Kotzebue W. de Din Moldova 1884 PDF
Kotzebue W. de Din Moldova 1884 PDF
Kotzebue W. de Din Moldova 1884 PDF
de KOTZEBUE
DIN MOLBOVA
DESCRIERI f SCHITE
BUCURETI
.ro. HAIMANN, LIBHAR-EDTTOR
i4. CALEA VICTORIM, ]4.
188.
www.dacoromanica.ro
fr411"
PREFATA TRADUUTORULUI
IV
PREFATA TRADUCETORULUI
limbele, remane surprins de arta cu care traductorul a stiut sa reproduca inteo limba asa
de heterogena, precum este cea germana, o
parte esenpala a farmecului poesiei populare
romane.
VI
baile de la Slanic; o istorie te'raneasca; o visitare a balciului sau a (iarmarocului din Folticeni. Toate sunt scrise cu vioiciune, cu ingrijire pentru amenuntele imprejurarilor reale si,
pe langa unele mustrari meritate, cu bunavointa pentru noi. Numai douezeci si cinci de ani
au trecut de la epoca descrisa acolo, si deabia
ne mai putem recunoaste in schitele d-lui Kotzebue. Viata boereasca din povestirea de la
inceput s'a schimbat astazi pretutindeni, categoria a treia a calugaritelor, de care se plange
www.dacoromanica.ro
VII
PREFATA TRADUCETORULUI
Indemnat de aceste cuvinte a le d-lui Maiorescu, am incercat in paginele urmtoare traducerea Schicelor din Moldova.l>
Bucure.zti, 9 Decemvrie 1883.
A.
www.dacoromanica.ro
0 MATOARE IN MOLDOVA
www.dacoromanica.ro
orlt,
map
www.dacoromanica.ro
dealt ea la mine a casa. Obiceiul de a chiema barbatii i darnele pe numele lor de botez, inlesneste
mult tonul familiar ce domneste in cercurile moldovene ; cuventul cucon si cucoana ce se pune inaintea
nurnelui, este singura form de politeta intrebuintata.
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
si eele austriace ; o miscare a mnilor. cu totul particularh lui, te facea sh-1 crezi earn tamaiat.
Ne aSezarem, ea vai de noi, in doue briste si ple-
si la urma urmelor nici nu mai sezi pe partea trupului ce a fost data omului de naturh. pentru indamilnarea sa ;
dar te obiernuesti cu toate, i pe la slipsitul caletoriei eram chiar in stare sit me bucur de
privelistea dimprejurul meu. Valea pe care goneam
era titiath in doue printr'o aph venita din munti ; in
dreapta si in stinga se ridicau, acoperite cu paduri,
niste inhhimi, care ineetul cu incetul se prefaceau in
munti, cu cht inaintam mai mult. De mare interes
pentru mine, in drumul acesta, era sirul teranilor de
la munte ce se intorceau a casa cu fhina si cu sarea,
ce le luase din vale in schimb cu lilna i branza de
oi. Le inchrcase toate pe caii lor cei mici i perosi,
care se insirau adesea in numer de 20 panit la 30 ;
ici i colo era si chte un brbat sau o femee, ealari
www.dacoromanica.ro
pe saci ; sexul frumos inctilera intocmai ea noi barbald Femeile i fetele de la munte abia se deosebe.4e
T6ranii acestia de la munte sunt de o rasa minunatti ; femeile sunt rare-ori frurnoase , en atat mai
frumosi sunt insa barbatii, a ehrOr bunatate si curatenie de suflet se vede din ochii lor cei mari i limpezi.
Pe langa aceasta tin , en dragostea Sviteranului, la
patria lor cea aspra, eu toate eh nu pot grist de obi-
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
elenie si se uita cam chioris la mine, ceea ce dovedea un caracter foarte putin placut.
.Mr. Gregoire, zisei eu, niam produs panti acum
cu succes in deosebite capitale ale Europei pe deosebiti cai inchiriati, dar tot trebue s marturisesc, c
daea Roibul ast tinerel incepe sa facd nebunii cu mine
prin munti, apoi m'am procopsit!.
totii impreuna, cand era cararea mai larga, i vorbind saream de la un lucru la altul, precum Area
si micul riulet, la picioarele noastre, de pe o peatrd pe
alta.
www.dacoromanica.ro
Pe cand stam noi asa culcati pe iarbil, i caii pasteau in liniste imprejurul nostru , facui intrebarea,
daca talharii n'au pus anca maia pe padurile aceste
minunate i aflai, spre mirarea mea, ch o adeverata
banda de hoti, cu toata organisarea cea rea a politiei
rurale, este foarte rara in Moldova. Stint multi vagabonzi, care la intamplare privesc si hotia ca un isvor
de castig. Toti t,iganii care nu muncesc phm6ntu1,
fac parte din acest soiu de oameni, i num'erul lor se
urea la mai multe mii. 0 calcare a unei case boeresti, sau o intreprindere pornita din spirit de asociare, este dar lucru foarte rar ; negustorii insa, ovreii si mai ales caletorii in trasuri proaste, la earl
se crede ca nu se vor afla arme de foc, trebue sh se
fereasch de a pune noaptea la ineercare cinstea drumetilor. In asemenea irnprejurari se intamplh i omoruri.
Cel din urmh Capitan de hoti vestit, care mai trh-
este in gura poporului, era Ioan Petrarul, si el ii alesese tocmai padurile prin care treceam acum. pentru savrsirea faptelor sale. Pe aci traea cu tovarasii
lui Anc din anul 1834. Mosia pe care o parasisem
tocmai, era locuith, in vremea aceea, de printesa E.
Cantacuzino. Casa boereasch cea mare nu era alma
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
tran.
Nu ye temet,i de mine, zise el cu blandeta si en
respect. N'at,i fi avut trebuinh sh ascundet,i caseta pe
care au dus-o slugile d-v., cu asa putina. diMeie ; nu
viu en alt scop decht acela de a v6 vedea. ,
Ce era de facut? Din pricina escortei celei insphimrintritoare, care dealtminteri sta linistith in curte,
nu puteai da afar pe musafirul cel indraznet. Print,esa f dar silita sh le sufere toate ; ea rugh pe musafir sh sadd, i dete dulceat,h i aph, i incep sh
vorbeasch cu densul intr'un chip foarte firesc. Ioan
Petraru ava insh bunavointa de a spune indat, care
era adevratul scop al venirii sale.
In meseria ce mi-am ales, zise el, nu are cineva
totdeauna noroc. Wain saturat de ast viath neregu-
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
11
a-1 prevesti, i trecii Dunrea. Acolo acluna noi tovarasi i peste cure'nd resuna in toata t,ara strightul de
In chipul acesta merser6rn pana. in fundul muntilor i trecur6m Bistrif,a cea limpede i frumoasa pe
www.dacoromanica.ro
12
ani au inceput sh se zideasca case mari pe proprietatile din Moldova ; daea vede cineva cu ce se multumeau boerii mai nainte child veneau sa petreacA eiitava vreme la tug., nu-si pate stapani mirarea ; multe
ease teranesti din Germania, sunt zidiri de lues pe
langa acestea.
Si aci am fost primiti cu cea mai mare dragoste.
Stapanul i stapana casei me strinsere de mina cu
prietenie i cerura de mai nainte iertare pentru ehi-
Doi MO. de 6-8 ani goneau caii, sub privegherea unui argat. Se freeau pustile si se descarcau unele ce
erau de prea multa vreme incarcate. Cativa caini se
odihneau imprejurul nostru i smuteau poreii din sat,
care impinsi de curiositate se tot virau prin golurile
gardului de nuiele. Si apoi privelistea cea frumoasa,
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
13
14
Aceasta fapta milostiva mi se Ora foarte micatoare, dar nu me putui opii de a intreba, daca dragii
tineri, in veselia lor sburdalnica, nu cam au naravul
parintilor i mai i murk' pe ici pe colo.
sa se bage de sama cat de nesigur me simteam yezend glumele cele indraznete ce le faceau dobitoacele chiar in apropierea noastrd, simtindu-se slobode.
Stapanul casei cu toate aceste par'c'ar fi ghicit ceva ;
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
15
aer cu petre ?.
Aceasta nu mi se prea pAr cu putint, si nici nu
eram singurul necredincios. Unul din noii mei prieteni,
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE LN MOLDOVA
17
prin cap. Sarii din pat ea sa-mi ineui usa, dar n'ayea broasch si era numai razemate de parete. In clipa
aceea azil un lucru gren la prurient i auzii cioburi
de stitla. Sgomotul me scoase din fire, si me hotarii
sa fae un bine lunaticului si sa-i dan cateva ghionturi. Deschid repede usa, si ce ved ! Fe unul din in2
www.dacoromanica.ro
18
cietate me vezuse i voia sd vie si el en mine. Mil-turisesc eh' me trecurd raduelele. Era oare Gavril
cel mai bland din ei, san reutdcioasa de Paraschiva?
Astd intrebare imi strilbdta creerii in pripd i imi
pierdeam mintile de fried. Dar primejdia cea ameninthtoare me ftc sh-mi yin eards in fire. Aici trebue
luatd o hothrire grabnicd, imi zisei. F,;tiam din istoria
de momentul in care bdgarea lui de samd era indreptat aiurea, sar din odae i trantesc usa, care avea, spre marea mea bucurie, un zdvor mare cel putirr pe dinafard. Resuflai din greu, primejdia era deocamdat inlturatil, 0 me uitai imprejurul oddei, in
care me aflam inchis prin intlimplarea cea mai neateptatd. Cancelaria ajunsese intr'o stare de plans.
