;ON AGARBICEANU

S T A N A

R OMA N

CLUJ
INSTITUTUL DE ARTE ORAFICE ARDEALEL" STR. INIEMORANDULUI 22.
1929

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 S. t

STAN A
1

I.

Nu-i slobozi Ionics, lass -i sa mai astepte

putin. Zbiara ei ca-s misei, dar nu li-e foame.
'Stii cat au mancat azi? Dona sorturi pline. Mai -
bine vino $i Imbued, to ceva. Azi ai avut putina
merinde.
,. .

Ba am avut destula, bunko, hi nu mi-e

foame, raspunse baiatul ca de patrusprezece ani,
care states razimat de Inehizatura viteilor, o su-
breda Intruchipare de scanduri, subt, sopru. Cu
mana Intinsa peste palanutul de scandura veche,
Inegrita, pe alocuri putreda, Ionia tot Incerca
sa scarpine pe barbie vitelusii balani, de-aceeasi
marime. Dar abia 11 atingea,cu mana si ei zbur-
dau din nou, neastamparati, prin Inchizatoare,
cercand mereu sa scape la vacile care-i asteptau
In curte, aproape, cu ugerile pline, ridicand, din
vreme in vreme, capetele spre sopru $i mugind
prelung. Vitelusii se opreau o clips din zburda-
. rea lor, intindeau grumazii, ridicandu-i botul
- t.

I .1

www.dacoromanica.ro
.-1 -
 6

umed fn vant, si raspundeau mugind scurt. Apoi,

zbaterea incepea din nou, and mereu naval& pe
unde *tiau ca e esirea.
Vino ,mai repede, bunico, o sa strice tarcul.. I

Doar nu-s tatari! Doar nu-s,pagani"

striga bunica dela foc, luand de-odata sustarul
de lemn si apropiindu-Se de cele doua vaci, care
stateau, in inserarea ce se cobora, abbe, puternice
si linistite, rumegand Inca, cu tact.
Bine le-ai .saturat azi Ionics, zise batrana
incepand sa spele ugerul unei vaci. Pe unde mi
le-ai purtat?"
Hm!, raspunse baiatul c'o adiere de zim-
bet. Este iarba destula". El deschise cu grije usa
dela inchizatoare, un vitel zvacni, *i din cateva
sadturi ajunse la mama -sa, care nu mai .avu vre- .

me sa-si sfarseasca mugetul gutural, cu gura in-

chiSa; iii intoarse, Intr'o zmancitura, capul spre
vitel, ca spre atac: acesta: o *i izbise, cumplit, in
pantece, cu ,capul.
Ionica apasa cu toata puterea si greutatea
trupului pe usa termini sa-1 apreasca pe al doi-
lea vitel. De trei luni, asta e slujba lui de fiecare
sears, i cu un fel de ciuda, dar si de mangaiere,
vedea ca, din zi in zi, opreste pe al doilea tat mai
cu greu. Cresc prapaditii si se Intaresc! Erau a-

www.dacoromanica.ro
1, NI
 7

mandoi bouleni, sl cu greu ii puteai deosebi pe

unul de celalalt.
Cu sustarul, la muls, venia uneori mama-sa,
dar cum ea lipsea de multeoai de-acasa seara,
mulgea de obiceiu bunica.
$i lui Ionica ii mai plaCea cand mulgea ma-
rad-sa: lash mai mult lapte la vitelusi; batrana
nu era ,darnica de lac cu cei dog misei balani, mai
ales de cand Incepura sa manance taxa
Dar mama-sa, Stana, lipsea de multe-ori seri-
le de acasa: Iata chiar si in sara asta de Dumi-
neca, de pe la sfarsitul lui Mai, vacile sunt de
mult mulse,"viteii sunt Inchi$i, tl cina e de mult
gata, i Stana Inca nu s'a Intors de prin sat.
Copilull a esit de ,cateva on pang, la portita,
a privit cercetator prin inserare pe ulita in jos,
dar n'a vazut'o venind. De ,cateori se intorcea de
la portita, aducea pe fata, in ochi, o tristeta
\
gan-
ditoare de care el nu-si dadea seama, dar care i
se ridica instinctiv din suflet, ca dintr'un senti-
ment de parasire care ar Incerca. :sa -1 coplesasca.
_ Daca vreai, putem cina, Ionia; stii to ca
mamaAa nu se supara data n'o aSteptam. Ti-e
foame?
- - Ca un om mare, copilul ridica cu seriozitate
din umeri, ca i cared ar fi zis: Stile eu? Mi-e
tot atat!"

www.dacoromanica.ro
 I

.... Bunica Marina ii puse marnailiga in blidul

inflorit, IP turns lapte. .

Mananca si to culcd Ionics. $tii to cat de

.
greu ne sculam dimineata.
Copilul i,i zise Tatal-nostru", tsi fdcu trei _

cruci, incepu sa manance.

i
I

Dar abia Imbued de cateva on $i afard se

auzi portita; baiatul cunoscu, dupa cum o izbi,
ca-i mama-sa. Fata lui se facu mai luminoasa
si incepu sa manance mai cu temeiu.
.** 0 femeie voluted, sa fi avut vre-o treizeci si
cinci de ani, antra in casa, pasind apasitt, cu pa-
sul barbatesc. Avea obrazii doldora, rasa, taxi, si
'ntre sprancenele negre o .cuts adanca. Batrana
cunoscu numai decat ca noru-sa a avut vre-o ne-
placere, nu zise nimic, ii ,dadu o lingurd, mai
puse lapte in blid si o chema sa cineze.
Cinati, zise ea, si intrand in casa dinainte,
aprinse un lemnus, se uita la flacdra lui intro
oglingioara atarnata de perete, pipai cu degetul
pe obrazul stang, parand a cauta vre-o urma, dar
nu simti, nisi nu vazu nimic. Flacara lemnusu-
lui ti ajunsese la deget,.t1 fripse, si earl arunca
departe, mormaind printre dinti o injuratura.
Vent apoi in Blida, sezu la masa, sorbi de
ateva on din lingura, apoi de-odata rdzima lin-

www.dacoromanica.ro
 , '
'9
,

gura de blid si duse mina la san Si scoase o seri-

soare. v
,
I
Mi-a .dat'o postarul mai nainte. Vezi 10-
nica, deunde-o fi. Ea intinse epistola balatului
si ramase pe-o clips ganditoare. ,
Ionics pall, lua scrisoarea, se uita, la ea pe
toate profile, apoi ingalbenindu-se *i mai tare,
zise cu glas sfios *i tremurat:
Poate va fi dela tata! ,

Ei, .dela tatal-tau! Ce prostii iti mai tree

*i tie prin cap, zise mama.
,
Doamne Dumnezeule!, ofta batrana, apro-
piindu-se de Ionica *i se uita cu nadejde plina
de lacomie la scrisoarea de pe plic.
Adresa nu-i scrisa de tata, zise baiatul,
I dar tine sa ne trimeata .epistola din Lemberg?
Uite, stampila ora*ului se ,cunoaste bine.
Ionica apasa cu degetul pe stam pila, .dar nu
.* avu ,cui sa-i .dovedeasca: nici mama, nici bunica

nu *tiau ceti. $i cu toate acestea, nici un stiutor

de carte n'ar fi privit cu mai mare Infrigurare
locul uncle apasa baiatul cu degetul.
De-un an nu mai avura nici o *tire dela An-
drei. In sat, multi it credeau mort. Regimentul
in care luptase el, fu prapadit de artileria rusea-
'sea. Un om din sat, tovarii* al lui Andrei,,lasat

www.dacoromanica.ro
10

la vatra pentru cateva saptamani, povesti gro-

MATH.
Ionics rupse pliicul. Cu respirarea retinutd,
sorbi din ,ochi inceputul si sfarsitul dela Tata a.
doua.
E dela tata!, striga baiatul, si sarind de
pe scaun, incepu sa joace prin ,casa cu scrisoarea
in mans.
Bunica i,i facu cruce, gata sa izbucneasca
in plans. . .1 .

Ionica, ei, IOnica! Vino la lumanare i ce-

taste. De pe ce cunosti?, intreaba batrana c'un
glas subtirel si plangator.
Ionica, cu obrajorii inflacarati, cu ochii
stralucitori, abia se putu opri din salturile lui
prin casa, veni langa masa si uitandu-se pe har-
-tie, rise:
E scrisul tatii, si-apoi, uite, chiar la ince-
put scrie asa: Dragii mei de-acasa, mama, ne-
vasta, si copil" si e fiscal it chiar el, .auzi bunico,.
numele lui 1ntpeg: ,,Andrei Muntean, caprar in
compania a treia".
Ionics incepu din nou sa tropae prin casa.
Marina, bunica, nu-si ,mai putu opri plansul. Fe-
meea, Stana, se apropie de masa, lua scrisoarea
si se uita cu bagare de seams la cele cloud locuri
din care cetise copilul. ,

www.dacoromanica.ro
 11

Obrazii ei tart, sanatosi, nu mai erau rosii, ci

de-o paliditate 'Ca de board; ochii ei erau surii si
pnvirile tulburi. Respira rar si ad&nc. , .

