CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE.

CONSTRUCTII MULTIETAJATE
ACOPERISURI CU STRUCTURI DE REZISTENTA PLANE
1.GENERALITATI
Constructiile cu deschidere mare folosesc cu deosebita eficienta
metalul in realizarea lor. In aceasta categorie intra atat cladirile socialculturale (pavilioane de expozitii, auditorii, teatre, sali de sport, tribune
acoperite etc.), cat si cladirile cu caracter industrial sau cu diverse destinatii
(garaje. hale de montaj naval, hangare si ateliere de reparatii de avioane,
depozite cu diferite destinatii.
In majoritatea cazurilor sistemele structurale folosite sunt cu o singura
deschidere rezultand din necesitatea eliminarii stilpilor interiori. Forma
plana a cladirilor de deschidere mare este foarte variata in functie de
destinatia constructiei. In general cladirile social-culturale pot avea forme
care difera de cea clasica, dreptunghiulara.
Constructiile de mare deschidere constituie de regula unicate atat ca
destinatie, cit si ca rezolvare constructive cat si arhitectonica. In ansamblu
ele nu se preteaza unei tipizari, cu exceptia unor elemente secundare cum
sunt panele, panourile de invelitoare etc,ca atare pastrarea unei modulari in
concordanta cu cea folosita la structurile obisnuite apare si in acest caz
necesara.
Structurile cu deschidere mare sunt supuse la solicitari importante, iar
greutatea proprie are o pondere importanta in dimensionarea elementelor.
In consecinta folosirea otelurilor cu rezistente mari este determinanta in
obtinerea unor structuri rationale si economice. 0 alta cale pentru reducerea
consumului de metal o constituie aplicarea de eforturi initiale
(pretensionare), introduse de regula prin cabluri de inalta rezistenta.
Realizarea unei structuri de rezistenta economice se obtine si prin
folosirea de elemente de inchidere usoare cum sunt panourile din tabla
cutata din otel sau aluminiu, cu sau fara izolatie termica. De asemenea
devine eficienta folosirea unor panouri din azbociment sau materiale
plastice.
1

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Iluminarea capata de asemenea rezolvari diferite, functie de destinatia

constructiei si de solutia constructiva a acoperisului.
In cazul hangarelor si al atelierelor de reparat si montat avioane,
apare necesara prevederea unor porti de inaltime si deschidere mare,
dispuse pe una din laturile constructiei, ceea ce impune unele masuri
constructive speciale.
2. STRUCTURI CU FERME SAU GRINZI
Fermele sau grinzile cu sectiune plina sunt rezemate articulat pe stalpi din
metal sau beton armat. Incarcarile gravitationale se transmit de ferme la
stalpi predominant sub forma de forte axiale verticale. Executia si montajul
devin mai simple decat in cazul altor solutii constructive.
Pentru deschiderile mari de 45.75 m sau chiar mai mult, se folosesc de
regula ferme care conduc in conditii normale de proiectare la solutii cu un
consum mai redus de metal. In cazul a doua deschideri se pot folosi grinzi
continue cu sectiuni pline cu inimi suple.
Barele sunt realizate cu sectiuni puternice din cate doua profile U sau
sectiuni inchise realizate prin sudare (fig.1, a). Grinzile cu sectiune plina se
pot realiza cu perete simplu sau dublu sub forma de grinda cu sectiune
inchisa (fig. 1 .b).
Alcatuirea constructiva, forma geometrica si asezarea barelor sunt in
functie de tipul de invelitoare sau de existenta planseului care de multe ori
alcatuieste podul tehnic. De cele mai multe ori inaltimile rezultate din calcul
(1/61/10 din deschidere) fac ca ferma sa fie negabaritica, ceea ce implica
transportarea la santier sub forma de bare izolate ; se prefera in acest caz
imbinari simple cu folosirea suruburilor de inalta rezistenta pretetensionate
(fig.1,c). Asezarea panelor la distanta de 2,50....3m implica prevederea de
zabrele suplimentare sau dezvoltarea corespunzatoare a talpii superioare
pentru a realiza rigiditatea la incovoiere.
In afara de solutiile cu ferme plane se mai folosese sisteme cu zabrele
cu trei talpi de sectiune tubulara care uneori sunt supuse la o pretensionare
initiala.
Diferite solutii constructive pentru ferme de mare deschidere sunt
2

