Argumentare titlu

In opinia mea, titlul poeziei Nourii este adecvat continutului textual pentru ca
reprezinta pentru cititor cheia de interpretare a discursului poetic.
In primul rand, titlul este transparent aratand ca poezia este descriptiva, un pastel
pe tema frumusetii nourilor. Autorul foloseste forma arhaica a cuvantului deoarece este
mai poetica.
In al doilea rand, toate cele 3 strofe se refera la titlu ca si cum privitorul ar picta in
cuvinte tabloul dinamic al unui cer strabatut de lungi convoaie de nori. Prima strofa
afirma sentimentele de nostalgie ale privitorului in legatura cu lunecarea lor pe cer
sugerand poate trecerea timpului, parca-mi trimit tacute, nostalgice chemari. A doua
strofa ii defineste metaforic, oceane mari de apa o imagine deosebita care rastoarna
dimensiunile reale ale spatiului. In a treia strofa se evidentiaza sentimentele oamenilor in
legatura cu oamenii, ce chipuri prin-n slava al norilor convoi! Oamenii isi exprima
dragostea binefacatoare pe care norii ii aduc dar si ura atunci cand norii varsa grindini si
furtuni.
In concluzie, titlul este un element important pentru a decoda sensurile unui text
literar si intentia autorului.

Semnificatia titlului
In opinia mea, titlul este un element sugestiv rezumativ care orienteaza lectura
cititorului creand un orizont de asteptare. Titlul poeziei Noapte de iarna anticipeaza
tema si motivele centrale ale textului dar si starea sufleteasca a eului liric.
In primul rand, titlul este alcatuit din doua substantive nearticulate unul in
nominativ si altul in Acuzativ care au sens propriu si fixeaza elementele temporane ale
unui cadru nocturn hibernal ceea ce confera poeziei aspectul unui pastel. Eul liric isi
exprima sentimentele de admiratie in fata spectacolului inegalabil al naturii zugravite.
In al doilea rand, relatia dintre textul poetic si titlu este foarte stransa prin
prezenta a numerosi termeni din campul lexical (al naturii precedate) al iernii,
promoroaca, zapada dar si al procedeelor artistice variate care anticipeaza mesajul
poetic. Textul debuteaza cu o imagine vizuala realizata printr-o metafora, cad din cer
margaritare ce evidentiaza antiteza dintre stralucirea ninsorii si linistea orasului cufundat
in intuneric. Personificarea, plopii stau de veghe, iarna trista imbraca stresinile
somnoroase accentueaza atmosfera de basm a cadrului. Poezia dobandeste caldura
afectiva si prin punctuatie. Exclamatia, Iarna!... sustine bucuria eului liric iar punctele
de suspensie confera un caracter meditativ textului.
In concluzie, titlul poeziei Noapte de iarna de George Topirceanu se afla in
deplina concordanta cu textul poetic.

Genul liric
Consider ca opera Cantec de George Topirceanu este o opera lirica in cadrul
careia autorul isi exprima in mod direct sentimentele gandurile si trairile prin intermediul
eului liric.
In primul rand vocea lirica(ipostaza eului liric) este a omului indragostit de
natura. Sentimentele eului liric sunt admiratia fata de peisajul oferit de padure,
melancolia, nostalgia. Aceste sentimente sunt exprimate in text prin marcile lexicogramaticale specifice: adjective pronominale posesive mea,mele, substantivul in vocativ
padurea si verbul la persoana a II-a este. Modul de expunere predominant in text este
monologul liric adresat.
In al doilea rand, limbajul artistic este deosebit de expresiv. Eul liric se adreseaza
prin personificarea padurii de frumusetea de care este uimit, frumoasa esti padurea
mea. Cu ajutorul imaginilor vizuale cand de sub frunze moarte ies/In umbra viorele,
Cand stralucesc sub roua grea/Carari de soare pline si a imaginilor dinamice, Si
printre crengi adie abia/Un vant de primavara este de zugravit in culori pastelate un
peisaj plin de prospetime si inverzeala.
Elementele de prozodie, rima imperecheata si masura de sapte-opt silabe ofera
muzicalitate si armonie discursului poetic.
Prin urmare fragmentul citat se incadreaza perfect in genul liric.

Argumentare fabula
Fabula este o specie a genului epic in versuri sau in proza in care sunt satirizate
defecte umane prin intermediul personajelor necuvantatoare.
In opinia mea, textul citat este o fabula deoarece prezinta toate particularitatile
acestei specii literale.
In primul rand, textul cuprinde doua parti organizate atipic. Prima parte fiind
naratiunea propriu-zisa prezentata prin alegorie din care aflam ca un iepure care vede un
magar alergand trece pe langa el si-l intrece, Goneste ca o vijelie/L-ajunge si-l intrece
si a doua parte morala desprinsa direct din text, din care aflam ca nu e mare grozavie sa
intrec un magar.
In al doilea rand, modul de expunere predominant este naratiunea impletita cu
descrierea. Personajele intruchipeaza tipologii umane: magarul fiind tipul omului
lent,incet care-si vede de treburile lui, iar iepurele fiind tipul omului care se crede mai
bun decat omul lent si-i arata acestuia ca poate sa-l intreaca.
In concluzie, textul citat apartine speciei literale fabula atat la nivel formal cat si
la cel al continutului.

