CONTINUTUL GENERIC AL INFRACTIUNII

totalitatea conditiilor sau elementelor prevazute de lege pt ca fapta sa fie

infractiune

INFRACTIUNEA def. legala Art. 15 alin. 1 CP: fapta prevazuta de legea

penala, savarsita cu vinovatie, nejustificata si imputabila persoanei care a
savarsit-o. (imputabil = vinovatie)
TRASATURILE ESENTIALE ALE INFRACTIUNII
Fapta sa fie prevazuta de legea penala (tipicitatea): corespondenta
dintre fapta concreta savarsita de faptuitor si elementele stabilite de
legiuitor in modelul astract (tip) prevazut de norma de incriminare
Fapta sa fie ilicita (antijuridicitatea): fapta tipica trebuie sa fie interzisa
de ordinea juridica nationala. Este posibil ca o fapta, desi prevazuta de
legea penala (tipica), sa nu fie ilicita, intrucat savarsirea ei este
permisa de o norma legala (cauza justificativa)
Fapta sa fie imputabila (imputabilitatea): faptuitorul sa fie responsabil,
adica sa aiba aptitudinea psiho-fizica de a intelege semnificatia
in/actiunilor sale ori a urmarilor acestora (factorul intelectiv) si de a
fi stapana pe ele (factorul volitiv)

1. OBIECTUL INFRACTIUNII
1.1 obiectul juridic: toate infractiunile au obiect juridic. Reprezinta valoarea
sociala si relatiile formate in jurul acesteia, protejate prin norma de
criminare, carora li se aduce atingere prin savarsirea infractiunii. Ex:
patrimoniul in cazul infractiunii de furt sau relatiile sociale referitoare la buna
desfasurare a raporturilor de serviciu, in cazul infractiunii de luare de mita.
Categorii/forme ale obiectului juridic al infractiunii:
O. j. principal: relatiile sociale ocrotite de legea penala ce sunt
vatamate/periclitate prin actiunea principala a unei infractiuni
complexe;
O. j. secundar: : relatiile sociale ocrotite de legea penala ce sunt
vatamate/periclitate prin actiunea secundara a unei infractiuni
complexe. Ex: in cazul infractiunii de talharie, obiectul juridic principal il
constituie patrimoniul, iar obiectul juridic secundar: viata, sanatatea,
integritatea sau libertatea persoanei
O. j. generic (de grup): grupul de valori sociale de aceeasi natura
aparate prin normele penale, criteriu folosit de legiuitor la clasificarea
pe titluri a infractiunilor; Ex: Titlul Infractiunilor contra persoanei.
O. j. special: voloarea sociala concreta ocrotita in cadrul unui grup.
Ex: Infractiunile contra libertatii persoanei care fac parte din Titlul
Infractiunilor contra persoanei.
10

