Iorga Nicolae-Continuitatea Spiritului Romanesc in Basarabia
Iorga Nicolae-Continuitatea Spiritului Romanesc in Basarabia
Iorga Nicolae-Continuitatea Spiritului Romanesc in Basarabia
Spiritului rOll1nesc
oQo
in Basarabia
DE
al> IORGA
1 ASI
J
www.dacoromanica.ro
-:-
PREFATA
De la 1812, data anexeirii silniie cdtre
Rusia, care a luat ceia ce a prefdcut in
Basarabie"
BaSarabla fiind, de fapt,
numai partea de jos a ferii, cdtre Duneire,
sei
care vreau s'o intdreascd in mintile acesbora oamenii cari socot, fdrd dreplate, cd un
act politic se poate Irzdeplinl, ca prin vrajd,
www.dacoromanica.ro
I.
data
fiind
intinderea
mult
Prut. Un termin scurt s'a pus pentru desfacerea mosiilor. In cele mai rele imprejurari,
Rus,
renasterea-i
bisericeasca
avea
www.dacoromanica.ro
Iacov
Starnati
sa fie cel
hotinean
acesta al celui din Braila,
pentru raiaua turceascei a Dundrii $i Nis-
www.dacoromanica.ro
11.
oricind
si ea
a tot
crescut
pa'riA
la 1821 , cind unii dascAli si boierii ocrotitori puteau nAdajdui s confunde terile
noastre intr'o Mare Grecie a viiforului, avind
acelasi spirit elenic ca i celelalte provincii
ale ei : chiar cind se scrie deci romAneste,
www.dacoromanica.ro
-I
Se
Alexandru, Alecu Hajdeu (aa-i scria numele). E adevarat ca familia el era fiul
unui carturar foarte distins, carg purta, pentru o fire polonisata, numele adevarat poIon de Tadeu, pe care il scria romanete
Ii avea o mosie in Basarabia,
cu doi d
ling Hotin, pe linga tnulte alte interese
de afaceri in Bucovina vecina, de unde, oricum, pornise o inriurire nationala romneasca. Dar omul foarte invatat, adinc cunoscator al limbii i literaturii ruseti, preocupat de chestii istorice i capabil une ori, cind
era vorba sa le deslege, de a nscoci, cu
mult dibacie, documentul trebuitor
ca un
r2
din Hotin.
ruseti
deschiderea colilor
Dar cuvantgtorul se interesa mai mull din
S fun jericiti
De-am ji toll unili!
Eu, tinAr fund,
Acolo !bind
Strimosest1 morminturi, frati ce ni tobea
www.dacoromanica.ro
13
dovean, nepot de frate al marelui Mitropolit lacov Stamati, cunoscator al acelor moravuri fanariote pe care le-a descris superb
in dialogul cocoanei, cilibiului i dascalului
invAtAcel al colii domneti din Capita la
Moldovei, Constantin Stamati rmine dincolo de Prut la 1812, cind era acum tit/
om in toata' firea.
14
isolarea? Nu.
15
www.dacoromanica.ro
in
scoala noug a Rominilor ziarul, revista, almanahul, in care, in toate, se cuprinde, tot mai
deslusit, idealul unor timpuri notiA, unii
dintre Basarabeni sau, in genere, dintre Roniinii aflgtori, i Cll mai vechi prilejuri, in
Rusia, rgmin legati numai de dinsa. Astfel
Mexandru Sturdza,
17
insusi pomeneste de cutare tinAr autor romin al multor opere rusesti tiprite la Odesa
de la 1848" si despre care scrie asa :
Dar ccliii lui revarsi o raz5 infocati
Si fruntea lui viideste innalte cugetki,
lar el, stfain de toate, in &dull adincit,
Cite odati numai II vezi ci se zimbes4e.
www.dacoromanica.ro
18
Aromin din Macedonia, tiparita pentru nevoile Statului i pe socoteala lui. E tot vechiul si frumosul graiu, plin de cuvinte adinc
rasunatoare in inimi, acel graiu .de care nu
dupa Lamartine si Hugo (sau dupd Irlandesul Thomas Moore, tradus in limba Irancesa), se pot gasi pagini luate din Grandeur et decadence militaire" a lui Alfred de
19
poate
www.dacoromanica.ro
20
reazma pe care o cla numai sinceritatea absoluta unita cu tin talent original si cutezator.
s'o innabge, in toamna anului 1848. Trupele Tarului vor raminea pana tarziu, ani
intregi. Un Lspru regim impiedeca vechile
comunicatii. Din Basarabia doar purtatorul
unui vechiu nume de revolt, Hincu, lacov
Daniilovici Hincu, face un curs de roma-
www.dacoromanica.ro
IV.
www.dacoromanica.ro
LO
amdrite
24
uriciunii ei o chemare, el
25
Altfel e cu Stamati. 13Strinul, care trecuse de
ne-
...recrutul ce ca ntristare
apolog in care nu se ascunde poate numai isolarea anilor si drunti. Si, cind, la
1867-8, stkuintile harnicului Codrescu, care
se hotkasa a pu-
Moldoveneasca)
din care a iesit,
de pe urma incetkii lui din viatg, un sirgur
volum
o sumA de scrieri, in versuri i
pros apar, dovedind ce schimbare adusese
(nu :
www.dacoromanica.ro
26
care cerea la 1863 clas5 de studii nationale la gimnasii" (p. 525), nu mai cintd
pe vechea Muth' a Moldovei" care tinea
hangul la ospetele Domnilor", ci se gindete la Vrancea 1ibera", la Roman de acolo,
eroul Daciei", la Daco Romini", la scumpa
de pane va fi dedicat, in 1861, Romniei", i motto cuprinde aceast doin vea unui priche"
i nu prea veche
sonier la Tatan", cruia i fumul terii sale
i se pare dulce i mirositor" :
Am lost i eu Romin,
Dar afam facut p5gfn,
www.dacoromanica.ro
-2/
Si, ca sA arte robul 0 mAcar pentru
urmaii sa'i pot veni alte zile, el imbradi
pe pginul (p. 33) Vronta urigul, care ascundea acolo Dochia dpita",
frima
basarabean" a Daciei.
www.dacoromanica.ro
V.
www.dacoromanica.ro
29
tie. Nici episcopia cea nou a DunArii-dejos (opusd celei rusesti de la Acherman")
n'a avut decit doar meritul de a fi apropiat
de cultura noastrA pe citiva Bulgari, cari
Totusi de la sine
www.dacoromanica.ro
30
rgz-
31
32
lost cuprins de
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
TABLA CAPHOLELOR
ria.e.
Prefata
Capitolul
,.
3
1
11
Ill
5
.
.---,
IV
V
www.dacoromanica.ro
10
16
'-)2
.18
www.dacoromanica.ro