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

prezentate in figura 2.
Pentru a evita aparitia impingerilor orizontale mari, produse de
impiedicarea rotirilor pe reazeme, fermele de deschidere mare rezemate
pe constructii rigide se prevad cu unul din reazeme deplasabil.
Sistemul de contravantuiri al sarpantei ramane in principiu acelasi ca la
halele industriale.
Un caz particular il prezinta structurile pentru hangare si ateliere de
montaj avioane.Latura pe care sunt portile (frontonul) nu are stalpi si este
prevazuta cu una sau doua ferme de mare deschidere cu legaturi
corespunzatoare intre ele pentru a asigura preluarea presiunii vantului de
pe porti si fronton. Pe restul conturului se prevad stalpi. Sarpanta este
alcatuita din ferme care reazema pe grinzile de fronton, iar in partea opusa
pe stalpi; panourile de invelitoare sunt sustinute de pane (fig. 3. a).
Pentru a realiza laturi libere fara stalpi pe lungimi foarte mari, se construiesc
hangare cu grinzile acoperisului in consola, fie sub forma de grinda cu
zabrele icastrata intr-o constructie metalica dezvoltata, fie printr-o grinda
cu zabrele sustinuta de tiranti. Acestia pot fi realizati din cabluri sau din
elemente (zale) in forma de lant (fig.3,b si c). In general consolele se prevad
cu travei mari (18.. .24 m) si cu ferme longitudinale pe care se aseaza
panele si folosese o invelitoare usoara. Constructia centrala de rezemare si
ancorare serveste pentru adapostirea unor ateliere sau birouri aferente
hangarelor sau atelierelor de reparatii de avioane.
3. CONSTRUCTII IN CADRE
In cazul cand terenul de fundatie permite preluarea unor forte orizontale
sau a unor momente importante, structurile de mare deschidere se
realizeaza in cadre cu zabrele sau cadre cu sectiune plina ; cea de-a doua
solutie : permite realizarea unor rigle cu inaltime mai redusa (1 /25... 1 /40
din deschidere), ceea ce este important pentru reducerea volumului
constructiei.

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Fig 1. Grinzi de
acoperis cu deschidere
mare:
a-sectiuni de bare pentru ferme;
b-sectiuni de grinzi cu inima plina;
c-detaliu de nod la o grinda cu
zabrele

cu

suruburi

de

inalta

rezistenta;
d- detalii de noduri pentru grinzi
cu zabrele sudate(structura din
figura 2.c)

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Fig 2. Solutii constructive pentru acoperisuri de mare deschidere:

a- ferme plane pretensionate;
b- ferme cu zabrele suplimentare
c- ferme plane rezemate pe grinzi longitudinale(hala pentru montaj avioane
Romania)
Fig 3. Constructii pentru hangare
a- cu grinzi longitudinale;
b-solutie in consola
c-console suspendate cu cabluri
1-stalpi;
2-grinzi longitudinale cu zabrele;
3-ferme;
4-contravantuiri
5-pane; 6-porti glisante suspendate sau cu rezemare la partea inferioara
5

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Cadrele se pot realiza incastrate sau articulate in fundatie, functie si de

capacitatea portanta a terenului.
Cadrele, cu zabrele se pot executa pina la deschideri de 100.. .120 m
(mai rar pina la 160 m), fiind prevazute cu reazeme incastrate sau
articulate. Alegerea unei solutii sau a alteia este functie de teren si de alte
conditii constructive. Cadrele incastrate pot avea stilpi de aceeasi latime cu
inaltimea riglei, ceea ce le confera o mare rigiditate si o reducere
importanta a momentelor de pe grinda. In acest caz inaltimea riglei rezulta
de 1/12.. .1/20 din deschidere (fig. 4).
Alcatuirea sectiunii barelor este diferita functie de deschidere si solicitari.
Cadrele cu sectiune plina la deschideri mari pot folosi grinzi cu perete dublu
(sectiuni inchise). Cadrele cu zabrele de deschideri foarte mari se pot realiza
si ele cu perete dublu. La deschideri moderate se pot realiza solutiile
curente cu perete simplu.
Contravantuirile generale ale halelor pe cadre cu deschidere mare nu
difera principial de solutiile structurilor obisnuite.
La calculul structurilor de mare deschidere se tine seama si de efectul
deformatiilor asupra eforturilor, efectuindu-se un calcul de rezistenta de
ordinul II.

Fig.4. Structuri in cadre pentru deschidere mare:

a- cu sectiune plina
b- in solutie cu zabrele

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

In cazul grinzilor si cadrelor cu zabrele se va tine seama de momentele

suplimentare care apar la noduri datorita legaturii rigide a barelor (fig.5).

