii copilului este o ade&arata re&olutie
coperniciana in peda'o'ie$! spunea Eduard "leparede !!"unoasterea copilului este cheia de bolta
a peda'o'iei$! arata Iosif *abrea In sustinerea acestei cerinte psihopeda'o'ice! cu caracter le'ic!
se pot aduce multiple si solide ar'umente le'ate de idealul educatiei! de obiecti&ele instructiei
reali%ate in institutiile scolare! de principiile educatiei permanente pri&ind prospectarea
personalitatii umane sa
Pre%entam cate&a dintre aceste argumente:
a. Necesitatile curente ale acti&itatii instructi& # educati&e impun cerinta de a cunoaste cat
mai bine personalitatea fiintei umane pe care o prelucram! copilul trebuie cunoscut pentru a
dirija, cu cat mai multe sanse de succes, dezvoltarea personalitatii lui.
)odelarea fiintei umane in conformitate cu scopurile propuse nu se poate reali%a decat pe ba%a
cunoasterii echipamentului biopsihic al copilului! prin stimularea potentelor sale interne si prin
diri+area de%&oltarii acestuia in ritmuri proprii ,!!educatia pe masura$! !!scoala pe masura$-
)etodolo'ia didactica moderna se ba%ea%a pe racordarea acti&itatii instructi& # educati&e
la ne&oile si potentele copiilor! pe consolidarea particularitatilor de &arsta si indi&iduale a
ele&ilor ca indicator orientati& prioritar
b. Datorita caracterului prospectiv al educatiei! studierea si cunoasterea personalitatii
ele&ilor au si o nuanta sociala
Institutiile scolare si de educatie pre'atesc asta%i omul de maine Proiectia personalitatii
acestuia se incepe din fra'eda copilarie Primele ni&eluri ale in&atamantului ,prescolar! primar- ii
deschid copilului portile spre cultura si il a+uta pe educator sa descifre%e directiile de%&oltarii
personalitatii acestuia
"unoasterea potentelor indi&iduale ale ele&ului! a inclinatiilor si aspiratiilor lui a+uta la
orientarea fiecaruia catre tipul si profilul de scoala cel mai potri&it! la indrumarea catre profesia
in care se &a putea reali%a optimal
c. Studierea si cunoasterea personalitatii celor care intra sub incidenta educatiei se impune
si pentru depistarea cat mai timpurie a copiilor dotati si supradotati si pentru dirijarea educarii
si instruirii lor.
Ne&oia acuta de oameni cu aptitudini deosebite! de creatori si in&entatori! 'enerata de
de%&oltarea rapida a stiintei si tehnicii! a economiei si culturii nu permite irosirea! si nici chiar
intar%ierea formarii capacitatilor creatoare ale unor specialisti de marca In ultimele decenii!
cercetarile pri&ind depistarea copiilor dotati si culti&area aptitudinilor creatoare s#au intensificat
In lume! se constata o ade&arata cursa pentru crearea conditiilor optime de crestere a inteli'entei!
a indi&i%ilor cu aptitudini deosebite! a talentelor
Problema studierii si cunoasterii personalitatii copilului trebuie pusa asta%i in termeni noi!
mult mai lar'i! mai bo'ati si mai di&ersi! pentru a depasi incadrarea trasaturilor personalitatii in
tipare preconcepute "opilul de asta%i nu mai incape in caracteri%arile mostenite din secolul
trecut pana la +umatatea secolului nostru A aparut chiar si o e&olutie nati&a "opiii de asta%i isi
consuma fa%a incipienta a de%&oltarii in &iata intrauterina Aceasta face ca ei sa ia startul de la un
ni&el mai ridicat decat este considerat de obicei
In al doilea rand! ni&elul de cultura si ci&ili%atie cu care ia contact noul nascut! din
primele clipe ale &ietii! este indiscutabil mult mai ele&at decat cel al copilului nascut cu cate&a
decenii mai de&reme Aceasta face ca el sa acumule%e de timpuriu o informatie mai bo'ata! sa
inceapa sa 'andeasca mai de&reme! sa adopte comportamente sociale dupa modelele oferite etc
In al treilea rand! ni&elul economic si cultural al familiei! na%uintele si aspiratiei acesteia
ofera copilului posibilitati de parcur'ere! intr#un ritm mai accelerat! a etapelor de%&oltarii sale
Ar'umentele pri&ind importanta cunoasterii personalitatii copilului conduc la conclu%ia
ca una din competentele prioritare ale oricarui educator! indiferent de ni&elul &arstei subiectilor
carora li se adresea%a! este capacitatea de a studia si cunoaste personalitatile pe care le formea%a
3. Conceptul de personalitate
Termenii de persoana si personalitate sunt atat de utili%ati in limba+ul cotidian! incat
fiecare are sentimentul intrebuintarii lor corecte in cele mai di&erse situatii In schimb! utili%area
lor ca termeni ai stiintei psiholo'ice pune atatea probleme incat! am putea spune ca istoria
psiholo'iei se confunda ,intre anumite limite- cu istoria raspunsurilor la intrebarea !!"e este
personalitatea.$ Raspunsurile au fost! uneori! atat de diferite incat ne putem! pe drept cu&ant!