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
19
www.dacoromanica.ro
20
Se mai rise Anc mult tie intilmplarea mea. Staphnul i stilpna casei insh me rugare asa din toath
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
21
cutit. imi atOrna la stinga, i spre mai mare signranth imi viri Mr. Leon i un pistol in chimirul eu
care me incinsese : imi phrea ch sunt un chpitan de
hoti. Acum trebuia sh ne grtibirn; teranii plecasere
de mult pe jos, noi avearn sh mergem &Mari pang la
locul intrunirii. Cu chlhritul me obicinuisem de tot,
Mci nu mai intrebai de insusirile morale ale calului
ce-mi era hothrit, i shrii cu indrAznealh pe sea. De
asta-dath chlhrearn pe un buestras, si-mi placea mersul acesta linistit ; n'as fl suferit usor sh sar pe sea
in directie perpendicularh, duph culcusul cel tare de
peste noapte i cu amintirile retrospective cam simtitoare ale chlhriei de ieri ; cand mergi la pas, aluneci
numai dinteo parte intFalta, fArh sh fii shltat in sus.
Mergeam ca ventul la deal si la vale, pe carari si
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
23
dova, in mtinele unei stapaniri en minte, poate deveni o a doua Belgie, cu deosebire e isvoarele ei
firesti de bogatie sunt mult mai mari; i acest viitor
nu este de loc indepartat. E trebuintd nurnai de institutii, care sti dea capitalistilor siguranta trebuincioasa, restul vine de la sine.
0 mare parte din drumul pe :Grintiesi o facuram
caltiri; e de necrezut, cat se pot urea acesti cai mici,
inie imi parea bine ca-mi scuteam pieiOrele de ostenla.
Ne oprirm pe un fel de terasa a dealului ti aci gasirOm tot vnatorii aduna(i intr'o ciudatd arnestecd-
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
25
frunte ; a
departe, voeau sh me aseze la un loc bun. Slavh Domnului ajunserhm curend la un asemenea loc ; Mr. Leon
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
27
dar era prea tarziu, i me intrebai ce s'ar fi intamplat oare, daea m'as fi purtat asa copiltireste fate cu
un urs. Aceasta retlectie me facii sa iau serioasa hotarire de a nu mai pierde capul alta-data. Dar in zadar asteptam prile,jul de a pune la incercare sangele
rece ce-1 dobandisem. Treat o jumetate de eias ; nici
un venat nu se ivea, venatoarea parea sa se fi indreptat spre stinga, i peste curend nu mai auzii nici haitasii. Mai din sus resuna toemai un corn ; tovarasul
www.dacoromanica.ro
28
Toatrt goana e pierdutrt, strigh Mr. Leon ; Mitaii n'au t,inut linia cum se cade, i acum es toti de-a
busilea din acelas colt al ripei. N'au ertzut decht doue
caprioare i doue vulpi.
Dar eel mai superat de nedibacia hrtitasilor, era
Wienerl. El nu impusease nimic si se apuease earais
de sticla cu rachiu la locul sen singuratic din pfidure;
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
29
multe ciasuri pentru fie-care goanh ; eine a venat mimai in parcuri imprejmuite, nici nu-si poate inchipui
eht se osteneste omul la o asemenea petrecere. Son-
spre mine nu venea nimic. fltitasii se apropiau cu incetul, inspre deal, si puteam deosebi mai multi dintr'ensii par'et si-ar fi dat sufletul, si brttend in copaci
eu betele lor. N'am noroc, imi zisei eu, azi nu im-
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
Al
Dar aeurn veni intrebarea : ce era de Meat cu mine? Soarele apunea, i casa era prea departe penal'
a ne intoarce prtnA la ea, si apoi ar Ii fost greu de
urmat ventoarea proiectat pe a doua zi. Nu puteam insA remAn cu hainele ude pe mine : se hotri
dar sA facem popasul de noapte pe loc, de vreme ce
din fericire i caii en desagii erau in apropiere. Peste
pracasem de tot,
tuneca din ce in ce mai mult, bolta albastru inchis a cerului cu nenumeratele sale stele se intindea
asupra mea, de cealalth parte a focului mi se uscau hainele, aternate pe niste pari lungi ; ciorapii
agAtati citte unul semenau cu o pereche de porum-
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
0 VENATOARE IN MOLDOVA
www.dacoromanica.ro
34
se talmaei nemteste o asemenea poveste, dar nu indraznesc sa o spun aci nici chiar in mod alegoric,
ori cat de ademenitoare ar fi pentru pana mea partea cea glumeata dinteensa.
Ne asezarem la odihna, de vreme ce ziva viitoare
trebuea sit aduca en sine osteneli none. Dar nu puturem prelungi venatoarea : dimineata and ne desteptarem, se urcau nori de negura tot mai desi din
verdeata muntilor ; valea peri dinaintea ochilor nostri,
erau semne de ploae, si se hottiri sit ne intoareem aeasa. Mie-mi parh bine; nici o placere peste mesura.
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
35
gatise arnintirile sale printr'o faptrt insemnata, i pielea ursului at6rna ca trofeu in salrt.
www.dacoromanica.ro
MONASTIREA TOIvINATICA
www.dacoromanica.ro
/110:estl., oPQ
004.4,1
lite444"-*
;AO%
fet;:00/)
PA
sit aibrt propria sa trasurti, nu nemere0e bine. Se gasesc in adev6r diligente, Matte intocmai dupa cele
austriace, intre Iai, Galai,i i Botoani, dar locurile
sant prinse cu mult inainte ; ear pentru comunica0ile
www.dacoromanica.ro
40
pe unde strahate, si de a intrat un nor de praf, 616torul trebue sa inghita o parte din el, pana poate earas vedea i resufla.
Asa plecai din Iasi in 11 Iulie 1853 spre a merge
in vecinatatea orasului Neamt. cale de vre o sase
posti. Trecusem padurea de la Pascani. Cilldura era
grozava, i eu, inotand in sudoare, flueram printre
dinti cantecul : .Astfel este Inmea. nu e vina mea,,
eilutand a mi inchipui ea me aflu in drum de fer.
Asa ajunsei la Iocul unde trehue sa tai soseaua ee
merge de la Flticeni la Galati. Caruta trecea tocmai
hodorogind peste un podet deasupra santului, chnd
www.dacoromanica.ro
MONASTIREA TOMNATICA
41
Ei Oman a ft prnzit bine ape iarb5.., cici niste remasite foarte gustoase se aflau Anal dinaintea lor. Un
al treilea domn, care desigur ii luaseun carbune pentru ciubuc, esea tocrnai din casti. ;
el se uit antAi
la mine, apoi la cruia mea, zimbind putin, si se apropie de ceilalt,i. Dup'd cilleva minute insa.veni inspre
mine, pe &And stain Mica, nehotarit pe seal* si incept&
sa-mi vorbeasc cu prietenie :
www.dacoromanica.ro
42
Au ris patru oameni impreund, i cum se intdmplase de ast-datd, au ris din toath inima, apoi s'au
i imprietenit. Eu trilsesem cu ochiul la nite rdnidOte de pate-de-foie gras fdrd a-mi ajunge scopul
de a pune mum pe d'ensele. Hottirii se-mi cunosc
soarta :
Domnilor, le zisei eu, dach credeti ca-mi yeti
www.dacoromanica.ro
MONASTIREA TOMNATICA
43
N'am voit sti ve propunem remasitele mesei noastre, imi respunsere ei ; dar dacti le luati filth a astepta
domnii.
www.dacoromanica.ro
44
La o monastire de maici ?
Trebue s ve marturisesc ca nu aveam tocmai
pofta de asemenea plimbare. Se desteptare in mine
niste icoane triste despre chinurile de pe la mouestiri. Nu inceleg se. se incuie sexul frumos inclaratul
unor ziduri inegrite, peste care nu pot,i trece ; mi se
si pare ca aud clopotele monastirii ale caror sunete
surde chemau pe tovaresii mei de drum la groape, i
facui bagarea de sama ca vom ajunge poate prea tarziu spre a putea intra in archondaric, i c maica
porterit,a va gesi poate venirea noastra prea lumeasca,
pentru a ne deschide porile monstinii.
www.dacoromanica.ro
MONASTIREA TOMNATICA
45
www.dacoromanica.ro
46
eolo tin teran en carul sett eu boi, eata singurele fiinte vietuitoare din tablou.
