Curs 7,8,9,10
Curs 7,8,9,10
Curs 7,8,9,10
comprimate neacoperite
comprimate acoperite
comprimate efervescente
comprimate pentru solutii orale
comprimate pentru dispersii orale (suspensii)
comprimate oradispersabile
comprimate gastrorezistente
comprimate cu eliberare modificat care pot fi:
- comprimate cu eliberare prelungit retard, extins
- comprimate cu eliberare ntrziat
- comprimate cu eliberare pulsatil, secvential
Comprimatele utilizate n cavitatea bucal sunt clasificate separat n:
-
comprimate de mestecat
comprimate sublinguale
comprimate bucale
comprimate mucoadezive.
Comprimate neacoperite
-
n vederea eliberrii substantei medicamentoase, mai nti, trebuie ndeprtat nvelisul; aceste
nvelisuri se distrug repede si elibereaz substanta activ.
Comprimatele acoperite enterosolubile, trebuie s se dezagrege n 60 de minute.
Comprimatele filmate gastrosolubile trebuie s se dezagrege n 30 de minute.
Comprimate efervescente
Comprimatele efervescente sunt forme farmaceutice cu eliberare accelerat. Formele de
eliberare accelerat prezint o vitez de eliberare si dizolvare crescut a substantei
medicamentoase, comparativ cu o form conventional, administrat pe aceeasi cale.
n aceast categorie, se nscriu:
comprimatele efervescente;
comprimatele orodispersabile;
comprimatele sublinguale.
n cazul comprimatelor efervescente, eliberarea rapid se datoreaz reactiei de efervescent
care produce desfacerea, mprstierea si, deseori, dizolvarea particulelor care constituie
comprimatul. Comprimatele efervescente sunt comprimate neacoperite ce contin, n general,
substante acide si carbonati sau hidrocarbonati care reactioneaz rapid n prezenta apei si
elibereaz dioxid de carbon.
Avantajele comprimatelor efervescente:
-
Dezavantaje:
-
viteza;
locul sau
timpul n care substanta activ este eliberat.
cile mucoaselor:
cavitatea oral (bucofaringian): comprimatele utilizate sunt numite comprimate
bucofaringiene sau oromucozale.
ele pot avea o actiune local sau elibereaz si absorb substanta activ ntr-o
anumit parte a cavittii orale.
comprimatele de supt;
comprimatele masticabile;
comprimate sublinguale;
comprimatele bucale si gingivale;
conuri alveolare;
comprimate mucoadezive orale.
Comprimatele pentru supt sau comprimatele bucale sunt destinate s se dizolve lent n gur
n contact cu secreia salivar. SM au n general o aciune local, dar pot asigura i o aciune
general.
-
Materii prime
Substantele care intr n compozitia formelor solide dozate acoperite se mpart n dou
mari categorii:
10
Substante medicamentoase
Formele solide dozate acoperite contin substante active n interiorul nucleului nvelit, mai
rar n interiorul nvelisului.
Substante active din nucleu
Acestea se pot clasifica dup locul n care sunt eliberate din produsul acoperit n:
-
substante gastrosensibile, care sunt inactivate sau a cror eficacitate scade n sucul
gastric, de exemplu: enzime digestive (pancreatin, pancreatinlipaz), glicozide
cardiotonice (digoxin, digitoxin), antibiotice (penicilin G, eritromicin), preparate
bacteriene pentru refacerea florei intestinale;
substante care sunt stabile n mediul acid, dar irit mucoasa gastric, de exemplu:
analgezice-antiinflamatoare (acid acetilsalicilic, diclofenac, fenilbutazon, salicilati,
indometacin), anticoagulante, antiepileptice (acid valproic), sruri de fier, sruri de
magneziu, fluorur de sodiu;
substante la care se doreste o cedare modificat n scopul prelungirii actiunii, de
exemplu: unele antibiotice (amoxicilina, cefalexina), chinidina, teofilina, efedrina,
carbamazepina etc.;
substante cu actiune local la nivel intestinal si care, prin eliberarea lor direct la
locul de actiune, vor avea o eficacitate sporit, de exemplu: laxative (bisacodil),
antibiotice (colistin), sulfamide, ulei volatil de ment si derivati triterpenici,
vermicide.
11
Agenti de umplere
Au rolul de a forma straturile principale de acoperire, avnd ponderea cea mai mare n
structura nvelisului. Din aceast categorie, zahrul reprezint materialul cel mai utilizat, desi n
ultima vreme au nceput s fie studiate si utilizate si alte substante cu structuri sau proprietti
asemntoare lui.
Zahrul (Saccharum-FR X, zaharoza)
Zahrul este o substant natural cristalin cu multiple aplicatii practice. n cazul formelor
farmaceutice obtinute prin nvelire, se utilizeaz fie ca formator de nvelis, fie ca nuclee inerte,
de exemplu, la obtinerea peletelor.