Fig.5. Eforturi N si M in barele unei grinzi cu zabrele cu deschidere de 60 m

(hala din figura 2,c)
4. STRUCTURI IN FORMA DE ARC
Structurile in forma de arc se folosesc la acoperirea salilor de sport,
hangarelor, a depozitelor acoperite etc. Din punctul de vedere al consumului
de otel arcele apar mai avantajoase decat structurile in cadre. De regula se
folosesc arce cu doua articulatii si mai rar cu trei articulatii. Arcele cu doua
articultii sunt suficient de elastice pentru a permite, fara solicitari suplimentare importante, tasari ale reazemelor sau deformatii datorate variatiilor
de temperatura. In afara de aceasta, articulatia de la cheie introduce
unele complicatii de executie si montaj si poate conduce la unele complicatii
in realizarea invelitorii (fig.6).
Arcele dublu incastrate conduc la solicitari mai reduse in elementele
metalice dar cer fundarea pe un teren cu tasari mici.
In afara de arcele rezemate direct in fundatii se aplica solutii cu arce
rezemate pe structuri (tribune, cladiri anexe laterale) sau pe stalpi. In acest
caz impingerile laterale sint preluate fie prin rigiditatea structurilor de
rezemare, fie, in cazul structurilor elastice cum sunt stalpii, prin tirantii care
leaga reazemele arcelor. Tirantii pot primi eforturi initiale ; ei pot servi ca
elemente de sustinere pentru podul tehnic sau pentru plafonul salii. Pentru
a mari volumul util al constructiei, tirantul se poate prevedea mai sus decat
linia reazemelor (fig. 6,g).
7

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Fig. 6. Constructii in forma de arc : a ... h diferite solutii

constructive
Forma constructiva a arcelor se alege de regula o parabola care
reprezinta curba de coincidenta pentru incarcarea uniform repartizata pe
orizontala. In cazul arcelor pleostite,(raport mic intre sageata si deschidere)
parabola se poate inlocui cu un arc de cerc fara a duce la modificari
importante ale eforturilor si in special al momentelor incovoietoare.
Folosirea arcelor cu raza de curbura constanta simplifica executia prin
crearea de elemente de trasare, asamblare si montaj asemanatoare.
Arcele se realizeaza cu sectiune plina sau cu zabrele si au de regula
inaltimea sectiunii constanta. Arcele cu zabrele pot avea talpile cu curbura
continua sau pot fi executate cu talpi poligonale ; de regula se realizeaza
drepte pe lungimea unui element prefabricat, care se asambleaza la montaj.
Inaltimea sectiunii variaza intre 1/40 si 1/80 din deschidere la arcele cu
sectiune plina si intre 1/25 si
1/65 din deschidere la arcele cu
zabrele (fig.7).
Fig.7. Moduri de alcaturire a
arcelor
8

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

ae tipuri de sectiuni transversale;

f arc curb
g,h arc poligonal
Arcele cu sectiune plina se realizeaza de regula cu sectiune dublu T. La
deschideri foarte mari se pot realiza si arce cu sectiunea inchisa
(chesonata); in acest caz este necesar ca sectiunea sa fie suficient de mare
pentru ca sa se poata realiza imbinari cu suruburi de inalta rezistenta care
impun lucrul din interior ; in caz contrar imbinarile trebuie realizate cu
sudura numai din exterior.
Arcele cu zabrele se realizeaza de regula in acelasi mod ca si grinzile
cu zabrele plane cu unul sau doi pereti. Se folosesc de asemenea arce cu
trei talpi realizate din tevi care sint deosebit de avantajoase la montaj si in
exploatare, avind o rigiditate sporita in raport cu solicitarile care produc
fenomene de pierdere a stabilitatii.
Ca solicitari de regula predomina fortele axiale ; la anumite incarcari (in
special antisimetrice) apar si momente incovoietoare importante. Fortele
taietoare au valori mici si in consecinta eforturile in diagonale sunt reduse,
ceea ce conduce la zabrele cu sectiuni mici. Montantii se executa fie normal
pe axa, fie verticali; aceeasi dispozitie constructiva se adopta si la nervurile
de rigidizare ale arcelor cu sectiune plina. Alegerea solutiei depinde de
pozitia panelor care in functie de modul de asezare a invelitorii se prevad
perpendiculare pe axa sau verticale.
Articulatiile de la reazem se pot executa sub forma de genunchi sau sub
forma de dispozitrv cu surub (bolt) de articulatie . Articulatia de la cheie
poate fi realizata de asemenea cu surub de articulatie sau printr-un
dispozitiv sub forma de genunchi . In cazul articulatiilor cu genunchi
structurile usoare se vor asigura pentru eventuale reactiuni negative cu
suruburi de ancoraj care se prevad in axul elementului de rezemare, astfel
incat sa nu impiedice rotirea libera a extremitatii stalpului.
Articulatia cu balansier este folosita mai rar, in special la structuri care
transmit forte importante in articulatii.
Panele structurilor cu arce se alcatuiesc in functie de distanta dintre
arce : cu zabrele, cu sectiune plina, sau ca grinzi cu goluri in inima. Pentru a
9

