Compunerea Narativă

Compunerea narativ
Ghid pentru elevi
Redactarea compunerii:
1. Introducerea se poate realiza:
printr-un scurt pasaj descriptiv

- se vor prezenta locul, timpul, un personaj, un obiect, un animal ( va aprea n textul
vostru, putnd fi surprins static ori micndu-se);
printr-o adresare direct ctre cititor, printr-o evocare ( ex. : mi amintesc i acum; Totul a
nceput; Se prea c ziua aceea va fi ca toate celelalte );
folosind un pretext: gsirea unei scrisori, un eveniment; un fapt divers dintr-un ziar, ieirea
de la film, ntlnirea la o lansare de carte etc.;
un scurt dialog, un monolog, pentru a intra direct n miezul aciunii; evitai banalitile;
lansarea unei ntrebri ocante, ndrznee, interesante, a unei reflecii care s aib legtur
cu textul, a unei propoziii interogative retorice etc.
!!! Recomandri
-
pentru cadrul povestirii se va folosi prezentul sau imperfectul, cu verbe statice;

primele rnduri corespund expoziiunii;
introducei indici spaiali i temporali ( implicii sau explicii ), prin intermediul crora
se vor sugera/ prezenta/ crea spaiul aciunii i timpul;
reconstituii spaiul sau personajele prin cteva detalii, astfel nct s devin vii pentru
cel ce va citi textul;
documentai-v cu privire la tipul de spaiu pe care vrei s-l desriei, n care vrei s
situai aciunea; dac e unul natural, folosii: atlase botanice, geografice, enciclopedii
etc.; dac e cultural, consultai cri de istorie, art vestimentar, de arhitectur,
reproduceri dup diverse picturi etc.;
facei decorul sensibil cititorului prin ct mai multe tipuri de imagini poetice: vizuale,
tactile, auditive etc.; prezentai-l, astfel nct cititorul s poat simi, auzi, mirosi,
elementele decorului;
plecai de la ntrebri de tipul: Unde? Cnd? Cum? Cine? Ce? De ce? Cu ce scop?
( nu e obligatoriu s rspundei la toate aceste ntrebri, v putei mrgini doar la
unele);
!!! introducerea nu este ntotdeauna necesar; uneori e de efect s intri

direct n miezul aciunii, al intrigii
2. Cuprinsul:
va fi redactat dup ce s-a realizat un plan scurt de idei;

ntmplarea relatat trebuie s fie prezentat progresiv, s existe un anume suspans, i
s se poat identifica momentele subiectului, pentru a ine treaz interesului cititorului
Intriga
-
redus ca pondere;
deosebit de important, deoarece determin ntreaga aciune;
este momentul n care, n locul strii linitite de la nceput, se creeaz o atmosfer
tensionant prin apariia unui element perturbator ( conflict, dificultate care trebuie
depit, o stare de nelinite, insinuarea unei stri de team, dispariia unui lucru,
apariia unui personaj ciudat etc.);
trecerea de la o atmosfer la alta, ideea de schimbare se realizeaz cu ajutorul unor
conectori temporali ( brusc, deodat etc. ) i logici ( dar, ns etc.) i prin nlocuirea
timpurilor verbale de la imperfect la perfect simplu sau perfect compus;
apar detalii care s justifice starea de tensiune i verbe sau substantive care s redea
stri sufleteti din cmpul lexical al cuvintelor exprimnd surprinderea, nelinitea,
teama, tensiunea: a se nfiora, a se uimi, a dezvlui, a ncremeni etc.
!!!Recomandri:
creai o situaie care s provoace dezechilibru: ntlnirea personajului cu un duman mai

vechi, cu o fat frumoas, pierderea unui lucru, o dorin care se cere neaprat ndeplinit
etc.;
creai aciuni secundare care s rezulte din intrig;
anunai discret evoluia evenimentelor viitoare, lsnd cititorul s anticipeze urmarea sau,
din contr, introducei-l pe o pist fals pentru a-i provoca o surpriz;
evitai rsturnrile brute de situaii care nu sunt veridice ( n cazul n care nu este vorba
despre un basm, o poveste, o scriere SF);
! Se va respecta logica temporal.
Dezvoltarea aciunii
-
momentul cel mai amplu;