Untie suntem? intrebai en dupa o lunga. tacere.
www.dacoromanica.ro
MONASTIREA TOMNATICA
47
de mijloc, acolo nu putea s fie un par1oir, si locul maicei portarite trebuia sa-1 tie prin urmare insusi
Dumnezeu. Nu isprvisem insa de tot cu mirarea
eAci mereu me minunam. Ceilalti doi domni erau inaintea noastra ; trasura lor se opri 0 fit incunjurata de
patrusprezece maici; una din ele, o fiini, a. tenra de
maica Fevronia
www.dacoromanica.ro
48
lele cele mai felurite 0 de moda sunt asezate la parete ; jeturile umplute cu lamii dovedesc c legea monastireasea nu cere scaune v6rtoase ; perdele bogate
www.dacoromanica.ro
49
cu pervazuri poleite nu lase. sa intre decat atata lumina, cafe. trebue spre a nu supera vederea ; mese
rotunde, ovale si in trei colturi, cu ceasornice, figuri
de portelan, tabachere, pe ici pe Colo i cate un roman deschis, dau locuintei ceva foarte casnic, si de
n'ar fi potcapurile cele ciudate pe capul darnelor, nu
si-ar putea niciodata inchipui cineva ca se afl intr'o
monastire.
Abia trecusem pragul usei i veni o sor purtand o
www.dacoromanica.ro
50
cina, dar nu in strchini de lut, ci in farfurii de port,elan satire, 0 de aceia i tachmul era de argint. Rhdacini i erburi, cu care se zice c. pustnicii din vremea veche 0-ar fi stricat stomahul, nu se ghseau pe
aici deal sub chipul urma0lor lor
sparanghelul i anghinarea. Cina era minunath i veselia
cea mai mare domnea in toata adunarea. Masa nu
Dupa cin ni se pregati de culcare tot in felul precum se petrecuser toate pana acum. Puind capul pe
pernele cele moi, intamplarile zilei incepura a se
pierde incetul cu incetul din mintea mea i adormii-
www.dacoromanica.ro
MONASTIREA TOMNATICA
51
www.dacoromanica.ro
52
nastirea are mo0i eu venituri mari 0 le vine in *tor eu mlai si cu lemne de foc ; mamaliga, c eapa
si alte verdeturi sunt hrana lor ; ele tore i t,es in chilii i vend pe urma lucrul manelor lor prin vecinatate.
rat nici nu e vorba ; find fr cea mai mica invetatura, chiar religia li se perde in namolul supers titiei ; viata lor samn eu acea a salahorului, singura
deosebire e ea o calugarith poate sta i cu mainile in
sin, stiind bine c chiar de foame nu va muri.
La aceste done categorii nu se nimereste deci descrierea vieii celei vesele, i trebue si. o cautam alt
undeva.
www.dacoromanica.ro
MONASTIREA TOMNATICA
53
Familiile in care se aflau mai multe fete si care n'aveau avere destul de mare spre a asigura si viitorul
baetilor, aduceau fetele lor din vrsta de 10-12 ani
la monastire. Murna strngea intr'o Mina dimineata
toate lucrusoarele fetei i o punea Ing. d6nsa in trasura. Tatal i da cu rceala binecuv6ntarea sa. Aa
soseau la monastire i copila era incredintata vreunei maici cunoscute. Biata copila se infiora instinctiv la vederea acestei figuri negre. Pana aci anca nu
intelesese, ca, era A, remae in casa, cea straina ; acum
se agata fricoasa de maica-sa, se ruga i plangea zicnd : as vrea sa merg a casa la fratii mei ! Are sa
se obicinuiasca, incredinta cdlugarita. De sigur, res-
nu vreau sh
54
www.dacoromanica.ro
MONASTIREA TOMNATICA
55
mai mult de cat ne poate da. Poate c nici in mijlocul Germaniei civilizate numdrul Vestalelor n'ar fi
fost mai mare in asemenea imprejurdri. Sdrmanele
jertfe o simt foarte bine ; pe fati i Me sfiald. arunc ori ce noud phcatuire in spinarea parintior,
pi-ma ce bdtrdnetea stdmphrd. tfierberea sangelui lor.
Apoi vine golul inimii, acel gol nesfirit pe care trehue s-1 simta ori ce naturd, fie cat de necioplita, privind inapoi la o viata pierdutd. Tot ce face bdtrdnetea
fericitd. lipsete chlugaritelor : nici o familie nu le inveselete apusul
; mAngderea religiei nu este deajuns, cand din tinerete te-ai linut prin sil numai de
obiceiurile din gall i intelesul mai inalt al cuvntu-
tuire a fetelor ajunge a fi din ce in ce ma cu neputintd. Legaturele de familie in Moldova s'au schimbat
foarte mult in cei din urm 20 de ani ; mai nainte ta-
www.dacoromanica.ro
56
mai placute, si acolo unde inima mamei a putut infrAnge vechiele obiceiuri, scene ca cele descrise mai
sus vor rmnea in cure'nd ca o poveste din vremile
de mult trecute.
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLAIC
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
60
poate c prin ajutorul acestor pagine sfatul va dobandi din nou autoritatea ce i se cuvine.
(Femeia dumitale trebue sa plece de yard la bai,
imi zise doctorul S. toamna trecuta.
de Mi.
Aa dar, hotdrirea cea mare remase definItiva. a-
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
61
Intr'o seard sosi o trdsurri in curte, erau niste prieteni de ai nostri ; eel ce trdeste la tardsinguratic, pretueste indoit o asemenea visit. Ne asezardm veseli
la ceai in jurul mesei.
Stati toat vara la tar ? intrebd unul din prieteni.
Mergem la SIdnie, respunse nevasta me_a.
Si asta-i tot ?
www.dacoromanica.ro
62
dou6 piramide din cosurile arelor i ajunsera la o inalt i me fabuloas; v6rful uneia din ele era alcatuit dintr'un
harclau de spalatorie care-si intindea cele trei picioare
Abia pusesem soartei aceasta intrebare desnadajduita i incepa a picura, ear peste o jum6tate de cias
se aseza pe ploae tap6na. Muti de mai-mire ne uitam
la cer. Ce va mai fi facend cutia cu paliarie ? 'Area sa
zic fie-care privire a nevestei mele, i o grija ne-
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
63
www.dacoromanica.ro
64
inte si la malul de dincolo fure asezati in rand, fiecare la locul seu, asa Meat sa poata fi indata inhamati, inainte ca trasura sa fi pardsit podeala sa plutitoare. La acest prilej ne-a fost de mare folos mecanismul cel foarte simplu al hamurilor moldovenesti
Neaparat ca daci mai are cineva vre-o nadejde de-un
viitor ferieit, el se coboara din trasura la asemenea
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
65
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLAMC
67
68
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
69
ne suir6m la deal, cerul in mila sa ne feri de a petrece noaptea pe init,imi1e Petricichi! La vale caii se
botarire sa-si fach earhs datoria, i deacolo inainte
merse cum merse.
Nu minute, dar ciasuri pierdusem in aceasth imprejurare, i prevkui foarte ingrijit eh nu vom putea ajunge pia la casa cea prieteneasch, in care voiam sh
petrecem noaptea. Duph toate celelalte ne mai apuc
o a doua furtunh. child ajunserem la thrgulepil Orasa,
sau mai bine zis la sirul de gherete pline cu lucrurile
trebuincioase Oranilor de munte. Se fcu noapte si
am fost si1ii s chuthm adhpost la chrcima unui ji-
www.dacoromanica.ro
70
nu ne mai puteau face nici un ru ; acum insA trehuia s ajungem la SlAnic, tinta cdl6toriei noastre, dar
SlAnicul se afla inca in departare cam de o postA si
tocmai aci s'a pus vhf petrecerii de pAnd acuin, v6rf
foarte ciudat pentru niste hieti cAl6tori avnd trebuintd. de Mi. In tot drumul nostru nu pierdusem muntii
din ochi. Ocna insA este cu totul inchisd intre dealuri,
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
71
www.dacoromanica.ro
72
nou! Incepurm a ride cu hohot pe cand carul hodorogea pe caldaramul ulitei; copii rideau dimpreuna
cu noi, ba chiar i carausul, care totdeodat se uita
la noi, par'c n'ar fi int,eles pricina risului.
Indat apucar6m repale la vale si intrare'm in Troths. Tranul nostru ii aprindea luleaua i ne lsa pe
placul boilor, el trecea riul mai la vale pe o punti-
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
75
zisei eu copiflor, chrora nu prea parea sh le plach filosofia vietei ce le sdrobea oasele ; ei incetasera de a
se bucura de felul nostru original de a chlAtori.
Duph cele d'inthi dou ciasuri (sase ciasuri tine tot
drumul, sase ciasuri pentru o posth!) dai de-un sat
mic
foarte mirati de a ghsi aci in valea Carpatilor o ramurk de industrie, care ne amintea Svitera i alte teri
de prin munti : copii, unii goi pe juratate, alt,ii goi
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
liAILE DE LA SLANIC
77
nostri resunau groaznic pe podelele de dasuPra Slanicului, i vajiitul apei ce curgea dedesubt, acoperea
www.dacoromanica.ro
78
decal efectul de lumina surprinz6tor adus de sindrilele cele nou6 in mijlocul altora vechi. Daca ar pune
cineva pe un strain in mijlocul acestui meidean in
trei col(uri si Par intreba .ce vezi ?., el n'ar putea
respunde alta, deal : vd pregatiri pentru un balciu, iientru care trebue s lii asigurat dinainte de beau
fixed>
Beau fixe ! Ce batjocura a soartei! Cand se
opri carul, incepn din nou a turn cu galeata, din
munii ce incunjurau valea se inaltau aburi ce vesteau ploae, apa Slanicului crestea pe fie care cias. si
insot,ea ca o orhestr melancolicit suspinele noastre.
Totul era trist, intunecos i rece ca o zi de toamna.