Materiale utilizate la acoperirea cu film
n functie de rolul pe care l ndeplinesc n nvelis, substantele auxiliare utilizate la
acoperirea cu nvelisuri filmate sunt de dou categorii:
-
12
Etilceluloza
Copolimeri de esteri polimetacrilici: Eudragit NE 30 (caracter neutru), Eudragit RL,
Eudragit RS (caracer hidrofil)
Tehnologia de fabricare
Principiul tehnologiei acoperirii prin pulverizare
Procesul de acoperire cu zahr sau cu film const n dispersarea asupra nucleelor a solutiilor
sau suspensiilor agentilor de acoperire, concomitent cu aplicarea unui curent de aer cald care
favorizeaz ndeprtarea solventului.Pentru a se asigura distributia uniform a materialului pe
nuclee pe tot parcursul procesului de acoperire, acestea trebuie s se afle ntr-o continu miscare.
1. Amestecarea nucleelor
Amestecarea nucleelor este realizat prin rostogolirea si cderea patului de nuclee n tobele
de acoperire sau prin tehnica suspensiei n aer. Procesul de amestecare a nucleelor este foarte
important si trebuie s asigure obtinerea unei acoperiri uniforme si netede, fr a se produce
eroziunea nucleelor.
2. Pulverizarea solutiei sau a dispersiei
Dispersarea solutiei sau a suspensiei de acoperire deasupra nucleelor care alctuiesc patul de
nucleu se poate realiza n absenta aerului, la presiune nalt, folosind asa-numitele duze fr aer,
sau cu ajutorul aerului, la presiune sczut, folosind duzele cu aer.
Procesul de acoperire n pat fluidizat este modul de dirijare a particulelor pulverizate spre
fluxul aerului de uscare.
13
3. Uscarea nvelisurilor
Operatia de uscare este o etap important a procesului de acoperire, avnd influent asupra
calittii nvelisului obtinut si a timpului necesar acoperirii. n cazul utilizrii substantelor
formatoare de film dizolvate n solventi organici, uscarea se realizeaz mai usor, deoarece este
necesar o energie de evaporare mai sczut, spre deosebire de acoperirile cu solutii concentrate
de zahr cnd, din cauza unui continut crescut de umiditate, procesul de uscare este mai lent.
Tehnologii de acoperire:
-
Acoperirea cu zahr- drajefiere - este cea mai veche metod de acoperire a tabletelor
si se bazeaz pe depunerea succesiv pe nuclee a unei solutii sau suspensii apoase de
acoperire, bazat, n principal, pe zaharoz.
Acoperirea cu film foloseste pentru nvelire solutii sau dispersii ale unor polimeri.
Acoperirea cu topituri fierbinti const n adugarea materialului de nvelire n stare
topit pe nuclee, urmat de rcirea acestora. Procesul se realizeaz n tobele rotative
sau n pat fluidizat. Cel mai adesea, materialul de nvelire topit nu necesit prezenta
solventilor, de exemplu, cnd se utilizeaz amestec de xilitol/sorbitol sau ciocolat.
Ceara si PEG-urile solide se dizolv ns n prealabil n diferiti solventi la o
temperatur apropiat punctului de topire.
Acoperirea prin pulverizare uscat const n dispersarea pe nuclee a polimerului sub
form de pulbere, simultan cu agentul plastifiant, fr a utiliza ap sau solventi
organici.
Acoperirea prin comprimare const ntr-un proces de nvelire n dou etape:
comprimarea nucleului, iar apoi comprimarea amestecului de nvelire uscat n jurul
nucleului. Uneori, nu este necesar comprimarea separat a nucleului.
Acoperirile functionale sunt destinate s confere o eliberare enteric sau controlat a
diferitelor forme farmaceutice: granule, pelete, sfere. n acest scop, se utilizeaz
polimeri insolubili n ap si nepermeabili.
14
1. izolarea nucleului
2. prestratificarea (subacoperirea)
3. stratificarea (acoperirea)
4. uniformizarea (netezirea)
5. colorarea
6. lustruirea
7. Imprimarea.
1. Izolarea nucleelor se realizeaz pentru a le proteja de umiditatea din formulrile de acoperire,
n vederea asigurrii unei bune stabilitti, dar si pentru a creste rezistenta acestora la rostogolire.
Pentru izolarea nucleelor, se aplic, cel mai adesea, o solutie alcoolic de selac, selac si
polivinilpirolidon, acetoftalat de celuloz, acetoftalat de polivinil sau PEG 20000. Ca solventi
organici se mai pot utiliza alcoolul izopropilic, acetona, acetatul de etil, clorura de metilen,
clorura de etilen etc.
2. Prestratificarea sau subacoperirea - are ca scop rotunjirea marginilor nucleelor si asigurarea
unui bun contact ntre stratul izolator si urmtoarele straturi de acoperire. Prestratificarea const
n adugarea rapid si n exces a unui sirop de zahr vscos peste nucleele care se rostogolesc.