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

asigura stabilitatea in plan transversal a arcului, panele se prind si de talpa

inferioara a arcului (fig.8).
Fig.8. Prinderea panelor de
arce:
a- arce cu zabrele ;
b- arce cu inima plina.
Panele

care

se

asaza

perpendicular pe axa arcului sunt supuse si la solicitari transversale

provenind din componentele incarcarilor in planul acoperisului si care devin
mari spre reazemele arcului. Pentru a micsora acest efect se prevad tiranti
din otel rotund. Daca invelitoarea se realizeaza din tabla cutata sau din placi
de beton care sunt in mod corespunzator legate intre ele si respectiv de
pane, dupa montare acestea constituie o saiba care poate transmite toate
fortele din planul acoperisului la contravantuirile de margine ; in acest caz
tirantii se prevad numai in scopul de a mentine panele in pozitie
corespunzatoare pina la montarea invelitorii.
In cazul unor invelitori care nu asigura formarea unei saibe (placi ondulate
de azbociment) panele pot fi proiectate legate intre ele doua cate doua prin
diagonale care asigura formarea

unor

grinzi cu zabrele ce preiau

componentele incarcarii in planul invelitorii (fig..9).

Fig.9. Legarea panelor la arce la care invelitoarea nu poate asigura

formarea unei saibe.
La panele cu zabrele asezate perpendicular pe arc se prevad tiranti si la
10

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

talpa inferioara.
Uneori in cazul unor travei mari se prevad pane tratate ca grinzi cu zabrele, iar pe acestea se aseaza capriori in lungul pantei, care se fixeaza in
contravantuire ; in acest caz tirantii nu mai sint necesari.
Uneori, panele cu zabrele de deschideri mari se pot alcatui cu trei talpi
zabrelite intre ele.
Contravantuirile longitudinale din planul acoperisului se dispun la reazeme
si la cheie (fig.10). Contravantuiri transversale se prevad in frontoane si
daca hala este lunga (l > 60 m) si intermediar. Uneori daca hala are putine
travei se prevede numai o singura contravantuire transversala (centrala fig.
11). Contravantuirile transversale asigura stabilitatea transversala a arcelor
si preiau fortele provenite din actiunea vantului pe frontoane.
Particularitati de calcul al arcelor. Arcele se calculeaza la incarcari
provenind din invelitoare, din elementele suspendate in interior de arce
(instalatii, dispozitive de ridicat etc.), din incarcari climatice (zapada, vant
si variatii de temperatura) ; daca este cazul se ia in considerare efectul
actiunilor seismic.In cazul terenurilor slabc se verifica si la efectul tasarilor
diferentiate ale reazemelor.
Incarcarile din zapada se iau dupa scheme care prevad aglomerari pe
unul din versanti (fig.12), ceea ce duce la aparitia de momente
incovoietoare mai mari decit cele produse de incarcarca cu zapada
uniform repartizata (v. ST AS 10101/21-78).

11

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Fig.10. Contravintuirea acoperisului

Fig. 11. Contravantuirea

acoperisului la hale cu putine

travei:
1 imbinarea tronsoanelor
arcului cu suruburi de inalta
rezistenta pretensionate sau cu
eclise sudate.

Fig. 12 Schema de incarcare cu zapada

Actiunea

vantului pe:
12

Fig. .13.

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

a sectiune
transversala ;
b plan.
Actiunea dinamica a vantului (STAS 10101/20-78) produce partial
presiuni si partial suctiuni (fig.13). Coeficientii componentei normale a
actiunii vantului in functie de dimensiunile caracteristice ale constructiei
sunt dati in tabelul 1 si 2.
Tabelul 1