intreba daca toti autorii respecti&i &orbeau despre acelasi lucru Se impune mai intai sa deosebim
persoana de personalitate Termenul de persoana desemnea%a indi&idul uman concret
Personalitatea! dimpotri&a! este o constructie teoretica elaborata de psiholo'ie in scopul
intele'erii si e/plicarii # la ni&elul teoriei specifice # modalitatii de fiintare si functionare ce
caracteri%ea%a or'anismul psihofi%iolo'ic pe care il numim persoana umana
Aceasta prima preci%are ne permite sa diferentiem intre conotatia stiintifica a termenului
personalitate # cate'orie! constructie teoretica # si sensul comun al acestuia! ca insusire sau
calitate pe care cine&a o poate a&ea sau nu
Prin urmare! personalitatea nu este o simpla suma de trasaturi! ci o structura or'ani%ata
ierarhic Notiunea de factor a fost introdusa in psiholo'ie o data cu utili%area! in prelucrarea
performantelor comportamentale! a anali%ei factoriale Aplicand aceasta metoda unor
performante e/primate numeric ,re%ultate la teste! note etc-! se poate a+un'e la obtinerea unor
factori specifici! de 'rup sau comuni
0e e/emplu! daca notele obtinute de ele&i la matematica se corelea%a semnificati& cu cele
de la fi%ica! spunem ca aceste performante sunt e/plicate prin e/istenta unui factor comun! in
ca%ul nostru! un mod de rationament tipic In ba%a acestei constatari! putem anticipa ca un ele&
bun la matematica &a a&ea note bune si la fi%ica In &arful piramidei factorilor sa afla factorul
'eneral ,'- identificat de multi autori cu inteli'enta
Pentru a orienta studiul personalitatii ele&ului! cunoasterea si aprecierea corecta a
acestuia din perspecti&a procesului instructi& # educati&! pre%entam acum cele mai importante
trasaturi si calitati formale! dinamico # ener'etice ,temperamentul-! de continut! socio # morale si
a/iolo'ice ,caracterul- si aspecte instrumentale! performantiale ale personalitatii ,aptitudinile-
"um arata cele patru tipuri clasice de temperament.
a- Colericul este o persoana emoti&a! irascibila! oscilea%a intre entu%iasm si deceptie! cu
tendinta de e/a'erare in tot ceea ce face1 foarte e/presi&a! usor !!de citit$! 'andurile si emotiile i
se succed cu repe%iciune
b- Sangvinicul se caracteri%ea%a prin ritmicitate si echilibru Persoanele cu acest
temperament au in 'eneral o buna dispo%itie! se adaptea%a usor si economic Uneori marea lor
mobilitate se apropie de nestatornicie! periclitand persistenta in actiuni si relatii
c- Flegmaticul este o persoana imperturbabila! ine/presi&a si lenta! calma Putin
comunicati&a! 'reu adaptabila! poate obtine performante deosebite in muncile de lun'a durata
d- Melancolicul este la fel de lent si ine/presi& ca si fle'maticul! dar ii lipseste forta si
&i'oarea acestuia1 emoti& si sensibil! are o &iata interioara a'itata datorita unor e/a'erate
e/i'ente fata de sine si unei increderi reduse in fortele proprii
0etaliat! tipurile de temperament ar putea fi descrise astfel2
Tipul coleric "olericul este un om &ioi! imperios! ine'al! impulsi&! nestapanit! capabil de
initiati&e de mare cute%anta care solicita o forta impresionanta! dar cu tendinta spre surescitare!
epui%are a+un'and pana la incapacitatea de actiune Pentru ca dispun de multa ener'ie ner&oasa!
colericii actionea%a puternic! neeconomic! facand mare risipa de ener'ie Efectuea%a acti&itatile
in asalt! intr#un inter&al minim de timp1 drept urmare apare periodic remisiunea! ne&oia
imperioasa de intrerupere a actiunii! de odihna prelun'ita In plan motric! colericul se
caracteri%ea%a printr#un permanent neastampar! caracter nere'ulat! abrupt al miscarilor
"olericii sunt oameni mereu nelinistiti! a'itati! alarmanti! nerabdatori! combati&i!
impulsi&i! a'resi&i Predominand procesul e/citator! in 'andirea colericului se constata o nota de
impetuo%itate Vorbirea este e/plo%i&a! rapida! ine'ala cu intonatii oscilante si cursi&itate
adeseori intrerupta In sfera &ietii afecti&e! caracteri%andu#se printr#o intensa reacti&itate
emotionala! printr#o desfasurare furtunoasa a sentimentelor! colericii sunt inclinati spre e/plo%ii
afecti&e$1 ei oscilea%a intre entu%iasm! incredere necritica in fortele proprii! temeritate iesita din
comun si de%nade+de! neincredere in sine! teama
Volumul atentiei colericului este mi+lociu! concentrarea atentiei e puternica si stabila dar
distributia si comutarea ei e mai 'reoaie "olericii actionea%a usor si eficient numai sub impulsul
unor scopuri de semnificatie ma+ora! fiind 'reu adaptabili actiunilor ce reclama uniformitate!