Vino si ceteste ,odata, Ionics, zise mama /

c'un fel de asprime in glasul ei poruncitor de
altadata. ,

Ionica dintr'un salt fu rang& mama-sa, o Im

bratise cu ochii umezi, apoi lua scrisoarea. Nici
nu baga de seams ca mama -sa se feri de Imbra-
tisarea lui, sguiduita de un fior.
Baiatul incepu sa citeasca. Andrei le scria
ca de un an si jumatate nu mai stia dial ei nimic,
ca chiar de-i vor mai fi scris de-acasa,, el n'a
mai primit nici o veste. Spunea ca nu-i de mira-
re, ca el n'a prea stat intr'un loc, 1-au tot purtat,
numai de-o jumatat' de an e in acelasi loc. E In-
tr'un spital, a lost bolnav rau, intr'o vreme cre-
dea ca va muri. Dar acum a trecut peste primej-
die; Dumnezeu ii va ajuta sa traiasca i asa, si
se bucura ca, mult In doua saptamani, ii vor de
drumul acasa. S se vada el odata acasa! Da, a-
deVarat, nu mai era el chiar acelasi care a plecat
la razboiu, dar Dumnezeu ii va ajuta sa traia-
si asa. La sfarsit o vestea pe.Stana, sa nu
vandal boii pand va veni el acasa,. ca pretul vite- ,
lor creste mereu, si mai vestea data, ca in cu-
rand va sosi acasa!

www.dacoromanica.ro
 ', 12

Stana ramase ca Inlemnita, in vremea ce Io-:

pica cetise. Cu fiecare cuvant silabisit de baiat,
se incredinta tot mai tare, ca scrisoarea era in-
tr'adevar dela barbatul sau. Asadar, e adevaratr
El traeste si va veni in curand acasa. Nu se pu-
tea deloc obicinui cu gandul acesta, i se parea -4

ca toata intoarcerea asta era push la tale impo

triva ei, si child baiatul cetii ceea-ce stria Andrei
despre boi, Stana nu se mai putu stapani, si zise
c'un fel de dispret: ,

Ei, cu boii nu se va mai intalni el."

Boil furs vanduti Intr'adevar innainte cu
vr'un an. Crescu de-odata pretul vitelor si Stana,
avand lipsa de bani, crezu sa, se foloseasca, de 1
prilej, sa-i vanda si sa cumpere alti dot mai ti-
neri. Dar, dupa ce-i vandu, nu mai putu cumpa-
ra decat cele cloud vaci; vitele se scumpeau din
zi in zi, iar ea mai si cheltuise o parte din bani.
Eu ti-am spus sa nu to grabeSti cu vanza-
rea, ii zise soacra-sa, privindu-o cu coada ochiu- 1

lui.
Nevasta se tulbura de-odata, obrazii i-se In- ,,
rosira din nou, si zise cu ura:
! Dumitale ti-a fost usor sa-mi spui .asa!
. Dar eu trebue, sa ma ingrijesc de greutatile de
tot felul.$,:i apoi tine ar fi putut ,ti ca pretul vi-
telor va creste mereu? Da i usor lui sa scrie de-

www.dacoromanica.ro
1,01A- -4
 I
, 1a
.

acolo: boii sa nu-i vinzi! Dar, in scumpetea de-

acum, ne-a intrebat vr'odata cu ce ne Inca 'tam,
cu ce ne ibracam?
' Soacra-sa isi intoarse capul spre ea, gata sa -i.
raspunda, ,dar bagand de seams mirarea lui to
.'. nica, tacu, se nacaji sa tusasca un restimp, si a-
poi zise:
De 1-ar aduce numai in pace.Dumnezeu!
0 sa se impace el cu vanzarea boilor! Cred ca cu ,

asta se va Impaca mai usor, adause, tr'agand ia-

rgs cu coada ochiului spre noru-sa.
Si-apoi, avem vacile si vitelusii, zise Io-
nica. ' I

_ Da, zise bunko.; in vaci nu s'a pierdut ni-

mic. Vacile si vitelusii sa le vinzi acum, lei de -
doudori cat ai luat atunci pe boi.
Bunica si nepotul vorbira un rastimp impre-
unit. Ionica; ii spunea ceva despre vitei; bunica
incuviinta tot ce spun-c nepotul si amandoi erau
foarte fericiti.
. ,
Mama tacea Incruntata. Dunga dintre sprin-
.
cene i-se adanci.
Asculta, Ionia, cum scrie acolo tatal-tau,
Intreba 'ea dupa un restimp de gandire; vine de '
tot, on numai pe cate-va sa,ptamani"?
Bunica si nepotelul rAmasera neduriieriti;
Intr'adevar ei nici nu se gandisera la asta,. Io-
r,

1
ti

www.dacoromanica.ro
 14 '

nica mai citi &data, dar' era limpede, acolo nu

se spunea decat un singur lucru: ca tatal va ye-
ni, cel mult peste doua saptamani, acasa. Cat va
ramanea? Venia de tot? Asta nu se spunea.
Si baiatul se intrista de-odata; se temea ca
tatal sau va veni numai in concendiu, cum mai
venisera atatia :altii. Se Intrista si bunica, de$1
ea credea ca chiar .card va fi vorba de un con-
4
cendiu, acela va trebui sa fie de cateva luni,
fiindca feciorul sau, de doi ani n'a fost acasa.
Ea Irish se uita cu dusmanie la noru-sa. Stia
pentru ce pusese noru-sa Intrebarea aceasta. Va-
zand subararea copilului, batrana 11 atrase langa
ea, $1, roangain.du-1 pe parul ca,staniu, zise:
, Las' Ionics! N'avea nici o grije! Sa-1 ve-
dem numai odarta acasa pe tatal-tau! Sunt ele
' mijloace pentru-ca sa ramana cat de mUlt acasa.
Pantea din scrisoare, In care Andrei spunea
ca Dumnezeu ii va ajurta sa traiasca $i asa, ca
nu-i chiar acelasi cane a plecat in razboi, asupra
copilului nu lacu nici o Inraurire, el nu o lute-
lese, dar' se oprira asupra ei, cu gandul, $i bu-
nica $i nevasta.
Bunica avu intai un fior de .spaimA.: Nu va
fi patit ceva? Nu se va intoarce, Doamne fereste,
olog on clung? Dar gandul acesta negru, II alun-
ga numai cleat. Era cu neputilnta! Dar' de bund

www.dacoromanica.ro
u ; n
 15

seama ca nu se va inapoia acela om cum s'a

dus! Doi ani in mijlocul iadului nu-i gluma! Va
fi mai batran, mai slab, va ft si Incaruntit putin,
a mai vazut ea *i pe altii! Dac'a fost asa de
bolnav incat era s moara, de, bung seama ca nu
se' va mai intoarce omul cel de-odata, cu totul
neschimbat! Ar fi jurat ca la asta s'a gandit An-
drei canal a scris *irele acelea! Si, die aceea, nici
nu se gandi multa vreme asupra lor.
Dar, in schimb, se ,gandi mutt nevasta, Sta-
na. Din intreaga scrisoare ii pared ca partea cea
mai insemnata pentru ea, este chiar aceasta tai-
na ce se ascundea in cuvintele pe care Marina le
talcuise cu bine. Nu-i vorba, daca Intoarcerea lui
Andrei ar fi numai un concendiu, pentru ea, pen-
tru nevasta, n'ar avea nici o insemnatate. Si a-
L

tunci putin ii pass data Andrei voi sa spun& nu-

mai atat: voiu veni schimbat, nu Mai sunt asa
cum am fost odata. Dar idach va .veni de tot? Da-
cd nu va mai parasi satul niciodata? Atunci era
de mare pret pentru ea sa *tie, ce voise Andrei
sa spuna cu cuvintele, ca nu-i mai chiar acelasi
care plecase, psi ca Dumnezeu ii va ajuta sa tra-
iascd si asa cum era acum.
Si, on cum 1.5i invartea gandurile, ajungea
mereu la aceeas deslegare: daca vine sa nu se

www.dacoromanica.ro
..dle
 ri

16

mai intoarca, de buna seama va fi patrit ceva de

nu-i mai bun de armata.
Si, ,deslegarea asta pares ca o usureaza si
pe ea. Mai star fi oprit la gandul ca An-
drei voila numaiintr'un scurt concediu, asa
cum mai venira si altii. Dar era peste puterile
ei sa se opreasca la gandul acesta. Pentru ea,
pentru vieata ei, vestea cu sosirea lui Andrei,
era o amenintare. $i, Vara ,sa-si dea seama, se
gandea $i impletea toate acele lucruri care ar fi
putut sa usureze acea amonintare, sa-i scads din
primejdie.
In seara laceea ramasera fiecare cu ce im-
bucara inainte de cetirea scrisorii. Acum nime
nu se mai gandi la mancare. Ionica esi la portita
dornic de-a intalni pe cineva sa-i spuna vestea
cea mare. Dar nu intalni pe nime. Seara era tar-
zie $i ulita pustie. Ionics intra in ,curte, trecu pe
la tare, dar viteii zacteau chiar in fundul inchi-
zatorii. Ionica se apropie atunci de cele cloud
vaci care zaceau albe in mijlocul curtii, sufland
,adanc si rumegand in timid
Baiatul le mangaie pe grumazi, le spuse ea-
tu-s de albe si catu-s de satule si le vesil ca a-
cus vine tata. Apoi se strecura in timid $i se cul-
I di pe lavita de dupa masa. In ,casa era intuneric. .