Spre a-mi putea intru catva adaposti familia intreaga, luasem dou numere, fiecare din ele o colivie
ca la trei stanjeni patrat,i de mare. Intrargm ; un aer umed e.ra din odaile cele intunecoase i neplcute, ale
caror paret,.i de scanduri goale pareau sa-0 rida de
oaspet,i. Dar tot se purtase grija de mobile. Ingrijitorul bailor sosi cu patru dulgheri inarmati cu securi
i cu ferestrae, care se puse.r6 sh faca din scanduri necioplite un fel de podeala de lungimea unei saltele
pentru fiecare din noi, rindeaua nu fu de loc intrebuirOth ; apoi ni se aduser6 nite mese s,i niste banci
tot aa de necioplite, i datoria de bun primire a ingrijitorului era implinita. Carele noastre cu calabalicul
sosiser i ele dupa multe nevoi in ajun ; pronia cereasca ajutata de rogojini mai ca. oprise intrarea ploaei
in lucrurile noastre, i astfel puteam incepe s ne aezam. Dupa cateva ciasuri de munca ajunserm a
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
79
www.dacoromanica.ro
80
bolnavilor, apoi aci este i mai putin vorha de indemnarea lor. Isvorul No. 1, a arui ap5. e numai de
bent, curge in aa fel din stall* indt nici nu trebue
sg te apleci spre a-ti aeza paharul la gura ipotului;
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
81
afle cat se poate de aproape de isvoare. Aceste isvoare slujesc totdeodata. i pentru bUi; doctorul nu
ortinduete la tot,i Mi calde, i pentru a nu se crtra
apa prea departe, se petrec, aproape de tot de galerii
pe marginea Slanicului, lucrurile cele mai neauzite.
Cine are pofta pune de-i aduce de pe munti, care din
aeeastU causU se dNgolese in fiecare an tot mai mult,
on ci copacei tineri i ramuri de copaci i trebuese
spre a-0 face o colibA in care sA-0 aeze baia; apa
nu se fierbe. ci se inchlze0e cu pietre infierlontate, se
ridicA dar atiltea ruguri chte bui calde trebuesc ; flaeArile se inalfa vesele trimitnd fumul lor celor ce
beau apii, rufele ude se leagAnA in adierea diminetei,
in vreine ce biiiaii, terani desculti, in camae, inini
cu chirnirul cel de piele. negri de firm ca ni0e iasme,
aleargA de la un rug la altul ca sh vazA de foc. Aceasta este privelitea de pe galeria deschisa, pe_partea cea despre apa SlAnicului. Dar lAuntrul galeriei
www.dacoromanica.ro
82
In aceeasi vreme insa se ivir in mintea mea intr'un sir foarte firesc al gAndirii aceste doue intrebAri
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
83
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
85
pentru pomenirea sa, sau eel putin ea numele Serdarului Mihalachi Spiridon s nu fie dat uitarii. Spre parerea mea de r6u am tot cuv6ntu1 de a erede ca acest
nume se vede pentru antaia data tiparit, i anume pe
aceste pagine.
Asa dar, Slanieul era acum al Stapanirei ; Moldova
se bucura. Acurn vom vedea minuni, ziceau saniltosi
www.dacoromanica.ro
86
Dar de la 1840 panil la 1851, unsprezece ani intregi, nu se faca nimic, slujbasii carora le-ar fi facut lor
insile malt bine un purgans drasticun spre a se curati
de multe metehne, aveau tot-deauna alte lucruri mai
insemnate de indeplinit ; locuintele incepure a se artrama, i nici chiar scandurile cele asa de pretuite
pang aci, nu se mai intrebuintare'.
Era de plevzut c cu acest fel de ingrijire se vor
prttpadi in cur6nd toate locuintele ce fuseserrt proaste
din capul locului. Voda Grigorie Ghica hotari dar sa
dttruiasca hile. unde se mai descoperisere tined isvoarele No. 6 si 7, Sfantului Spiridon din Iasi, care
are o avere foarte insemnatd si a carui epitropi bisericesti i lumesti se vor insarcina desigur c'un lucru
BAILE DE LA SLANIC
87
parn6ntesti, spre a se putea bucura Math de bunurile tale cerasti! Spunele c. Mhntuitorul a ajutat mai
rughciuned se inalth
nainte de toate pe bolnavi,
mai ferbinte din fundul inimii, child munceste vr'o
durere pe bietul trup prhphdit,
si tu Sante Spiridoane, tu ee ai mijloace, sh phrhsesti oare bolnavii
in tipetele i scrisnirea dintilor ce resunh acolo in
maghernitele tale! Poate tu nu stii eh un strhin a voit
sh fach en prat de 8000 de galbeni o sosea de la Ocna
www.dacoromanica.ro
88
BAILE DE LA SLANIC
89
Slanic (i deaceea bolnavii de frica pleach de obiceiu toti deodata cu calabalic cu tot) 0. aceti
dragi vecini yin de scot toate uneltele de fier de pe la
ui i. de la ferestre, ba iau cliiar uile cu totul, dar
www.dacoromanica.ro
90
Dar toate nevoile se sfirsesc cu vremea. Invlitoarea cea cenusie a ceriului incepa a se subt,ia ; ici si
colo se furisa Cate un colt, albastru, i intr'o buna dimimineatA ne bucuraram v6z6nd soarele. Acum fri
indoiala ea se sehimbasera toate. Ceea ce ni se artase pana atunci ca o vizunie de lupi, se prefacir
acum intr-o vale romantic:al, si ochii se prirnblau en
desfatare pe frumoasa verdeata de pe dealuri. Inteleseram c nu trebuiii s te lupti totdeauna cu atatea
greutati spre a a,junge la Slanic, cu toate ca stancile
neput6ndu-se da in laturi, drumul remane foarte r6u
chiar pe vreme frurnoasa. Caravanele soseau una
dupa alta, i Mgri de sama hazlii asupra lucrurilor ce se descarcau inaintea ochilor nostri, facura s ne
treac ". ciasurile mai repede. 0 familie dusese ingrijirea
pana acolo, incal venise la Mi cu o bivolit,, i malacul
cu sAriturile sale inveselitoare i cu espresia cea naiva a
in sfirsit trec6nd pe dinaintea noastra o mana de Unguri, cu plxiile lor cele eenusii ridicate la o parte f,;i
cantand eu foc, atunci ni se invesell sufletul de tot.
Mic si mare se strinse imprejurul strainilor bineveniti
at numai decat adunararn o suta de galbeni, ea sa ne
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
91
sue pe stanci, se clatinh chnd intfo parte chnd intr'alta pe barna aruncath cu nepasare peste apa Slitnicului, isi rupe chte o pereche de cisme la fie-care
primblare, si se odihneste la un loc on vedere frumoash, ales de toti; acolo i domni si dame i.i aprind
t,igaretele
sau alta din dame incearch eate un chntee moldovenesc, ale chrui modulatii melancolice resunh prin
munti ca un suspin al sermanei Moldove pentru toate
www.dacoromanica.ro
92
din valea aceea sunt v6natori, si se desfasura o icoan resboinic foarte vie eand se urea tot,i pe munt,i
in sunetul pustilor si al trambit,elor. Vnatul nu lipseste : am spus mai sus c ursii se coboara adesea
pana in vale si strica gradinile t,eranilor. In toamna
anului 1855 se intmpla un lueru foarte ciudat. La
o mica departare de Mi se afla un tapsan acoperit cu
verde*, uncle merg din cand in cand ehiar persoanele de la hal ; de-o parte se inalta munteledespartit
de restul hmii printr'un parete stancos locul acesta
e intrebuintat de eiobani pentru stana : turma e lesne
de pazit. fiindcd nu se poate ajunge la d6risa decat
dintr'o singura parte. Din cei patru ciobani, trei merg
in vale pentru a aduee Min si sare ; unul singur re-
mane indhrat. Eata eh intr'o sara incep canii deodata a urla si a se asvrli spre intrarea stanei ; ciobanul se ia dupa ansii i vede la lumina lunei un urs,
stand. drept ea un par dinaintea lui. El scoate cu hotarire securea din chimir i o ridica in sus ea sa loyeas* dar in aceeasi clipa l 0 apnea lighioana in
brat,e si-i viri unghiile in umeri. Acum se incinse o
lupta pe viat,a i pe moarte ; canii apnea in adevr
ursul pe dinapoi. dar ursul caz'ond, trage i pe cioban
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
93
www.dacoromanica.ro
94
Moldovei. Daeh s'ar intampla sa aiha cetitorul putina pleeare pentru lucrurile deosehite, trebue salt
zica, :
nevoile de care am vorbit asa pe larg, m'as mai intoarce cu placere la Slanic ! Aceasta arata adevrul
a trei lucruri pe care trebue sh le recunoasca ori eine
ar vrea sa faca aceasta calatorie Felul plcut i
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
141,tc42,0)
'Niko!
caMt14--,0149)7A
ailciul eel mai insemnat din Moldova este halciul sau iarmarocul Sfantului Ilie (aa numit duph
gioa Sfihntului ilie, ce cade la 20 Iu lie st. v.) i se
Dei plecasem destul de dimineath din Ia0, nu ajunsei in Folticeni decht duph ce inoptase bine. 1.11itele erau pustii i numai proprietarii care mai aveau
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
SCHITE,DIN MOLDOVA
cu totul i camasa eusuta cu multe fete. Tiganii singuri se deosebesc de cei ce-i incunjoara ; femeile lor
se gatesc de obicei cu un testemel galben sau stacojiu, i poart adesea salbe de bani turcesti de aur.