Cnd acestea ncep s se lipeasc, se adaug imediat pulbere de acoperire cu scopul de a reduce
aderarea acestora si apoi se usuc. Pulberile care se adaug au rol de acoperire, umplere si legare
si pot contine zahr, amidon, fosfat de calciu, carbonat de calciu, sulfat de calciu, talc, caolin,
gum arabic, dextrine, cacao. Operatia se repet de 3-5 ori, obtinndu-se un nvelis intermediar
de acoperire n care alterneaz straturile de aglutinant si pulbere. Ca solutii de acoperire, se
folosesc siropuri de zahr care contin o proportie mare de aglutinanti (peste 10%), cum ar fi:
polivinilpirolidon, guma arabic, carboximetilceluloz sodic, hidroxietilceluloz, alcool
polivinilic, gelatin etc.
3. Stratificarea sau acoperirea are ca scop uniformizarea suprafetelor neregulate ale
nucleelor, generate n etapa de prestratificare si asigur cresterea n greutate a nucleelor cu pn
la 40% din greutatea initial. Pentru stratificare, se adaug siropul de acoperire, o solutie saturat
de zahr.
4. Uniformizarea sau netezirea se realizeaz pentru a elimina suprafata rugoas rezultat
dup stratificare. n procesul de uniformizare, se adaug initial cteva straturi de sirop viscos, iar
apoi se aplic sirop diluat n straturi succesive. Uneori, siropul diluat poate contine un procent
sczut de dioxid de titan (1-5%) ca opacifiant.
15
Filmele de acoperire constau, n principal, din polimeri formatori de film care sunt aplicati pe
nucleu sub form de solutii sau dispersii si alti excipienti dizolvati sau suspendati. Dup
ndeprtarea solventului sau a vehiculului de dispersie, polimerii si ceilalti excipienti rmn pe
nucleu sub forma unui film continuu si uniform.
16
Principiul acoperirii cu film este similar celui cu zahr si se bazeaz pe aplicarea solutiei sau
dispersiei de polimer formator de film, unui pat de nuclee aflat n miscare, urmat de uscarea
acestora.
Echipamente de acoperire
-
Tobe de acoperire
Acoperire n pat fluidizat.
Acoperirea cu film n pat fluidizat este preferat datorit potentialului mare de a asigura
uscarea eficient a materialului. Procesele de acoperire cu film, att cele care se desfsoar n
tobe, dar, mai ales, cele cu pat fluidizat, pot fi automatizate, fapt care permite un control mai bun
al fiecrei operatii.
Depozitare, expeditie, transport
Formele farmaceutice solide acoperite se conditioneaz n cutii, folii sau blistere, acestea
fiind ambalate, mpreun cu prospectul, n cutii de carton inscriptionate. Ambalajul asigur
conservarea acestora ferit de lumin si umiditate, dar se impune si evitarea cldurii pe toat
durata depozitrii. Depozitarea produselor acoperite se realizeaz n recipiente bine nchise, ferit
de lumin, umiditate si cldur.
Caracterele si controlul calitatii
Comprimatele acoperite au form de discuri sau alte forme, aspect uniform si fr pete,
suprafata plan sau convex, continu, de obicei, lucioas; sunt albe sau colorate si pot prezenta
pe una sau pe ambele fete diferite inscriptionri. Trebuie s aib aspect uniform si fr pete (FR
X).
Conform supl. 2004 al FR X, comprimatele acoperite au suprafat neted, de obicei, colorat
si lucioas; la examinarea cu lupa a sectiunii lor, prezint un nucleu, nconjurat de unul sau mai
multe straturi continue, cu o structur diferit.
Biofarmacie. Biodisponibilitate
Biodisponibilitatea produselor solide acoperite este inferioar aceleia a produselor de acelasi
tip, dar neacoperite, deoarece este necesar ca dup administrare, nvelisul s se dizolve, sa
disperseze sau sa se detaseze pentru a permite ulterior eliberarea substantei active din forma
farmaceutic. Pe scara biodisponibilittii substantei medicamentoase, formele farmaceutice
acoperite detin ultimul loc, absorbtia scade n ordinea:
Solutii > Emulsii > Suspensii > Pulberi > Capsule > Comprimate > Forme solide acoperite.
17
Acoperirea gastrorezistent este aplicat pe particule sau granule care sunt supuse comprimrii
sau sunt distribuite n capsule sau direct pe comprimat, capsule ce conin substana activ.
Motivele acoperirii enterice sunt determinate de:
-
mediul gastric.
Majoritatea produselor se recomand s se administreze nainte de mas pentru a
asigura eliberarea substanei la nivel intestinal; n timpul mesei sau imediat dup mas dac sunt
enzime necesare digestiei (pepsina, papaina, pancreatina, lipaza).