Bunica nu.dormea, dar se faces ca doarme_

www.dacoromanica.ro
,
 4

17

Avuse o stada repede Si aprinsa cu noru-sa, du-

pa-ce ramasera siingure, si acum nu voia sa vor-
beasca. Ar fi cunoscut'o Ionica de pe glas ca-i
eatranita rau. Nepotul o chema in soapta de Ca-
teva ori, dar cum nu primi nici un raspuns, in-
chisa ochii sa si-1 inchipue mai bine pe tatal sau.
II.
Dupd cearta cu soacra-sa, Stana tnecu in
casa dinain'te, aprinsa ca o flacard. Ce vipera ba-
trana asta! Cum i-a secatuit viata de-un an in-
coace! Vecinic pe urmele sale, vecilnic *thud de-
spre toate faptele sale! De unde a si putut afla
ca se certase cu Vuta Surdului, ca s'au luat de
par i s'au palmuit? Toate acesta abia s'au pe-
trecut de trei ceasuri, in ,casa la Anica Lungului,
unde se adund, de obilceiu, la povesti cateva pre-
tine bune. Cine fi spus .batranei?
Si, de-odata, Stana se opri cu gandul la tied-
loasa aceea de Vuta Surdului. Cum a ,scos'o azi
din fire, spalatura! Cine a adus-o la Anica? A
mai vazut'o cineva veodata acolo? Nime! O
roade la inima ca i-am luat pe filaru", zise ea cu
glas tare. Dar iii aduse aminte ca vipera-i din-
colo, asemenea si copilul, $i se sill sa se gandea-
sea, inset, deli ii venia mereu sa izbucneasca.
De sand i 1-am luat, de-un an, I i zise ea,
2

www.dacoromanica.ro
a
n I I
 1 _ 18
1

umbla ca o catea hamesita pe ulita si ma latra

la tot ,satul. Ma latra si ma pandeste s ma mu-
te. Stiu eu! De child ma pandeste! Dar' s'o fac
sa-si adune maselele. Scandura! numai cat
o scandura, si tot spune ca eu i-am luat pe fi-
. laru! Dar ce sd-ii fi placut in ea? Oase goale?
SA-i fie rusine ca, asa cum e, mai umbla ,dupa,"
I dragoste. Sa sara la om! Auzi, sa sara ca o sal
bataciune! Dar nurnai in ghiare mai are putere".
, 1, Stana i,i duse iarasi mama si-si pipai obrazul
stang. Aici a vrut s'o ghiare, ,dar a avut noroc ca
ra i-a prins mana repede.
. Stana scuipa cu greata in laturi, ca un bar-
bat: . ,

Ca i-am mancat feridirea si partea ei de

bine! Auzi dumneata! Dar i-am luat barbatul, pe
netefletele cela ice se 'mpletete din picioarele lui
de cocostarc? Filaru e barbatul ei, a Vutid Sur-
dului? Dar poate ea ,crede ca omul acesta tinar,
care e dRrnn si in slujba imparatului, sa iubea-
sea pe-asa o pocitanie, care nu-i destul 'ea-1 slu-
16, dar mai mimosa de-o posta a saracie?".
Nu, Stana nu i-a furat nimic! Adevarul e cu
totul altul. Adevarul e ca Filaru umblase ,dupd
Stana de mull, de cand venise in sat, doi ani
inainte de razboiu, dar ea nu 1-a luat in sama,
n'a ,cutezat sa-i asculte vorbele. Filaru numai pe

www.dacoromanica.ro
 \.1
/

19

ea a iubit'd decand .a venit in sat, de cate-ori

nu i-a spus de-un an incoace? A mai vorbit din
cand in cand cu vr'o temee, a.5a din trecere de
vreme, si ele, nebun.ele, au crezut. Cobea asta de
Vuta, a crezut si ea! Si uite ca umbra s se ra-
zbune! Si pe tine? Tocmai pe tea, pe Stana, care
o poate sorbi intr'o lingura de apa!
. Nevasta, trantita in pacel, in intunerecul
.odaii, se framanta sii nu putea sa se linisteasca.
Se simtea grozav de rusinata ca, intre prietenele
ei, Vuta asta i-a sarit In cap si-a despletit'o, pang
cand ea abia avu vreme sa-si ridice bratul.
Adevarat ca pe urma a snopit'o ram si a zvar-
lit'o in ulita, dar ce folos, prietenele ei au lost
martore la scarmaneald, iar ticaloasa aceea dupa
ce a esit in drum, a inceput sa tipe, si cum era
Dumineca, si ulita piing de femei, a strans satul
in jurul ei.
Era un an incheiat de cand Stana calca cu
st,ingul. Era ea cam lumeata din firea el', dar An-
drei, pang fusese acasa, o supraveghia de aproa-
pe, dupa -ce, chiar dela inceput, ii trase cateva
parueli sd le pomeneasca cat va trai, si nu pen-
tru nu stiu ce lucru, numai fiindca o aflase glu-
mind, aprinsa ca focul, cu neste flacai. Dar An-
drei era de credinta ca paza bung trece primej-
dia rea; ii cunoscu firea; dar stiu ca, cu buna,
chibzuiald, si-o poate pastra temee cinstita.
2*

c.
1.0

www.dacoromanica.ro
. 414sil +41
 20

A;a ca Filaru cerca in zadar sa se apropie de

Stana, cats vremea la cinstea casei ,strajuia An-
drei. Dar umbla zadarnic dupa femee chiar si in
anul cel dintai de razboi. Stana Iasi zicea ca, in
once zi, ii poate sosi barbatul. Dar in vremea
asta, data nu-1 asculta pe Filaru, se impretini
cu neste femei mai zburdalnice, mai ,setoase de
viata, ai caror barbati erau dust in razboi. Era
satoasa si ea de viata, si ilemeile acelea ii aju-
tara, zi de zi, sa se obicinuiasca, pe chrdrile lor.
Ceata aceea de trei-patru femei la inceput,
se marl. mereu *1 ajunse cuib de stricaciune pen-
tru sat. Lei aduceau beutura simsi petreceau, can-
thud si urland adeseori. Era tovarasia aceea de
femei, pe care le puteai afla .aproape pretutinde-
nea in vremea razboiului, *i despre cari, pe sate,
ie*ise cantecul:

Vie badea on nu vie

Numai plata sh se tie .

Plata din cancearie.

,

In tovarasia acestor femei alese drumul care

o duse, de un an, In bratele Fildrului. Cum nu -

mai cdpata nici o *tire dela Andrei, Incepu sd nu

se mai simta supravegh!atd, si caderea ii fu mai
uSoara.
J.

www.dacoromanica.ro
'if
 ,t.
3 21

Cu cat treceau saptamanile, lunidre, patima o

legs tot ,mai tare, mai ales ca se ferea ca de foc,
sa nu Mk' soacra-sa nimic din cararile eh In
.

restimpuri deipartate o mai zguduia un fior de

groaza: data s'ar intoarce Andrei! Dar cum lu-
nile treceau fara nisi o *tire ,dela barbat, Stana
nu mai dadu atata pret pe masurile ce le lila,
Iniainiespentru ca soacra-sa sa nu afle nimic. De
altfel se inoredinta in graba, ca se ferise de-a
geaba: batrana o simti din .bung vreme. Din privi-
rile ei, din vorbe cu Intieles aruncate In fiecare
zl, din grija ce-o avea batrana ,s'o acopere Inain-
tea copidului, card lipsea mai imult de-acasa,
Stana Intelese, ca ,soacra-sa ii stia,potecilie si ca-i
poarta sambetele.
La vr'o patru luni dupa-ce se incurca cu Fi-
laru, Stana, ne mai putand suferi intepaturile
veninoase ale batranii, trite sears, cand baiatui:
Inca nu venise cu vacile, o lua de piept, o zgudui,
si incepu sa tipe:
De ,ce nu-mi dai pace? Ce ai dumneata cu
cararThe mele? I i mananc averea? N'aveti cu ce
va Imbrach? N'ai ce manta? Ce-ti suit eu sa ma
dujmane*ti asa?
Batrana ii raspunse scurt, credea ca raspun-
zandu-i asa, fi va taia, Stanei pc:4.W, de cearta.
Zise: Pe mine ma pati lua die piept, la mine

www.dacoromanica.ro
SC:
 5,

22

poti striga. Dar va fi tine sa to is $i pe tine de

piept, numai de-ar veni odata acasa!"
Dar Stana, aducandu-$i aminte de ,paruiala
ce i-a tras'o Andrei iatunci, de mult, caned o afla-
se harhaindu-se, aprinsa ca o flacard, cu, ne$te
`punru op rea.rmum nou utp purflurfs iS `yeavij
barbatul o imblatise inaintea batranei, _ se in-
vineti de loanie.
- $tiu ca dumneata ai fi gata sa-i spui tot,
zise ea cu furie. De mult ma dujmanesti durn-
neata!"
Eu? De loc! Dar e datoria mea sa-i spun.
Datoria to era si .este, sa nu-i batjocuresti casa,
sa nu ajungi in rand cu zdrentele satului. M'ar
bate Dumnezeu data nu i-a$ spune, data ai ra-
manea fara pedeapsa.
Sa-i spui, numai sa ai cui! Du,te, alearga
$i spune-i! Si, aieptata de Stana, batrana se ilovi
de-un dulap, de pe care cazu o sticla cu otet si
se sparse pe podele.
_ 0 sal pomenesti to asta! zise soacra cu
scarba, aplecandu-se, crezand ca mai poate scoa-
te ceva din harburile acele. S
.

De-atunci aproape nu era zi Fara sfada intre

soacra $i noru-sa. Batrana Marina, mama lui
Andrei, ar fi dorit din toata inima, s-o opreasca
pe femee din calea pierzarii. 'Silk ca Andrei

t I

www.dacoromanica.ro
-
;

23

traise destul de bine cu ea, si ca pentru el ar fi

o )adevarata nenorocire sh-si afle casa stricata",
cand se va intoarce din razboiu. Se g'andea mai
ales la copil, care nu 5tia si nu trebuia sa tie
nimic. Cazuta .odata, batrana credea ca va pu-
tea-o mantui, va putea-o hotart sail lase pe tied-
losul acela de jandarm, care se plimba prin sa-
tul Tustili de barbatii, ca un imparat bated
joc de easele oamenilor. De aceea Marina o luh
si cu raul si cu. buna. Cerch s'o incredinleze ca
de-si va vedea iar de cinstea casei, Andrei nu va
sti nimic; dar s se opreasca din idrumul pier-
zaril pang nu-i prea tarziu, pang nu va ajunge
pe gura satului.
Cand o lua cu .bursa., St.ana faced Inbufnata;
aruncandu-i printre gene priviri intunecate. Sim-
tea eh batrana aveh dreptate,-dar stia ca nu se
mai poate desface de lega,turide pacatului, tot
mai tari, din zi in zi. Si la gandul tot mai starui-
tor, tot mai usurater, ca Andrei nu se va mai in-
toarce din razboiu, ea use simtea mai mangaiata,
mai desvinovatita de ceeace facet. Cum? Sh-.l
treaca ea tineretele, zilele cele mai frumoase, In-
tr'o zadarnica asteptare? Nu era adevarat ce
spuneau femeite acelea cu care ea se intalned, ca
trebue sane bucuram de viata, ca nu not am fa-
cut razboiul?