re%ol&ari de detaliu In relatiile cu oamenii! colericii sunt ine'ali 0esi nu prea au deprinderea de
a se subordona! ei au o e&identa &ocatie pentru actiune! sunt buni si ener'ici or'ani%atori si
conducatori de colecti&itati umane
Temperamentul sangvin 0ominanta san'&inicului este &ioiciunea! &eselia! buna
dispo%itie Este un usor adaptabil la orice impre+urari! calm! rabdator! stapan pe sine!
comunicati& San'&inicul trece cu usurinta de la o acti&itate la alta )anifesta o acti&itate
ritmica! echilibrata in miscari si in &orbire! o reacti&itate emotionala! o pronuntata mobilitate a
&ietii afecti&e Lea'a usor prietenii! dar tot usor se si desparte de oameni! ceea ce nu intotdeauna
este con&enabil sub aspect moral Volumul atentiei este mare! distributia si comutarea acesteia se
reali%ea%a usor! concentrarea ei este insa mai dificila
In sfera acti&itatii intelectuale! san'&inicul se caracteri%ea%a prin rapiditate! prin
capacitatea de a 'asii solutii optime la situatii schimbatoare! prin interes deosebit pentru tot ceea
ce este nou1 simte continuu ne&oia de a depasi situatiile obisnuite! de a &aria ambianta # aceeasi
situatie il plictiseste repede # manifesta tendinta de a modifica continuu modul de acti&itate! ceea
ce il face deosebit de acti&1 aceasta particularitate il impin'e insa! uneori! spre superficialitate1 isi
insuseste repede limba+ul! are un &ocabular bo'at! &orbirea este puternica! rapida! clara!
cur'atoare! echilibrata! cu accente si intonatii corecte! insotita fiind de o mimica si pantomimica
e/cesi&a
Temperamentul flegmatic Indi&i%ii apartinand acestui temperament ofera un tablou
relati& sarac in manifestari e/terioare Fle'maticul este prin e/celenta o fire linistita! neobisnuit
de calma !!imperturbabila$! lenta1 se adaptea%a 'reu la situatii noi! trece 'reu de la o acti&itate la
alte Are un ritm lent de lucru! are ne&oie de multe repetitii ale materialului pentru a#l intele'e si
memora
In comparatie cu colericul si san'&inicul cheltuieste mai multa ener'ie pentru aceeasi
actiune Se an'a+ea%a cu mai mare 'reutate in acti&itate! in schimb este foarte meticulos!
perse&erent si poate obtine performante e/ceptionale In acti&itate si in conduita este disciplinat
si ordonat Reacti&itatea emotionala este moderata! desfasurarea emotiilor este lenta!
sentimentele sunt insa foarte stabile In acest sens! lea'a 'reu prietenii dar! odata inche'ate!
acestea de&in foarte statornice Starea afecti&a este lipsita de e/teriori%ari pronuntate! prin lipsa
de a'itatie motrica si dinamism in miscari Vorbirea este lenta! e'ala! corecta! fara emotii &iu
e/primate! fara 'esticulatii si mimica Volumul atentiei este redus! concentrarea se reali%ea%a
'reu dar ramane durabila Fle'maticii sunt oameni cumpatati! cu simtul masurii! realisti! practici!
isi e&aluea%a corect propriile forte! pun mai mare temei pe fapte decat pe &orbe
Temperamentul melancolic Indi&idul apartinand temperamentului melancolic! fiind
putin re%istent ner&os! pre%inta! in 'enere! o sca%uta re%istenta la efort! mai ales la eforturile
intelectuale! sca%uta capacitate de concentrare! redusa mobili%are ener'etica! intampina
dificultati in lupta cu obstacole! e inclinat spre interiori%are! re&erie! sentimentalism! este timid!
cam fricos! cu o sca%uta capacitate de a infrunta prime+diile! inchis in sine Are ne&oie de multe
repetitii pentru intele'erea si fi/area materialului de in&atat Viata afecti&a este saraca! mimica
ine/presi&a Vocabularul este sarac! debitul &erbal sca%ut! &ocea monotona! ine/presi&a!
propo%itiile sunt scurte si o constructie 'ramaticala simpla Volumul atentiei este redus!
