Continuitatea

Spiritului rOll1nesc
oQo

in Basarabia
DE

al> IORGA

1 ASI
J

Tip-ografja ziarului Neamul Romnesc'"

1918

www.dacoromanica.ro

-:-

PREFATA
De la 1812, data anexeirii silniie cdtre
Rusia, care a luat ceia ce a prefdcut in
Basarabie"
BaSarabla fiind, de fapt,
numai partea de jos a ferii, cdtre Duneire,

pentru cd n'a fost in stare

sei

peistreze la incheiarea tratatului din Bucuresti Principatele ankindouli ori mdcar

Moldova intreagd, $i pant! la data proclamdrii Republicii moldovenegi' pe care
imprejurdrile erau s'o ducei mult mai I'dpede de cum credeau intemeietorii el la
unirea cu rzoi, cei din vechea Romanies, a

fost oare in Basarabia vre-o intrerupere

a spiritului romelnesc, meicar in anume
din clasele aflOtoare acolo ? S. a intins
vre-odatd asupra acestei Moldove rasa.ritene, cuprinzind alit de mult din gloria
www.dacoromanica.ro

trecalului luptdlor, care ni este comuni.

acea necunogintd a lucrurilor romdrzegi,
acea pdrdsire a tuturor amintirilor, acea
uitare de sine pe care o cred ne$tiutorii $i pe

care vreau s'o intdreascd in mintile acesbora oamenii cari socot, fdrd dreplate, cd un
act politic se poate Irzdeplinl, ca prin vrajd,

instantaneu, naprasnic, )(aryl nimic din

acea atmosferd culturald, din acea pregatire spfleteascd prin care singure popoarele pot sd ajungd la finta lor,
restul
fiind numai o irztimplare $i o aventurd ?
La aceste intrebdri vreau sd rdspundd
areste cdteva articole, care nu pot pretinde

la alt merit decit acela de a infdf4a in

legdturd, ca o singurd desfd$urare, lucruri

cunoscute, dar foarte putin rdspindite $1
une ori Iii publicapi neaccesibile, $i de a
comunica tuturora fapte i stdri care erau

prea mull pdstrate pentru singura informafie a cercetdtorilor

www.dacoromanica.ro

I.

In 1812 ceia ce s'a patentat politicete

ca Basarabie" era, supt multe raporturi, in
conditii de resistenta mai bune decit Moldova-de-sus, care, la anexarea din 1775, a
devenit o Bucovina.
EraU

data

fiind

intinderea

mult

mai mare a teritoriului

i un numar mai
insemnat de boieri, chiar din aceia cari purtau

nume cunoscute. Unii dintre ddn,sii ip

aveau toatel proprietatea rurald aid; altii

aveau in Moldova cea noua ruseasca partea

mai insemnata dintfinsa. Pe de alt parte,

aceti cuceritori nu ingaduiau, ca ocupantii
celeilalte parti desfacute din Moldova intreaga, persoanelor ramase la Iai, in legatura cu Domnul, cu TurciP', sa-i mai
pastreze rosturi de stapinire i dincolo de
www.dacoromanica.ro

Prut. Un termin scurt s'a pus pentru desfacerea mosiilor. In cele mai rele imprejurari,

pe preturi de nimic, atitea au fost capatate

astfel de oricine, indigen sau mai ales strain,.

pusese la o parte un capitalas format prin

comert ; allele au fost luate de terani, cari,
cu admirabilul lor instinct de cite ori e vorba

de pamintul pe care 1-au muncit si pe care

nu-1 pot desparti de inssi fiinta lor omeneasca, au fcut imposibilul pentru a plti
zecile

de mii de lei care li se cereau.

Dar multi dintre vechii fruntasi ai acestor

Tinuturi au preferat s ramiie decit s se
van' siliti la o asemetiea vinzare. Cite unele
din familii s'ail impartit, lasand pentru conservarea vechii mosteniri pe cutare din mem-

brii lor in partea ajunsa ruseasca din Moldova lor,

Cu gramada se intilnesc astfel nume boieresti in cele d'intaiuchiar din actele ce privesc Basarabia. In cartea mea Basarabia
Noastra", publicata in 1912, am adunat o
mare parte, din ele. Din documente aparute
pe urrna aleg pe cei doi Cantacuzini, Alexandru si Gheorghe, fiii lui .Matei, pe vara
lor Elenco, mritata cu Harting, pe Iamandiesti, pe un *eptilici, un Andries, pe un
www.dacoromanica.ro