www.dacoromanica.ro
.
 24

Dela o vreme Stana nu mai putu rai.'bda sfa-

turile batranei card o lua cu buna; cat ce-si de-
schidea soacra-sa gura, se invartea Intr'un
cam . lass, singura. De vorba cu Marina mai
states numai caned aceasta o lua cu ravel. Atunci
se .certa cu patima, c'un fel de placere, batandu-
, si joc de soacra-sa.
Asa traise Stana de-un an Incheiat. .In vre-
mea din urma Andrei nu-i mai yenta in minte
decat rar, ca o amintire spalacita; ca un nume .
gol. De pe partea ei, gospodaria lui Andrei s'ar fi
putut risipi in cede patru vanturi. Dar bunica si
Ionics veghiau si se straduiau a o tinea'in buna
randuiala. Aproape toate lucrarile in legatura cu
economia lor, le puneau la tale bunica si nepo-
tul, care, din zi in zi, se simtea tot mai barbat,
vaiand de cat razim este la casa.
Stana lipsea tot mai mult de-acasa si ajun-
sese in urma sa nu se mai rusineze inaintea oa-
f menilor de legaturile sale cu Fildru.
Astazi chiar, dupd batata aceea cu Vuta Sur-
dului, ea itrecu printre palcurile de femei care
vorbeau despre ea, si in vazul tuturor, se dose
la Fildru. Nu esi dela el pang cand acesta nu-i
fagadui ca ori-unde o va Intalni pe Vuta Surdu-
lui, fi va thaw doua palme.
$i dupa riisinea ce-o pati paste zi, sa se tre-
,
4

www.dacoromanica.ro
 7

25

zeasca acum, ca din senin, cu scrisoarea lui An-

, drei! $i cater indrazneala i-a dat aceasta, scri-
1 soare batranei! Cum a sarit cu gura la ea, in- ,

data ce Ionica iesise in curte! Nu mai erau ru-

gaminti, nu mai erau sfaturi, era o amenintare
hotarata: Sa se intoarca nurnai Andrei si tie
ea bine ca nu le va mai face casa de rusine.
Nici vorba nu mai putea fi ca soacra-sa va
tainui faptele sale! .

Stana, duper -ce se zvarcoli, vreme indelun-

1 gata in paced, zvacni pe 'podea, merse la fereastra
( si-si lipi fruntea de geamul rece.
Abea acum incepu sa intaleaga in toata
greutabea ei, sosirea apropiata a lui Andrei.
i Cand, duper cearta fulgeratoare de mai nainte,
t
se desparti de soaora-sa izbindu-i usa in nas,
Stana ii strigase ascutit: Spune-ma,, putin Imi
r
pasa!" $i, duper -ce ramasese singura in casa di-
t nainte, fu atat de aprinsa de manie pentru ru-
sinea ce patise azi, incat nu-si putu da seama
cum se cade de insemnatatea sosirii lui, Andrei.
,

il,Uneori ayea, ,chiar sentimentud, ca nu se intam-

i"
plase nimic decat obicinuita eii cearta cu soacra-
.

sa, bataia cu iticadoasa acea de Vuta .Surdului.

Dar aici Tanga fereastra, cu fruntea razima-
-ta de geamul rece, obrajii ei nu mai ,dogoreau:
1

ea incepu sa se gandeasca amanuntit la sosirea

www.dacoromanica.ro
 26

lui Andrei, si ceeace shmti mai intai, fu un sen

timent de_ descuragiare, care o racea, o ingheta,
clips cu clips. Nu se mai putut agata.de gandul
ce-i veni mai haat., ca toata ,scrisoarea .este o
minciuna, ca, Andrei nu va veni! Nu! Auzise cu-
prinsul ei, vazuse stampila care parea ca ,s'a li-
pit de deget cand a pipait'o, i ca o poarta me-
reu cu ea, vazuse bucuria copilului si a batranet!
Da! Ea va trebui sa dea ochi cu Andrei si
sa-i dea seama despre rfaptele sale. Isi aduse a- :

minte, tot mai infricata, de paruiala de mai de-

Mull, si de paza aspra subt care a tinut'o barba-
tul patrusprezece ani. Ea cunostea inima batra-
nei, a soacrei sale, si ar mai fi putut nadajdui. ca
Marina nu-i va spune nimic lui Andrei. Dar a-
ceasta bunatate a soacrei, sale, nu-i va folosi la
nimic: satul fierbea, on tine o arata cu ,degetul.
4 Andrei va sti ce viata a dus lea, si cum 1-a facut
de rasul satului.
Totusi 7.. se paru ca, nu ar fi rau sa faca o in-
cercare: de mane sa nu se mai intalneasca cu
Fildru, sa nu mai ese de-acasa, sa se poarte bine
cu batrana. Cine .stie ce se mai poate intampla?
S'ar putea ca Andrei sa nu anal nimic. De cate
or nu se intampla asa!
$i Stana se gandi la anii petrecuti cu Andrei.
Nu avea de ice se plange! Omul a luat'o din dra-

www.dacoromanica.ro
 I

,-, 27 ,

goste, saraca precum e soarecele bisericii, o lua-

se impotrWa, vointii parintilor lui, si, Mara de
paruiala aceea de demult,, n'a mai batut'o alts ,,
data. N'a lost stump cand a lost vorba sa-i cum- - *.

pere strae cu care sa poata fi intre femeile frun-

tasilor din sat. N'a deselat'o cu munca hotarului,
cum faceau alti barbati din sat cu femeile lor.
... ,
1- Nu si-a uitat ,s'o imbie si pe ea c'un pahar de yin
Dumineca. _. .:

I Da. Era adevarat. N'a trait rau cu Andrei. $i

acum iata ce i-a facut ea, ce viata i-a firegatit pe
' cand'se va intoarce acasa din razboi!
.1 .. Sufletul ei era gata s se induioseze, parerea
de rau era gata s'o coplesasca, dar simtind urai-
linta ce i s'ar fi adaugat numai decat ca tova- ,

rasa pentru viata intreaga, ea isi inalta capul,

cutezatoare si dispretuitoare: Nu, nu se va tart
dupa el, cersindu-i iertare o viata Intreaga! De
ce n'a venit, de doi ant, o singura data acasa, de
ce nu i-a scris? Este ea asa de vinovata cum o
- ,
r
credea batrana? .
. ,

$i dupa intaia Impotrirvire, ea simti din nou

patima ce o leaga de cel de acum. Va putea ea ,
s se depart& de filaru? Sa nu-41 mai vada? Sa ,

nu mai simta .atingerea lui? Ce prostie! Vezi

I bine ca e cu neputinta. $i nici ca voeste: Nu!.
Pentru nimic in lume!

www.dacoromanica.ro
28

Dar' atunci ce va ,face dupa sosirea lui An-

drei? Va ramanea In casa lui $i va trai cu Fi-
laru? Dar' cum cuteaza sa se gandeasca la asta?
Nu -1 cunoaste ea pe Andrei? Nu-i va rupe An-
drei oasele?
Stana ratmiase In mijlocul odaii inraarmu-
rita: Ce va face? Va merge la Filaru, va fugi cu
el?
faith. o Intrebare pe care nu si-a pus'o nici
odata! Ar primi-o Fi laru? S'ar casatori cu ea?
Geandarmul era neinsurat, dar era dome si apoi
nici nu era de neam roman, desi vorbeh bine ro-
mane$te.
Stana se ingrozi: I se parea 'ca Filaru nu
s'ar invoi s'o is de nevasta...
Nici odata nu si-a pus intrebarea asta, iar
acum nu cuteza sa-i idea un raspuns hotarit. De
aceea se sill sa nu mai starue asupra ei, ci se
gandi din nou la partea aceea din scrisoarea lui
Andrei, in care barbatul spuneh, ca nu se mai
intoarce asa cum a polecat... Aici vedea Stana sin-
gurul ei razim pentru viitor. Daca va veni orb,
ciimg on olog, cum se Inapoiard destui din raz-
boiu, Andrei nu va mai avea pofta sa-i tie card-
rile .ei, nu-i va mai pash de ele.
Dar' Inca de va fi vorba numai de un con-
cediu de cate-va saptamani? Atunci, putin i-ar

www.dacoromanica.ro
 29,

pass ei, on va sti barbatul sau ceva, on ba. Chiar

daca ar bate-o in toate zilele, In star*itt tot va
pleca si va ramanea singura. Singura.! Abia s-
cum, ca-si simtea primejduita libertatea vietii ei
de placeri, putu sa judece deplin, ce bun riepre-
tuit a lost pentru ea aoeasta libertate!
Se tranti in pacel imbracata. Void sass' mai
limpezeasca gandurile. Dar' cum atipi putin, i
se paru ca cineva o izbeste cu ceva tare in spate.
Sari speriata din pat, privi cu groaza in jur,i
spaima, descurajarea ce o cuprinse la Inceput,
cand isi lipi fruntea de gears, o cuprinse din nou.
Ea isi lua numai decat ohotarire: Trebue
sa ma .duc la Fildru. Sa-i spun ca vine Andrei.
Vom chibzui ce e de facut!" ,

SI, invalita kite mare naframa de land,

Stana deschise usa, se .strecura in tinda, auzi re-
spirarea regulates a lui Ionica. Deschise cu grije
usa dela tinda, dar cand 's'o inchida auzi tusa,
cu intales, a batranei.
Stana strecura printre dinti o injuratura si
izbi usa cu putere. 1

Soacra-sa se misca in pat; se Invarti catre

perete si zise, ca pentru sine: Haida-hai! Acusi
o sa-ti soseasca popa!"

1
www.dacoromanica.ro
,

30

III.
De and trenul trecu prin cea dintai garb', cu-
noscuta, Andrei se ghemui $i mai tare pe bafica,
in coltul vagonului, dupe -ce i$i aruncase man- I

taua larga, descolorata $i smolita, pe picioare.