capacitatea de concentrare! distributie si comutare a atentiei este sca%uta In ca% de
suprasolicitare! in &irtutea rapidei epui%ari a re%istentei lor ner&oase! melancolicii sunt stapaniti
de neincredere in fortele proprii! indoiala! teama1 in conditii neprime+dioase de lucru! actionea%a
insa normal! do&edesc rabdare! constiincio%itate! spirit de anali%a minutioasa! fiind capabili de
reali%ari remarcabile
Anali%a psiholo'ica a temperamentelor e&identia%a bi&alenta trasaturilor acestora1 nici un
temperament nu poate fi considerat pri&ile'iat pentru ca! din punct de &edere al adaptarii la
cerintele &ietii! fiecare are! in felul sau! atat manifestari a&anta+oase cat si de%a&anta+oase
)odalitatile de manifestare ale celor doi poli depind efecti& de celelalte trasaturi ale
personalitatii2 moti&atie! interese! aptitudini! caracter! de starea interna sau de anumite
particularitati ale impre+urarilor in care se 'aseste omul
Pe de alta parte! nu putem &orbi de temperamente bune sau rele In functie de conte/t! o
manifestare temperamentala poate fi buna sau rea Nu e/ista temperamente bune Nu putem
spune despre un indi&id ca are un temperament san'&inic Vorbim de un temperament dominant
si de temperamente secundare O persoana poate a&ea un temperament dominant coleric si
trasaturi ale altor doua temperamente! de e/emplu! melancolic si fle'matic "orectia
temperamentului in timp! desi este foarte limitata! poate fi acceptata! ea &i%and corelatia
temperamentului dominant cu cea a temperamentelor secundare
. Caracterul
"u&antul caracter &ine de la 'recescul haractir care inseamna2 amprenta! semn 'ra&at!
distincti&! e/terior propriu unei persoane! trasatura particulara a fetei unei persoane! al unui
popor! efi'ia unei monede! fi'ura 'ra&ata in lemn! piatra! metal Notiunea de caracter este una
dintre cele mai contro&ersate! definitia ei imbracand cele mai di&erse forme 0e e/emplu! pentru
unii e sinonim cu &irtutea! omul de caracter fiind cinstit! drept! constiincios! altruist! dar aceste
&irtuti nu trebuie intelese in sine si pentru sine! ci ca mobiluri interioare in &ederea atin'erii
scopurilor propuse Pentru altii! caracterul e determinat de simtire si actiune! ca atare! de
afecti&itate si &ointa sau !!forma particulara a acti&itatii mentale$! fiind determinat de intelect
Sensurile date notiunii de caracter pot fi reduse la trei2
a- In sens de ,,caracteristic" # acest sens! continut in chiar etimolo'ia cu&antului 'rec
!!haractir$ se refera la !!mono'rafia$ indi&idului! la anumite particularitati! la stilul de &iata al
unei persoane "u&antul de&ine astfel sinonim cu !!particularitate$! !!caracteristica$! iar
caracterele unui metal! ale unor masini sau a're'ate! ale unei substante chimice etc1 in arta2
caracterele unui tablou! ale unei sculpturi1 in literatura1 particularitatile fundamentale ale unei
persoane! caracterul unui persona+ etc Trebuie rele&at insa faptul ca sensul de !!caracteristic$ se
refera la ceea ce este esential! la ceea ce contribuie la structurarea precisa a unui obiect! a unei
persoane! a unui concept
b- In sens etic # pri&it din acest punct de &edere! caracterul este in&estit cu &aloare A a&ea
caracter! in sens moral! inseamna a poseda spirit de dreptate! fermitate! a fi ener'ic! hotarat!
perse&erent! e'al cu sine insusi in conduita sa! a da do&ada de solidaritate! independenta in
conduita! principialitate! deplina responsabilitate in ceea ce faci! sinceritate si corectitudine in
ceea ce 'andesti si infaptuiesti
0impotri&a! se poate afirma ca nu are caracter cel care este lipsit de con&in'eri proprii!
inconstant in conduita! indecis! slab! incalca cu usurinta normele morale ale societatii in care
traieste! urmarindu#si cu tenacitate scopurile sale strict e'oiste! in orice impre+urare In acest
sens! caracterului i se atribuie calificati&ele de bun sau rau! bine format sau rau format! moral sau
imoral! dupa principiile morale directoare pe care le urmea%a un indi&id
"aracterul apare ca e/presie a &ointei! deoarece prin &ointa sustinuta se inlatura defectele
si &iciile! inconsec&enta in comportament! iresponsabilitatea! incorectitudinea etc Oamenii cu
caracter ferm impun admiratie! respect! si ne straduim sa#i imitam Oamenii de mare 'eniu
operea%a asupra societatii cu a+utorul inteli'entei lor1 oamenii de caracter dimpotri&a! cu a+utorul
constiintei! unii sunt obiect de admiratie altii de admiratie si imitatie Ideal ar fi! desi'ur ca
oamenii cu inteli'enta superioara sa nu fie lipsiti de caracter! deoarece pro'resul social al
umanitatii este infaptuit de aceste doua mari forte2 inteli'enta si caracterul
c- In sens psihologic # caracterul inseamna particularitatea specifica prin care o persoana se
deosebeste de alta! semn caracteristic al unei indi&idualitati! care ii determina modul de
manifestare sau conduita! stilul de reactie fata de e&enimentele traite
Omul nu dispune insa numai de o sin'ura particularitate! ci de mai multe si destul de
&ariate! mai putin importante sau mai importante! nesemnificati&e sau definitorii 0espre care
particularitati este &orba. E&ident ca despre cele esentiale! permanente! deoarece numai acestea
isi pun amprenta pe faptele sale! pe conduita sa Aceste particularitati esentiale nu stau insa
i%olate! fiindca &iata psihica nu se pre%inta ca un tablou de insusiri +u/tapuse! ase%ate unele lan'a
altele in neoranduiala! ci sub forma unui tot or'anic bine structurat! in care partile constituti&e
sunt in interactiune! in stranse raporturi reciproce
"aracterul nu e o suma de insusiri care nu au nici o le'atura unele cu altele! ci o sinte%a! o
inche'are armonioasa de insusiri! o structura bine definita! este cea mai profunda forma
sintetica a personalitatii in care aceste insusiri sunt in permanenta interactiune Toate faptele
psihice sunt intr#o continua interactiune si interdependenta! fapt &alabil si pentru trasaturile de
caracter! precum si pentru celelalte insusiri ale personalitatii
!. Modificarea comportamentului prin sistemul de
recompense si pedepse
3a%a teoretica a modificarii comportamentului prin sistemul de recompense si pedepse o
constituie mecanismul conditionarii operante studiat de unii repre%entanti de seama ai Scolii
comportamentiste ,Thorndi4e! Tolman! *uthrie- Intr#o serie de e/perimente ei au descoperit ca!