Oras, pe un Bantas, pe un Hermeziu, pe

mai multi Oatu, etc.
Cei trecuti supt alt sceptru puteau spera,
de altfel, mult mai mult ca mazilii nobilitati
in Bucovina, o situatie politica intr'o tard
care, citva timp s'a bucurat de o larga autonomie, si chiar un rol in viata generafa
a Imperiului. Un Alexandru de Sturdza
putea sa li serveasca intru aceasta ca model
de imitat.
Manastiri mari, bogate, cu vechi traditii
de cultura, cu asezaminte scolare, nu existau.
Varzarestii, Capriana, din al XV-lea veac,
nu mai insernnau nimic ; Ghitcanii, deveniti

Noul-Neamt, represintau, ce e dreptul, marele curent de mvttura trezit in Moldova

prin miscarea lui Paisie, dar, acesta insusi
fiind

Rus,

renasterea-i

bisericeasca

avea

periculoase slabiciuni pentru acea civilisatie

noua care era sa caute a desnationalisa pe

Moldoveni.

coli ca a lui Vartolomeiu Mazareanu in

Putna bucovineana nu sint aid. Dar este
ceva care le poate inlocui. De la 1775 incoace, in Moldova se crease o folositoare
scoal laid, mireneasca, dupa ideile filosolice"

ale Apusului, si Mitropolitul

www.dacoromanica.ro

Iacov

Starnati

al carui nepot era

sa fie cel

o patronase cu vioiul lui spirit modern. In toata

tam se creasera asezaminte in acest sens,
i viitoarea Basarabie nu fusese lipsita de
lumina lor.
d'intaiu si mare scriitor basarabean

Din fericire si ierarhia bisericeasca rarnase

un timp in mini romanesti. Vldica cel nou

de la Chisinau, continuator al Scaunului

hotinean
acesta al celui din Braila,
pentru raiaua turceascei a Dundrii $i Nis-

trului), a lost un adevarat i istet Rornin,

trecut prin mari demnitati eclesiastice in Rusia

Cimpulungeanul de vechiu neam Ga-

vriil Bnulescu, a carui amintire trebuie improspatata in Basarabia. De i un strain fu

asezat in noul Scaun din acel Acherman,

care, Cetatea-Alba a epocei noastre eroice,
gazduise Mitropolia mutatei apoi Ia Suceava, traditia nationala n'a fost parasita in
Biserica. E vremea Bibliei de la Petersburg,
a frumoasei Biblii copiata dupd a lui Serban-Voda din 1688 si care a ajuns populara si in Moldova noastra, si supt Gavriil
se incep tipariturile religioase basarabene,
cit de putine ar fi ele.
In acest cadru, cu un sistem de legi care
www.dacoromanica.ro

e luat dupd al vechii patrli i dupa inspiTatia bizantin de aici

un Romin de adoptiune, Nlanega, lucrind cu o intreagA cornisiune la redactarea Codului pentru 13asarabia
si cu o autonomie garantatd, for-

mal, de Alexandra I-iu, prin statut, viata

,,moldoveneascA" putea sA continue libr in
Basarabia Tarului, rAmasa" pentru neam aceiasi Moldova.

www.dacoromanica.ro

11.

Pe la 1812 nu putea sa existe o literatura

basarabeanA". Viata intelectualA in

Moldova cea intreagA era centralisata : ea

citA era. Si trese gsia toatA la lasi,
buie sA tinem samA si de atmosfera din acest
sfirsit de epocA fanarioth, cind influenta
greceascA era mai puternica, mai asfixiantA
decit

oricind

si ea

a tot

crescut

pa'riA

la 1821 , cind unii dascAli si boierii ocrotitori puteau nAdajdui s confunde terile
noastre intr'o Mare Grecie a viiforului, avind
acelasi spirit elenic ca i celelalte provincii
ale ei : chiar cind se scrie deci romAneste,

e vorba numai de traduceri, de prelucrAri,

de biletele de dragoste si tinguiri de o
melancolie obositA si netrebnicA.
Astfel Tinuturile moldovenesti din RAsArit

se desfAcurA fail ca pe pAmintul lor sd fi

rmas cineva in stare s argte, intr'un timp
cind nici lasul nu se pricwea s'o facA, durerea fireasa pentru sfisiarea unui popor..