Trase cu coada ochiului sa vada .daca picioare-
le-i sunt ascunse bine, $i data cei, din vagon au
luat in seam& grijea cu care $1-le ascundea. Dar
, calatorii, cei mai multi soldati in concediu, unii
bolnavi, altii invalizi, nu-i aveau grija. Inghe- I

suiti ca niste sardine in cutie, vorbeau potoliti,

cei mai multi, taceau ganditori, irsi stergeau,
cu niste batiste .smolite, sudoarea de pe frunte,
de pe obrazi, de pe gat. Era un naduf inecacios
In acest Inceput de Iunie, si cu toate geamurile
deschise, din hainele, din trupurile soldatilor, va-
gonul se umplea, mereu cu un miros greu, ca de
, ceva statut $i rimed. Erau acela$ mantale, ace- 1

lea$ haine, cu care se tarara prin noroiul tran-

I $eelor, In care .durmira langa focurile aprinse
In vaile muntilor. Unele purtau rotocoale de ar-
surd; allele
t
erau pline de smoala rotilor de ca-
rute, de tren. Erau soldati din toate armele, $i ei
pang acum raspunsera scurt, lard placere, si la
zece randuri de calatori civili, care-i intrebau de
unde vin, unde mergeau, unde luptasera; de trei
zile calatoreau.

www.dacoromanica.ro
 31 .

Andrei, cats vreme trecu prin locuri necu-

noscute si calatori cu oameni necunoscuti, nu
simti povoara acestui drum decat prin uciga-
toarea oboseala ce i-se varsase in trup ca intr'un
vas pe care-1 umpli ochiu. Ii pared ca. nu mai ra-
mase in el nimic, si. ca oboseala aceea este el in-
susi. Nu-si mai simtea intreg deck piciorul
stang, dela genunche in jos, piciorul lui cel de
lemn. Avea insa sensatia ca oboseala din el, se
scurgea incet, ca un lichid gros, si prin piciorul -
eel de lemn. --
Totusi cater vreme calatori prin tinuturi ne-
cunoscute, Andrei Muntean nu simti decat bucu-
ria reintoarcerii. La intrebarile camarazilor de
arme, cum si-a perdut piciorul, Andrei le raspun-
se, fare mare induiosare in cateva cuvinte, iar
aceia se multumira sa deer intelegatori din cap, 3

tacuti si ganditori. Mai erau si, all ii cu picior de

lemn in vagon, trei mai erau, iar in spitalul din ,
care plecase, lasase nenorocitt cu sutele. Nu
simti trebuinta sa si-1 ascunda nici de strainii
civlili care se urcau intro garb.", ca, dupd trei
patru statii, sa se coboare, facand loc altora.
Dar cand vazu cea dintai gara cunoscuta,
Andrei tresari, isi lua mantaua si si-o arunca, pe %-

pi ogre. Inghesuiala era asa de mare ?neat si

fara aceasta grije de a-si ascunde piciorul de

www.dacoromanica.ro
t- f _tY.
 32

lemn, cum states chiar in colt, cu piciorul catra

parete, cu greu 1-ar fi luat in sama cineva care
ar fi putut patrunde in coridor, in dreptul usti
vagonului. De intrat in vagon nu putea fi vorba,
inghesuiala era prea mare.
Totusi dupd aceasta masura de pazd, Andrei
s'e simti mai linistlit. Dupa ce vazu ca nime n'a
luat in sama grigea lui, isi intearse data spre
geam, si incepu sa priveasca cu staruiinta afara.
Lanurile de grau, uncle inspicate, fugeau in ur-
ma trenului, iar in departari dealurile se Totem,
incet, domel, si totus 'ametitor.
Orasul prin a carui gars trecuse era departe i

de satin lui, totus fusese aci de vre-o patru ori,

si cunoastea destul de bine locurile. Isi spuse ca 1(
samanaturile, si cele de toamna si cele de pri-
.t
mavara, sunt mai frumoase decat altadata, in
alti ani. De cateori nu se gandise el, in cei doi ,

alV de razboiu, cum va ramanea pamantul ne-

lucrat si-1 va umplea buruiana, cand cele mai
multe brate de munch tineau acum arma stransa
la piept. Si iata ca pe-aici nu se cunoaste ca-i
rdzboiu! Cine le, lucrase? Iata ca, lumea nu se
prapadeste fara de cei dusi, Vara de el si altii ca
el! Ce ,prostie sa :creada ca viata se va opri in loc
fara de el!
II cuprinse un simtamant de descurajare. Se

www.dacoromanica.ro
_
s.
 4

33

ntreba: nu era mai bine sa nu-i lase pe doctori

sa-i taie piciorul? N'ar fi fost Mai bine ca indar-
irea lui dela Inceput, sa fi tiinut pang la sfar$'t?
Ar fi murit, asa-i spuneau doctorii. Si data ar
fi murit? S'ar fi prapadit lumea? Iata lumii,
vietii, putin ii 'Dash de el $i de altii, nu le simte
lipsa. Cel putin atunci ar fi murit ca un omL Ce
folos ca va trai acum, ca un ,schilav?
Andrei se mica incet in coltul lui, arunca o
privire spre coridor: nu era nici o fata cunoscu-
ta. Nime cunoscut nu se urea din gara din care
porni trenul acum.
Se uita din nou prin geam, c'un disgust amar
fata de sine insu$i. Cum a putut el crede ca ei,
cei din razboiu, sunt Insa$i lumea, $i ca data cu,
prabusirea lor, se va prabu$i insa$i viata? fata
e acela$i pamant aici, aceia*i verdeata, samana-
turile. Toate stau neclintite, a$a cum le-a lasat
el, care cutreerase o lume, *i nu be pasa de ni-
mic: beau din pamant $i din soare si crest lard
nici o grije de razboiu, fares nici un strop din
spaima din care el a baut pang. la nesimtire.
Disgustul, amaraciunea fata de sine insu$i,
cre$tea cu cat trenul fugea prin regiuni tot mai
cunoscute. Tata, aici, la stanga, vestitele fanete
din Alunils, cu iarba Malta, grasa $i plind de
flori, care se lases domol, In brazde groase, in ur-
3.
.

www.dacoromanica.ro
 . 34

ma cosasilor. Limbile de otel ale coaselor stralu-

case si ici $i colo ,subt cute, dar cantecul nu se
aude de huruitul monstrului ce se incovoade me-
reu pe Mini, lasand pantece enorme pe care *i le
sugea repede, sufland necurmat pe nazi fumul V

gros, greu $i. Inadusitor, care n'avea puteri S se

ridice In vazduhul ldmpede.
De unde mai erau atatia cosasi? Cum se pu-
teau sa se faca si acum lucrurile la vremea lor?
Iata el 10 aduce bine aminte: in famatele din
Alunis, nici cand nu s'a inceput mai de vreme
cositul fanului!
Andrei se slip tea tot mai neinsemnat, tot
mai putin, tot mai lipsit de on -ce pret. Ce deose-
bire intre plecarea *I. Intoarcerea lui! Atunci el
Si tovarasii lui, erau tinta tuturor privirilor, a
tuturor lacrimilor $i suspinelor. Lumea se uita
la ei ca la niste sfinti, ca si and Bela ei ar atar-
na Aga lor. In urma lor ramase pustiu pe sate,
pustiu in orase, si gandurile tuturor ii urmareau
' departe pe campurile de lupta.
' El Insusi cat de crescut In sine Insusi s'a
simtit and a vazut cats nadejde, singura na-
dejde, se punea in cei, dui sub steag. Si nu nu-
mai atunci! Cum nu mai venise acasa de doi ani,
Andrei credea ca va afla toate lucrurile a*a cum
A

www.dacoromanica.ro
bQ 'I II
 7

, 0

35

le-a lasat la despartire. Ce s'ar fi putut face lard

de el, Vara de ei, cell dusi?
- Si iata ca aici nimic nu arata sa, se fi schim-
bat ceva din cum era inainte de razboiu! Tata ca
de pe nimic nu se cunoaste ca-i razboiu! Care le
incarcate cu fan tree tot asa pe drum, vitele past
In aceiasi pace, ciocarlilile se inalta in vazduh
ciripitoate ca si mai inainte, coptii, cu vitele la
pascut, sburda si .se alearga in aceleasi jocuri, la-
nurile sunt One de lucratori.
Andrei isi duse mana la frunte, stsi plimba.
de cateva-ori Palma apasat de-a lungul et: Nu
cumva era un vis tot razboiul asta, un vis din
care el nu se putea destepta? Tusc adanc dar
sec, de cateva-ori, apasandu-si bratul stang pe
piept, si piciorul lui de lemn se tizbi de podele.
Nu! Nu era vis! Dar el, Andrei, nu mai plated
acum mai mult decat o carp& lapadata!
Bunele ganduri, bunele judecati cari si-le fd-
cuse despre. el insusi si Insemnatatea lui, s'au
dus pentru totdeauna. Cum a putut el trai intr'o
astfel de Inselare, doi ani incheiati? A fost copil?
A fost nebun?
Nu! Nu era de loc vesel ca se intorcea, acasa.
Si acum nu din pricina piCiorului, era trust! In-
data ce-si dadu seama ca el nu e nici cat un fir
de nisip in mijlocul lumii, a vietil, Ii parti
, 3*

www.dacoromanica.ro
36

putin lucru data se 'fttoorce acasa sanatos on

bolnav, Intreg on schilay. Ii paru o prostie
sa-$i mai ascunda piciorul cel de lemn: cu el on
Mara el, Andrei tot ramanea ceea-ce era: o !carpal
lapadata, un nimic, peste care se trece fara nici
o greutate. Dar era trist $i simtea o cumplita a-
mareala in intreaga lui fi.ina, vazand minciuna.
In care a trait pand acum.
$i, Intr'un chip nedeslusit Inca, ii era sila de
vieata care-si bate joc de not cu atata strasnicie.
Ce Intales a avut ski umple capul $i! inima, doi
ani incheiati, cu minciuna ca el nu e un om de
toate zilele, ca chinurile lui, suferintele luf, sunt
urmarite cu batai de inima de toata lumea, ca
dela faptele lui atarna tot ce va mai fi!? Cum a
pus pe el stapanire o nebunie ca asta? $i pentru
ce? Pentru ca acum sa vada, ca nime nu i-a sim-
tit lipsa, ca nu poate fi decat uitat de mult, ca
vieata Isi toarce caerul tot asa de bine, tot asa
de linistit ca si cand el ar fi fort mereu acasa.
Desbracarea aceasta de on co lauds ce $i-o
.facea mai inainte, II apasa, ca o piatra de moara,
pe piept. Se simtea singur si parasit, si povara
vietii it apasa mai tare ca on cand. .

