Naiul

Naiul
Construcia naiului se bazeaz pe aplicarea unor tuburi a caror lungime si

grosime este varabil,capatul superior este deschis iar celsituat in partea
inferioar este nchis si fixat pe un suport de lemn de esen tare .n cele 21/22
de tuburi,cat are naiul modern,sunt inchise ermetic n partea inferioar prin
introducerea unor dopuri din plut,cear sau din alte materiale ce sunt la
indemana interpretului.Emisia sonor se produce prin suflarea n partea
superioar a tuburilor, instrumentul aezat cu partra concav spre interpret,se
mic stnga-dreapta,in funcie de registre :n stnga pentru sunetele grave,n
dreapta pentru sunetele inalte.Prin nclinarea instrumentului fa de buzele
interpretului i prin introducerea n tuburi a unor boabe de fasole ,alice de plumb
sau cocoloae de pine ,naistul emite i alte sunete sau efecte sonore dorite de
interpret1.
Complexitatea parametrilor construcivi face ca acest instrument s fie
cunoscut i apreciat n ntreaga lume.Tradiia interpretativ romneasc a
transmis posteritii instrumentiti de seam ai naiului precum: Mihalachi
Rou(din taraful Barbu Lutaru) ,Paraschiv i Nstas Muscalagiul ,Anghelu
Dinicu ,Ion Crciunescu ,Radu Ciolan ,Nicolae Blan Pdureanu ,Ghi PunMascalagiul , etc.
Acestora li s-au alturat constructori- interprei ai secolului XX ce au
revoluionat att tehnica de construcie a naiului ct i arta interpretattiv a
cntecului popular romnesc autentic: Ion Preda,Fnic Luca ,Dinu Stelian, Ion
Carntescu,Joachiru Domide,Marin Barbu,Ion Zaharia, Constantin Vduva,
Gheorghe Zamfir.
Contribuiile aduse de Gheorghe Zamfir sub planul inamicii naiului , dar i
n arta interpretativ au fost consemnate de ctre critica muzical romneasc
sub sintagma Momentul Zamfir. Dincolo de celebritatea pe care i-a catigato n ntreaga lume ca interpret al muzicii populare romnesti autentice,Gheorghe
Zamfir a creat prima mare failie a naiului modern ,construind: naiul sopran,naiul
alto,naiul bariton,naiul bas i naiul contrabas.
1 Stancu, D, D- op.cit, p.104
foto- M.B.p 45,

