Secolul Fanariot

Secolul fanariot
REFORMISMUL DOMNESC
ncepnd cu anii 1711 n Moldova i 1716 n ara Romneasc, s-au instaurat domniile
fanariote. Regimul fanariot, care a durat pn n primele decenii ale secolului al XIX-lea
(1821), s-a caracterizat prin numirea domnitorilor direct de ctre Poart, restrngerea
statutului de autonomie, sporirea obligaiilor pentru rile Romne, accentuarea
conflictelor dintre boierimea autohton i cea venit mpreun cu domnitorii, dar i
adoptarea unor msuri reformatoare.
1.Constantin Mavrocordat (1730-1769) a domnit alternativ n Moldova i ara
Romneasc; a aplicat un program de reorganizare administrativ, fiscal, judiciar.
Reforme:
- n fiscalitate: instituirea unei dri unice, prin comasarea drilor multiple; plata
impozitului unic n patru rate anuale;
- n administraie: judeele erau conduse de ispravnici i s-a introdus leafa pentru
dregtori (pentru a se evita abuzurile svrte de acetia);
- sociale: desfiinarea erbiei n ara Romneasc (1746) i Moldova (1749); consecina:
ranii devin clcai, liberi din punct de vedere juridic, dar dependeni economic, ceea ce
determin obligaia n zile de munc (claca): 12 zile pe an, n ara Romneasc, i 24 de
zile pe an, n Moldova;
- reforme juridice: ara Romneasc codul de legi (cel dinti) Pravilniceasca
Condic (1780), al lui Alexandru Ipsilanti; Legiuirea lui Caragea (1818) Gh.
Caragea.
- n Moldova Codul Callimachi (181 7), redactat din iniiativa lui Scarlat Callimachi.
- n Transilvania, msurile reformatoare adoptate de Maria Tereza (1740-1780) i Iosif al
II-lea (1780-1790), n Imperiul Habsburgic, au avut efecte i n spaiul intracarpatic:
- reforma social (1785): prin patenta imperial s-a desfiinat iobgia n Transilvania;
- reforma religioas: recunoterea oficial a tuturor religiilor din Transilvania (Maria
Tereza, prin Edictul din 1759, a restaurat ortodoxia; Iosif al II-lea, prin Edictul de
toleran, din 1781, asigura liberul exercitiu religiilor necatolice; se pstra primatul
catolicismului.
REFORMISMUL BOIERESC
Memoriile naintate de boierime cereau: respectarea autonomiei statale i obinerea

independenei; neutralitatea pmntului romnesc, domnitori pmnteni, respectarea
drepturilor politice.
Formele de guvernmnt propuse de proiectele politice ale boierilor erau: instaurarea
unei republici aristocratice, conduse de boierime, cerina partidei naionale condus de
Gavril Callimachi; domnia organ de supraveghere i control, iar puterea real trebuia s
treac n mna unei Adunri obteti i a unui divan controlat de boierime proiect de
reform a lui Rosetti-Rosnovanu (1817-1818).
Programul politic Cererile norodului romnesc, Tudor Vladimirescu (1821),
prevedea nlturarea domnitorilor fanarioi i reinstaurarea celor pmnteni; se
considera c alungarea grecilor reprezenta primul pas pentru cucerirea independenei. n
anul 1822, Poarta a acceptat nlocuirea fanarioilorprin numirea domnitorilor Ioni
Sandu Sturdza (n Moldova) i Grigore Dimitrie Ghica (n ara Romneasc);
Proiecte de reform ale boierimii mici i mijlocii, ale intelectualitii i ale orenilor:
- Constituia crvunarilor, Ionic Tutu (1822), prin care se cerea: domn
pmntean, Adunare obteasc, respectarea autonomiei, drepturi i liberti.
- reformele propuse de Eufrosin Poteca: impozit unic pe venit, libertatea tiparului i
ocuparea funciilor administrative;
-nsemnare a cltoriei mele, Dinicu Golescu (1826), unirea tuturor provinciilor
romneti sub forma Daciei Mari.
- Act de unire i independen i Osbitul act de numire a suveranului
romnilor ale gruparii naionale din ara Romneasc, din jurul lui Ioan Cmpineanu.
Cel dinti prevedea: unirea Principatelor ntr-un regat al Daciei, domn ereditar,
nlturarea suzeranitii otomane i a protectoratului arist. Cel de-al doilea reprezenta
un proiect de constituie.
Societatea secret Fria (1843), program ce nscria: unirea rii Romneti cu
Moldova, independena, emanciparea clcailor i egalitate n faa legii.
PROIECTE CU CONINUT NAIONAL
- memorii ale episcopului greco-catolic Inochentie Micu: Supplex Libellus (1744),
prin care se cerea: reprezentarea naiunii romne n viaa public; uurarea sarcinilor
iobgimii; larga reprezentare a clerului n Diet i un post de consilier n Guberniu: s
nu se hotrasc nimic de noi fr de noi i n absena noastr; nfiinarea de
coli la toate nivelurile.
- programul politic i naional al colii Ardelene (S. Micu, Gh. incai, P. Maior, I. BudaiDeleanu) i al personalitilor de seam din Transilvania (Ion Para, Iosif Mehei i Ioan
Molnar Piuariu), numit Supplex Libellus Valachorum (1791), prevedea: desfiinarea

denumirilor de tolerai, neadmii ntre stri, considerate nedemne i jignitoare;
numirea n funcii proporional cu numrul de locuitori; recunoaterea naiunii romne, a
limbii i religiei ortodoxe; utilizarea toponimiei romneti.
Programul este naintat mpratului Imperiului Habsburgic, Leopold al II-lea, apoi este
trimis de acesta Dietei de la Cluj, care l respinge. Motivul: recunoaterea drepturilor ar
fi rsturnat ordinea constituional a Transilvaniei.

Secolul Fanariot

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Secolul Fanariot

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Secolul Fanariot

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Secolul fanariot

Memoriile naintate de boierime cereau: respectarea autonomiei statale i obinerea

Molnar Piuariu), numit Supplex Libellus Valachorum (1791), prevedea: desfiinarea

S-ar putea să vă placă și