daca un anume comportament este in mod consec&ent urmat de recompensa! comportamentul are
o mai mare probabilitate sa se produca din nou
Acest fenomen incepe sa fie cunoscut ca !!le'e a efectului$! care afirma ca acele
comportamente care sunt urmate de consecinte po%iti&e &or a&ea tendinta de a fi repetate! iar
comportamentele urmate de consecinte ne'ati&e se &or manifesta cu o frec&enta mai mica
S4inner a e/tins acest principiu! definind intarirea nu doar prin faptul ca ea poate fi
recompensati&a ori a&ersi&a! ci in termenii efectului pe care acesta il are asupra
comportamentului indi&idului Astfel! in conditionarea operanta! daca un comportament este
urmat de un anume e&eniment#efect si comportamentul se manifesta cu o frec&enta mai mare!
atunci spunem ca respecti&ul comportament este intarit Intarirea po%iti&a descrie situatia in care
comportamentul ,de e/emplu! punctualitatea- se manifesta cu frec&enta mai mare pentru ca este
urmat de consecinte po%iti&e ,de e/emplu # lauda- Intarirea ne'ati&a descrie situatia in care
frec&enta unui comportament creste din cau%a ca el este urmat de omisiunea unui e&eniment
a&ersi& anticipat ,de e/emplu! an/ietatea! acu%ele si reprosurile cui&a- Astfel termenul de
intarire se refera totdeauna la situatiile in care comportamentul creste in frec&enta sau intensitate
Alte doua tipuri de consecinte sunt asociate cu descresterea frec&entei comportamentului
Pedeapsa descrie situatia in care comportamentul descreste in frec&enta pentru ca este urmat de
omisiunea unei recompense asteptate ,de e/emplu! nu &a fi laudat! premiat-
"ercetarile ulterioare efectuate de O5 )o6rer au e&identiat nu numai rolul pedepselor
si recompenselor in modificarea comportamentului! ci si importanta deosebita a momentului in
care acestea sunt furni%ate 0e e/emplu! daca un indi&id se an'a+ea%a intr#un comportament
inadec&at ,ne&rotic sau inde%irabil social- ce conduce la o recompensa imediata mica dar la o
pedeapsa ulterioara mare! rasplata! desi mica! poate fi suficienta pentru mentinerea
comportamentului respecti& "u alte cu&inte! comportamentul cel mai apropiat in timp de
recompensa este in&atat cel mai bine "a alternati&a! o pedeapsa imediata mica poate duce la
abandonarea unui anumit 'en de comportament! chiar daca aceasta ar conduce pe termen mai
lun' la o recompensa considerabila
Aceste principii! impreuna cu cele re%ultate din paradi'ma conditionarii clasice! de tip
pa&lo&ian! fundamentea%a in e'ala masura tehnici psihoterapeutice si demersuri educati&e
0intr#o perspecti&a psihopeda'o'ica! principiile anterior e/puse ,discutate de multe ori
prin prisma moti&atiei in&atarii- conduc la o serie de consideratii2
7"unoasterea re%ultatelor 0aca re%ultatele intermediare sunt comunicate ele&ilor!