Inaintam incet prin inghesuiala. La fiecare pas se
ridicau cafenele de felul eel mai primitiv : ceva ramuri verzi, cateva proptele de brad, o sdreanta de
panza falfaind in vent drept marchizei, i indata se
si adunk multimea doritoare de cafea si de tutun. In
nici una din cafenele nu pot lipsi vioarele ; cand e
vorba de a se complecta orchestra, se rnai adauga
naiuri i trambite ; de-si inchipueste cine-va aeum
unul en flasnetul ce canta in dreapta i altul in stinga;
glasul ascutit al pravaliasilor ; sunetul i sdranganitul
uneltelor de fier, strigatul carausilor ce vor sa-si tacit
drum min multime; t,ipetul copiflor la doica, care au
trebuit not6ns voleng s mearga la balciu: tutus nu-i
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
105
Ce doresti, cuconasule ?
Vreau s me intorc acase.
,Unde sedeti ?
aici se vinde ceva la mezat, gendii eu. Dar me inselasem, i fui pe neasteptate martorul unei judeceti
in Moldova cu procedure. publice i oraI. Ispravnicul, sau capul judet,ului, aflase cumch niste brutari
ovrei, sapte, opt la numer, fecusere panea prea upare, in zioa aceea. Din fiecare pravelie se adusese
o probe. ca corpus delicti si se centerea inleuntrul Isprevniciei ; de era lipse la centar, se intindea stephnul bruteriei sans facon pe uli, un cazac 1 ,inea de
cap, altul de picioare i al treilea ei croia niste Mee
t,apene, in vreme ce toba acoperea t,ipetele de durere
cu bethile ei.
E de netegeduit ca o asernenea pedeapsa are aeru 1
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
yearn vecini la masl pe doi tineri, cu care me imprietenii mai thrziu, cIionu1 Petrache i cuconul MiMita, si care nu se tl gspartire de mine dup5. mash,
www.dacoromanica.ro
109
Scumpa, ce e drept, nu e viat,a in Moldova, afall din Ia0, zise Petrache surizand ; dar cu un venit de 250 de galbeni pe an, tot nu se poate tinea
casa. Domnul care v'a primit cu atata prietenie e cunoscut de om cinstit 0 are stare destul de mare, spre
a patea fi cat de primitor 6i place. Dar inchipuiti-v6
acum un Ispravnic, care n'are deck neinsemnata sa
leafa. Toti vin la dansul cu cai 0 slugi
obiceiul
t,erii 61 silete sa. OA masa intinsa
casa lui e un
fel de han pentru cunoscuti 0 chiar pentru necunoscuti, atunci ce sa. faca ?
Nu tiu.
Nina, cand Statul nu va indoi macar Idle sluba0lor, starpirea coruptiunii este aproape cu neputinta. Cate ganduri hazlii le yin oamenilor in cap
www.dacoromanica.ro
110
obicei la casa inaltului slujba. Sluga, un tigan invatat de &are stapen, ii primea in pridvor, uncle nu
le da voe sa vie deeet unul die unul.
(Ce vrei? era intrebarea obicinuita.
Am se, me rog ceva.
.N'ai adus nimic?
Nu.
www.dacoromanica.ro
111
risiri, dar dupa putina cugetare ineepui a judeca altfel. Vechimea patriarhala , vremea neatrnrii Romaniei se pierde in negura trecutului ; intre timpul
deatunci i eel de acum se inOra dou sute de ani, plini
de grozaviile dominMiunii turceti ; abia de 30 de ani
incoace se simte binefacerea unei vieti mai oranduite
www.dacoromanica.ro
112
noi. De pe scara larga a unei cofetarii se auzi musica ; ne facurem drum cu nespusa greutate i ne aezarem jos cum puturam. Patru arfoniste germane,
pe care le insotea un scripcar lung i uscativ cu instrumentul seu eel prapadit , se sileau a face mai
mare sgomot decal vesela imprejurime ; imi era mild
www.dacoromanica.ro
113
sa socotesc capitalurile ce se inv6rtesela un asemenea prilej. Se poate insa lesne intelege, cat trebue sit
castige comerciantii straini la balciu, prin faptul, cit
necasurile ce le intimpina la granita si la vamtt nu-i
impiedica de a veni. Vama romtma ia 5 la suta din
pretul marfei; isi poate lesne inchipul cineva, cata
neregula se naste la aceasta pretuire. i asta nu este
tot ; chiar i intoarcerea le e ingreuiata la bariera austriaca. E vrednic de istorisit, numai de simpla curiositate, cate pateste calsetorul la vama de la Nimerceni
de pilda, aceasta este cea mai apropiata de Folticeni
si foarte cautattt prin urmare in vremea balciului.
www.dacoromanica.ro
114
Vecinii se uitau la toate aceste cu o linite cereasca. Ungurul ii fuma pipa inaintea gheretei ; ofi-
www.dacoromanica.ro
115
pe scant dup ce pranzise, cum se puse papa Sebastian la odihne. pe un cias, dupa ce spuse baetilor sei
sa nu fact sgomot.
Insfirit suna trei ciasuri la un ciasornic cu cue.
www.dacoromanica.ro
116
tresuri.
Dar formalithtile trecerii tot nu erau sfirsite. Cend
zisei vizitiului se porneasert, se auzi ca tin tresnet
din cazarma : <,Opreste!. Doi soldati cu pusca pe
umer se indreptare spre tresiw6, se asezare in dreapta
si in stinga ei si-mi &terse apoi a intelege prin semne
ce-mi pot urma calea.
Cu gendul egoist de a face pe cetitor partas la necazul men am intrat in prea multe amenunte, i dea(Tea doresc sa-i spun sfirsitul istoriei in putine cuvinte. Inainte de a-si putea celetorul urma drumul de
aici mai &parte, prin tara cesaro-criiasca, trebue sii
ricire flu e niertiri ciume, dar primeste o a treia adevei ire a pasaportului ; apoi ajunge la un ofiter, unde
primeste a patra adeverire, apoi insfirsit la vama,
uncle i se caute prin lade si-i de vamesul binecuventarea sub forma unei a cincea adeveriri! Cate vreme
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
o avere insemnath in carti. Putin dupa noi mai intrare doi domni in odae, unul din ei arunc'a pe mash
un ciorap ferneesc plin cu galbeni i-i la un scaun;
celalalt juca in picioare.
Me
www.dacoromanica.ro
119
carti ; nu se poate intrista cineva indestul, gandinduse cat de grozav se lateste patima aceasta in Moldova. Dorinta de vaza si.jocul de carti sunt dustnanii
cei mai mari ai Moldovei. Se pot num6ra pe degete
familiile ale caror mosii nu sunt anca puse amanet ;
inulte s'au prapadit, ori se alla pe cale de a remnea
numai cu o trista amintire de fala din trecut. Daca ar
spune cineva boerilor ch. prin jocul de carti impiedica
progresul civilizatiei in patria lor, ei, cu iubirea lor de
tara, ar respinge cu manic o asemenea imputare, i cu
toate aceste lucrul este asa. Boerii, si mai ales boerii
avuti, care sunt crescut,i in strainatate si pot introduce
felul acela de viata in caminul parintesc, sunt aceia
care deschici port,ile progresului intelectual si moral ;
www.dacoromanica.ro
120
si nu gash MA, greutate in intunecimea ce se 'ntinsesese asa de repede. casa Ispravnieului. Stapanul
casei imi dete a intelege pnin semne, ea pusese sh
mi se gateasch o odae. i m6 Ina de brat ea sa mergem sa mi-o arte. Tezui cu bucurie ea lada mea se
si aUa aeolo! Prin sirguinta politiei se descoperise
locuinta mea d'intai, de unde plecasem eu atata usurinta, cu toate e prin provineie nu este thert obiceiul de a instiinta politia de sosirea ori eilrui strain.
Dar la culcat nu se gandea anal. nimeni. Sara parea dincontra ea are sa fi intrebuiMatil pentru deosebite petreceri : o trasura dupl. alta sosea in eurte,
si cand intrai in salon. nude se Ma ciaiul. se adunaser6 cel putin cincizeei de persoane imprejurul
stapanei de casa. Fie care stie, ea la asemenea imprejurare gaseste usa deschisa, i nimeni nu se gandeste si. astepte a fi poftit.
Deodata se auzir6 din sala niste sunete petrunzetoare; Meth casei aduseser6 in taina lautari. i o polea
porni tinerimea la joc. Masa de eiai se afla in odaiq
cea mai mare, toti puser6 maim spre a seoate piedica din drum. si peste putMe minute era odaia sloboda pentru joe. Si era o adevrath placere s privesti, cu ce foc se inv6rtea polea in loc sau sbura
dintr'un colt intr'altul de-aeurmezistfl salonului. Se
vedea de pre imbracaminte, oft balul nu fusese pre-
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
Cand
123
124
acolo de sute de ani si s'au desvoltat puternic, multdmita, chipului in care au crescut. Dar raldare! Sucul cel shndtos mai triteste dna, la rdd'acina.; sh adie
numai slobod ventul in frunzele sale, si mugurii ies
repede la lumina. Copacul arde de dorinta de a desfdsura coroana sa infloritil; crengile strimbe nu mai
sunt bune de nimic, este dat mugurilor celor tineri
si sdnatosi sa. arete puterea noud: ce vietueste in minunatul truncbiu.