 O. j. complex: uneori, o.j. al infractiunii este complex, atunci cand prin

fapta socialmente periculoasa sunt lezate deodata 2 sau mai multe
relatii sociale, cea mai importanta dintre acestea dand natura acelei
infractiuni. Ex: la infractiunea de talharie, sunt vatamate, odata cu
savarsireaactului periculos, atat relatia cu privire la proprietate (dreptul
de proprietate), cat si cea referitoare la viata, integritatea corporala
sau sanatatea persoanei fizice care a fost ucisa ori vatamata cu ocazia
sustragerii bunurilor. Obiectul juridic secundar al unei infractiuni
complexe poate consta fie in valori juridice de aceeasi natura cu cele
care constituie obiectul juridic principal (de ex. in cazul santajului care
absoarbe infractiunea de amenintare), fie in valori juridice de natura
diferita de cele care constituie obiectul juridic principal (Ex: in cazul
infractiunii de talharie).
1.2 obiectul material (obiect direct al infractiunii): nu se cofunda cu
produsul infractiunii sau cu mijloacele de savarsire, Ex: in cazul furtului
calificat savarsit prin efractie, obiectul cu care se forteaza incuietoarea nu
reprezinta obiectul material al infractiunii, ci mijlocul folosit la savarsirea
acesteia; nu trebuie sa apartina intotdeauna titularului valorii ocrotite; nu
toate infractiunile au obiect material: Ex. unele infractiuni de pericol:
infractiunea de marturie mincinoasa, evadare, exista insa si infractiuni de
pericol care au obiect material, Ex: distrugerea si semnalizarea falsa Art. 332
al. 1 CP
principal, subsidiar: in cazul infractiunilor complexe, poate exista un
obiect material principal si unul secundar. Ex: in cazul infractiunii de
talharie, obiectul material principal este bunul mobil corporal aflat in
proprietatea/posesia/detentia altuia iar obiectul material secundar
poate fi corpul persoanei talharite.
2. SUBIECTII INFRACTIUNII
2.1 subiectul activ: orice persoana (fizica/juridica) cu capacitate penala care
a savarsit infractiunea in calitate de autor, coautor, instigator, complice
persoana fizica:
a implinit 14 ani, este responsabil si a actionat liber;
nu raspund penal: minorii sub 14 ani si cei intre 14-16 ani care au
actionat fara discernamant si iresponsabilii

persoana juridica

Felurile Participatiei penale:

2.1.1 In functie de atitudinea psihica a participantilor la comiterea

faptei (CP consacra pentru pedepsirea participatiei proprii: sistemul
parificarii pesepselor ART. 49 CP, iar pentru cea improprie, sistemul
diversificarii pedepselor Art. 52 CP).
a) proprie (propriu-zisa, tipica): toti participantii actioneaza cu aceeasi
forma de vinovatie (numai cu intentie, praeterintentie sau numai din culpa);

10

b)impropie (imperfecta, atipica) Art. 52 CP: unii participanti

actioneaza cu intentie iar altii din culpa/fara vinovatie (modalitatea intentie si
culpa la faptele care sunt incriminate si atunci cand sunt comise din culpa,
respectiv modalitatea intentie si lipsa de vinovatie). In cazul participatiei
improprii, unii participanti vor raspunde penal pentru o infractiune intentionata,
iar altii pentru o infractiune din culpa sau se va retine ca fapta acestora nu
constituie infractiune, existand o cauza de neimputabilitate. In modalitatea
intentie-culpa se va retine instigare sau complicitate la infractiunea intentionata
si autorat la infractiunea savarsita din culpa (cand comiterea faptei din culpa
este incriminata), iar in modalitatea intentie-lipsa vinovatie, se va retine
instigarea sau complicitatea la infractiunea intentionata, in vreme ce autorul nu
va fi tras la raspundere penala.
Poate exista in cazul:
Coautoratului: unul dintre coautori savarseste fapta cu intentie, iar
altii din culpa sau fara vinovatie. Ex: dupa comiterea actelor de
violenta in scopul insusirii unui bun, infractorul trimite un minor in
varsta de 12 ani sa ridice bunul din locul in care fusese deposedata
persoana vatamata, pentru a nu fi vazut la momentul imposedarii de
publicul care sesizase actele sale de violenta;
Instigarii: instigatorul determina cu intentie o persoana la
savarsirea faptei, iar autorul savarseste fapta din culpa sau fara
vinovatie;
Complicitatii: complicele ajuta sau inlesneste cu intentie
savarsirea faptei, iar autorul savarseste fapta din culpa sau fara
vinovatie.
2.1.2 In functie de momentul in care are loc coeziunea subiectiva:
Participatie spontana: legatura subiectiva intre participanti are
loc la momentul comiterii faptei, fara sa existe o legatura anterioara;
Participatie preordinata: legatura subiectiva intre participanti are
loc inainte de momentul comiterii faptei.
2.1.3 In functie de momentul la care se realizeaza contributia
faptuitorilor:
Participatie anterioara: contributia faptuitorilor are loc inainte de
momentul comiterii faptei;
Participatie concomitenta: contributia faptuitorilor este realizata
in momentul comiterii faptei.
2.1.4 In functie de calitatea in care faptuitorii participa la savarsirea
faptei:
Participatie simpla: toti faptuitorii sunt coautori la savarsirea
faptei;
Participatie eterogena (complexa): unii dintre faptuitori
participa in calitate de autori, iar altii drept instigatori sau complici.
2.1.5 In functie de importanta contributiei participantilor la
savarsirea faptei:
a) principala: Art. 49 CP Coautorul, instigatorul si complicele la o
infractiune savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa
10

prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine

seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii, precum si
de dispoz. Art. 74.
Autor Art. 46 al. 1 CP: persoana fizica/juridica care savarseste in
mod nemijlocit o actiune sau inactiune concreta prevazuta de norma
de incriminare (autor material). Nu prezinta importanta daca
infractiunea a ramas in stadiul tentativei sau daca a fost consumata
ori epuizata. In cazul participatiei penale proprii, autorul savarseste
fapta numai cu intentie directa/indirecta sau cu praeterintentie, iar
in cazul participatiei penale improprii, autorul savarseste fapta din
culpa ori fara vinovatie (ca urmare a interventiei unei cauze de
neimputabilitate).
Coautori Art. 46 al. 2 CP: persoanele care savarsesc nemijlocit
aceeasi fapta prevazuta de legea penala; astfel, coautorii participa,
ocazional, in baza unei legaturi subiective anterioare sau
concomitente executarii activitatii infractionale la savarsirea
aceleiasi fapte tipice. In cazul participatiei proprii, coautorii trebuie
sa savarseasca fapta prevazuta de legea penala cu aceeasi forma de
vinovatie (intentie, praterintentie, culpa), nefiind insa necesar ca
actele de executare ale fiecarui coautor privite ut singuli (in mod
singular) sa produca urmarea imediata a infractiunii. In cazul lipsei
legaturii subiective intre coautori, fiecare participant va raspunde in
calitate de autor, iar nu de coautor, la savarsirea infractiunii.
Coautoratul nu este posibil:
1. La infractiunile cu autor exclusiv, al caror element material
consta intr-o in/actiune ce nu poate fi savarsita in mod nemijlocit
decat de o singura persoana. Ex: ucideea nou-nascutului de catre
mama Art. 200 CP, ori marturia mincinoasa Art. 273 CP.
2. In cazul infractiunilor omisive proprii Ex: nedenuntarea Art. 266,
omisiunea sesizarii Art. 267 CP, coautoratul este insa posibil la
infractiunile omisive improprii (comisive prin omisiune).
3. In cazul pluralitatii naturale sau constituite (toti participantii sunt
autori, nu coautori).
4. La infractiunea de obicei.
b) secundara: !!!!pag 160-162
Instigatorul Art. 47 CP:
Complicele Art. 48 CP:

2.2

subiectul pasiv: toate infractiunile au subiect pasiv

persoana (fizica/juridica);
pluralitatea de subiecti pasivi (determina de regula retinerea unui
concurs de infractiuni)
Categorii de subiecti pasivi:
a) general (mediat): statul ca reprezentant al societatii;
b) special (imediat): persoana vatamata direct prin infractiune;
c) calificat: legea impune indeplinirea unei anumite calitati (ex:
functionar public);
10

d) principal: persoana ale carei interese sunt ocrotite in principal prin

norma de incriminare (ex: statul la infr. de ultraj);
e) secundar: persoana ale carei interese sunt ocrotite in subsidiar prin
norma de incriminare (ex: functionarul la infr. de ultraj).