Tabelul 2

In cazul cand exista si unele parti proeminente cum sunt

luminatoarele sau deflectoarele actiunea vantului pe acestea poate fi
asimilata cu forte concentrate care actioneaza pe structura. In cazul unor
constructii carora le lipsesc anumiti pereti, efectul vantului se modifica,
ponderea suctiunii marindu-se.
Determinarea eforturilor in arc se efectueaza cu metode obisnuite,
considerand arcele ca elemente plane care primesc incarcari transmise prin
intermediul panelor. Reactiunile date de pane au directiile incarcarilor care
le-au generat.
La arcele cu doua articulatii se alege de regula drept necunoscuta
impingerea la reazem pe directia liniei care leaga cele doua reazeme. Se
aplica metoda eforturilor exprimand conditia ca deplasarea relativa a
reazemelor sa fie nula :
(1)
in care 0 este deplasarea arcului static determinat pe directia liniei care
leaga reazemele (linia nasterilor), iar 11- deplasarea pe directia acestei
linii, respectiv a necunoscutei X, produsa de o forta unitara aplicata pe
13

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

aceasta directie. Daca arcul este prevazut cu tirant relatia (1) devine :
(2)
in care X este efortul in tirant, iar l si At - lungimea, respectiv sectiunea
tirantului.
Momentele in arc rezulta din relatia :
Mx=M0x-X*y ;
(3)

in mod similar se determina. fortele axiale N si fortele taietoare T.

Arcul fiind in general flexibil, se recomanda efectuarea unui calcul de
ordinul

II

luand

deformatiilor
caracteristice

in

; in
si

considerare

acest scop
momentul

momentele

se determina

suplimentar

se

suplimentare
sagetile f

calculeaza

datorate

in punctele
cu

suficienta

exactitate cu relatia :
Mx=N*fx ;

(4)

in care N si fx sunt forta axiala si sageata in sectiunea care se calculeaza.

Momentul total este Mx + Mx. Verificarea de rezistenta se efectueaza la
moment si la forta axiala cu relatia:
N/A +(Mx+Mx)/Wx R

(5)

Sagetile fx trebuie in acest caz calculate pentru fiecare ipoteza de incarcare

in parte in sectiunile in care se fac verificarile de rezistenta si stabilitate.
0 verificare a stabilitatii generale in plan transversal a arcului nu apare
necesara daca panele asigura o legatura suficienta cu contravantuirile din
planul acoperisului (fig.8 si 11), iar contrafisele si panele asigura o legatura
corespunzatoare, capabila sa transmita o forta laterala actionand in centrul
de greutate al talpii si egala cu 0,02A t *R.
In planul arcului forta critica in domeniul elastic se poate
determina cu relatia:

14

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Ncr=2EIx/(s)2 ;
in care s este jumatate din lungimea arcului (la arcele pleostite cu l/f<5 se
poate lua egala cu jumatate din lungimea coardei l), iar - coeficient care se
(6) 3
ia din tabelul
Tabelul 3

Fig. 14.
Modul de producere a flambajului in planul arcului.
Momentul de inertie Ix se determina in sectiunea de la sfertul
deschiderii. Verificarea practica la pierderea stabilitatii in planul arcului
(fig.14) solicitat de o forta axiala si un moment incovoietor se poate efectua
cu relatia :

(7)

in care N si Mx sint forta axiala si momentul intr-o sectiune de pe

deschiderea arcului, iar x se determina din tab'elul 8.6 si 8.8 in functie de.
x :

15

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

In cazul arcelor cu zabrele cu talpi paralele in functie de momentul M, de

forta axiala N si de forta taietoare T se determina efortul in talpi si in zabrele
cu relatiile :
in

talpi : in

zabrele (8)

in care N si Mx reprezinta solicitarile din sectiunea care se verifica, a

distanta din centrul de greutate al sectiunii pina la talpa opusa talpii care
se verifica; iar h distanta dintre talpile arcului (fig.7, c).
Verificarile se efectueaza ca la barele grinzilor cu zabrele.
In cazul arcelor pleostite contravintuirile transversale se pot calcula ca
sisteme plane rezultate din proiectia sistemului cu zabrele spatiale intr-un
plan orizontal. Eforturile calculate din bare in sistemul plan trebuie multiplicate cu 1/cos (fig. 15, a).
In cazul unor pleostiri mai mici acest mod de calcul duce la solicitari in
talpi mai reduse decat cele rezultate din sistemul spatial. Un calcul mai
exact este aratat in schema din figura 15, b.
Se observa ca datorita aplicarii fortelor din vint la o anumita inaltime
deasupra reazemelor, in reazemele celor doua arce din fronton se dezvolta
reactiuni verticale V care produc o solicitare suplimentara in arc. Eforturile
in diagonalele sistemului se pot obtine sectionand sistemul prin A A si
proiectand fortele din sectiune pe directia montantilor :
D=T/cos ;

(9)

in care T este forta taietoare din incarcarea orizontala din vint, iar
unghiul dintre diagonale si montant.

16

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

b
Fig.15. Scheme de calcul pentru contravantuirile arcelor.

