Leziuni Distrofice LP
Leziuni Distrofice LP
Leziuni Distrofice LP
distrofice sunt leziuni patologice elementare, care reprezinta expresia morfopatologica a alterarilor metabolice survenite la nivel celular si/sau tisular.
A) DISTROFII PROTIDICE INTRACELULARE Distrofii hidroprotidice citoplasmatice Distrofia hialina Distrofia ceroasa B) DISTROFII PROTIDICE EXTRACELULARE Distrofia hialina Distrofia fibrinoida Distrofia amiloida (amiloidoza) Distrofia mucoida
Intumescenta tulbure
- apare in special la organele parenchimatoase (cord, ficat, rinichi) - Macroscopic - organele sunt marite de volum, mai ferme, fara luciu - la sectionare, parenchimul pare sa se omogenizeze (aspect de carne fiarta) - Microscopic - celulele turgescente, cu numeroase granulatii de marimi diferite in citoplasma - se constata diferite grade de anizocorie
Distrofia granulara - apare in stadiile mai avansate - granulatiile intracitoplasmatice sunt vizibile - nucleii sunt picnotici Distrofia vacuolara - citoplasma tumefiata, palida, clar conturata, cu putine granulatii intracitoplasmatice si cu numeroase vacuole mari, uneori acestea putand masca nucleul - celula capata un aspect spumos si reticular
Distrofie granulovacuolara in celulele epiteliale ale tubilor renali Col HE, ob 40x
Distrofie hialina- corp albicans ovarian, stroma cu vase sanguine Col HE, ob 10x
2) DISTROFIA FIBRINOIDA
- apare frecvent in tesutul conjunctiv al valvelor cardiace sau al miocardului si in testurile periarticulare. - Mai poate apare si in periarterita nodoasa, lupusul eritematos diseminat, dermatomiozita , placenta (mai ales in cazul hipertensiunii de sarcina) etc Microscopic: - apar modificari la nivelul substantei fundamentale si al fibrelor colagene, care se edematiaza, capatand aspect omogen - in interstitiu, se depune o substanta extrem de eozinofila, cu aspect similar fibrinei - in cazuri severe, cand tesuturile in care isi are sediul leziunea sufera o distructie completa, se poate vorbi de necroza fibrinoida
10
11
STEATOZA
Este cea mai frecventa distrofie lipidica, caracterizata prin acumularea excesiva de trigliceride in celule CAUZE: A. Aport crescut (hiperlipidemiile) B. Tulburari metabolice:
1. 2. 3. 4.
Anoxia Intoxicatiile metalele grele: arsenic, mercur, cloroform, tetraclorura de carbon Tulburari ale metabolismului glucidic: la diabetici, in inanitie Deficitul factorilor lipotropi necesari sintezei fosfolipidelor la nivel hepatic
deshidratare si includere in parafina) se evidentiaza indirect prin prezenta unor vacuole optic goale, cu limite precis trasate, datorita dizolvarii trigliceridelor in solventii folositi in cursul prelucrarii Daca se efectueaza sectiuni la gheata, trigliceridele pot fi evidentiate prin folosirea de coloranti liposolubili (Suddan)
12
Macroscopic: Ficatul este difuz marit de volum, greutatea este mai mare decat cea normala, consistenta redusa La sectionare parenchimul hepatic are culoare galbena Microscopic - picaturile de grasime apar ca vezicule transparente, nedelimitate de o membrana structurala, de diferite dimensiuni
In functie de tipul si gradul afectarii, steatoza poate afecta:
Zona din jurul venei centrolobulare (zona acinara 3) Zona intermediara (zona acinara 2) Zona periportala (zona acinara 1) Intreg lobulul steatoza panacinara
13
STEATOZA HEPATICA
Daca testul hepatic a fost prelucrat la parafina si apoi sectiunile sunt colorate cu hematoxilina- eozina, celulele apar vacuolizate, transparente, cu citoplasma dispusa la periferie si nucleii proeminand intr-o portiune a inelului citoplasmatic Vacuole optic goale, intracitoplasmatice
14
STEATOZA HEPATICA
In cazul preparatelor sectionate la criotom si colorate cu Sudan celulele hepatice apar ca purtand un numar mare de picaturi lipidice colorate in rosu -portocaliu sau o singura vezicula lipidica centrala mare
15
16
Ficat normal
Distrofie granulo-vacuolara
Glicogenoza hepatica
Ficat gras
Ficat gras
Ficat gras
Splina cu hialin
Splina cu hialin