Curs 4, Sem 2

Curs 4, Sem 2
Functia motorie a intestinului

Musculatura neteda intestinala are proprietatea de a se contrracta sontan, aproape continuu, si
automat, deoarece contine fibre muscualre cu proprietaea de autoexcitare, in virtutea careia
genereaza unde lente, spontane, cu frecventa intre 3-12/min.
Se considera ca celulele musculare netede din peretele intestinal, formeaza un sinccitiu
functional(numai 12% din suprafata membranelor celulare fuzioneaza sub forma de nexusuri), restul
se afla in stransa legatura dar nu in contact perfect, ceea ce va face posibil ca potentialele de actiune
generate intr-o fibra musculara neteda sa se transminta cu usurinta la fibrele din vecinatate, dar nu in
toata musculatura, cum se intampla la miocard(sinccitiu limitat).
Transmiterea nervoasa a impulsurilor generate este posibila la nivel intramural, datorita existentei
inervatiei intrinseci a intestinelor, reprezentata de doua straturi neuronale:
- Strat extern(plex mienteric) cu functie predominant motorie plexul Auerbach;
- Strat intern(plex submucos) cu functie predominant senzitiva plexul Meissner.
Pe langa inervatia intrinseca, intestinul prezinta si o inervatie extrinseca, reprezentata de sistemele
parasimpatic si simpatic(stimularea parasimpatica creste motilitatea intestinala si relaxeaza
sfincterele, iar cea simpatica inhiba motilitatea si contractia sfincterelor).
Contractiile intestinale sunt de 2 tipuri:
1. Miscari de amestec sau de framantare:
a. Miscari segmentare se datoreaza contractiei fibrelor musculare circulare, au o amplitudine
mica, au loc aproape tot timpul, si apar de-a lungul intregului intestin subtire. Consta in
compartimentarea alternativa a continutului intestinal, frecventa fiind de 6-9 contractii/minut.
Ele nu produc progresia chilului intestinal, ci au numai rol de amestecare a continutului
intestinal cu sucurile, formand de asemenea miscarile vilozitatilor intestinale si implicit
absortia intestinala si imbunatatesc circulatia limfatica. Au o intensitate stimulata de excitatii
ale stimulilor parasimpatici si inhibata de stimuli simpatici(ele depind in foarte mica masura
de inervatia intrinseca).
b. Miscari pendulare sunt niste miscari total atipice, ce constau in contractii asimetrice ale
fibrelor musculare longitudinale ce duc la alunecarea anselor unele pe altele.
2. Miscari peristaltice/propulsive ele imping, deplaseza continutul intestinal in directia
cecului, din aproape in aproape, cu viteze si frecvente variate(in regiunea duodenala,
frecventa este de 11-12 contractii/min, in timp ce in regiunea distala i intestinului subtire,
frecventa este de 6-7 contractii/min). Aceste contractii pot aparea in orice punct al
intestinului, se propaga intotdeauna in directie anala, respectand legea intestinului:
Continutul intestinal determina prin distensie mecanica, contractia fibrelor musculare circulare
inapoia dilatatiei si relaxarea acestor fibre inaintea dilatatiei. Propulsia se face intotdeauna de la
frecvente mai mari la frecvente mai mici, iar stimulul reprezinta distensia mecanica a peretelui
intestinal.
Obs: Exista unele substante sau nutrienti care declanseaza contractiile propulsive: saruri biliare,
alimente cu multe celulozice dar si mese abundente.
Spre deosebire de miscarile de framantare, miscarile peristaltice depind in principal de inervatia
intrinseca.
Obs: Pe langa aceste doua tipuri principale, maie xista si niste miscari foarte slabe, microscopice,
ale mucoasei datorate contractiei fibrelor din muscularis mucosa. Acestea asigura miscarile
vilozitatilor intestinale si intensifica absorbtia intestinala, circulatia limfatica si sanguina(exista
un hormon local numit vilichinina care stimuleaza miscarile vilozotatilor intestinale).
Functiile colonului
Din punct de vedere funtional, colonul poate fi impartit in doua segmente:
- Proximal, care prezinta activitate asemanatoare intestinului subtire, predominant de absorbtie;
- Distal, care serveste drept rezervor de reziduuri alimentare.
A. Functia secretorie: colonul secreta un lichid alcalin, cu un ph de aproximativ 8, foarte sarac in
enzime si foarte bogat in mucus.
Obs: Prin valvula ileocecala, care la om are rolul de a impiedica evacuarea rapida a ileonului in cec,
trec zilnic intre 300-500ml chil intestinal, care in urma in urma modificarilor suferite in colon, se
transforma in aproximativ 150g materii fecale.
Chilul intestinal contine aproximativ 70% apa, si 30% substante care nu pot fi digerate, produsi
finali ai digestiei care nu au putut fi absorbiti si asupra carora actioneaza flora bacteriana colonica
constituita din coci, bacili anaerobi si aerobi. Intre aceste tipuri de flora, sta un raport de 100/1 in
favoarea florei anaerobe.
Flora colonica realizeazxa doua procese:
1. De fermentatie - se desfasoara in jumatatea proximala a colonului sub actiunea florei aerobe
si consta in degradarea glucidelor nedigerate sau neabsorbite. In urma degradarii rezulta acid
lactic, acid acetic, acid propionic, acid butiric, ceea ce si explica ph-ul acid al materiilor
fecale(5-7), plus o cantitate apreciabila de gaze.
2. De putrefactie realizeaza sub actinea florei anaerobe si consta in degradarea proteinelor
nedigerate si neabsorbit, ce vor suferi procese de decarboxilare si dezaminare, rezultand
aminele corespuzatoare: fenoli, ac organici, indol, scatol, acest proces desfasurandu-se in
jumatatea distala colonica. In conditii normale, mucoasa colonului este putin permeabila
pentru aceste substante, multe dinte ele fiind foarte toxice. Mica parte ce trec bariera
colionica ajung prin sangele portal la ficat, unde au loc procese de detoxifiere.
B. Functia motorie: prezinta miscari segmetare si propulsive sau peristaltice. Colonul se poate
evidentia in imagistica cu substanta de contrast. In jumatatea proximala a colonului, pe langa
activitatea peristaltica cu directie anala, exista o activitate redusa antiperistaltica(fiziologica),
ce mareste timpul de contact intre continutul colonului si peretele sau, si favorizeaza formarea
materiilor fecale.
1. Micarile segmentare colonice se produc prin contractii ale msucualturii circulare, simultan
cu care se contracta si cele 3 tenii longitudinale. Rezulta forma caracteristica a colonului:
haustrele.
2. Miscarile peristaltice traverseaza colonul in directia anala, ajungand la extremitatea distala,
la o frecventa de 2-3 contractii/min.
3. Miscarile de masa apar 1,2 maxim de 3x/zi, pornesc de la unghiul hepatic al colonului, nu
intodeauna sunt perceptibile, ele pot fi declansate de refleze gastroenterice cat si de reflexe
conditionare(emotie, stres, mirosuri puternice).
Obs: Activitatea motorie a colonului este declansata in principal nu de reflexe conditonate, ci de

distensia sa, si este controlata in primul rand de plexurile intramurale si secundar de inervatia
vegetativa simpatica(inhiba) si parasimpatica(stimuleaza).
Ca urmare a activitatii motorii colonice, rezulta materiile fecale ce se elimina in mod normal de
1-2x pe zi.

Curs 4, Sem 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4, Sem 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4, Sem 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4, Sem 2

Functia motorie a intestinului

Obs: Activitatea motorie a colonului este declansata in principal nu de reflexe conditonate, ci de

S-ar putea să vă placă și