www.dacoromanica.ro

-I
Se

vorbeste de scriitorul basarabean

Alexandru, Alecu Hajdeu (aa-i scria numele). E adevarat ca familia el era fiul
unui carturar foarte distins, carg purta, pentru o fire polonisata, numele adevarat poIon de Tadeu, pe care il scria romanete
Ii avea o mosie in Basarabia,
cu doi d
ling Hotin, pe linga tnulte alte interese
de afaceri in Bucovina vecina, de unde, oricum, pornise o inriurire nationala romneasca. Dar omul foarte invatat, adinc cunoscator al limbii i literaturii ruseti, preocupat de chestii istorice i capabil une ori, cind
era vorba sa le deslege, de a nscoci, cu
mult dibacie, documentul trebuitor
ca un

romantic -plin de ironie ce era , se trgea

dinteun neam care inca de pe la 1670 parsise Moldova in suita exilatului Domn
Stefan Petriceicu, o ruda, i care de atunci
avuse a face cu steaguri straine i cu cati
i, de la Asachi
straine. A fost cunoscut
incoace, care 1-a tradus i, in frantuzeste -A
e foarte admirat, pentru informatia, indoielnica, din el, ca i pentru avintul litetar i,
mai ales, pentru puternicul sentiment de dem-

nitate nationala moldoveneasca" ce respira

dintr'insul, discursul lui Alecu Hajdeu la
www.dacoromanica.ro

r2
din Hotin.
ruseti
deschiderea colilor
Dar cuvantgtorul se interesa mai mull din

punct de vedere familiar ori din curiositate

de diletant, de trecutul acelei Moldove, al
crii sol nu 1-a cAlcat, in viata culturalii a
cgreia nu s'a amestecat i a careia limbd,
in multele-i studii, de trecut *i de viatg popularg, publicate in revistele ruse0, n'a
intrebuintat-o.
Scrisul basarabean era s'a piece intaiu

pentru a decgdea rgpede, dar fgrg ca prin

aceasta sg inceteze i contiinta romAneasca
in aceastg provincie de la cineva care, cum
spune el insui, a fast totdeauna un desterat :

Mint i pe glnduri sed posomorit

Cu on dor nespus,
l'otristat i dornic, trAind =Mat,

Md uit spre Apus...

Acolo Ii viata!
Acolo-i speranta!

S fun jericiti
De-am ji toll unili!
Eu, tinAr fund,

Acolo !bind
Strimosest1 morminturi, frati ce ni tobea

plind de gralii pe Moldova mea

Dornic pdrdsind .
* C. Stamatt, Musa Romdneascd, I, pp. 70-1.

www.dacoromanica.ro

13

Nascut poate in lasi, fiu de boierina mol-

dovean, nepot de frate al marelui Mitropolit lacov Stamati, cunoscator al acelor moravuri fanariote pe care le-a descris superb
in dialogul cocoanei, cilibiului i dascalului
invAtAcel al colii domneti din Capita la
Moldovei, Constantin Stamati rmine dincolo de Prut la 1812, cind era acum tit/
om in toata' firea.

0 despktire fr revedere ? 0 isolare ?

Cordunul" cel non al carantinei imprlitesti
tind comunicatia cu tara r6rnasri Turcilor"?
Planuri de noi cetati otomane de-a lungul
Prutului ? Da, - ins- soarta a vrut ca relatiile, brusc i nemilos intrerupte, intre cele dou tarimi ale Moldovei lui Stefan-celMare s fie reluate, dup citiva ani abia..

La 182L izbucnete dincoace miscarea

Grecilor. Rominii nu se raliaz la dnsa.
Peste caranting, familii boiereti, membri ai
clerului innalt trec in Basarabia. Mitropolitul
Veniamin se adposteste la Colincuti ; Dinu
Negruzzi, cu toti ai lui, intre care viitorul
scriitor de frunte Costachi Negruzzi, se afig,,
un timp, la SAruti, in aceleasi parti ale
Hotinului. Atitia p6Osesc chiar slasul lor
www.dacoromanica.ro

14

de la tara pentru a vedea Chiinaul, unde

nou ani de stapinire ruseasca nu aduseserd
decit doar largirea stradelor si ridicarea citorva cladiri administrative, vechiul ora moldovenesc, WA infatisare de Capita la, fiind
desert si tkut" si inviorindu-se numai
prin sosirea acestor bejenari, zgomotosi si

doritori de a se mingiia prin petreceri.

Atunci Puschin, gloria romantismului rus,
locuia acolo, culegind impresii despre Tigani vagabonzi si Tigance amoroase, despre Greci gelosi si despre tovarasele lor
neastimparate, si se arata Inca vechea casa
boiereasca in care a vegetat. Cei d'intaiu fii
de boieri cari se pregatiau 1:de cariere, iMre
ei Alecu Donici; in asteptarea unei situatii
in armata, priviau cu admiratie pe geniul
intunecat al byronismului moscovit, si Negruzzi n'a uitat niciodata vedenia. Stamati
invata limba noilor oficialitati si se pregatia
a traduce pe Puschin insusi, pe Lermontov,
rivalul acestuia, pe fabulistul Crilov, pro-

babil si pe Chemniter si Dimitriev, pe prosatorul Sirovschi.