Ce se va alege de toate gandurile lui care-I

intarird, sa nu-si piarda cumpatul cand s'a in-
volt sa-i tae piciorul? Atunci tot zicea: Vor fi

www.dacoromanica.ro
1`.
 37

veseli acasa on cum. ma voiu intoarce, nunaai sa

fiu data. intre ei. Se vor bucura de mine chiar
de nu voiu mai putea lucre, nimic.
Ce prostfe! Cine se inchipuise el ca este?
'Titina in jurul careia se 'nvarte lumea? Andrei
simti nimicnicia lui mai puternic de cat ori-
and, si, ca *i cand s'ar fi scuipat pe sine, scuipa
printre dinti, prin Beam, c'un disgust nestapanit.
Incepu sa priveasca cu ura *i! luncile ce stra-
luceau in marea de vendeata a ierburilor marl,
Inflorite, si padurile de, pe culmi, *i mai ales pe
muncitorili care se pierdeau in lanurile de po-
rumb, prasind. Avea sentimentul ca el e pentru
totdeauna desradacinat dintre ei, nu pentruca
avea un picior de lemn, ci pentruca a intales cat
de neinsemnat este un om in lume, pentruca a
Simtit singuratatea omului in mijlocul vietii.
Da, se simte grozav de singur si parasit!
Nici in vagauna aceea blestemata, unde 1-a ajuns ti

sfarmaturile obuzului, nu s'a simtit atat de sin-

gur. Si Andrei nici banui nu putea, cum va ,mai
putea trai cu o asa de coplesitoare povara in
spinare!
Inchise ochii si se irides& mai tare in coltul
vagonului. I*i infasura, mantaua. in jurul trupu-
I

lui, simtind fiori de frig, nu-i mai pasts ca se

vede piciorul lui de lemn.

www.dacoromanica.ro
 38

Ce cauta acasa? Isi puse de-odata intrebarea

aceasta c'un fel de hale. Ce astepta dela intaaa--
cerea sa? I-au simtit veodata lipsa lui acasa?
Porumbul va fi! sapat, cum "pate erau aproape
toate pe care le-a vazut pand acum. Fanatul din
Rastoci va fi cosit, cel din Valcea Inca nu va fi ,

de coasa, nicizodatd nu I-a cosit inainte de San-

V
petru! $i chilar data ar fi de coasa acum, ce bu-
1

' curie le va face celor de acasa? Putea el, cu pi-

ciorul lui, sa se poarte in urma coasei? Si pen-
tru ce s'ar bucura cei de acasa vazandu-1 ca un
ciot uscat si nefolositor? Se vor multumi ei cu
faptul ca au la casa un am Insemnat care si-a
pierdut piciorul in razboiu?
El deschise ochii arzatoric privi din nou prin
geam, $i aducandu-$i aminte de Stana, de nevas
td-sa, avu un surfs rau, dispretuitor. Pe placul
ei $tiu ca, sunt! Nu va mai avea un capitan care
. ,sa."-.1 porunceasca si sa o supravegheze de aproa-
.
pe", isi zise el cu o rautate amara. Dar de-odata
Iii ,zise, ca toate acestea-s nimicuri la care nici
nu se plateste sa se,gandeasca! ,Ce-i Stana si
-r
toate faptele ei? Un fir de nisip, o nimica, la fel
cu el, cu Andrei! Toata vieata aceasta nu-i! de-
cat o nemasiirata batjocurd. Da; cineva-0 bate
. joc de not cu stranicie! Ni se pare ca suntem
titina lumii, ca dela fielul cum ne bucuram on

www.dacoromanica.ro
I4
 i

I t.
..

39

e intristam, ata'rn6, totul, ca lucrurile noastre

e intiparesc pe fata lumii, cand cold, uite iarba
reste ca si cand niici un om nu ar fi pe pamant,
$i tot asa lumineaza, i sfantul soare! ,

r Pentru ce s'ar mai gandi cum va fi primit a-

casa? Ce pret mai pot avea toate lucrurile aceste,
cand el insusi nu mai are nici un pret?
Andrei gemu incet, se retrase larasi in col-
tul vagonului, si-si porunci sa", nu se mai gan-
deasca la nimic.
Dar tinuturile erau tot mai cunoscute! Iata
lanurile de grail din hotarul Rachitei, sat vecin.
cu-al lui, grele, puternice cu spicul in floare.
Iata, eclegia popii' din Rachita, in care, intr'un an,
a muncit si el in parte". Ce porumb negru $i
mustos are popa .si anul acesta! Iata coasta Cor-
nului si turmele de oi! Ce de oi, Dumnezeule! De
uncle vor fi adunat Rachitenii atatea? Iata, jos
,
in vale, cirezile de vite!
Andrei se ridica incet si-si scoase capul prin
gown. Crezu ca, se insala: nu sties in Rachita arta-
tea vite cornute. Dar nu se Insela.! Cunoscu, va-
1 zu deslusit $i adap6torite din vale. Ale Rachite-
,
nilor erau!
Andrei, cu tot desgustul $i descuragiarea ce
o simtia fata de sine insu$i, cu !toe& ura impo-
triva vietii, nu mai avea liniste in coltul lui de
,
./

www.dacoromanica.ro
.-
 7

AD,

vagon. Neastamparul, ifurnicarea ce-i trecea prin

Intreg trupul, crestea cu cat se apropia.de satul
lui. Locurile cunoscute, tot mai cunoscute, ii le-
gau privirile lui arzatoare, se uita la ele neclin-
tit, cercetator, iii de-odata rasuflarea i se opri:
zarise in departari ogorul lui din Canepisti, *1
In ogor se zareau doua vite albe, si un Meta., ra-
zimat de bath: In urma lor... 0 duiosie calda ii
umplu sufletul si el isi simti ochii umezi. Nu-0
lua ochii dela cele cloud vite albe 0 dela baiat,
pans ce ele disparurd in urma trenului. Va fi
, Tunica cu boil!" iii zise el Meet, abea *optit. .

- $i de-odata Andrei I i arunca o privire grea,

desnadajduita asupra piciorului de lemn. Cum
se intorcea -el acasa! I. i uita toate. gandurile de
mai inainte si Isi simti numai cumplita lui ne-
norocire! Ce n'ar da el acum sa, se intoarcd in-
treg, nevatamat! $i privi ca la un neimpacat
du*man la lenanul prins in arcuri de nichel *i in
surube, care-i 1ntregea piciorul lui stang.
;_
Trenul suers si el vazu ca se apropie de
gara dela ei din sat. 0 tuse cu rasunete adanci it
euprinse In vreme ce-si aduna, bagajele. Doi sol-
dati ii ajutara sa, i le coboare. Daces n'ar fi nici
un om la gara! Dar abia iii arunca ochii prin
geam, si, desnadajduit, vazu ca sunt oameni des-
tui, femei; copii. Abea acum isi aduse aminte ca

www.dacoromanica.ro
 41

azi era Dumineca. Da, isi zise Andrei, Dumineca

totdeauna ies multi cand yin trenurile".
Cohort In sila searile $i se opri langa, baga-
jul ce i-1 pusera langa sine cei doi tovarki. Le
multumi $i ramase cu ochii In pamant.
E$ti din satul asta, on mergi mai departe?
II Intreba unul din soldati. ,

Da, sunt de-alci!" raspunse Andreiu cu

sild, farts sa-si ridice privirile din pamant.
Atunci usor, satul e,numai la o zvar-
litura de bat. Ramat cu bine!
. _ Cu bine! raspunse Andrei $i se uita cu pa-

rere de rau In urma strainului. Ce bine era. sa

nu se fi IntOrs! Atingand mai Intai pamantul sa-
tului sau, Andrei f$i simti adanc nenorolirea!
Niciodata nu s'a gandit ca-i va fi a$a de greu sa
calce cu piciorul lui de lmen pamantul natal,
sa intre a$a Intre oartienii din satul lui! Ii era.
rusine ca sit cand ar :fi facut ceva groZav de ru-
b, sinos! Ii era teama sip tremura Incet ca-si cand ar
fli lost un criminal! Ii era mai ales greu de sine ,

Insusi, atat de greu !heat ar fi voit sa se deschi-

da pamantul .si sa-1 inghita, pand cand Inca nu -1
va fi lu:at nime In seams!
' Ca Itnr'o fulgerare isi aduse amtnte de ceea
ce a lost el In satul acesta: barbat voinic, barbat
frumos, care nu $i-a plecat capul inaintea nima-

www.dacoromanica.ro
 11,

42

nui. Om cu carte, fruntas intre fruntasii: satului,

care nu odata s'a pus in poara cu notarul, cu
jandarmii! Om cinstit de toata lumea pentru
sufletul lui drept i vointa darza, om caruia Ii
dai binete cu platere si bucurie, si pe care cand
it vezi iti create sufletul, deli nu ti-e rudenie,
dar e o fala a satului.
Si acum sta intepenit in piciorul lui de lemn,
si nici nu cuteza sa-si ridice ochii! Iar, acestia
care coma gura la tren sunt tot aceiasi pe ,care
i-a lasat aoasa acum doiani. Nici unul dintre ei
n'are un picior.de lemn, femeile rad, si copiii se:
harjonesc, ca si cand nimic nu s'ar fi schimbat
in lume. .
.