cuprinde prezentarea pe larg a evenimentelor declanate de intrig;
apar mai multe personaje care trebuie s fie individualizate printr-un mod propriu de a
vorbi (limbaj), de a se mica, de a gesticula, de a se mbrca (vestimentaia), cptnd
atributele unei identiti sociale i fizice bine conturate;
se pot valorifica estetic i personaje complet diferite de tipul primelor, conferind
semnificaii unui personaj fr nume, fr o identitate bine precizat, nzestrndu-l
doar cu o valoare simbolic;
se pot folosi scurte descrieri pentru a marca schimbarea cadrului sau introducerea unor
noi personaje;
personajele vor prinde via dac sunt puse s vorbeasc i s acioneze;
replicile lor trebuie s fie nsoite de comentarii ale naratorului, prin care se dau
indicaii cu privire la gestica i mimica lor ( ex.: Andrei! zice mama ncruntnd
sprncenele );
nu trebuie uitat c limbajul artistic sugereaz i nu denumete, de aceea trebuie evitat
excesul de caracterizri directe;
pentru a da coeren textului i a crea impresia de unitate, atunci cnd sunt puse n
paralel dou teme/aciuni/personaje/circumstane, se folosesc diverse forme de legare
a secvenelor, cu ajutorul unor conectori: iar, n timp ce, precum, n vremea asta etc.
Punctul culminant
-
momentul n care tensiunea atinge maximumul de intensitate;

evoluia evenimentelor trebuie s surprind, s creeze o stare de tensiune, s trezeasc
emoia, curiozitatea cititorului cu privire la cum se va rezolva situaia dificil prin care
trec personajele;
pentru a realiza surpriza i a atrage atenia asupra unor ntmplri survenite pe
neateptate, se pot folosi conectori precum: dar, brusc, dintr-odat etc.
3. ncheierea
Deznodmntul
-
finalul unei opere;

reprezint un moment retoric privilegiat, de mare impact, ceea ce presupune i un grad
de dificultate ridicat, excepie fcnd tipurile de text puternic formalizat, cum ar fi
basmul;
- e strns legat de aciunile prezentate n dezvoltarea subiectului, n care conflictele i
gsesc rezolvarea, iar personajele apar n alte ipostaze dect la nceputul povestirii;
- adesea poate cuprinde i o aluzie la introducere (cititorul se poate rentlni cu un
personaj, cu o scen evocat la nceputul textului, prilejuindu-i (re)ntoarcerea la
decorul iniial, ceea ce d impresia ntoarcerii n timp, impresie marcat stilistic prin
folosirea aceluiai timp verbal ca n secvena expozitiv);
- de multe ori naratorul iese acum n eviden, fie prin comentarii (scurte intervenii cu
privire la evenimente sau la personaje), fie prin stabilirea contactului cu cititorii
(adresare direct, propoziii interogative, eclamative, proverbe, ziceri tipice, verbe i
pronume la persoana a II-a);
- poate fi:
previzibil sau imprevizibil (prin ultimele fraze rstoarn ateptrile cititorului, invitndu-l
s reciteasc textul);
nchis sau deschis (textul se ncheie printr-o ntrebare, o aciune neateptat, relanseaz o
ipotez, crend impresia c nimic nu e definitiv);
fericit sau trist

Compunerea Narativă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Compunerea Narativă

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Compunerea Narativă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Compunerea narativ

Ghid pentru elevi

printr-un scurt pasaj descriptiv

pentru cadrul povestirii se va folosi prezentul sau imperfectul, cu verbe statice;

!!! introducerea nu este ntotdeauna necesar; uneori e de efect s intri

va fi redactat dup ce s-a realizat un plan scurt de idei;

creai o situaie care s provoace dezechilibru: ntlnirea personajului cu un duman mai

momentul cel mai amplu;

momentul n care tensiunea atinge maximumul de intensitate;

finalul unei opere;

S-ar putea să vă placă și