Apoi, de la 1823 incoace, lumea se intoarse in Moldova. In sfirsit

isolarea? Nu.

Caci, la 1828, in legatura cu greutatile din

www.dacoromanica.ro

15

Orient, noul Tar Nicolae facea ca trupele

lui sa tread Prutul, i ele erau sa ramiie in Principate nu mai putin de ase ani,
in cursul carora acei4 Rusi au fost intr'o
Moldova i. cealalt.

Attinci pentru intaia oara Stamati trece

hotarul i vede, intre altele, iarmarocul din
Folticeni. El, care avea acum gata o mare
parte din opera lui literara, descrie i acest
pitoresc amestec de rase i de costume.
Literatura Basarabiei, absolut moldoveneasca

in tendinte, ki iea astfel o data sigura de

plecare.

www.dacoromanica.ro

In acest moment, pe la 1830, cind

in

Principate incepe noua literaturg romAneasca,

scoala noug a Rominilor ziarul, revista, almanahul, in care, in toate, se cuprinde, tot mai
deslusit, idealul unor timpuri notiA, unii

dintre Basarabeni sau, in genere, dintre Roniinii aflgtori, i Cll mai vechi prilejuri, in
Rusia, rgmin legati numai de dinsa. Astfel
Mexandru Sturdza,

diruia Stamati-i dedicA

cu sora lui, contesa de Ebling, care iscAleste lucrAri de literaturg : H. SO/Orine. El alcgtuieste scrieri

Tinguirea unui orb"

foarte cetite in vretnea lui, in care combate,

in folosul ortodoxiei si al autoritAtepolitice,
curentele revolutionare ; la 1834 tipAreste la
Odesa un almanah frances, cu colaboratia
surorii, a FrancesUlui Repey si a mai multor
Rusi. La Odesa, de altfel, erau scoli la care
invAtau i copii ai familiilor romAnesti din
www.dacoromanica.ro

17

Muntenia, cum se vede din corespondenta

lui C. BrAiloiu (in Hurmuzaki, X). Stamati

insusi pomeneste de cutare tinAr autor romin al multor opere rusesti tiprite la Odesa
de la 1848" si despre care scrie asa :
Dar ccliii lui revarsi o raz5 infocati
Si fruntea lui viideste innalte cugetki,
lar el, stfain de toate, in &dull adincit,
Cite odati numai II vezi ci se zimbes4e.

Altii, ca Donici, prelucrtorul mester, cu

bon o mie " care sarnAna cu a originalului,
a fabulei lui Crilov,
ivitA pentru a spune
adevArul intr'o societate neliber i avind s
indeplineasc si in Moldova aceiasi misiune,
trec Prutul i fac o modesta carier de
functionari in tara stamosilor. Un exempla

care, in aceiasi epocg, va fi urmat apoi de

un coboritor al boierului Rusu, din epoca
lui Vasiie Lupu, Alecu Russo, tinr, care,
dupd studii fcute in Elvetia, nu putea s
se impace cii moravurile politice ale Rusiei
si, astfel, veni la Iasi pentru a duce, alturi
de o nou generatie, lupta pentru ideile de
libertate si nationalitate, iar, in ce priveste
scrisul, pentru reintoarcerea bunului stil dupa
datin5, itnpotriva silnicelor neologisme.

In Basarabia amine pentru a scrie nom-2

www.dacoromanica.ro

18

neste intaiu Stamati. El n'a invatat aceasta

limb din Gramatica ruso-romina" (foarte

interesant e, potrivit cu ideile lui Daniil

Philippide, autorul Geografiei Romdniei",

ca nu se zice, in titlul rusesc, Gramatica
ruso-moldoveneascd", ci rominA"), a lui
Stefan Marge la (Petersburg, 1827), probabil

Aromin din Macedonia, tiparita pentru nevoile Statului i pe socoteala lui. E tot vechiul si frumosul graiu, plin de cuvinte adinc
rasunatoare in inimi, acel graiu .de care nu

va voi s se desparta omul de bun simt,

intrebuintindu-1, pentru placerea multora, fie

i in ciuda citorva pita la sfirsit.