Si mult, forte mult poate face strdindtatea pentru
reinvierea morald a Romdniei, Strsnieia singurd nu
aduce binele, cu toate ca. si strsnicia e de folos ; lucrul de cdpetenie MA, este bunavointa. Dacd va intinde Apusul cu bldndete maia spre fratii sei de la
nicd, dinluntru, o razd cald de iubire si de ingAduinta, din afard: cdrui popor, si ehiar de-ar lancezi in cea mai addned tichlosie, carui popor nu i-ar
fi cu putinta s se intremeze in asemenea conditii si
sa intre, ca find de-aceeasi seamd, in mijlocul semenilor sei civilisati !
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE ITRANEASCA
www.dacoromanica.ro
Satul Fadurica este asezat pe un tapsan pe marginea Siretului. Spre orizonul Apusului se vd din deptirtare Carpatii in toat frumusetea Mr. Ochiul iubitorului de natur se odihneste asupra lor, plin de recunostinth si de evlavie pentru frumusetea cu care
impodobeste Durnnezeu pAmntul. La picioarele mun-
www.dacoromanica.ro
128
ineet prin acoperisul de trestie si paie al caselor ; cosul este pentru t,aran un lux nepriceput, dac nu necunoscut. Fumul suinduise in sus printr'o deschizatura
umple tot locul dintre tavan i acoperis ; porumbul
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
129
www.dacoromanica.ro
130
Zidurile erau albe, spoite cu var, si pe deasupra lutului cenusiu cu care vopsesc femeile temelia ca la
trei schioape, se intindea o varga inchisa ce se deosebea tare de albeata care 'ti lua ochii. Multi pomi
roditori, mai ales primi si ciresi se aflau in gradinita
si se si umpluseril de o grAmadA de muguri. Doi boi
cenusiu deschis si o vach de aceiasi fata erau culcati
si rumegau sub un grajd acoperit cu paie, dar in care
sulla v6ntul din toate partile ; paserile erau mai bine
ingrijite, 60 aveau cotetul lor de nuiele invelit cu trestie. Jur imprejur se intindea un gard impletit cu grij
la care se vedea mai ales omul gospodar ; pe deasupra gardului era o impletitur curmezisa acoperitk
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
131
Tom. Ciocarlan era bolnav ; el era culcat in ajunul Duminicei Floriilor pe una din lavitele eele late
ce se intind in toate casele teranesti din Moldova, cel
putin dealungul celor trei pareti ; cojocul ei slujea
drept perna ; sub densul era intinsa o cerga, alta 61
acoperea pana la barbit. Pe lavita se aflau mai multe
alte cergi, cci femeia lui, Catrina, si flicasa cea mai
mare, Marioara, stiau sa tese i sa vopseasca lana ele
insi10. E numai o odae in toata easa ; crimruta eei.
mica de alaturi e plinil de canepa si caldura sobei
nu patrunde pana acolo. Dar e si loc pentru toti in
odaia asta. Soba nu slujeste numai la gait mancarea.
bucurie de serbatorile Pastelor ce aveau sa vie. Catrina ade intr'un colt, uncle sunt lipite de parete chipuri de rend care infatiseaza intemplari din Sfanta
Scriptura i din viata Sfintilor ; cuminte cum este, ea
s'a uitat adesea la aceste chipuri zicendusi, cat de
deosebita trebue sa fi fost lumea inainte . de vreme
ee chiar oamenii aveau trupuri a.a de ciudate. Ma-
www.dacoromanica.ro
1:32
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TER.ANEASCA
133
a d at
De aceea a vroit stei curate stomahul
coaja de soc verde cn rachiu; daca ai ras'o de sus
in jos de pe copac, slujeste de curatenie, iar de jos in
sus de v'ersatura. Avramoaia stie multe. Ea a spus ca
taiea are sa doarma i iat doarme, cu toate ea radacina de soc nu a lucrat anat.
Fireste ct tie multe vecina., intimpina Marioara
cu o sfiala plina de respect pentru cunostintele Avra-
tul gusa..
Muma si
www.dacoromanica.ro
134
tul nu are cuvent de a privi ea o nenorocire inboctiirea sumanului prin uniform. Starea politica a tCrei
CI asigurd incontra gloriei de a muri ca viteaz pe
cdmpul de lupth ; de obicei este bine ingrijit ; nu capath' biltae decht daca e prea stangaeiu sau betiv ;
dupd ce tree sase ani, se intoarce iar la satul lui si
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
135
La llie insa se intamplase aceasta; multa vreme intrehuintase hietul Toma Ciocarlan toate mijloacele
spre a inftena pe fiul seri cel mai mare, dar in zadar;
chiar i sfaturile preotului din sat remasesera fara
folos, i dnpa ce luase flacaul insfersit, intfo Muninice, un sfarn en sila de la maicesa amenintand-o
ea are sa o bath', si-lcheltuise cu niste lautari la carciuma, !petrel' ul fu scos din rahdare i dete el insus
ajutor celor ce legara pe flaeaul seu cot la cot en o
franghie. Ilie era soldat.
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
137
Bietului flnrand
vire.
BrAnza de oae sau de vach ce se aliltur de obicei pe Itmgh mArnAliga, nu era slobod s se manance
acum ftind ch se aflau inch in postul cel de sapte sapthnihni Maintea Pastelor, asa nurnitul post mare*.
(Numai ai nirnic alt ?* intreba. mama.
138
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
139
bobocii ei de gsch erau si clociti, chnd celelalte femei abia incepeau s pregateasca cuibul elostei sub
lavitele din odae. Copii cei mici alergau cu Carlana-t
prin curte. Marioara era devale la balth sti adape boil
si vaca.
Dar ce impinge pe Sava colo jos spre gardul grdinei? Parch s'ar uita la ciresi i ar socoti cht vor
da dupil numrul mugurilor ce se deschideau. apoi
iarhsi plimba ochii peste gard in gradina veeinului
parch ar trebui s descopere acolo o floare scumpil.
Din chnd in dind se vede ea o miscare de nerhbdare
in obrazul ski Ora de soare. lath eh din casa vecind
iese o Nth care se si ghtise de s'erbhtoare pentru bise-
www.dacoromanica.ro
140
Sava se ro0 zhrind pe vecinh ; o turburare puterpica 6i strangea peptul. Abia duph chteva momente
fu in stare s o strige pe nume :Casandro, Casandro
r6suna de peste gard..
Fata auzi strigarea i obrajii ei se aprinsera ca
para focului. Cu o mi,rare stngace a trupului intreg
60 intoarse privirea spre Mau, dar numai pe o clipa,
apoi 60 acoperi fata cu bratul stAng astfel incat nhseiorlril se putii ascunde tocmai in dreptul cotului.
Gralie nu se poate gttsi in aceti copii ai naturei, chiar
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
141.
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
143
Boerul se plimbh pe ganduri prin odae, apoi intrebA: Nu tie nimeni in sat de toate astea?
Nici un suflet.
N'ai cercetat la casa Ini Toma CiocArlan, dach nu
144
bun de recrut.
Lucru remase hotdrit. Nebagat de seamd, precurn
venise, se intoarse primarul in sat, impArtAsi intAmplarea la trei terani mai de frunte, si cdte patru se
apropiarA cu aer nepAsdtor de cArciumd.
Zioa era caldd i senind ; o multime de oameni
sedeau jos sau culcati, altii stAteau in picioare dim-
i le lega la spate.
Pe data incetd toatA vorha, satenii se strinser
gramada imprejurul celui legat, intAmplarea le fA Oilmticit in puOne cuvinte ; bdrbatii insurati se intoarsera la petrecerea lor de DuminicA, flctii insd fugird
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
145
11 omoriti! S pearzh
doi feciori in loc de unul! Dati-mi drumul!.
icLinisteste-te, linisteste-te Savo, i zise primarul.
nezeu! Tat Al men e pe sfArsit
spre cer zdrind pe fml seu ce venea, legat, de-a lungul drurnului, fetele 1 apucarA jelindu-se in brate,
i ipAnd.
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
147
hot, pe Marioara o apne un fel de spasm, dete tiphnd din picioare 0 se bath cu pumnul pe obraz.
Barnul incerna sh. se ridice in sus, dar in zadar.
Fu coprins de o mare nelini0e. De ce pltinget,i?. intrebft el, uncle e Sava? Faceti foc eh ma inec..
Peste chteva clipe se aprinse focul in soba i lumink putin odaia. De ce plangeti? Unde e Sava ?
zise din nou Toma Ciochrlan.
Atunci i se istorisi cu mii de lacrirni intemplarea
cea trista.
Toma ascultase MIA a face o mirare, ar fi putut
vede cineva c iar chzuse in starea sa de nesimtire,
a.a de nemirat zacea pe pat. Apoi incepit a stringe
cu degetele cele slabe cerga ce-I acoperea, si duph o
nespus opintire care facea sa-i curgh pichturile de
nhdueald de pe frunte, strig insfar0t cu glas tare :
Ilie, Ilie ie0 din ascunzhtoare!.