acestea se constituie in factori recompensati&i ce fi/ea%a conduita de succes
8Fi/area obiecti&elor A&and in &edere ideea lui O5 )o6rer pri&ind importanta
momentului furni%arii recompensei! este deosebit de utila fi/area unor obiecti&e intermediare
clare si precise in &ederea atin'erii unui obiecti& final indepartat in timp E&aluarile intermediare
prin raportarea la aceste obiecti&e &or intarii corespun%ator comportamentul ele&ilor1 pentru
ele&ii mici se pot stabili obiecti&e mai apropiate decat pentru cei mai mari
9Utilitatea recompenselor si pedepselor Prin internali%are! recompensa conduce la ceea
ce se numeste moti&atie po%iti&a! iar pedeapsa! la moti&atie ne'ati&a 0e asemenea! recompensa
e/terna este asociata moti&atiei e/trinsece! iar cea interna moti&atiei intrinsece Recompensa si
pedeapsa moti&ea%a ele&ii diferentiat! cercetarile psiholo'ice! ca si practica peda'o'ica
confirmand eficienta sporita a recompensei
Retinem! in final! ca recompensa si pedeapsa pot fi aplicate in maniere diferite si in 'rade di&erse
si ca! doar in masura in care placerea studiului! satisfacerea curio%itatii! sentimentul datoriei
implinite se &or transforma in autointariri eficiente ,recompense interne- ale comportamentului
&alori%at peda'o'ic si social! putem spune ca educatia a condus ele&ul pe drumul autoimplinirii
sale
". #ptitudinile
In &orbirea curenta! un profesor spune despre un copil ca pre%inta aptitudini pentru un
anumit domeniu ,matematica! desen! mu%ica- atunci cand acesta reali%ea%a performante ridicate
in acest domeniu! de e/emplu! daca obtine note forte bune sau premii la diferite concursuri La
un ni&el foarte 'eneral! s#ar parea deci ca aptitudinile se refera la reusita intr#un anumit domeniu
de acti&itate Tot in &orbirea curenta se utili%ea%a e/primarea2 !!Ele&ul ( are aptitudini pentru
literatura! in timp ce ele&ul : nu are$ Astfel de fra%e curente ascund insa unele deficiente pe care
&om incerca sa le clarificam
)ulta &reme s#a pus intrebarea2 care este fundamentul aptitudinilor. Aptitudinile sunt ele
oare innascute sau sunt dobandite. "a de obicei in astfel de situatii! ade&arul se afla unde&a la
mi+loc Fara indoiala ca e/ista o componenta innascuta a aptitudinilor! desi mai putin e&identa
decat in ca%ul temperamentului 0e asemeni! este posibil ca influentele de mediu sa aiba
consecinte pri&ind cristali%area aptitudinilor in forma in care se pre%inta acestea la copilul scolar
"lasificarea aptitudinilor se face de obicei in2
1. #ptitudini simple ,care fa&ori%ea%a reali%area a numeroase acti&itati-! la randul lor
impartite in2
aptitudini 'enerale ,pre%ente aproape in toate domeniile-1
aptitudini de 'rup ,care permit reali%area cu succes a unui 'rup de acti&itati-1
aptitudini specifice ,caracteristice unui domeniu restrans de acti&itate # de
e/emplu # !!au%ul absolut$- E/istenta acestora este destul de contestata de aceea nu ne &om opri
asupra lor
2. #ptitudini comple$e # sunt acele aptitudini care permit reali%area unei acti&itati mai
ample! de tip profesional ,aptitudine tehnica! aptitudine mu%icala-
E/ista unele suprapuneri in aceasta clasificare Astfel! o aptitudine comple/a! cum ar fi
aptitudinea matematica! poate cristali%a mai multe aptitudini simple! cum ar fi in ca%ul nostru
aptitudinea numerica si inteli'enta ca aptitudine 'enerala 0e asemeni! aceeasi aptitudine de 'rup
poate fi implicata in constituirea mai multor aptitudini comple/e ,capacitatea de repre%entare
spatiala poate inter&enii in aptitudinea pentru arhitectura! pentru mecanica sau chiar pentru
anatomie- 0iferenta ar consta mai curand in perspecti&a in care sunt 'rupate aptitudinile 0in
perspecti&a psiholo'ului! care se 'hidea%a dupa structura functiilor psihice! se distin' aptitudinile
'enerale si de 'rup 0in perspecti&a consilierului de orientare scolara si profesionala! care se
orientea%a dupa profesiile e/istente! sunt utili%ate aptitudinile comple/e
Aptitudinile generale: inteligenta
Sin'ura aptitudine 'enerala admisa actualmente este repre%entata de inteli'enta Unele
anali%e au propus si memoria pentru acest rol! dar ulterior aceasta ipote%a a fost infirmata
Studiind &iata de %i cu %i! &a &eti da seama ca inteli'enta nu este usor de definit La un
ni&el intuiti&! omul inteli'ent este capabil de a re%ol&a problemele ce apar in &iata de %i cu %i cu
mai multa usurinta decat ma+oritatea oamenilor Nu a putut fi formulata inca o definitie a
inteli'entei care sa#i multumeasca pe toti psiholo'ii
In scop didactic! &om folosi urmatoarea definitie a inteli'entei2 inteli'enta 'enerala
este !!o aptitudine 'enerala care contribuie la formarea capacitatilor si la adaptarea co'niti&a a
indi&idului in situatii noi$
Pentru masurare este utili%at conceptul de coeficient de inteligenta! calculat dupa
formula2
;I < Varsta mentala=Varsta cronolo'ica / 7>>
Acest coeficient ne da o ima'ine 'lobala asupra de%&oltarii inteli'entei copilului Astfel!