Stamati ceteste pe poetii rui si-i traduce
ori ii imita ; ceteste pe scriitorii francesi
pentru acelasi scop, si, pe linga prelucrari

dupa Lamartine si Hugo (sau dupd Irlandesul Thomas Moore, tradus in limba Irancesa), se pot gasi pagini luate din Grandeur et decadence militaire" a lui Alfred de

Vigny. Harnic om si care stie s-si aleaga

lectura, cum stie s'o facd de folos pentru
natia lui,
ceia ce e putintel mai greu si
mai rar ! Dar izvoare de inspiratie, noua,
proprii isi afl el trecind catre noi hotarul
rapirii din 1812. Astfel vine la Iasi in 1834,
www.dacoromanica.ro

19

supt o influenta ruseasca

pe care o releva d. G. Bogdan-Duica
a cintat oastea cea noua a Moldovei (Sirdjerul tabere0, mingiindu-se prin scris pentru
moaktea sotiei lui iubite, Catinca (mai pe
urma se pare a fi luat pe o Elena **). In
1839, cind acum granita de la Rsarit a
IVIoldovei se ridicase de la loc in toata puterea ei de oprelite, el trece prin Bucovirn,
oprindu-se la Suceava, in care
cind

poate

Ma 'ntreb de domnesti mornunturi unde-au trebuit sa fie,

la Putna, unde i se vorbe*te de putina

trina, ce ar fi mirosit ca moatele sfintilor",
gasita in mormintul lui *tefan-cel-Mare, la
Dragomirna, la Solca. Inspiratii destule, cind
pieptul se coete de incletatele zvicnituri
ale inimii" (pp. 41-2), cit sa tie o viata in
treaga !

Aceste scrieri ar fi ramas insa necunoscute,

contactul literar nu s'ar fi stabilit,dovada de

unitate sufleteasca
intre cele doua Mo
dove despartite, dad, micarea pornita 1
In volumul de Scriltori romini" de la Minerva care

cuprinde, cu Nicoleanu i Cirlova, pe Stamati.

Paginile in prosa, care preced poesia in Musa, sint

mai farzii, de sigur.

www.dacoromanica.ro

20

condusa, parth la ultirnele ei consecinte politice, de Mihail Kogalniceanu, intors din

Apus cu atita bogatie culturala in sufletul
lui mare, n'ar fi intervenit, stringind, deocamdata numai la munca scrisului, pe Rominii
de pretutindeni, ca sa afirme indraznet un
ideal nou, prin revistele sale Dacia lite-

rail" si ,,Arhiva romdneasce

In cea d'inthiu apare, la 1840, poema lui

Stamati Gafita blastamata de parinti" i o
bucata lirica. Ele sint trimese de Bucovineanul C. Hurmuzachi, in curind el insc4i
insdrcinat de Moldoveni cu procese in Basarabia. Supt ingrijirea lui Kogalniceanu,.
cam pe tirnpul cind Hurmuzachi se stabileste in Iasi, apare aici admirabilul poem, de
o spontaneitate unica, in care Basarabeanul
adun amintiri de cronica, aventuri din povesti, cunostinth de datini pentru a face din
ele, cu numele lui Ciubeir-Vodii i cu ispravile fiului sau Bogdan, un Orlando furioso"
al Rominilor,
pus si in titlu astfel
opera neimitabila', i astazi Inca plin de mi-

reazma pe care o cla numai sinceritatea absoluta unita cu tin talent original si cutezator.

In curind insa imprejurarile scrisului rowww.dacoromanica.ro

mnesc se fac mai grele. Greutati rsar in

calea noii reviste a tinerilor, Propairea",
la care Stamati nu colaboreaza. 0 revolutie
se pregateste in Principate, si Rusia va veni

s'o innabge, in toamna anului 1848. Trupele Tarului vor raminea pana tarziu, ani
intregi. Un Lspru regim impiedeca vechile
comunicatii. Din Basarabia doar purtatorul
unui vechiu nume de revolt, Hincu, lacov
Daniilovici Hincu, face un curs de roma-

neste la Petersburg, publicind o Gramatica

si alegere de bucati literare (1840 ; si Conclusii" la 1847), dar limba romind a lui
Margela e acum vlaho-moldoveneascil *. Si
un om de treaba, cu simt al limbii celei
bune, dar fr mari insusiri, Ion Sirbu, da

doar la ChOndu (nu la Iasi) Fabule dupa

cei trei mari scriitori rui (1853) i Alcdtuiri
originale (1852), care nu se mai pot ceti,

cu toata simtirea reala din ele.

* V. 5i Harea, In ,Rominia Noud ", 15 AprIl 1918.

www.dacoromanica.ro

IV.

Rdzboiul Crimeii, evacuarea Principatelor

de trupele ruse0 care incepuserd un nou

rdzboiu cu Turcia, ocupind pmintul ce ni
mai rdrndsese, aduserd o noud manifestare
a sufletului romnesc in Basarabia, una care
s'ar fi putut ntepta cu greu dupd ce preocupdrile moldoveneti". acolo ajunseserd
acum, in scdderea lor, la gramatica vlahomoldoveneascd" a lui Hincu i la Alcdtuirile
lui I. Sirbu.