3. LOCUL SI TIMPUL SAVARSIRII INFRACTIUNII: prevazut de legiuitor fie ca

Element constitutiv: Ex: pruncucidere, fie ca Element circumstantial:
agravant/atenuant, Ex: furt in timpul noptii.
4. SITUATIA PREMISA
nu toate infractiunile au o situatie premisa; nu se
confunda cu cerinta esentiala; preexistenta unei situatii de fapt de drept pe care
se grefeaza fapta.
5. CONTINUTUL CONSTITUTIV AL INFRACTIUNII
5.1

latura obiectiva:
element material (verbum regens): in/actiunea interzisa prin norma
de incriminare;
- In fct. de elem. mat., infractiunile pot fi:
comisive:
omisive proprii:
omisive improprii (comise prin omisiune):.

urmarea imediata:
- starea de pericol pentru valoarea protejata de lege sau modificarea
fizica a realitatii inconjuratoare produsa prin in/actiunea
infractioanala;
- In functie de urmarea imediata, infractiunile pot fi:
de rezultat (materiale): produc un rez material
de pericol (formale): produc o stare de pericol pt valoarea protejata
de lege
concret tb dovedit in concreto ca fapta putea genera un
pericol
abstract - stare de pericol este prezumata ope legis; nu tb
dovedita
- principala
- adiacenata
legatura de cauzalitate:
- raportul cauza-efect ce trebuie sa existe intre actiunea sau
inactiunea prevazuta de norma de incriminare care constituie
elementul material al infractiunii si urmarea imediata a acesteia;
- teoria echivalentei conditiilor: reprezinta cauza orice in/actiune in
prezenta careia rezultatul nu s-ar fi produs;
- LdC nu trebuie dovedita la infractiunile de pericol abstract, rezulta
ex-re (din fapta);
- LdC tb dovedita numai la infractiunile de pericol concret si de
rezultat .

10

5.2 Latura subiectiva (art 16 CP al. 2 forme de vinovatie: intentia,culpa,

intentia depasita/praeterint)
Intentia:
- directa Ex: o persoana dorind sa raneasca pe alta arunca cu pietre.
element intelectiv: faptuitorul prevede rezultatul faptei (prezinta
importanta: varsta, dezvoltarea si experienta de viata a
faptuitorului).
element volitiv: faptuitorul urmareste producerea urmarii
socialmente periculoasa.
-

indirecta (eventuala) Ex: asmutirea cainelui asupra victimei, cu

consecinta decesului.
element intelectiv: faptuitorul prevede rezultatul faptei faptei
(prezinta importanta: varsta, dezvoltarea si experienta de viata a
faptuitorului).
element volitiv: faptuitorul nu urmareste producerea urmarii
socialmente periculoasa, dar o accepta.

In doctrina se mai retin si alte clasificari ale intentiei pe langa

cea legala:
simpla sau calificata: legea prevede un scop special;
initiala sau supravenita: rezultatul faptei este prevazut de la
inceput/pe parcursul activitatii infractionale;
spontana (repentina) sau premeditata: rezolutia infractionala
este luata intr-o stare de tulburare sau emotie si pusa in executare
imediat sau intr-un timp scurt(la spontana) sau pusa in executare
dupa un interval mai lung de timp (la premeditata);
determinata sau alternativa: faptuitorul are reprezentarea unui
anumit rezultat al faptei sale (la determinata) sau isi reprezinta mai
multe rezultate ale faptei sale care s-ar putea produce alternativ (la
alternativa).

Culpa: absenta culpei nu impiedica exercitarea actiunii civ la instanta

civila; art. 16 alin. 6: fapta (in/actiune comisa din culpa este infractiune
atunci cand in lege se prevede in mod expres aceasta.
- cu prevedere (usurinta): faptuitorul prevede rezultatul faptei, fara
sa il urmareasca si fara sa il accepte, considerand fara temei ca
acesta nu se va produce (prezinta importanta: varsta, dezvoltarea si
experienta de viata a faptuitorului)
- fara prevedere (simpla, greseala): faptuitorul nu prevede rezultatul
faptei sale, desi trebuia si putea sa il prevada. Obligatia de
prevedere se apreciaza in functie de un criteriu obiectiv, prin raportare
la un bonus pater familias (prezinta importanta: varsta, dezvoltarea si
experienta de viata a faptuitorului)
- in agendo: se refera la o actiune;
- in omitendo: se refera la o inactiune;
- comuna: cand rezultatul este urmarea activitatii culpabile atat a
faptuitorului, cat si a persoanei vatamate Ex: pieton traverseaza prin
loc nepermis si este lovit de un conducator cu viteza excesiva;
- concurenta: rezultatul se datoreaza activitatii culpabile a mai multor
persoane.
10