Flachul se ivi dupA chteva minute.
SA las eu s piece binecuntarea din cash 0 s
remae blestemul?. urm b6tranul ; roat,a flachrei
din chmin dedea ochilor.celor stin0 o lumina inselhtoare, s'ar fi crezut c 0-a redobndit puterile. Eu
zac pedepsit de mana lui Dumnezeu i pe tine sh te
las in locul meu? Nici odath! Dute i te d. singur pe
mann. staphnirii. Ilie, inainte de a fi chntat cocoul,
trebue sa se afle fratele tOu aici!.
www.dacoromanica.ro
118
Ce ai de gand s faei
tacere.
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA.
119
www.dacoromanica.ro
150
0 ISTORIE TERANEASCA
151
www.dacoromanica.ro
152
Unul din igani numera pe degete. Mai sunt saptesprezece zile pana la 23 Aprilie, zise el.
.Saptesprezece? Tot nu me inselasem. Apoi aren-
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
153
'0 fi strins toti banii ca s plateasch arenda la termen, nu credeti si voi tot astfel
Dac n'ar fi fost asa de intuneric, ar fi putut vedea
flie bucuria de pe fata celor ce'l ascultau. Acum
intelesesera, i erbanel inchntat de gandul ace:-ta
nu se puta opri de a'l stringe pe roman in brate.
Ai avut un gand cu minte Ilie, zise Srul ; maine
o sh ne facem toate pregatirile si apoi noaptea viitoare ne coborim spre riu. Nu se poate sti. daca un
se afla noaptea la pod mai multi oameni decht am
dori noi..
Ilie sari in sus. Maine? Noaptea viitoare?. striga
el. Maine dimineath am trebuinta de banii jidanului.
Daca nu vreti sh mergeti cu Mine, me duc singur, chiar
petrece istoria noastra. Pentru a ajunge de la Padurica la Bratesti trebue s. cobori un deal repede, pe
www.dacoromanica.ro
164
care abia 1 po0 trece cand a ploat, pam6ntul cel cleios prefac6ndu-se in mocirla. Satul, cu nenumratele
lui vii i gradinite, e afla la picioarele dealului. Apoi
apuci la stnga i ajungi la marginea Siretului 0
la podul cel stiut departe de or-ce locuint omeneasca.
Dup cum le fusese vorba, se ferira. cafe patru flchi de a trece prin satul Bratesti, unde ar fi fost primiti de latratul cainilor si astfel s'ar fi putut nemeri
mai lesne pe urnia, spre ce parte sa caza prepusul. In
loc sa se slujeasca asa dar de drumul mare, se coborira pe pov6rnisul cel repede i acoperit cu hat,is al
dealului, taiara in linie dreapta fOnWl de jos din vale,
plin de noroi pe alocurea, i ajunsera la riu.
Siretul are de alungul seu un mal Malt si drept si
altul jos ; la malul cel Malt se face o taiatura care se
coboara repede la apa ; pe o parte si pe alta sunt inepenite in pamnt niste triunchiuri de copaci de care
stau legate capetele unor funii groase, ce slujesc la
punerea in miscare a unui pod umblator care trece
dincolo i dincoace de apt' ; podul e alcatuit din citteva grinzi abia Ontuite, asezate pe dou6 luntre. Asta, alcatuiala poarta numele de pod, si caltorul care a tre-
cut dincolo cu pelea srmatoasa, mu4umeste cu evlavie lui Dumnezeu. Podurile aceste sunt fr indoiala
foarte folositoare pentru desteptarea sirntimntului
religios, dar pentru alte scopuri ar fi de aorit sa fie
inzestrate cu mai multe mijloace .de sigurant,a. De
obicei sunt mai toate in maMele arendasilor jidani
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
155
primete pedeapsa,
inaintA cu ceilalti.
pe t,6ranul ce se dWepta, cu ciomagul i-I Irtsfi 1,iprtnd la pam6nt. Cel de al doilea o apueft la fugd
www.dacoromanica.ro
156
vreme de perdut. Ilie r6mase afard, de strajd, eu ciomagul ridicat in sus ; tovard0i lui sparserd usa colibei
imping6nd-o cu piciorul.
0 ISTORIE TERANEASCA
157
SA fi fost oare asa, sau numai nearnului greu incercat al lui Torna CiocArlan i pArea cA se lAtise intristarea lor peste tot satul: destul cA realitatea si presirntirile apsau peptul oamenilor, i pretutindeni
domneh 0 tAcere infiorAloare. Toma zAcea aproape in
nesimtire ; din clipa in care indemnase pe fiul seu Ilie
s. se intoarcA indArat la Iasi, nu i se mai auzise glasul,
numai prin suspinele i gemetele ce urmau unele
dupa altele, se intelegea c se mai afl. in viatA. Toti
vorbeau cu glas nhbusit in casA ; chiar i Casandra,
www.dacoromanica.ro
158
dete in gaud c ar putea fi o legatura intre intmplarea asta grozav i iesirea de peste noapte a feciorului ei, i ajunse MTh grija la oras.
Catrina se opri dinaintea eurtei Doctorului de plasa,
dete ceva fn iepei, si se aseza lit marginea drumului
ea sh-si mngnce merindele. Alija avusese vreme sasi fach crucea duph mash, si vzu pe Sava cu cei ce
'I insot,eau intorcsend coital ulitei 0 indreptanduse spre
casa Doctorului. Acum nu mai era nici un minut de
perdut. Se sculft repede in sus si intra in carte. Doctorul sta in seal* in halat, cu o tichie eusuta cu fir pe
cap, cu vrful de chihlibar al ciubucului in gurii, dand
catorva ovrei sdrenterosi, ce '1 plateau cu hani sau cu
vorhe hune, sfaturile sale medicale. la cari nu hpseau
euvinte alese de felul acesta : Casch hotul, Moise.
scoate limba din gurh. Te ai indopat prea tare. Iosel ?
Am sh te lecuese eu de o s. 'ti treach pofta sh 'mi vii
la fiecare minut pe cap.*
Consultat,ia era din norocire pe sfOrsit, Cand se apropia Catrina de scard. Doctorul dedea drumul holnavilor sei ziandu-le : Acum ducetiv dracului, 0
alth data nu mai veniti asa de dimineath, inainte de
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
159
www.dacoromanica.ro
160
Doctorul se arat acutn mai prietenos si mai volbaret, primi ehiar eu inarinimie un galben ce era gaui zise : Asteapta aici, flacaului teu i-se va lua
mesura i va fi cercetat la Ispravnicie.'Peste o jum6tate de cias ti-I aduc indarat.,
Alaiul, la care se mai adrtogase i un ofiter de jandarmi, se puse in miseare i ajunse la Ispravnicie.
Sava era galben i parea nenorocit. Nu cred s fie
bun la ceva flachul acela,v sopti doctorul la urechia
ofiterului ; acesta pufni de ris.
Sava fu m6surat ; era cu eateva schioape mai nalt
nit
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
161
spate, gAndi el, sArutil mAna doctorulni i a ofit,erului i intro clipa se Pact' nev6zut.
Bucuria se intoarse pe diteva minute in casa boInavului Toma, Sava fu imbratiat i sarutat nici Ca-
sipul de pe mal, i pete inchise ce semanau a picaturi de sange se aflau mai numeroase la fie ce pas.
Glontul nemerise aa dar pe unul din hoti, aceastil
dovada ii indemna i mai mult sa'i urmeze cercetarea. Unii din tXrani merserA dealungul riului, altii tre:II
www.dacoromanica.ro
162
cur/ dincolo ca s nu rrrMe nici celalt mal necercetat ; i deodat resuna. de pe povrnisul dealului strigAtul : Aici! Aici! Un om mort in tufi!.
Toli alergarl spre locul, de unde venise strigltul,
in curnd se gramtidir/ imprejurul mortului celui gol ;
multhnea se uith la Mnsul ingrozith., nimeni nu putea
reeunoaste trlsturile cele ciocArtite.
Dar adesea un lueru foarte neinsemnat duce ca prin
minune la descoperiri, in momentul in care or-re naldejde pare perdut. Ferarul din Brate0i insolea 0 el
pe tgrani. Si el se uitase cu luare aminte la mort,
strip de odatl apucAndu-I de mana dreaptl .EI en:
nose !,
erbnel
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
163
www.dacoromanica.ro
164
in vreme ce ferneile incepuser d. iard, a urla, se aruneau la primnt ca nebunele 0 se bateau cu pumnii in
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
165
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
167
privesc de altminteri cu mare linite in fat,a cea galben a mortii; de aceea e foarte ftresc ca la mash sh
se vorbeasch i de lucruri cu totul strine de scopul
www.dacoromanica.ro
168
Se inainteazh foarte incet, popa spune intr'una rughciuni, chntecul su. pe nas e insot,it de plAnsul cel
cu hohot al celor1a10. i de sunetul trist al clopotului.