un coeficient de 7>> indica o de%&oltare normala ,&arsta mentala este e'ala cu cea cronolo'ica-!
unul de ?> indica o inteli'enta redusa! iar unul de 79> o inteli'enta foarte de%&oltata
0in perspecti&a aptitudinilor complexe, structura aptitudinilor o urmea%a pe cea a
domeniilor de acti&itate Astfel! pot fi diferentiate aptitudini tehnice! stiintifice! artistice!
or'ani%atorice etc
1.Aptitudinile tehnice se refera la posibilitatea de a utili%a instrumentale! masinile si
aparatele! de a le intele'e modul de alcatuire si de a le construi! dar nu implica neaparat si
e/istenta creati&itatii tehnice Anali%and aptitudinile de 'rup descrise mai sus! remarcam
implicarea in acti&itatile tehnice a factorilor percepti&i! de repre%entare spatiala si de de/teritate
manuala! pe lan'a inteli'enta 'enerala In schimb! factorii &erbali ,V si @- nu sunt neaparat
de%&oltati la persoanele cu aptitudini tehnice ridicate
2.Aptitudinile stiintifice repre%inta o cate'orie mai comple/a de aptitudini! data fiind
comple/itatea si &arietatea stiintelor Pare e&ident ca intre aptitudinile necesare unui istoric si
cele necesare unui fi%ician e/ista o mare diferenta
O prima conditie o constituie e/istenta unei inteli'ente de un ni&el deasupra mediei sau
cel putin normala Un loc deosebit il ocupa creati&itatea! absolut necesara! intrucat orice pro'res
stiintific are la ori'ine o !!scanteie$ creati&a! o intele'ere brusca si totala a situatiei
Alte calitati! cum ar fi inclinarea spre munca! adica posibilitatea de a continua o acti&itate
fara a abandona! repre%inta mai curand aspecte ale temperamentului decat ale aptitudinilor
3.Aptitudini artistice repre%inta unul dintre cele mai interesante aspecte ale teoriilor
aptitudinilor In domeniul artistic! aspectul innascut al aptitudinilor este cel mai &i%ibil Sunt bine
cunoscute ca%urile de mari talente artistice ,mu%icale! in special- care au pre%entat precocitati
deosebite
La A ani )o%art era de+a un mu%ician ,interpret si compo%itor- foarte apreciat Sunt insa
si ca%uri in care inclinatia spre o anumita arta se manifesta abia catre &arsta adulta! ceea ce face
imposibila aprecierea potentialului artistic dupa precocitatea aparitiei manifestarilor
E/ista si alte aptitudini comple/e a caror structura a fost mai putin clarificata! cum ar fi
aptitudinile pentru limbi straine! aptitudinile or'ani%atorice si altele
In conclu%ie! referitor la problema aptitudinilor scolare! sarcina profesorului! indiferent de
disciplina predata! consta in primul rand in cunoasterea indi&iduali%ata a ni&elului de de%&oltare
al aptitudinilor fiecarui ele&! iar apoi la adaptarea continutului si metodelor didactice in functie
de acestea pentru a asi'ura eficienta demersului educati&
opiii dotati intelectual
Poate cea mai &eche definitie este cea a unui faimos psiholo' american! Le6is Terman
Luand drept criteriu re%ultatele obtinute la unul dintre testele de inteli'enta ale momentului!
scala Stanford # 3inet! el ii numeste pe copii ce obtin un coeficient de inteli'enta ,;I- de peste
79> !!copii dotati$! peste 7B> ii considera !!copii supradotati$! iar pentru cei cu un ;I de peste
7?> foloseste termenul de !!'eniu$ Terman isi sustinea definitiile prin ar'umentul ca acest sistem
este practic! util! permitand o e&aluare rapida! obiecti&a si standardi%ata
Terman inau'ura astfel una dintre directiile ulterioare in cercetarile si inter&entiile pri&ind
copiii dotati2 folosirea testelor de inteli'enta "hiar si asta%i! desi limitele acestei conceptii au
fost clar stabilite! in cele mai multe tari din lume! depistarea copiilor cu potential ridicat se face
in principal prin teste de inteli'enta
Unii cercetatori considera coeficientul de inteli'enta drept un factor determinant pentru
definirea !!supradotarii$! in timp ce altii il considera un factor discriminator si inutil Feldman
propune ca definitie a conceptului de dotare !!capacitatea de a aduce o contributie semnificati&a
in orice domeniu &alori%at social$
In mod surprin%ator ! notiunea de supradotat este printre putinele concepte psiholo'ice
care! pe lan'a o definire stiintifica! beneficia%a si de una +uridica Astfel! con'resul american a
&otat o le'e pri&ind educatia copiilor !!supradotati si talentati$ folosind urmatoarea definitie pe
care o consideram utila! in special prin dimensiunile sale pra'matice
,,opilul dotat sau talentat este un tanar care, la nivelul gradinitei, al cursurilor primare
sau secundare, a dovedit un potential de aptitudini de a atinge un nivel inalt de competenta in
domeniile intelectual, artistic, academic specific, in artele vizuale, teatru, muzica, dans,
aptitudini de conducere si care are nevoie, in consecinta, de activitati ce nu sunt in mod normal
disponibile in scoala".