Praeterintentia (intentia depasita): art. 16 al. 5 CP: fapta constand

intr-o in/actiune intentionata cand produce un rezultat mai grav, care
se datoreaza culpei faptuitorului. Ex: talharia urmata de moartea
victimei prin intrebuintarea de violente pentru ca faptuitorul sa isi
asigure scaparea.
- in structura praeterintentiei vor exista:
intentia (directa sau indirecta): in raport cu rezultatul prevazut si
urmarit sau acceptat in urma comiterii actiunii sau inactiunii
prevazute de legea penala;
culpa (cu sau fara prevedere): in raport cu rezultatul mai grav
produs.
Mobilul infractiunii:
- elementul (sentiment, interes, motiv, impuls interior) care l-a
determinat pe faptuitor sa comita infractiunea; lipsa oricarui mobil
poate fi un indiciu al starii de iresponsabilitate;
- poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al
infractiunii, fie ca element al formei agravante a infractiunii, fie ca
circumstanta agravanta generala.
Scopul urmarit:
- rezultatul/finalitatea urmarita prin comiterea faptei prevazute de
legea penala;
- poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al
infractiunii, fie ca element al formei agravante a infractiunii.
5.3

Clasificari ale contiunutului infractiunii

Continutul unic al infractiunii: conditiile necesare pentru existenta
infractiunii intr-o singura modalitate normativa, adica o singura
in/actiune, un singur rezultat, o singura forma de vinovatie. Ex: omorul.
Continutul complex al infractiunii: conditiile necesare pentru
existenta a 2 sau mai multe modalitati normative ale aceleiasi
infractiuni, rezultate sau forme de vinovatie. Ex: violul urmat de
moartea victimei.
Continutul alternativ al infractiunii: diferitele variante alternative
ale continutului aceleiasi infractiuni. In situatia in care o persoana
realizeaza mai multe variante alternative ale continutului unei
infractiuni, nu se va retine savarsirea mai multor infractiuni in concurs,
ci numai a unei singure infractiuni. Ex: la infractiunea de trafic de
influenta, continutul alternativ cuprinde: pretinderea, primirea sau
acceptarea de promisiuni de bani sau alte foloase.
Continutul de baza (tipic) al infractiunii: ansamblul conditiilor
necesare pentru existenta unei anumite infractiuni in forma ei tipica.
Ex: furtul prevazut de art. 228 CP.
Continutul agravant al infractiunii: continutul de baza al
infractiunii, precum si unul sau mai multe elemente circumstantiale
agravante. Ex: furtul calificat savarsit intr-un mijloc de transport in
comun, prevazut de art. 228 al. 1 CP raportat la art. 229 al. 1 lit. a) CP.
Continutul atenuant al infractiunii: continutul de baza al
infractiunii, precum si o conditie ce determina un grad de peericol
social mai redus al infractiunii. Ex: uciderea la cererea victimei,
prevazuta de art. 190 CP, ce reprezinta uciderea unei persoane care
sufera de o boala incurabila in anumite conditii.