Andrei, Intunecat, ofta din adanc Si razi-

mandu-se in bat, incerca sa-si ridice bagajele.
IV.
Trenul suers prelung, se urni greoiu, cati-va
soldati care se dasera jos, alergau sa,-1 prinda,
altii mai stateau Inca la povesti. $i cateva se
cunde, tilsnird si de id, si de colo din multime si
fugind, se avantau pe scarile vagoanelor. Inain-
tea ga'rii lumea se invalmasi; in jurul lui Andrei
se facuse o rout' mare de capete.
Intai fi vazu ai-1 recunoscu mios Miltrut, un
Oran fruntas care avea trei feciori in razboiu;
. .

www.dacoromanica.ro
 43

vazandu-1 ca sta de vorba cu soldatul cel cu pi-

cior de lemn, se apropiara indata mai multe fe-
mei', barbati si ,copil. Cei care erau inlauntrul
cercului priveau cu uimire si cu spaiana la omul
barbos, imbatranit i palid, care nu cuiteza sa li;
se uite in ochi. Cativa barbati ii puneau intre-
bari scurte, pareau ananiosi. Cateva femei plan-
geau potolit. .

. Cercul se facea tot mai gros in jurul lui An-

drei. Aceia care erau mai departe inaltau cape-
tele, 1st lungeau grumazii, se ridicau In varful
degetelor. Nu-1 puteau vedea pe soldat. Se in-
trebau:
Cine sa fie?
E dela noi? .
Ce are?
Ii lipseste un picior.
Doamne-Dumnezeule!
Cine spui? Andrei? Care Andrei?
-- Andrei Munteali!
Barbatul Stand? _

Da! Spun ca-i el!

Si Maas', femei, mosnegi, se imbulzeau me-
reu, Ingrosand roata din jurul lui Andrei. Intre-
barile si raspunsurile treceau din gura fn gura,
t si grumazii se intindeau peste wmerii celor di--
nainte.

www.dacoromanica.ro
If
 14
,

)
-44

Si iarasi se impleteau Intrebarile raspun-

Suril e.
, .

Spun ca piciorul sting.

(
Piciorul sting! Intreg?
Delia genunchi in jos.
Ce nenorocire!
.- 0 femee de varsta miljlocie se trase. din mul-
time, se izbi in tarand i incepu sa planed cu
hohot. 11 vazuse pe Andrei, $i ea avea un haat
011S In razboiu. $i care, ca si Andrei', nu mai da-
duse semne de viata de-un an Intreg.
,. Femea plangea, se bocea cia dupa un mort.
Iii arunca _naframa din cap $i -si :implants mai
, nile in par. Tips si gemea. Barbati, femei, ince-
pura sa se adune in jurul ei.
Seful Garii esi tifnos, ca un curcan Intara-
tat, din birou, si Incepu sd,-i ocare pe oameni:
Ce larma lac ad? Ce striga asa selbatic? SA-$1
vada de drum! Altfel o sa-i Imprastie cu.gean-
, darmii! El sa nu poata lucra In birou? Toata
ziva larma si taraboiu. 0 sa-i opreasca pe oa-
meni sa mai vina, fara trebuinta, la gars!"
. Dar oamenii nu-1 luara In seams, ridicara
pe femea ce se zbaitea In tarana, cloud ,batrii,ne o
luara de subsori $i pornira cu .ea. Se desfacu ii
cercul din jurul lui Andrei, doi baetasi ti luara

www.dacoromanica.ro
 457

bagajul, si cu lungul convoiu dupe. el, Andrei

porni spre sat.
Incet-Incet, sufletul lui se mai imbuna. Mila,
ompatimirea cu care-1 Intimpinaxa, cu care-i
orbird cu totii; dujmania aceea pe care o simti
n inimile oamenilor fata de dujmanul cumplit
si nevazut de-aici, care era razboiul, si care li-e
rimise pe Andrei in asa neputinta, muid sufle-
tul invalidtilui. Ii parea ca trecuse peste un mun-
te grozav de fnalt si pe care la coborarea lui din
tren, nu credea ca-1 va putea trece veodata. Mun-
tele se fnaltase prapastios drept Inaintea lui, in-
data ce puse piciorul pe pamantul satului.
Obosit de moarte sa stergea de nadusala cu
batista lui mare, smolita i arunca Inca privirf
fricoase celor din jurul sau. Ii facu bine mila
cu care-1 intampinasera,, dar acest alai In jurul
sau 11 nelinistea, 11 mahnea adanc, It facea sa
raearga cu capul in piept, ca si and gatul In
ceafa i-ar fi frant.
I se imbuna sufletul .cand nu putu desco-
peri nici un zimbet de batjocura, nilci o parere
de bine, nici un surfs rautacios, dar multimea a-
ceasta care-1 incunjura, in care se fneca, ii adu-
cea aminte o pritveliste vazuta demult, in copild-
ria sa. Nu-si aducea aminte s se mai fi gandit,

www.dacoromanica.ro
 "
-

46 .

de-atunci, la tabloul ce i se laraurekacum pang

In cele mai mid amanunte...
e I
Precupas cel sarac venea din padure c'o sa-
nie de lemne. Calul slab, deselat, numai noduri
I si oase, calul de care radeau toti copiii din sat,
,( pasea pipait din picioarele lui umflate, care-i lu-
necau In laturi la fie care pas: era un polei pe
I
drum ca o oglinda, sa-rsi sparga oamenii ca.pete-
le. Precupas, c'o mana de capastru, cu cealalta
Infasurata, In coama aspra si saraca,, it razima
si-1 indemna mereu, imbunandu-1, incurajindu-1.
Ochii calului erau tulburi de spaima. Sufla greu
pe nati, si si Intorcea mereu capul ca dupd aju-
tor, spre stapan. De cum intra in sat drumul in-
cepea sa urce, la Inceput mai domol, apoi din ce
I'
In ce mai iute. Cand ajunse la urcus calul se
opri, trupul lui batran. fncepu sa tremure. Pre-
cupas isi scoase caciula roasa, abea cateva pete-
ce de par pe ea, si, desubt cacilula, din parul ba-
tranului, navali o negura de aburi.
El Isi lasa calul sa rasufle, it smanci de ca-
teva on de urechi 11 netezi pe deselatura, si apoi,
,facandu-si o truce larga, isi indemna, din nou
calul.
0 droaie de copii se gramadia in jurul saniei,
dupa ce se tinura de ea de cand intrase Precu-
pas In sat.

www.dacoromanica.ro
5,
 IL

.'. 1

er L 4
q i rl " 47
' . .-.
i' ,/ N I'
4
Pan'aici chiuira, strigara la cal, sarind ca
niste dracusori, in jurul saniei, lard sa, fie luati ''
In seama de cal sau de stapanul sau. Erau bid-
, nuiti cu trapadusii astia in jurul lor. Dar' acum
Precupas le facu sewn cu mana, sa se fereasca
din tale. Ta'cuti, copiii se deterd'n laturi!. Calul
r
se opinti si cazu in genunchi pe plcioarele dina-
inte. Pand ,sa se ridice, era sa si be desbine. Copiii
itmutira de tot si priveau cu spaima orice misca-
re a calului. Dupa cativa pasi, acesta poticni, pi-
', tioarele-i fugira intr'o parte, si el se Prabusi pe
coaste. Precupas sari, it deschama, si-dupa zvar-
coliri Indelungate calul reusi sa se ridiCe in pi-
cioare. Tremura din tot trupul, si aburi grei se
ridicau din. el. Precupas il.Inhama din nou, puse
umarul la sane, si Incept sa impinges. Intr'o cli-
pa sania fu patucita pe de laturi cu copii, care
ajutau si ei. Dar lunecau si nu puteau fi de nici
un ajutor. Calul, Mira sa fi urnit sania din loc, se 1
prabusi din nou. Copiii dadura fuga In jurul lui. .'
Batranutul, se apropie, desfacu streangurile
si se opinted sa-i ajute sa se scoale. Dar calul ra-
mase nemiscat: se uita,trist la roata de. copii din
jurul sau, se uita cu ocht omenesti. Ca si and
ar fi volt sa le spung: plecai, nu va mai uitati
la chinul meu. Mi-e prea greu asa. Gandul calu-
lui it spuse batranul. Dar cum droaia de copii nu

www.dacoromanica.ro
c
48

se mica, ci ramase muta si Impetrita, Precupa*,

se manic cumplit pe ei, = Intaia chard in viata
lui, lua o pragina din sanie *i incepu s-1 alunge.
Copiii se risipira numai decat, ca potarni-
chile.
Tabloul acesta fl vedea Andrei necurmat,
cum inainta, indesand In drumul uscat cu picio-
rul lui de lemn, inecat In multimea ce ridica norm
de pray. Vedea ochii mariti si tulburati de sufe-
rinta ai dobitocului, si, din sand in cand isi pu-
nea Intrebarea: Pentruce nu ma las& singur?
Ce au ei cu suferinta mea, de-i tarasc a*a dupa,
mine?"
Totusi nu se putea mania pe ei. Nu -Si putea,
uita mila cu care 1-au Intimpinat, si totusi ar fi
dorit nespus sa fie singur, sa, fie noapte, $i el,
schiopatand, sa treaca asa, nestiut de nemeni.
I

Raspundea cu greu, in sila, rar de tot, la In-

trebarile pe cari cei-ce mergeau aproape de el, i
le puneau mereu. Numai lui mos Mitrut, batra-
nului care se apropie de el Intaia oara, care nu-1
mai parasise, si care nu pomeni pang acum ni-
mic de picior, fi raspundea ,c'un fel de graba,
cu caldura chiar.
Mos Mitrut Intreba asa pe departe, cu Incun-
jur, sa-si mai prinda nadejdea, care in vremea
din urma slabtse tare, cu ceea-ce ar fi aflat dela.

www.dacoromanica.ro
 49

Andrei. Feciorii lui de cand au plecat, la sf. Ilie

t
vor fi doi ani, numai de doua-oril i-au scris, in
.