Izoland cele doua arce prin sectiunea B B si descompunand efortul din

diagonala dupa directia talpii si a montantului se obtine :

(10)
(10)
Arcul sectional se gaseste in echilibru in spatiu daca in fiecare nod, forta
exterioara Wi echilibreaza eforturile interioare, adica :

(11)
(26.11)

in care Di+1 si Di sint eforturile din diagonalele panoului i+1 si i.

Arcul sectionat se calculeaza la eforturi dirijate dupa directia talpii (Si
= Ti*tgi) ca un sistem plan, determinind pe baza acestora reactiunile
17

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

de reazem si eforturile in toate barele fermei.

Pe arcul de langa fronton fortele din vant conduc la reactiuni care
actioneaza in sus si legaturile cu fundatia sint supuse la intindere ; pe cel
de-al doilea arc reactiunile fiind in jos legaturile cu fundatiile sint supuse la
comresiuni suplimentare.
La hangare cu structuri de rezistenta in arce, deasupra
portilor se prevede o grinda orizontala rigida care preia fortele din vint la
nivelul ei si le transmite sistemului general de contravintuiri ale
frontoanelor.

5. EXEMPLE DE ACOPERISURI CU STRUCTURA DE MARE

DESCHIDERE
In figurile 16,17,18 si 19 se prezinta exemple de acoperisuri de mare
deschidere realizate in tara si peste hotare.

Fig 16 Ateliere reparatii avioane Romania

1- cadru metalic sau beton armat; 2- reazem pe rulou; 3- reazem fix; 4monosina;

5- locas pentru porti pliante; 6- poarta plianta

18

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Fig 17. Vedere in plan si sectiune longitudinala si transversala a hangarului

de avioane ROISSY(Franta)
1 cabluri; 2 tiranti; 3 consola-grinda cu zabrele; 4 stalp; 5 pilon; 6
contravantuire verticala.

19

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Fig 18. Sectiune longitudinala si vedere in plan pentru patinuarul din Arosa
(Elvetia)
1 grinda principala; 2 pilon; 3 cablu; 4 grinda secundara; 5 grinda
secundara; 6 pana; 7 contravantuire orizontala; 8 diafragma; 9
ancoraje de extremitatile grinzilor principale; 10 tiranti

Fig. 19 Hangar de avioane de la

aeroportul din Paris

20

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

CONSTRUCTII CU ACOPERISURI SUSPENDATE

PE CABLURI PRETENSIONATE
1. GENERALITATI. DOMENII DE UTILIZARE
Cunoscute si utilizate din cele mai vechi timpuri pentru realizarea de
corturi, structurile suspendate moderne au aparut de-abia in secolul trecut,
cand au fost folosite la realizarea unor poduri si acoperisuri.
Interesul deosebit de care se bucura aeest sistem constructiv este
datorat eficientei tehnico-economice ridicate, precum si diversitatii si
supletei formelor arhitecturale. La deschideri mai mari de 70 m indicele de
consum redus al structurilor suspendate devine inegalabil fata de oricare
dintre solutiile constructive utilizate pina in prezent. Folosirea acestui sistem
se preteaza in general pentru constructii cu caracter social-cultural si
sportiv ca si la unele constructii industriale
Experienta primelor constructii suspendate a condus la impunerea solutiei
structurilor pretensionate. La inceput pretensionarea cabiurilor se realiza
prin greutatea proprie mare a invelitorii. Din anul 1952 (Raleigh Arena
S.U.A.) incepe utilizarea pretensionarii initiale a cablurilor sporind astfel
eficienta structurilor suspendate permitand totodata folosirea invelitorilor
usoare. In ultima perioada se construiesc cu precadere structuri avind
cabluri portante si cabluri intinzatoare.
Clasificarea acoperisurilor suspendate. Structurile suspendate pot fi
clasificate in mai multe categorii :
-

In functie de efortul initial Ni0 din cablu in :

structuri cu cabluri libere (Ni0 = 0) ;

structuri cu cabluri pretensionate (Ni0 = p);

21

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Fig. 30. Modul de asezare al cablurilor (a, b, c) si scheme de

ferme plane din cabluri (d, e, f).

dupa modul de realizare a efortului initial:

pretensionare prin greutate permanenta :
pretensionare cu cablu inlinzator ;

dupa planele care cuprind curbele inverse (structuri pretensionate cu

cablu intinzator) :
curbe inverse in acelasi plan (fig. 30,a) ;
curbe inverse cuprinse in planuri diferite (fig. 30 b) ;
mixte (fig, 30, c) ;

dupa modul de solicitare :

structuri plane ;
structuri spatiale.