Cintind Moldova", tara frumoasd", pdmintul bun i imbielpgat",

Cu pAduri multe si dese,
Cu izvoare bogate,

unde e mindru cd strdinului inima-i sare

din loc" cind vede Moldoveanca" din care

www.dacoromanica.ro

LO

va face sotia lui,

poetul de la Chiinau
nu intelege decit coltul su basarabean, i
doar dacd intr'una din putinele lui fabule
originale, Straina floricica", el arata in chip
ascuns, c inima lui doria o mai larga patrie
0, crinule, ce-al palit ?
De ce-asa te-al vestejit ?
Unde 11-1 mireazma, frate ?

Au doar nu ploud de-ajuns?

Aleu", crinul a rAspuns,
,Sint in strizineitate."

In prevederea putintei unui alt viitor, dacd

nu va vibra cintaretul de la 1852 al acestei

dureri, care pare
fi incheiat peste putin
cad i fard
influenta unei atmosfere pesimiste din litezilele tulburate

amdrite

ratura contemporana ruseascd, el se pare a

nu fi gustat mult din fericirea lui , se va

gasi cine sa exprime un nou i cutezator
ideal.

Nu tinarul Basarabean" (nascut la Cristinetii

Hotinului in 1836) Bogdan Hijau,

viitorul Bogdan Petriceicu Hijciau (de unde

B. P. Hasdeu), care-i facuse studiile la Harcov, intr'un mediu cu totul strain, de a trebuit sa-i invete din nou limba parinteasca,

pentru a-i aduce pe urma aa de mari serwww.dacoromanica.ro

24

vicii, ca invatat i chiar ca poet. Stapinit cu

desavirsire de spiritul satiric, demonic al inteligentei" rusesti de, atunci, care avea ca
model existenta tragicda unui Puschin, a unui
Lermontov, despretuind viata in sine prea

mult ca sa si poata recunoaste in relativitatile zadarniciei

uriciunii ei o chemare, el

venia, abia dupd realipirea la Moldova a

celor trei judefe de jos ale Basarabiei, in
1856, pentru a incepe o cariera mare si tul-

burata de pasiuni ca judecator la Cahul.

Ziarul plnuit de el in framintrile pentru
constituirea unei teri unite si liberale, Romania, avind un program potrivit cu aspiratiile tineretului din lasi pe acea vreme, n'a
aparut niciodat, iar cele d'intaiu publicatii
ale aceluia care se infatisa ca un genial print
exilat, intors in mostenirea sa pierduta, Foaia
de istorie romina", n'avea in sine nimic
special basarabean i prea putin chiar in legatura cu nevoile societatii pentru care al*.
rea. Am dat in Istoria literaturii, III (p.
298), dovezi despre foarte slaba cunoastere
a limbii insesi in care era redactata revista,
care cuprindea totusi cea d'intaiu dovada a
unei eruditii incomparabile si a unui spirit
cu totul superior.
www.dacoromanica.ro

25
Altfel e cu Stamati. 13Strinul, care trecuse de

vrista in care se poate cere omului o adaptare

la imprejurkile noi, reincepe Inca din 1853, WA
indemn, se pare, ci din propria dorinta de a fo-

losi natiei sale in noul pas innainte pe care-1

'Wee, colaboratia sa la publicatiile moldove
nesti : almanahuri, calendare. BucAtile pe care le

alege pentru aceasta, revisuind $1 intregind,

transpuind adesea iiz alt spirit lucrari mat

vechi, au un caracter istoric lupttor. E vorba
de glorille, ce nu se pot uita, ale Sucevei,

de fiica lui Decebal, de stejarul care,

norocos " , tovarsi n'are " , ci este ca

ne-

...recrutul ce ca ntristare

P4nd la straj5, std sifigurel,

apolog in care nu se ascunde poate numai isolarea anilor si drunti. Si, cind, la
1867-8, stkuintile harnicului Codrescu, care

'Astra din luptele pentru Unire i libertate

tipografia ziarului Buciumul Roman, iliac,
in preajma mortii, s
blicA,

se hotkasa a pu-

supt tifiul de Musa Romaneascd"

