Cercul

Cuprins
► Definiţii. Propoziţii...............................................
► Unghi la centru. Arce de cerc...............................
► Teoreme...............................................................
► Poziţiile relative ale unei drepte faţă de un cerc.
► Unghiuri în cerc....................................................
► Poziţiile relative a două cercuri............................
► Poligoane regulate...............................................
► Calculul elementelor în poligoane regulate.........
► Lungimea cercului şi aria discului........................

Sfârşitul prezentării
Definiţie: Cercul cu centrul în O şi de rază r este
mulţimea tuturor punctelor din plan situate la distanţa
r faţă de O. Se notează C(O,r).

Dacă A este un punct al cercului,

distanţa
dintre punctul A şi O este raza
cercului.

Dacă M şi N sunt două puncte ale

unui
cerc, segmentul [MN] se numeşte
coardă.

O coardă ce conţine centrul cercului

se
numeşte diametru.

În figură, [AC] , [MN] sunt coarde, iar

[AB] este diametru.
► Cercurile care au raze egale se
numesc
cercuri congruente.

► Dacă două cercuri au acelaşi

centru şi
aceeaşi rază, ele coincid.

► Cercurile care au acelaşi centru se

numesc cercuri concentrice.
► Fiind dat cercul C(O,r), mulţimea
punctelor M din plan pentru care OM <
r se numeşte interiorul cercului şi se
notează: IntC(O,r).

► Mulţimea punctelor N din plan pentru

care ON > r, se numeşte exteriorul
cercului şi se notează: ExtC(O,r).

► Se numeşte disc de centru O şi raza r, r

>0, mulţimea C(O,r) U IntC(O,r) şi se
notează D(O,r).
P R O P O Z I Ţ I I.

1. Fiind date două puncte distincte A şi B, există o infinitate de

cercuri ce conţin punctele A şi B .

Fie d mediatoarea segmentului [AB]. Punctele

mediatoarei d au proprietatea că sunt egal departate
de capetele segmentului [AB]. Atunci orice cerc care
are centrul pe mediatoarea segmentului [AB] conţine
punctele A şi B.

► 2. Oricare trei puncte distincte ale unui cerc sunt necoliniare.

► 3. Prin trei puncte necoliniare trece un cerc.
► 4. Dacă A, B, C sunt trei puncte distincte ale unui cerc, atunci
centrul cercului se află la intersecţia mediatoarelor triunghiului ABC.
► 5. Dacă două cercuri au trei puncte distincte comune, atunci ele
coincid.
UNGHI LA CENTRU. ARCE DE CERC.
► Un unghi care are vârful în centrul cercului
se numeşte unghi la centru.

► Multimea punctelor de pe cerc situate în

interiorul unghiului AOB reunite cu A şi B se
numeşte arc mic şi se notează AB

► Multimea punctelor de pe cerc situate în

exteriorul unghiului AOB, reunite cu A şi B se
numeşte arc mare şi se notează ACB, unde C
Є Int AOB.

► Punctele A şi B se numesc capetele arcelor.

► Dacă A şi B sunt capetele unui diametru,

arcele se numesc semicercuri.

► Măsura arcului mic este egală cu a0 ;

măsura arcului mare este egală cu 3600-a0;
măsura unui semicerc este 1800 .

► două arce sunt congruente dacă au aceeaşi

măsură.
TEOREMA 1.
La arce congruente corespund coarde congruente (în acelaşi
cerc
sau în cercuri congruente).

Reciproca.
► La coarde congruente corespund arce mici congruente (în
acelaşi cerc sau în cercuri congruente).
TEOREMA 2.
Dacă A şi B sunt două puncte distincte ale unui cerc, atunci
diametrul perpendicular pe coarda AB împarte coarda şi arcele în
două părţi congruente.

Diametrul [MN] este perpendicular pe

coarda [AB].
Triunghiul AOB este isoscel, [OA] şi
[OB] fiind raze.

OC face parte din diametrul cercului,

deci este înălţime în triunghi. Rezultă
că OC este şi mediană, deci
[CB]=[AC]. Dar [OC] este şi
bisectoare, deci <COB= <AOC de
unde rezultă că şi arcele sunt egale.
TEOREMA 3.
Dacă două coarde ale unui cerc sunt congruente, atunci
distanţele
de la centru la coarde sunt egale.

► Triunghiurile COD = AOB

având toate laturile
congruente, rezultă că şi
înălţimile [ON] şi [OM] sunt
congruente.
TEOREMA 4.
Dacă A şi B sunt două puncte distincte ale unui cerc şi punctul M
aparţine arcului determinat de ele, atunci măsura arcului AB este
egală cu măsura arcului AM plus măsura arcului MB
TEOREMA 5.
Dacă [AB] şi [CD] sunt două coarde paralele ale unui cerc, iar
punctele A şi C sunt situate de aceeaşi parte a diametrului
perpendicular pe coarde atunci: arcele mici AC şi BD sunt
congruente; coardele AC şi BD sunt congruente.

MN este diametrul perpendicular

pe coardele [AB] şi [CD], deci M
este mijlocul arcului AB, iar N
este mijlocul arcului CD. De aici
rezultă că arcele AC şi BD sunt
congruente ca fiind diferenţe de
arce congruente.

Arcele fiind congruente şi

coardele sunt congruente.
Poziţiile relative ale unei drepte faţă de
un cerc.

► 1) Dreapta secantă faţă

de un cerc este dreapta
care are două puncte
comune cu cercul: A şi
B.
► 2) Dreapta tangentă la
cerc este dreapta care
are un singur punct
comun cu cercul: T.