22

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

2. STRUCTURI SUSPENDATE PLANE

1. ALCATUIREA GENERALA
Structurile plane reprezinta una dintre cele mai eficiente rezolvari ale
folosirii cablurilor. Dintre sistemele plane mai utilizate sunt fermele pretensionate din cabluri. Ca forme de alcatuire se pot considera :
ferme concave, cu toate elementele solicitate la intindere (fig. 30, d)
;

Fig. 31 Sectiune transversala prin sala Palatului Sporturilor si Culturii

(Bucuresti).
ferme convexe, cu montanti comprimati (fig. 30, e) ;
ferme mixte, ca rezultat al combinarii primelor doua (fig. 30,f).
Fermele pretensionate din cabluri pot avea una sau mai multe
deschideri ;
se pot realiza simetrice sau nesimetrice, in functie de cerintele
tehnologice, functionale sau arhitecturale. Un sistem mult utilizat este cel
cu ferme concave unde legatura dintre cablurile portante si cele
intinzatoare este realizata cu ajutorul diagonalelor (sistem D. Jawerth).
Un exemplu de constructie realizata in tara noaslra il constitute Sala
Palatului Sporturilor si Culturii (proiectata de ISLGC), realizata cu ferme
concave prelensionate alcatuite in sistem triunghiular respectiv cu cate
23

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

doua grupuri de cabluri portante la talpa superioara (la 1,80 m distanta)

si un grup de cabluri intinzatoare la talpa inferioara. Distanta intre axele
fermelor este de 4,50m. Cablurile sunt ancorate in elemente metalice
triunghiulare montate pe tribunele din beton armat (fig. 31). O constructie
similara o reprezinta patinoarul acoperit din Galati.
Fermele pot acoperi constructii cu forme diferite in plan. O varianta se
poate realiza in forma de roata de bicicleta, alcatuita din ferme plane care
se intalnesc pe un element (inel) central (fig. 32).
2. DETALII CONSTRUCTIVE
1.Talpile. Talpile fermelor se alcatuiesc din unul sau mai multe cabluri in
functie de eforturile ce se dezvolta in ele. Nu se recomanda intreruperea.
si innadirea cablurilor intre ancoraje in structura de rezemare. Cablurile se
pot dispune in sectiune : tangente intre ele (fig. 33) sau distantate.
Solidarizarea cablurilor distantate se poate realiza fie cu ajutorul unui
singur element rigid (fig. 34), care impune deplasari egale pentru intregul
ansamblu in dreptul nodului, sau in elemente individuale (fig. 35).
Distanta dintre cablurile care alcatuiesc talpile fermelor variaza in
functie de Solutia constructiva adoptata si poate ajunge la dispunerea
cablurilor componente ale talpilor in doua sau mai multe grupuri
distantate cu 1...2 m.
2.Diagonalele si montantii. In functie de natura eforturilor din
montanti si diagonale (compresiune sau intindere) aceste elemente se
pot
confectiona din : profile laminate, otel rotund sau cabluri.

24

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Fig 32. Constructii circulare cu ferme plane :

a ferme concave , b ferme convexe .

25

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Fig 33 Solidarizarea cablurilor tangente

Fig, 34. Solidarizarea cablurilor cu un element rigid.

Se recomanda proiectarea unor noduri care sa asigure transmiterea cat
mai

centrata a eforturilor din barele componente. In acest scop este indicata

utilizarea prinderilor care, permit rotiri in nod (articulate).
3. Nodurile

fermelor. Nodurile fermelor din cabluri realizeaza

26

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

prinderea in punctele de conexiune a barelor (cablurilor) convergente.

Piesele de prindere prin intermediul carora se realizeaza nodurile se
fixeaza pe cablurile talpilor de regula cu ajutorul unor suruburi de inalta
rezistenta pretensionate.

Solicitarile

care se dezvolta intre aceste

elemente se transmit prin frecarea care apare din cauza stringerii

puternice.

Fig. 35. Prinderea cablurilor cu elemente individuale.