10

6. CAUZELE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEI

Cauze justificative:
1.Legitima aparare Art. 44 al. 2 CP;
2.Starea de necesitate Art. 45 al. 2 CP
3.Exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii
4.Consimtamantul persoanei vatamate
Cauze de neimputabilitate:
1.Constrangerea fizica Art. 46 al. 1 CP
2.Constrangerea morala Art. 46 al. 2 CP
3.Excesul neimputabil
4.Minoritatea
5.Iresponsabilitatea
6.Intoxicatia (voluntara, involuntara): completa, incompleta
7.Eroarea
(asupra
tipicitatii,
asupra
antijuridicitatii):
vincibila/invincibila
8.Cazul fortuit Art. CP
7. CAUZE CARE INLATURA RASPUNDEREA PENALA
1.Amnistia antecondamnatorie
2.Prescriptia raspunderii penale
3.Lipsa plangerii prealabile
4.Retragerea plangerii prealabile
5.Impacarea
8. CAUZE CARE INLATURAREA EXECUTAREA PEDEPSELOR
1.Amnistia postcondamnatorie
2.Prescreptia executarii pedepsei
3.Gratierea
9. CIRCUMSTANTELE imprejurari anterioare, concomitente sau ulterioare
savarsirii unei infractiuni, privitoare la persoana faptuitorului, a victimei sau la
modul de savarsire a faptei, care nu intra in continutul constitutiv a infractiunii,
dar care pot contribui la determinarea gradului de pericol social concret al
infractiunii si a periculozitatii infractorului.
Legale: prevazute explicit de lege (generale in Parte gen CP si
speciale in Partea spec CP);
Judiciare: circumstante atenuante NEprevazute explicit de lege si pe
care judecatorul le poate retine motivat.
Reale: privesc fapta comisa sau persoana vatamata si se rasfrang
asupra tuturor participantilor, in masura in care le-au cunoscut sau
prevazut;
Personale: privesc persoana faptuitorului si, de regula, nu se rasfrang
asupra celorlalti participanti.
Anterioare: intervin inainte de savarsirea faptei;
Concomitente: intervin in cursul desfasurarii faptei;
10

 Posterioare: intervin dupa consumarea faprtei.

10.
1 CIRCUMSTANTE/VARIANTE ATENUANTE : Imprejurari prevazute de
lege sau retinute de judecator in procesul de individualizare judiciara, ce indica
un pericol social mai scazut al faptei si care permit judecatorului sa aplice o
pedeapsa in limitele reduse cu o terime. Odata retinute, au ca efect diminuarea
limitelor speciale ale pedepsei principale, iar nu coborarea in mod necesar a
pedepsei sub minimul special. Opereaza o singura reducere a pedepsei.
Pedeapsa principala se reduce, dupa cum urmeaza:
Inchisoare: limitele speciale se reduc cu o treime;
Amenda: limitele speciale ale zilelor amenda se reduc cu o treime;
Inchisoare sau amenda: instanta stabileste mai intai pedeapsa si apoi
aplica reducerea;
Detentia: se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani.
I)

CIRCUMSTANTE ATENUANTE LEGALE GENERALE

1.Provocarea
2.Depasirea limitelor legitimei aparari (excesul scuzabil)
3.Depasirea limitelor starii de necesitate
4.Acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, in
cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata,
daca faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta intr-un
interval de 5 ani anterior comiterii faptei.

II)

CIRCUMSTANTE ATENUANTE JUDICIARE

1.Eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea
consecintelor infractiunii
2.Imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea
infractiunii sau periculozitatea infractorului
10.1 CIRCUMSTANTE/VARIANTE AGRAVANTE : fapte sau imprejurari
prevazute de lege, care releva un pericol social concret sporit al faptei sau o
periculozitate mai mare a faptuitorului, putand determina instanta de
judecata sa aplice o pedeapsa mai severa. Efectul agravant este facultativ,
iar NU obligatoriu, ca in cazul circumstantelor atenuante. Nu produc efect
asupra pedepselor complementare sau asupra detentiunii pe viata.
Pedeapsa principala se POATE majora, dupa cum urmeaza:
Inchisoare: poate aplica o pedeapsa cu inchisoarea pana la max special,
iar daca acesta este considerat neindestulator, se poate aplica un spor de
pana la 2 ani inchisoare, care nu poate depasi o treime din acest maxim;
Amenda: se poate aplica pedeapsa amenzii pana la maximul special, iar
daca acesta se considera neindulastor, se poate aplica un spor de cel mult
o treime din max special al zilelor-amenda. Sporul nu va opera si cu privire
la cuantumul unei zile amenda, care va ramane cel prevazut la art. 61 al.
2 CP;
Inchisoare sau amenda: instanta stabileste mai intai pedeapsa si apoi
poate aplica majorarea;
Detentia: nu produce efect.