Moldoveneasca)
din care a iesit,
de pe urma incetkii lui din viatg, un sirgur
volum
o sumA de scrieri, in versuri i
pros apar, dovedind ce schimbare adusese
(nu :

www.dacoromanica.ro

26

noul avint national in sufletul acestui singuratec i uitat

Desteratul din Moldova in copikiria sa"

care cerea la 1863 clas5 de studii nationale la gimnasii" (p. 525), nu mai cintd
pe vechea Muth' a Moldovei" care tinea
hangul la ospetele Domnilor", ci se gindete la Vrancea 1ibera", la Roman de acolo,
eroul Daciei", la Daco Romini", la scumpa

roastni tara Daco-Romania" (p. 37). Donit

de pane va fi dedicat, in 1861, Romniei", i motto cuprinde aceast doin vea unui priche"
i nu prea veche
sonier la Tatan", cruia i fumul terii sale
i se pare dulce i mirositor" :
Am lost i eu Romin,
Dar afam facut p5gfn,

Cad, tlar fiind,

Bietul mieu pSmint

De Tatarl calcat,
El sclav m'au luat.
De-acum numai moartea
SA ma scape poate

De paginitate (p. 60)

e

1 Data de 1868, pe care o scotea d. Bogdan-Duia InTipografia

direct, se afla pe joaia de afard a dill :

Buciumului Romfn, 1868'. Pe dos e lista edituril in 1867.

Pretul cirtii era de 6 lei nol, jumState de galben.

www.dacoromanica.ro

-2/
Si, ca sA arte robul 0 mAcar pentru
urmaii sa'i pot veni alte zile, el imbradi

lupta intre romanitate i slavismul rusesc in

frumoasa alegorie poeti0 a lui Drago tinerelul Domn romin, Ft-frumos moldovean,
care merge s rpuie, in aclpostul lui dela Cetatea-A1131,
cetatea de dol zmei pa'zit'a ,

pe pginul (p. 33) Vronta urigul, care ascundea acolo Dochia dpita",
frima
basarabean" a Daciei.

www.dacoromanica.ro

V.

Trei judete basarabene fusesera capalate,

deci, pentru Moldova prin tratatul de la Paris, de i Austria, din motive pe care le intelegem, ar fi vrut s se adauge principatului,
a carui unire cu cel muntean n'o voift, Basarabia intreaga, fortnindu-se astfel tin puternic Stat clientelar. Nu erau judetele cele
mai bune : dna' la Cahul, pe Prut, traditiile
romnesti nu fusera intrerupte macar o clipa, regiunea de la Rasarit a fost, mult tirnp,
rai turceasca, loc gol pentru ratacirile pradalnice ale Tatarilor si apoi slasul acestora,
Bugeacul lor, samanat cu sate de indigeni
rneniti robiei. Inca de pe la 1770, intr'unul din

rzboaiele lor cu Turcii, Rusii sfrimasera

acest cuib, dar, provincia neramiindu-li si

Turcii revenind in cetati, pe care le intarira

si mai mult, cu deosebire Ismailul, s'a intimplat ce nu sttea in planurile nimanuia
din straini : intinderea elementului fomdnesc din vecindiate. El era ins destul de rar

www.dacoromanica.ro

29

pentru ea Rusii, stgpini dupA pacea de la

1812, sa poatA aseza la 1829 Bulgarii campromisi cu dinii, pe cari trupele imperiale,
la retragerea lor din Bulgaria proptiu-zisA,
ii luaserA cu sine
colonisarA aici. Si alte
natii fuseser5 asezate prin aceste pari, impestritind caracterul national al- terii.
Guvernul romAnesc, care era s rAmiie

pAnA la o nouA expropriere, in 1878, ar fi

putut face deci o operA nationalg, atrAgind
in Basarabia sa ce era mai bun in cealalth
si exercitind de acolo asupra pArtilor vecine
o necontenitA i puternicA influenta culturalL

Nu a fAcut-o insA, poate de frica uriasului

vecin, poate din orientalism zAbavnic ce
ni sint nouA dougzeci de ani !,
poate din
marele nostru pAcat politic, lipsa de concep-

tie. Nici episcopia cea nou a DunArii-dejos (opusd celei rusesti de la Acherman")
n'a avut decit doar meritul de a fi apropiat
de cultura noastrA pe citiva Bulgari, cari

s'au grabit apoi sA se speie de dinsa.

