Raluca Neta, 11A, CNCH

Traditii, Credinte, Obiceiuri

prezente in
sarbatorile de iarna
Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie sunt o componenta perena a culturii noastre
traditionale. Cele mai raspandite si mai fastuoase s
au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Craciunului
si de sarbatorirea Anului Nou. Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa
colindele propriu
zise
cantece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca,
cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii)
si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri,
sfaturi cu originea in credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre acestea, care exprima intelepciunea
populara, realul sau fantasticul, esente ale bogatiei naostre spirituale, redam cateva specifice diferitelor zone ale
tarii.
1.

Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun
nu poate spune ca a fost fericit in acel an.

2.

In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica in 20 decembrie. Se zice ca porcul care n
a fost taiat
in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si
a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se
pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte
boli.

3.

In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele
celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si
si uda gura cu apa.

4.

In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu
paraseasca stupul pe vremea roitului.

5.

In Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.

6.

Dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindatul, ca fac bube.

7.

Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregatesc o mancare din carne macra
de porc cu ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le calca pragul casei, acestei
mancari i se spune "pomana porcului".

8.

In unele sate maramuresene se zice ca

i blestemata femeia care nu pune de Craciun pe masa fata de masa
cu ciucalai, pe pereti sterguri tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate.

9.

Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona Codru din Maramures incep pregatirile pentru colindat,
culminand in cele doua zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se impodobesc
interioarele locuintelor: masa cu fata brodata, fete de perne ornamentate, pe pereti se pun sterguri si blide
ornamentate, crengi de brad, banita, busuioc, brebenoc.

10. Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi pentru vite.

11. Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.
12. La cele trei sarbatori mari
argint si vei fi banos.

Craciun, Paste si Rusalii

sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de

13. Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in
14. Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate.
15. In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat
16. In Ajunul Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu
muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade.
17. In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca
ajuta sa fie roditori.

18. Pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu
se de bradul cu elemente
ornamentale cumparate din oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sarma,
imbracate in hartie colorata, peste ele sunt trecute sfori din ata de fuior pe care sunt insirate boabe de fasole
alba.
19. In alte sate se facea pom impodobit cu paie de grau taiate scurt si insirate pe sfoara, delimitate de floricele de
porumb. Fasolea alba simboliza "curatirea sufletului". Unii locuitori preferau pomul de vasc, pe care se
aplicau panglici de hartie colorata.
20. In Ajunul Craciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.
21. In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se pastrau pana primavara cand se afumau si se
tamaiau boii si plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de plugari in tarina.
22. In anumite sate din Transilvania se pune, in Ajunul Craciunului, pe un scaun, in tinda casei, fan si pe el un
colac si in jurul colacului un numar de coci corespunzator numarului de animale din gospodarie. Cocii se
dadeau la animale impreuna cu fanul ca sa se inmulteasca si sa fie "an bun".
23. In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg
din casa in casa cu colinda: Mos
Ajunul, Buna
dimineata, Colindisul sau Buna
dimineata la Mos
Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. Dupa credinta
populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire.
24. Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in ziua de Ajunul
Craciunului
o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristosin mijlocul staulului.

Diferite superstitii:
- Painea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie.

- Daca cineva bea ceai si varsa din el din intamplare, e semn bun.
- Cand te mananca palma dreapta e semn ca vei da bani altei persoane, iar daca te mananca palma stanga
inseamna ca vei primi bani.
- Femeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si altul de la alta, e semn ca isi va schimba si
barbatul.
- Daca porti o camasa pe dos e semn ca ti se intoarce norocul spre rau.
- Cand cineva isi musca limba e semn ca cineva il vorbeste de rau.
- Daca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi veselie.
- Cand cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor musafiri.

Semne de timp:
- Daca inceputul lui decembrie va fi geros, tot asa va fi vremea zece saptamani.
- Cand cainii latra la luna, urmeaza ger mare.
- Cand porcii de ingrasat mananca bine, va fi timp senin.
- Dupa o iarna grea, urmeaza un an manos.
- Zapada multa si gerul din decembrie vestesc grau si bucate din belsug.
- Gaste salbatice multe sunt vestitoare ale iernii grele.
- De va ploua la inceputul lunii noiembrie, saptamana Craciunului va fi geroasa.
- Neaua multa de pe pomi insemna muguri putini pe pomi in primavara.
- Ianuarie cald nu e semn de an manos.
- Ianuarie uscat si geros aduce Faur umed.