In identificarea copiilor supradotati! un rol deosebit il pot +uca profesorii si familia
Acestia sunt cei care &in permanent in contact cu ele&ii! iar dia'nosticul lor se poate ba%a
pe o obser&atie indelun'ata! cu o &aloare uneori superioara testelor de inteli'enta Trebuie insa
e&itat fenomenul numit de specialisti !!autoindeplinirea profetiei$
"eea ce au in comun acesti copii este !!indemanarea de a absorbi concepte abstracte! a le
or'ani%a mai eficace si a le aplica mai adec&at decat cole'ii de 'eneratie$
)ai trebuie mentionat faptul ca unii supradotati se comporta ca ele&i ideali pentru
profesori! sunt modele de buna purtare! in timp ce altii sunt ade&arati copii problema! putand fi
e&aluati de catre profesori ca fiind situati sub ni&elul mediu al clasei E/plicarea acestei situatii
ne trimite la diferentierea facuta de *uilford intre 'andirea con&er'enta si cea di&er'enta "opiii
cu o 'andire di&er'enta de%&oltata sunt adesea plictisiti! raspund intr#un mod nonconformist!
poate chiar ironic! oferind impresia ca sunt necooperanti Sa ne amintim ca A Einstein si TA
Edison! doua dintre 'eniile omenirii! au fost considerati a fi ele&i foarte slabi de catre profesorii
lor
"opiii dotati si talentati! fie ei di&er'enti sau con&er'enti din punct de &edere al 'andirii!
repre%inta o proba de foc pentru capacitatea si in'enio%itatea profesorului 0esi trebuie sa
aborde%e clasa ca un intre'! el se afla in fata necesitatii de a oferi materiale din ce in ce mai
interesante si a&ansate pentru un sin'ur ele& Solutia care a fost propusa adesea este cea a
instructiei accelerate Pentru multi aceasta e/presie inseamna ca ele&ul sa !!sara$ pur si simplu
una sau doua clase E/ista insa cel putin alte trei moduri de a reali%a acelasi obiecti&2
curriculum#ul scolar poate fi comprimat! permitandu#i ele&ului dotat sa studie%e
materia pentru doi ani intr#unul sin'ur!
anul scolar se poate e/tinde prin cursuri de &ara si
ele&ul poate sa urme%e cursuri uni&ersitare! desi este inca la liceu
%ecomandari pentru profesori
1.&feriti copilului dotat o imbogatire orizontala si verticala a materiei. Imbo'atirea
ori%ontala inseamna a da copilului care a terminat o tema inaintea restului clasei mai mult
material de acelasi ni&el de dificultate "ea &erticala se refera la oferirea unui material de un
ni&el mai a&ansat! anticipand lectiile ce urmea%a Ambele procedee pre%inta riscuri2 in ca%ul
imbo'atirii ori%ontale! copilul poate sa se plictiseasca si sa#si piarda interesul1 in schimb!
imbo'atirea &erticala folosita e/a'erat poate duce la de%echilibrarea acti&itatii de predare "ele
doua procedee trebuie deci imbinate
2.'iscutati impreuna cu elevul posibilitatea realizarii studiului individual. Una dintre
cele mai eficace metode in lucrul cu ele&ii dotati consta in stabilirea de teme de studiu
indi&idual Temele trebuie insa orientate astfel incat sa acopere domeniile de interes ale copilului
Ele nu trebuie in nici un ca% impuse! altfel copilul se poate simti suprasolicitat! pier%andu#si
moti&atia
3.Incura(ati lecturile suplimentare. Unul dintre reprosurile cele mai frec&ente ,si nu
doar in tara noastra- este aceea ca ele&ii nu mai citesc Unii specialisti recomanda in ca%ul
copiilor dotati ca acestia sa citeasca si bio'rafii sau autobio'rafii ale celebritatilor! in ideea ca
&iata acestora i#ar putea inspira
).Stimulati aparitia *obb+ , urilor. 0aca un copil este interesat in mod special de
poe%ie! de pesti sau de calculatoare! el trebuie incura+at in aceasta directie La &arste mai mari ei
trebuie indrumati sa participe la concursuri de creatie sau stiintifice
.Incercati varianta unui mentorat prin corespondenta. In scolile mici! numarul
copiilor dotati este adesea redus Pentru a le oferi acestora o asistenta educati&a corespun%atoare!
s#a incercat in SUA un pro'ram numit Sponsor # "orespondent Plan care punea copilul talentat
in le'atura cu un specialist in domeniul sau de interes ,de multe ori pensionar-