Nodurile pot fi fixate cu : bratari inchise (fig. 33, a) sau deschise (fig.
33, b) stranse in suruburi, cu platbande avind santuri cilindrice prin care
se trec cablurile (fig. 34 a), cu platbande plane care preseaza tangent
cablurile (fig. 28.5, c), cu bride si platbande plane (fig. 34, b, d si fig.
35.6). Aderenta cablurilor la noduri este imbunatatita prin introducerea
unei camasi de aluminiu in dreptul nodului.
La calculul fortei de stringere a suruburilor se va lua in considerare ca
efortul de pretensionare Ns din surub poate scadea cu 30% ca urmare a
unor cauze diverse, dintre care cea mai importanta este micsorarea
sectiunii
transversale
cablului

datorita

alungirilor
apar

sub

a
care

actiunea

solicitarilor.
Coeficientul de frecare dintre cablu si piesele de otel se poate considera
=0,12; in cazul intercalarii unei camasi de aluminiu acesta poate creste
27

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

la

0,13... 0,16.
4. Ancoraje. Dimensionarea ancorajelor are in vedere conditia ca
ruperea sa se produca in cabluri si nu in ancoraje.
Ancorarea cablurilor se poate realiza prin : ochiuri matisate (fig. 36,
a) ; cu cleme ; cu ajutorul penelor (fig. 36, b) sau cu ajutorul unor aliaje
(compozitii pe baza de zinc, fig. 36, c),
Ancorajele cu ochiuri nu permit reglarea lungimii cablului la prindere.
Ancorarea cu cleme prezinta dezavantajul unei lungimi mari a zonei de
ancorare si necesitatea luarii in consideratie a unui coeficient al
conditiilor de lucru redus. Ancorajele cu pene prezinta avantajul unor
tolerante mari de taiere a lungimii cablului, dar prezinta dezavantajul
posibilitatii de scapare din blocaje in timpul solicitarilor variabile. Pe
scara larga sint utilizate ancorajele cu compozitie.
3. CALCULUL STRUCTURILOR PLANE
1. Generalitati. Deplasarile mari, caracteristice structurilor din cabluri,
dezvoltate ca urmare a rigiditatii reduse a elementelor componente
(cabluri), conduc la necesitatea formularii calculului in ipoteza de calcul
de ordinul doi.

Fig. 36 Detalii de realizare ale ancorajelor :

28

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

1 corpul mansonului de ancorare ; 2 conul interior ; 3

compozitia,

Tratarea structurilor din cabluri ca un ansamblu de bare prezinta

avantajul posibilitatii de utilizare a metodelor generale de calcul (metoda
deplasarilor sau metoda eforturilor). Programul de calcul prezentat la 2
se bazeaza pe metoda deplasarilor care conduce la unele avantaje cum
sunt : asamblarea simpla a matricei de rigiditate a structurii, tratarea
unitara a sistemelor static determinate si nedeterminate si posibilitatea
aplicarii programului atat la structuri plane, cat si la cele spatiale.
Datele initiale necesare calculului cu programul automatizat se obtin
prin predimensionare.
2.Predimensionarea. Un calcul aproximativ, dar accesibil, se poate
efectua folosind o metoda de calcul bazata pe ipotezele mediului
continuu.
Acest procedeu prezinta si unele dezavantaje ca : tratarea structurii
acoperisului independent de structura de rezemare, necesitatea unei
geometrii simetrice pentru structura si considerarea ipotezelor de
incarcare uniform distribuita aplicata pe intreaga structura.
2.1.Elemente generale. Utilizand notatiile ce se vor prezenta la punctul
3.1 si considerand structura ca avand curbele cuprinse in planul xoz
(fig. 37), vectorul de pozitie al unui punct deplasat al sistemului r are
forma :
(1)
Plecand de la expresia echilibrului in forma generala ecuatiile de echilibru
pentru ferme devin :

(2)

Observand ca

relatia (2) se mai poate scrie:

29

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

(3)

Notind cu indici marimile respective corespunzatoare : 1 cablul

portant ; 2 cablul intinzator ; 3 montanti (diagonale) ; 0 stadiu de
nul; P efect provenit din incarcari exterioare, conditiile de echilibru
pentru structurile plane (planul xoz) devin :
- pentru cablul portant :
(4)

-pentru cablul intinzator :

(5)
Echilibrul in stadiul de nul se realizeaza in conditiile: ,

Deci
(6)

Fig 37. Structuri cu cabluri avind curburi

inverse.
Bibliografie
1.Dalban C.,Juncan N.,Varga Al:Constructii Metalice,Ed. Dicactica si
Pedagogica,Bucuresti,1976.
30

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

2.Dalban C,Diacu I,Varga Al,Dima S,Negrei L:Constructii

metalice:Indrumari si exemple de calcul.Editura I.C.B,1981.
3.Mazilu P:Rezistenta materialelor.Ed I.C.B.,1974.
4.Mateescu D:Constructii metalice special.Ed tehnica Bucuresti 1962.
5.Popescu V:Constructii metalice(ed III).Ed Tehnica Bucuresti 1975
6.Standarde si Normative Tehnice

31