Dreapta tangentă la cerc

este perpendiculară pe
rază în punctul de
intersecţie al ei cu cercul.
► 3) Dreapta exterioară
cercului este dreapta
care nu are puncte
comune cu cercul.
Unghi înscris în cerc
► DEFINIŢIE
► Unghiul <BAC se numeşte unghi înscris în cercul C(o,r) dacă A,B
şi C aparţin cercului C(o,r).
Unghiurile BAC, MPQ şi STV sunt unghiuri înscrise în cerc.
► Arcele mici BC, MQ, respectiv SV sunt arce cuprinse între laturile
unghiurilor înscrise.
DEFINIŢIE
Spunem că triunghiul ABC este înscris în cerc dacă
vârfurile sale aparţin cercului.
TEOREMA I
Măsura unui unghi înscris în cerc este jumătate din măsura
arcului cuprins între laturile sale.

TEOREMA II
Măsura unui unghi cu vârful pe cerc, având una din laturi secantă,
iar cealaltă latură tangentă cercului, este jumătate din măsura
arcului de cerc inclus în interiorul unghiului.

► Unghi cu vârful în interiorul cercului

Unghiul cu vârful în interiorul cercului ATC (care este congruent
cu DTB fiind unghiuri opuse la vârf) are ca măsură jumătate din
suma măsurilor arcelor cuprinse între laturile sale.
Unghi cu vârful în exteriorul cercului

Unghiul cu vârful în exteriorul

cercului, APB are ca măsură
jumătate din diferenţa arcelor
cuprinse între laturile sale.
Poziţiile relative a două cercuri.
Fie două cercuri C1 (O1 ,R1) şi C2 (O2 ,R2). Distanţa dintre centrele
celor
două cercuri este O1 O2. Avem următoarele cazuri:

1. În acest caz cercurile se numesc exterioare.

2. Cercurilesenumesc tangenteexterior .

3. Înacestcazcercurilesunttottangente, darsunt tangenteinterior .

 4. Înacestcazcercurileaudouăpunctecomuneşi elesenumesc secante .

5. Înacestcazceledouăcercuri nuaupunctecomune. Elesenumesc interioare .

TEOREMA 1
Prin orice punct exterior unui cerc trec două drepte tangente la cerc.
TEOREMA 2
Tangentele duse dintr-un punct exterior unui cerc sunt congruente.

AM şi BM sunt tangentele duse

din punctul M la cerc.
Triunghiurile OAM şi OBM
sunt dreptunghice în
punctele A, respectiv B
deoarece ştim că tangenta
este perpendiculară pe
rază. Cele două triunghiuri
sunt congruente:

De aici rezultă ca BM = AM
POLIGOANE REGULATE

DEFINIŢIE
Un poligon convex cu toate laturile şi toate unghiurile congruente
se numeşte poligon regulat.

(Exemple cunoscute: pătratul, triunghiul echilateral, hexagonul regulat.)

Dacă printr-un procedeu oarecare împărţim

cercul în n arce congruente şi unim succesiv
punctele de diviziune, obţinem un poligon cu n
laturi congruente.
Laturile sunt congruente deoarece subîntind arce
de cerc de aceeaşi măsură:o ( măsura
360
unghiului la centru corespunzător)
n

Unghiurile poligonului sunt unghiuri înscrise în

cerc care cuprind între laturi arce de măsura:

o
180 • ( n − 2)
n
TEOREMĂ

Orice poligon regulat se poate înscrie într-un cerc.

DEFINIŢIE

Segmentul dus din centrul cercului circumscris unui poligon

regulat, perpendicular pe latura poligonului, se numeşte
apotemă
CALCULUL ELEMENTELOR ÎN POLIGOANE REGULATE
Vom calcula latura ln şi apotema an în
funcţie de raza R a cercului
circumscris.

Unghiul la centru ocorespunzător

360
fiecărei laturin este:

l n
= 2 R sin 180
n
0

a = R cos 180
n
n
0
n 2 360
An = 2 R sin n
 Calculul elementelor în poligoane regulate

Latura Apotema Aria Perimetrul

Triunghi
Echilateral R 3R
2 3
R 3 2 4 3R 3
Pătrat
R 2 R 2
2 2R
2
4R 2
Hexagon
R 3 3
regulat R 3R
2 6R
2 2
 Calculul elementelor în poligoane regulate

Înălţimea Apotema Aria Raza

Triunghi
l 3
Echilateral
2

l 3 l 3 l 3
4 3
2 6

Pătrat
l 2 l 2
2 l 2

Hexagon
2 l
regulat l 3 3l 3
2 2
LUNGIMEA CERCULUI ŞI ARIA DISCULUI

1. Lungimea cercului. Lungimea arcului de cerc.

Valoarea raportului dintre lungimea unui cerc şi lungimea diametrului său se

notează cu π. Acesta este un număr iraţional pe care îl aproximăm cu 3,14.
Deci:
L
=π
2R
Lungimea cercului este deci: L=2 π R

2. Aria discului. Aria sectorului de cerc.

Aria unui cerc de rază R se calculează cu formula:

A= π R2
Se numeşte sector de cerc o porţiune
din interiorul unui cerc cuprinsă
între două raze.

Fiecărui sector de cerc îi corespunde

un arc pe cerc.

Pentru calculul ariei sectorului de

cerc, de rază R, care corespunde
unui arc de cerc de măsura n0 ,
folosim regula de trei simplă, aria
sectorului fiind proporţională cu
măsura arcului.

Aria sectorului de cerc de rază R se

calculează cu formula
πR
2

A= 0
•n
360