Zamfir-familia de nai
O alt contribuie pe care o aduce Gheorghe Zamfir n plan
interpretativ,este aceea c introduce naiul n alte stiluri muzicale,abordnd
lucrri din marea creaie universal. Avnd ca punct de plecare melosul popular,
marele interpret atac domeniul componistic, mbogind repertoriul repertoriul
de nai cu lucrri ca: Missa pentru pace, Staccato pentru nai, Culori de toamn,
Impresie romantic,Pastel roumain , Valsul verde etc. Cu Doina de jale
Gheorghe Zamfir s-a integrat marilor creatori populari,transformnd piesa ntruna dintre cele mai cunoscute creaii populare n ar i n ntreaga lume.
Prin ntreaga sa activitate-interpretativ,constructor i novaor al
instrumentului ,compozitor i ceator de folclor, Gheorghe Zamfir este
reprezentantul de seama al colii moderne de nai bazat pe tradiie i pe
accentele naionale romneti.Cronicile muzicale strine au elogiat
talentul,personalitatea electrizan a maestrului naiului , celebritatea sa nefiind
egalat pn n prezent. Vom reda numai cteva din aprecierile internaionale
ale marelui interpret romn : Ft ndoial c Zamfir este unul dintre cei mai
fascinai atiti ai secolului al XX-lea2 sau Gheorghe Zamfir reprezint arta
romneasc n toat vitalitatea ei pradigioas plin de nuane i expresii unice3.
Unul dintre cele mai ndrgite i apreciate instrumente de suflat folosit n muzica
popular romneasc este naiul ce poate exprima una dintre cele mai complexe
game ale simmintelor romneti.E vistor i meditativ n vechile cntece de
petrecere , rscolitor i incisiv n doine i balade vesele i sprintar n cntece de
lume i jocuri4.
Atestrile documentare descoperite pe teritoriul romnesc certific rezistena
naiului pe aceste meleauri din cele mai vechi timpuri :basorelieful de pe un
sarcifag din epoca roman (Oltenia) , reprezentare Zeului Pan cu un nai n mn
datnd din anul 24 d.Hr(Constana) , reprezentarea aceluia zeu , tot din epoca
roman (Alba Iulia), o figurin de bronz ce l nfieaz pe Bacchus conine i o
2 H.Giornale, Milano, 1975
3 Theatre de Beautien, Elveia, 1969
4 Stancu, D.D, op.cit, p.103
reprezentare a unui nai ( sec II- Callatis), un basorelief ce nfieaz pe zeul Pan
fr cap i cu un nai n mn din secolul I-II e.n ( Constana) , vasul de pmnt
ars ce reprezint pe Dionyssos i pe Pan care ine naiul n mn(Tulcea) ,
basoreleful de argint aurit datat n secolul IV-V e.n ce reprezint un tnr ce ine
n mini dou instrumente thyrsos i un nai de 20 de tuburi (Bihor) sarcofagul
nmit Mihalache Ghica (Oltenia) , falanga de porc pe care sunt patru guri
dispuse sub forma unui nai ce dateaz din secolul IX (Prahova),etc Alte nume
sub care este cunoscut naiul n practica tradiional romneasc
este:fluier,fluierici,fluiera,fluiertor,uiernit,cooste,moscal.
Denumirea de nai apare ncepnd cu secolul XVIII n scrierile vremii i se
mpmantanete definitiv n vecul al XIX-lea.
n formaiile referitoare la aest instrument sunt sparadice,lipsite de
precizie,uneori confuze.
Personalitile documentare ale vremii care au fcut referire sau descrieri
ale naiului au fos: nvturile lui Nea Goe Basarab ctre fiul su
Teodosie( 1512-1521),Dimitrie Cantemir domnitor al Moldovei (1673-1723) ,
Jean Luis Carra(1777) , Dionisie Fotino( 1819) , George Sion (1859) , Franz
Faseph Sulzer etc.
Printre multele instrumente ( i pseudoinstrumente pe care i ke-a
construit interpretul romn se nnumr i naiul .Unul dintre rapsozii,interpreii
i constructorii de instrumente tradiionale este i dmbovieanul Victor Udrea
care i-a construit primul nai din eav de trestie culeas de pe blile existente
n zona de deal a Judeului Dmbovia .Primul su nai a fost confecionat cu 22
de tuburi care emit o scar major (Sol)
Cheia sol5.................
Cel de-al doilea nai construit de Victor Udrea are tot 22 de tuburi ,dar este de
dimensiuni mai mari i emite o scar major de Sol.6
Cheia sol.............
De-a lungul timpului naiul a avut o dnamic ce a permis o evoluie
surprinztoare sub aspectul tehnic( form,numar de trepte) dar i calitativ,sunetul
5 Idem,P 105
6 Ibidem.
instrumentului mbogindu-se n noi armonice capabiles redea o bogat palet

de idei i sentimente.
Dac n momentul asimilrii lui n practica instrumental
romneasc,naiul avea 5,6,7 tuburi,astzi el nnumra 21(...........,chiar mai mult)
de evi lipite sau legate intre ele.

Naiul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Naiul

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Naiul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Naiul

Construcia naiului se bazeaz pe aplicarea unor tuburi a caror lungime si

1 Stancu, D, D- op.cit, p.104

foto- M.B.p 45,

instrumentului mbogindu-se n noi armonice capabiles redea o bogat palet

S-ar putea să vă placă și