Argumentare doina
In opinia mea, opera este o doina deoarece este o creatie lirica populara care
exprima sentimente puternice de dor, de jale, de iubire, de intristare, de haiducie etc
In primul rand, creatia se incadreaza in genul liric deoarece mesajul este
transmis direct prin vocea confensiva a eului liric. Textul constituie expresia
sentimentelor de jale pe care le nutreste eul liric aflat in ipostaza indagostitului
(pastorului,instrainatului,haiducului).Prezenta nemijlocita a eului liric este marcata prin
(marci ale eului liric-> pronume, substantive in Vocativ, interjectii, verbe la pesoana I si a
II-a).
In al doilea rand, prin intermediul figurilor de stil este sugerata o gama variata de
sentimente, puncte de suspensie fiind sentimentul predominant. Tema asupra careia
reflecteaza eul liric este iubire (pastoria,haiducia,instrainarea) care se incadreaza in
fondul tematic specific doinelor.
Discursul liric este un monolog liric adresat/neadresat.Textul se deschide cu
(formula specifica).Indentificarea figurilor de stil prin care sunt ilustrate ideile poetice
suntRegistrul lingvistic este specific operelor populare cuprinzand cuvinte si expresii
literare, diminutive, inversiuni (exemple din text).
In concluzie, opera citata ilustreaza perfect trasaturile doinei.

Argumentare basm
In opinia mea, fragmentul Ileana cea sireata de Ioan Slavici face parte dintr-un
basm deoarece basmul este specie a genului epic in care sunt prezentate intamplari
fantastice puse pe seama unor personaje cu insusiri fantastice, in final binele invingand
intotdeauna raul.
In primul rand, inca de la inceput se contureaza tema luptei dintre bine si rau prin
conflictul iscat intre cei doi. Tatal fetelor porneste intr-o calatorie, motiv specific
basmului, nu inainte de ale darui acestora niste obiecte magice, o floare frumoasa,o
pasare vesela si un mar fraged. Motivul cifrei magice trei este dezvoltat sub forma celor
trei fete, a celor trei obiecte miraculoase si a celor trei feciori de imparat. Sfatul parintresc
care coincide cu intriga naratiunii reprezinta si el un element specific basmului.
In al doilea rand, fragmentul este structurat pe baza formulelor narative specifice,
in text fiind prezenta formula initiala: A fost odinioara un imparat care prin adverbul
odinioara deschide perspectiva unui timp fantastic miraculos.
Naratiunea la persoana a III-a este realizata din unghiul unui narator omniscient
care pare sa traiasca alaturi de personaje aventura, dupa cum reiese si dupa portretul
subiectiv ale celor trei fete de imparat ce se intrec in frumusete.
In concluzie, fragmentul ileana cea sireata de Ioan Slabici ilustreaza perfect
trasaturile basmului.

Argumentare pastel
Pastelul este specie a genului liric in care eul poetic isi exprima intr-o maniera
discreta sentimentele generate de un tablou din natura.
In opinia mea, fragmentul citat din opera literara Alesul de Dimitrie Anghel
apartine unui pastel deoarece ilustreaza particularitatile acestuia.
In primul rand, textul prezinta prin intermediul descrierii literale un tablou din
natura construit pe trei planuri: terestru(prisaca), cosmic(cerul) si uman(de-ai
spune). Privirea eului liric este mai orientata spre o imagine paronamica, poiana,
pentru ca apoi sa se concentreze pe detalii, prisaca. Cromatica este dominata de culor
calde pastelate, azur, curcubee de culor cu rol in creearea unei atmosfere pline de
veselie si dinamism.
In al doilea rand, poetul filtreaza realitatea prin propria sa sensibilitate. Eul liric
aflat in ipostaza contemplatorului isi exprima sentimentele de uimire si bucurie in fata
poenii descrise prin intermediul mijloacelor expresive. Astfel, comparatia, ca niste
temple in miniaturastau evidentiaza forma stupilor. Epitetul: scantei ratacitoare
confera dinamism si luminozitate tabloului. Imaginile vizuale: stau stupii, auditive:
suna tot cuprinsul si dinamice: albinele zburand sunt variate. Se remarca prezenta
grupurilor nominale: tainic calauz, urasa floare, scantei ratacitoare care dau tabloului o
nota de dinamism.
In concluzie, fragmentul citat ilustreaza trasaturile pastelului.