Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2
COMMODUS
Lucius Aelius Aurelius Commodus Antonius
161 - 192 d.Ch.
mprat roman: 180 -192 d.Ch.
n "Historia Augusta", biograful lui Marcus Aurelius spunea: "Marcus Aurelius se poate spune c ar fi fost fericit, dac n-ar fi lsat copii".Motenitorul lsat a constituit marele pcat al mpratului filozof, unul dintre cei mai buni din istorie; pcat de a fi avut ca fiu un nspimnttor tiran, un psihopat. Se vorbea la Roma c acest Commodus era fiul Faustinei Junior i al unui gladiator, dar busturile lui Commodus, care ofer asemnare frapant cu Marcus Aurelius, fac incert orice bnuial. Cert este c brutalitatea fizic i psihic, cruzimea i instabilitatea nu puteau fi motenite din familia unui tat ca Marcus Aurelius, ci numai din linia matern, unde imoralitatea i fcuse loc pe deplin. La motenirea incert, de snge, a caracterului su monstruos, se poate aduga i influena nefast a unui anturaj depravat n jurul unui tnr nc neformat de circa 19 ani, tnr ce s-a trezit peste noapte atotputernic. Commodus s-a nscut la Lanuvium, o reedin de ar de pe timpul lui Antonius Pius, la 31 august 161 d.Ch. A avut un frate geamn, care a murit la numai patru ani. Din copilrie, cu toat educaia unor maetri exceleni i cu toat supravegherea din partea tatlui cult i inteligent, a artat cele mai deplorabile instincte. De atunci se maifesta ca "un bufon i un gladiator desvrit". A avut totdeauna cultul forei muchiulare i marea ambiie de a se asemna cu Hercule, asemanare care a transpus-o, mai trziu, n creaii sculpturale ( Vatican sculptur colosal de peste 3,80 m ). Ajuns mprat, purta totdeauna costumul gladiatorilor i a cobort n aren de de apte sute treizeci i cinci de ori, simind o chemare arztoare pentru luptele sngeroase i pentru exterminarea animalelor n acele vntori cu sori inegale, care se numeau lupte cu animalele. Se amintete c la doisprezece ani a aruncat n cuptor pe cel ce l mbia, pentru c folosise o ap prea fierbinte. A fost primul motenitor al tronului roman, care s-a nscut n "purpur", adic nscut n cas de mprat. n anul 166 d.Ch. a fost ridicat la rangul de "caesar" adic de potenial motenitor, iar n 177 d.Ch., la cel de "Augustus", adic la rang de coregent. Anul 178 d.Ch. este anul cstoriei sale cu Bruttia Crispina, din iniiativa tatlui su. Prin anul 183 d.Ch. a izgonit-o din palat, sub nvinuirea de adulter, a exilat-o i apoi a timis-o la moarte. n ultimii ani de via ai tatlui su l-a nsoit n diverse campanii militare, n Germania, n Orient i pe Dunre. n tabra de la Vindobona ( Viena-Austria ) a devenit mprat, odat cu moartea marelui Marcus Aurelius ( 17 martie 180 d.Ch. ). Commodus nu avea dect optsprezece ani i jumtate, un spirit slab i dezechilibrat, dar mbtat de putera absolut. Capul i s-a rsucit ca lui Caligula, ca lui Nero, ca la atia alii, dar n-a avut acelai acelai debut ca acel al lui Nero, care era aplaudat de cei ce l flatau. Imediat ce s-a ridicat la tron a ntrerupt brusc rzboiul greu i de durat, pe care-l purtase cu succes tatl su, contra marcomanilor i a quarzilor. A tratat cu ei condiiide pace nefavorabile, desi se gseau la captul puterilor. Dorina lui cea mare nu era s lupte pentru imperiu sau pentru onoarea sa, ci s se ntoarc la Roma.Acolo, nti, si-a aranjat un triumf, ulterior a nceput saturnaliile smintite, care reprezint toat istoria domniei sale.