I)

CIRCUMSTANTE AGRAVANTE LEGALE

10

 1.Savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane impreuna;

2.Savarsirea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la
tratamente agravante;
3.Savarsirea infractiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna in
pericol alte bunuri in pericol alte persoane sau bunuri;
4.Savarsirea infractiunii de catre un infractor major impreuna cu un
minor;
5.Savarsirea infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a
persoanei vatamate, datorata varstei, starii de sanatate, infirmitatii sau
alte cauze;
6.Savarsirea infractiunii in stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau
cu alte substante psihoactive, cand a fost provocata in vederea
comiterii infractiunii (preordinata);
7.Savarsirea infractiunii profitand de situatia creata de o calamitate, de
starea de asediu sau de starea de urgenta;
8.Savarsirea infractiunii pentru motive legate de rasa, nationalitate,
etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta
politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica
necontagioasa sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte imprejurari de
acelasi fel, considerate de faptuitor drept cauze ale inferioritatii unei
persoane in raport cu celelalte.
II)

CIRCUMSTANTE AGRAVANTE JUDICIARE

Noul Cod penal nu a mai prevazut posibilitatea retinerii de
circumstante agravante judiciare, deoarece aceasta contravenea
prevederilor art. 7 din Conv. Europ. a Dr. Omului, intrucat presupune o
aplicare a legii penale prin analogie in peius (clauza de analogie cu
caracter eterogen in defavoarea inculpatului).
10.3 CONCURSUL INTRE CAUZELE DE AGRAVARE SI CELE DE ATENUARE
A PEDEPSEI, RESPECTIV CIRCUMSTANTE ATENUANTE SI ATENUANTE Art.
79 CP

Instanta va da efect mai intai cauzelor de atenuare a pedepsei, iar apoi

cauzelor de agravare;

Cand in cauza sunt incidente 2 sau mai multe dispozitii care au ca efect
reducerea pedepsei, limitele speciale pentru infractiunea savarsita se
reduc prin aplicarea succesiva a dispozitiilor privitoare la:
1.Tentativa;
2.Circumstante atenuante;
3.Cauze speciale de reducere a pedepsei.

Cand in cauza sunt incidente 2 sau mai multe dispozitii care au ca efect
agravarea raspunderii penale, pedeapsa se stabileste prin aplicarea
succesiva a dispozitiilor privitoare la:
1.Cauze speciale de majorare a pedepsei; ?
2.Circumstante agravante;
3.Infractiune continuata;
4.Pluralitate intermediara; ? (vezi pag. 68 schite)
10

 5.Recidiva postexecutorie;
6.Concurs;
7.Recidiva postcondamnatorie.
11 FORME SI FAZE ALE INFRACTIUNII
11.1 Faza interna
11.2 Acte pregatitoare
11.3 Tentativa
11.4 Forme ale tentativei
idonee imperfecta
idonee perfecta
11.5
11.6

Sanctionarea tentativei
Cauze de nepedepsire:
desistarea
impiedicarea producerii rezultatului
efectele desistarii si impiedicarii producerii rezultatului

11.7 Consumare
fapta consumata
fapta epuizata: poate fi comisa in forma continuata (cu exceptii),
epuizandu-se dupa efectuarea ultimului act de executare (unitate
legala)
12 CONDITII DE PROCEDIBILITATE SI PEDEPSIBILITATE
12.1 Actiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila
12.2 Retragerea plangerii
plangerii prealabile

penaleeste

inlaturata

prin

retragerea

10