Ori eram noi deci de-asupra gurilor DunArii

ori nu, a fost acelasi lucru pentru intregimea

Basarabiei supt raportul care ne preocupA aid

Totusi de la sine

i in aceasta stA in-

www.dacoromanica.ro

30

cele trei parti din targ

rgmase supt Rusi continuarg, in forme modeste, i cu toatg lipsa unor oameni distini, capabili de a conduce, vechea directie
culturalg rnoldoveneascl.
Prin colturi de provincie se urmA de sigur cu obiceiul satirelor versificate, in ngcazul unuia sau altuia, ca aceia, din 1842,
Favorul diplomat al norocului sau al jucgriei", care era sg se tipgreascg
i sg se
impartg la dughiana lid Carabet din Balti,
semngtatea lucrului

frg plata". Sg nu uitgm a acte judecgtoresti se alcgtuiau in pgrt'ile Hotiriului in

romgneste Inca la 1823 (v. mernoriul

mieu Din Tinuturile pierdute, in Analele

Academiei Romne" pe 1912, p. 81 si urm.)
cg acte particulare, de presintat instantelor
judecgtoresti, se intimping png cgtre 1840,
cg, in sfirsit, procesele pentru mosii care se

taraggnesc pgng dupg 1850, pang la

rgz-

boiul Crimeii (procesul mngstirii Neamtului,

d. ex. ; v. ultimul memoriu ce am tipgrit
in aceleasi Anale" in 1916), aduceau necontenit contactul cu pgrtile impricinate ori

cu imputernicitii, cu vechilii lor, un Dimi

trie Beldiman, a cgrui corespondent
si
de la Petersburg am descoperit-o i puwww.dacoromanica.ro

31

blicat-o in parte, un M. Kogalniceanu, un

Constantin Hurmuzachi, din Bucovina.
Biserica insai pstra macar in parte vechile ei datine. La 1867 foaia eparhiald
din Chi,sindu apdrea $i romaneste, supt
censura Rominului Grigore Galin, inspector
al Seminariului. In articolele ce cuprinde, ea
recunoate ca limba moldoveneasc se in-

trebuinteaza in Basarabia". ca e limba de

loc"; se scuseaza nedreptatile Rusiei oficiale

fat de neamul intreg; se pomenete nemultamirea sociaM dupd 1812 a teranilor,

pe cari a trebuit sa-i potoleasca Gamut

Bdnulescu, cu gramata de lini$Iire tiparad pe limba moldoveneasca" ; se inseamna
in sfirsit, carti jumatate rusete si jumatate
rnoldovenqte", ca Bucvariul", Pentrii credinta si viata cretineasca"; este i un Ceaslov numai moldovenesl. Pn la 1870 foaia
a pastrat acelai caracter (v. articolul mieu
in Drum Drept", I, pp. 68-73).
Scrisorile particulare in romanete continua' ; am tiparit din ele i pana la 1871.
De i nu erau coli romnesti, cutare student care merge la Chiev sa invete astronomie, dupa ce ispraveste gimnasiul rusesc
din Chisinau, isi formeaza o ortografie cuwww.dacoromanica.ro

32

mirrte cu litere latine i, la observatia c 8i-a

uitat limba, raspunde, la 1864 : In scri-

tu'i ceti c eu am uitat limba

romina. Nu crede, frate, pentru ca singur
po(i sa judeci : Am uitat-o eu, ori nu ? Eu
socot ca nu. Tu curn socoti ?". Nu stim.
soarea n-1

raspunsul colegului ramas acasa, dar noi cari

i-am cetit marturisirile spunem ca si dinsul: tut
(Din finuturile pierdute, pp. 74-86 si urm.).

Peste sapte ani dupa ultitna din aceste

simple ravase romnesti pierdeam Basarabia-

de-jos. Intro carte de o valoare deosebita,

plina de idei si de informatie, d. State Dragornir, artistul basarabean de aici, la care
in zilele din Martie nu s'a gindit nimeni, a
aratat (Din Basarabia, Iasi 1908, p. 115
si urrn.) cu ce sfasiere de inima s au des-

facut de noi partile Cahulului. Dupa noua

hrapire ins cei de acolo au continuat a-si
trimete fetele la scolile din Galati, si la 1888
aveam in Liceul Internat din Iasi coleg pe

d. Dragornir innainte de a avea la Scoa1a

Normala Superioara coleg pe Ardeleanul
Grigare Birsan.

A urrnat o epoca de socialism in Basaratria Tineretul intreg a

lost cuprins de

www.dacoromanica.ro

iceastii micare. Dar orke agitalie la un

popor supus, oni pentru ce idei ar porni,
duce neapliral, pe neslmlite, la rana cea
adevdratd $i la durerea cea mare.
Asa s'a intirnplat si cu Basarabia. Deci
ceia ce a fiberat-o n'a lost aceasta zgotno
toasa imitate superficialit a spcialismului strain,
ci adinca desvoltare organica, care a iesit

la vretnea sa si in fata, si tinde a 1 inlocui

en totul.
Cred di am dovedit-o.

www.dacoromanica.ro

TABLA CAPHOLELOR
ria.e.

Prefata
Capitolul
,.

3
1

11

Ill

5
.

.---,

IV
V

www.dacoromanica.ro

10
16
'-)2

.18

www.dacoromanica.ro