De dasprezece ori trebue sh se opreasch alaiul Mainte de a ajunge la biserich, unde incepe slujba mort,ilor. Prietenii au shpat groapa in vremea aceea, insh
fill% plath, ea sh li-se aduch 0. lor aceia slujbh, chnd
De azi inainte nu te mai vedem !, Dar in emend rudele mortului staphni0 de durere uitA cuvintele pe
care le-a sfint,it obiceiul iii arath desnhajduirea
prin vorbele cele mai mirtoare, insoOte de gemete
i. plans. &Wile ciocanului ce intepenete capacul pe
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
169
vremea care 'i trebue sufletului s ajungd in lumea ceailaltd, dried una! Popii nu pot WA indoiala
lipsi de la mas, i rughciunile Mcute pe fiecare data
sunt platite cu bani sunatori. Dar dupd patruzeci de
zile s'a sfdrsit cu parastasurile? Tot dried nu. Peste
un an se serbeazd leatul mort,ei tot in felul acesta,
si
mare se indrepteaza spre cimitir i cAnt in felul bocetelor : Venit,i frati i surori, haidet,i sd. vedern oa-
www.dacoromanica.ro
170
In s6ptmana mare nu era numai nearnul lui Ciocarlan trist i tacut, mai top din sat se simteau apasati de intamplarfie din zilele trecute. pranul roman
nu a de loc asa de necioplit preeum s'ar putea crede;
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
171
www.dacoromanica.ro
172
nu s'a ales un recrut, nu ies llcii nostri din aseunz6toare, ehiar de le-ai injuga o pareche de hoi de
picioare..
Ceilalti fcura semn cu capul, ca asa e. F'emeile
suspinara.
((flaideti s injghiebam luerul altfel,, urma el. Am
vorbit azi cu un soldat care '0 a facut anii de milltie si a sosit de patru zile in satul vecin. El vrea sa
petrecute in sat : chiar de a doazi se aflau toti adunati la joc. Dulapul intorcea roata sa uriasa; hora
se invrtea imprejurul lautarilor ; fetele incepura iaras a ride ; veselia tinit toatrt noaptea, i Herscu earciumarul Li freck mainele cu multmnire.
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
173
se aflau anat in inchisoarea plasei. Cercetarile criminate se fac foarte incet, i era de prevezut c, inainte
de a se implini anul, nu avea sh li se hotareasca soar-
gula de a nu da zor la lucru cand se poate face ineet fr. paguba, spre a inlesni i teranului munca
campului seu ; unde se urmeaza in felul acesta cu
eonstiinta, sunt toti in castig i omul vrednic nu se
prapadeste.
Dar pentru glumele dragostei e vreme putina, cand
www.dacoromanica.ro
174
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
175
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
177
seasch, nici cotul nu trebuia sa gig tie dinaintea obrazului, de vroia sd int,eleaga flacaul ce spune, 0 de aceea vorbi fdra a face miscarile cele neindemanatice
obicInuite : .Taica mi-a tras o palrn, si cand i-am
tin pe Sava. Tatal le dedese; dar iubirea e tate, iubirea e rabdatoare, poate duce mult, mai ales cand
(loarea asta a resarit din pamentul cel puternic, unde
inilitie ?>,
dare, Casandro, sa asteptam pana s'o stringe porumbul de pe camp, i ai sa auzi tu de mine. Parra atunci
stai linistita ca sd nu te mai batA iaras betranul.,
www.dacoromanica.ro
178
Bine faci faul men., respunse Catrina; Marioara surise : ea stia asta de mult.
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
179
A.
intreagh de goana ee le-o dh tatill infuriat, atunci reshritul soarelui lumineazh de obieei imphcriciunea.
aduse o sada de rachiu in care inotau semint.e de ardei rosu, umplu un pahar pentru fiecare si zise cda..
Acum mergea treaba repede. De a doua zi se intalnirh phrintii tinerilor inaintea martorilor spre a hothri. ee zestre se dit fetei i ce avere are flherwl, si se
www.dacoromanica.ro
180
tete pe fat,d, eh btrdnul cel Oret ii incdrcase sufletul cu o minciund, and spusese e nu e gata.
Duminica viitoare trebuia sd se Ned nunta, nu era
dar vreme de perdut pentru toate pregtitirile. Mireasa,
mirele si pdrint,ii plecard in trei cdrute cu un cal la
ora, si Sava avit fericirea s. clued singur pe Casandra ; ei remdneau foarte des in urma 0 se sdrutau, ii
qe I-Area cd Dumnezeu gre0se calendarul i c clupd
Septemvrie se intorsese iard luna lui Mai ; apoi pornea flacaul iapa din nou, vesel pi plin de bucurie :
nergeau in galop ca sd a jungh pe b6trdni i rideau
ea ni0,e copii de nAnzul ce stirea nebunatic pe Valet
.drut,, cu lingura de lemn de gat ca sill fereascd de
leochiu.
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
1St
in sus, printii se pun pe o lavitrt pe care s'au asezat mai Arai perne, i incep toti sd-si ia zioa bunti.
Mire le si mireasti ingenunchie, i cel mai de seamd
din adunare se indrepteazd spre ei cu aceste cuvinte :
Plecativ6 ocbii, copii acestia au venit sd vrt cearil
binecuvOntarea lui Avram si a lui Isac.. Pririntii le
dau bineeuvOntarea dorindule noroc , pace si bogatie. E un moment miscritor, o mare tdcere domneste
in adunare. Abia au sarutat insa mirele i mireasa
minele ce i-au bineeuvntat, i se face o grildgie nepomenith chiar in serile de carnaval din Germania. Lautarii scartie furios din vioar i din cobza, musafirii
se insird in lant cu vornicelul in cap, care tine o basma
albri legata ca steag in v6rfu1 unui brit, si toti ies jucand din casd. Ajuni in curte, trag un Car dinaintea
prispei, injugri boii tapn i apoi se asvrtrld iartisi in
odae ca s ia zestrea sd o incarce. Unul pune mrtna
pe o ladd, altul pe o icoana, fiecare cautd sd. apace
cdte ceva, dei din casrt insd ii inghiontesc riz6nd ci
glumind, silindu-i srt se intoarcd indarat in odae: mirele trebue si phiteascrt varnd mai antei, si-si cumpArA, druid un bacsis, dreptul de a-si incdrca averea.
Doe' vaci, cateva oi si ceva porci care friceau parte
din zestre, sedeau in curte, asteptand stivazd ce soart
vor avea, si se uitau tintd la privelistea aceasta neobicInuitri. Se aduse i un cal inselat pe care se urcd
Sava, mireasa se sui in carul cu boi, taidiseu i asezii pc cap o paine facuta sub chip de coroand, pe
care trebue, in paguba gritelei de pe cap, sd o franga
www.dacoromanica.ro
182
in hucati i sit o arunee in toate partite. Insfarit pornira lipand i tragnd la puti i mersera pe drumul
pe jos, ca sa nu calce mireasa pe pamentill gol sosind la casa ei ceanoua. Mama miresei, care avea ca
mai toate t'6raneele mutt haz and se facea vie un
chef, sari vesela prin odae i pe dinaintea fetei, strigand: Cumatra. ti-am adns un ajutor! Iar se pitqe
masa, se ma i se juca teapan pana tarziu noaptea,
ai easei adormira. mireasa era pazita de done" surori.
0 a lui Isac
pi
o parte de tot in zioa cununiei i stau eu faclii aprinse dindarat) sa hea din acela pahar gi sa ma'lance din aceeasi paine, popa din sat face adesea,
spre marea veselie a celor de fata, glume de tine painea la gura mmului i i o trage repede inapoi, eand se
pregatete acesta s. mute cu smerenie dintr"ensa.
Parechia se inv'ertete de trei ori imprejurul altarului
in sunetul clopotelor, prins intre nun 0 nuna si avend pe preot in capul lor, nuntaii le arunca sub pi-
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
183
Acash se manrinca 0 se bea ct poate prilni stomahul; dar masa de nunta cea adevrata, aa numita
masa mare , se face seara. Atunci se poftete cat se
poate de multa lume, caci fiecare platWe ceva ; chnd
intinde vornicelul paharul dulce, de obicei plin cu
vin ce nu e dulce de loc, trebue sa pue toti parale pe
un taler, i banii adunati in chipul acesta se urch
cte odata la o sumh destut de bunicica, care slujete
pentru intrarea in gospodarie a insurateilor.
Cu plata asta nu s'a sair0t insh; darnicia musafirilor se mai pune anch o data la incercare, caci lhutari shracii de ei n'au capatat nimic. Vornicelul tale
o felie neteda de paine i striga : Hei musafiri, prea
cinstiti nunta0, mi a sosit o corabie din Tarigrad, ajutatim cu bani ca sa o inearc. i fiecare (IA chtece va de se platesc lautarii, care incep cantecul cu corabia din Tarigrad.
Nunta0i mai joaca anca multh vreme, insurateii
ins pleaca mai nainte, i mireasa trage mirelui cismele in semn de supunere.
Serbarea cu toate astea nu s'a ispravit intr'o singura zi. Lautarii mai canta 0 a doua zi, i cei mai
www.dacoromanica.ro
184
/,../S
Feciorul lui Tom. Ciocarlan mai traeste i astazi.
inultnmit si fericit cu femeia lui Casandra. Un singur
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
.....w..M1,,
PAGINA.
Preftqa traducigtorului
0 vailtoare in Moldova
Mon5stirea Tomnatica
Mile de la SlAnic
www.dacoromanica.ro
In
1
37
57
97
125
www.dacoromanica.ro