. cele dintai trei luni de razboiu. De-atunci nu mai

avea nki o tire dela ei. In sat se vorbea, ca doi
sunt morti, inecati intr'o apa din Galitia. Svonul
patrunsese pang la batran, dar el se lupta cum-
plit, cu desnadejde, sa nu-i dea crezare.
-
De mult ma tot gandeam ca ar fi bine sa
vorbesc cu cineva care a stat mult in bataia glon-
,

, tului. $i vezi, nu m'am inselat! Tu spui ca s'ar

1 putea foarte bine sa fie prinsi la Rust Iar de-
acolo cacti nu vin", zise batranul pe cand cei din
fruntea alaiului intrau in sat.
Au cazut multi prin$i. S'ar putea sa fie
acolo. $i sa nu crezi ca le merge rau: Au hrand
destula: acolo. Se spune ca prinsionieriil traesc
chiar foarte bine, Rusii nu sunt oameni rat
Sa to -auid'a.' Dumnezeu!, suspina batranul,
$i oamenilor celor buni, care se milostivesc de
cei nenarociti sa le fie pomana! Dar nu mi -ar'
pare& rau sa fie chiar intr'un spital cum spusesi
mai inainte.
_ Da. Nilci in spital nu e rau!, raspunse
Andrei. e , ,
, As multumi lui Dumnezeu sa-i vad venind
chiar a$a cum esti tu! Numai sa traiasca, sa-i ,
to mai vAd odata. Nu e rau niti asa!

www.dacoromanica.ro
50

_ Cum?, intreba Andrei tu ochii tulburi.

_ Asa cum esti tu! Poti trai! $i nu bag de
seama sa e doara.
Da, e adevarat, nu ma doare! Putin, cand
se schimba vremea.
$1), dupd cat \rad, mergi destul de usor. Te
razimi bine in el", zise iar batranul.
Da, raspunse Andrei Inca nu-s de-
plin obicinuit. Dar o sa merg tot mai bine.
Mesteri ,maxi oamenii in ziva de azi. E
bine facut si bine prins". Batranul cum merged,
se uita la piciorul lui Andrei si paru foarte mul-
tumit. Fara sa bage de seama,, Andrei se trezi ca
se uita si el la masinaria dela pilciorul sting.
Caned Isi ridica privirile, de,o parte si de alta a
ulitii, cele dintai case din sat se uitau neclitntit
prin geamuri.
Andrei tresari scurt, apoi zise:
Nu s'a schimbat nimic $i-i mult
,doi ani". $i el se uita din nou cu un fel de laco-
me la casele tot mai dese.
Andrei avu o sensatie cindata pe care nu o
Incercase Inca niciodata, cum, pand la razboiu,
el nu lipsi nici cand de-acasa mai mult de trei-
patru zile. Nu fusese seldat; ca singurul copil al
unei vaduve, el fu scapat de armata. Acum, la
vederea caselor din satul lui, ii paru ca descopere

www.dacoromanica.ro
tr.

51

neste prieteni de demult, $i cu cat se uita, mai

mult la ele, un val de ceata parea ca-i cade de pe
minte, $i satul cu vieta lui deodata, parea ca se
desvalue din umbra, $i se deisfkoara la lumina,
cu toata aroma de data, inaintea lui, in el in-
susi.
Simti un fel de ameteala, incepu sa miroase
in vant, ca si cand ar adulmeca un intros cunos-
cut, si respires adanc si rar. Ochii i se umezird.
Din ceata oare-1 insotea dela gard se desprin-
deau si ilci $i colo femei, fetiscane, baeti, rama-
nand de vorba cu sateni cari sedeau pe la par-
tite. In locul for se alaturau altii la multimea
ce-1 petrecea pe Andrei, si nu trecu o jumatat'
de ceas, $i tot satul fierbea de vestea cea moues:
Sostse Andrei Muntean, barbatul Stan 6i.
Pe la portite, femeile, dupa ce-1 plansera pe
Andrei pentru nenorocirea lui, dupes -,ce bleste-
mar& razboiul si pe cei cal poruncira, dupd-ce-

'
si aratard nadejdea ca Andrei va putea tram $i
a$a cum era, inoepura s'o scarmene pe Stana.
Mare pacat! Cum va ista ea acum in fata
lui Andrei? Saracul! Dac'ar avea cel putin o bu-
curie acum ca se intoarce a$a!
Ce vorbesti de pacat, sore Pacat e pentru
omul cu suflet, nu pentru o nerusinata, ca ,Stana!
a prind ca ea nu se va pocai, ca va trad in fard-
'
4*
,

www.dacoromanica.ro
 52 .

delegi ca si pana acum! Ea a trecut peste orice

putinta de indreptare.
Numai cat acum are cine s'o tine in frau.
Andrei, pang a fast acasa, a stiut sa tine subt
calcai pe diavolul din ea.
Hm! Lesne era atunci, greu e acum! Va
mai putea Andrei s'o supravegheze?
Ehei! o s'o !bate ingrozitorr. Stiu eu ce pla-
teste Andrei la manie.
$i, dela portita la portita, femeile se intara-
tau In judecata ce-i faceau Stanei. Ce rustle! S
se lege de strainul acela, sa nu-i mai pese de
soacra, de gura lumii, de Dumnezeu, de nimic!
Dar un lucru nu pricepeau femeile: dupes toate
cele intamplate cea pedepsita de Dumnezeu tre-
buia sa fie Stana, si iata. ca cel pedepsit e Andrei,
care se 'ntoarce la casa sa batjocorita, cu un pi-
cior de lemn. Taina asta pe care n'o puteau in-
telege, ,le infricosa, sit ele, Incet-Incet, se potolira,
lasandu-i pe amandoi in plata lui Dumnezeu.
Dar vestea cu Intoarcerea lui Andrei nicairi
nu aduse atata spaima ca in cases la Anica Lun-
gului uncle se adunau femeile despre care wise
cantecul
Vie badea on nu vie
Numai plata sa se tie
Plata din cancelarie!

www.dacoromanica.ro
3" .44C, e
i

1
53

Erau vr'o *apte neveste adunate aici, cand

intra a opta, intr'un suflet, sa le spund. Ca si
cand s'ar fi descarcat intre ele traznetul, asa ra-
masera de incremenite si lard nici un strop de
-singe in obraz.
i Stana nu le spusese nimic de scr5soarea lui
Andrei, fie ca mai avea o slabs nadejde ca An-
drei nu va veni, fie, mai ales, ca nu voia sa-$i
incurageze priletenele in dorinta for dea-i lua pe
Fildru.,
ill Cateva clipe ramasera ca scrise pe perete. Li t
, se 'Area ca, de-odata, totul s'a sfarsit, ca si cand
insilsi barbatii for ar fi venit acasa. Avura pe ca-
teva clipe constiinta intreaga a pacatului, a vietii
' for ticaloase, si poate ca in .sufletele unora ful-
gera dorinta de indreptare, ca singurul razim ce
be mai, ramasese. Dar cea de-a opta; care le adu-
1

'

sese vestea, o nevasta tinard de tot, se grabi sa

adauge:
Vai de capul lui! Are un picior de lemn!"
Ca si cand le-al fi luat spaima cu mina: paca-
toaselor li se paru ca a trecut priimejdia, o in-
cunjurara pe nevestica si intrebarile incepura
, sa ploua. ... , .

Dar dupes -ce le trecu spaima cea dintai, ful-

geratoare, din spusele nevestei se ridica o alta
noun, care de$il crestea incet, be inclesta inimile.
i

www.dacoromanica.ro
,,'''"9-tnr-cat`" n IA
 V

54

Uite, tot asa, intr'o blind zi s'ar putea intam-

pla ca fiind ele adunarte aici, sa vina cinerva in
goana si sa le vesteasca de sosirea barbatului.
- Toast cele mai ,stricate dintre ele Incepura a

se gandi c'un fel de intrigurare, cum vor lua lo-

cul Stanei pe langa Filaru, totusi azi mini una
nu mai avu voe de petrecanie. Se strecurard una
dupa, alta din cash, si;, ajunse odata in drum,
cautau sa nu se intalneasca cu nimenea. .

0 saptamana incheiata casa Anicai ramase

pustie.
V.
In dimineata urmatoare bunica trezi cu greu
.,
pe Ionics. States plecata de-asupra laviii pe ca-
re durmia baiatul,'Imbatranirta de ieri pand azi
c'un sir intreg de ani, cu fruntea uscata, cu fata
inegrita, cu ocha trasi in fundul capului. In-
demna pe bale ic'o voce seaca, it musts incet, ii
soptea la ureche: Ionica! Mai Ionia! Scoala-te,
e tarziu si vacile-s flamande!" I

Incercand sa-1 ,destepte pe copil batrana, era

cu,prinsa de-un adanc simtemant de desertaciu-
ne. Ii Ores ca nu mai are nici un rost sti-1 scoale
pe Ionia si sa-1 trimita cu vacile. Dar soarele se
inaltase de-o sulita pe cer, vacile mugeau
mande, si batrana stia bine, ca n'are ce face cu
ele acasa.

www.dacoromanica.ro
 55'

Ionia, se fere& prin somn de atingerile bu-

nicii. Deschidea uneori ochii, pe-o clip apoi fig
inchidea din nou.
r.
AdurmiSe tarziu aseara, ghemuit si infricat
pe lavita lui, ,dupa-ce plansese ceasuri intregi,
11 alaturi de bunica, in intunerecul din tinda. .
Scoala Ionia! SCoald dragutule!" II in-
i demna mereu bunica, dar glasul ei era azi; uscat,
porneu cuvintele numai din gat, nu dela inima,
i$i, pe semne, de aceea nu le auzia Ionics, cum
le auzea altadata. .
Ionics deschise ochii tulburi de somn si de
vise grele, isi ridica de pe perina umipluta cu
otava capul, se uita greu la batrana, apoi capul
- ii recazu pe perina si ochii se inchisera din nou.
Dar' numai decat se ridica inteun cot, privi
[ mirat prin casa; un zimbet ii se strecura pe fata
panda, se uita la bunica, dar cand ii intalni pri-
virile, zimbetul se stanse de pe obrazii lui.
Se scula cu mare greutate. In picioare, sim-
tea ca se .clatina; era ametit; it durea ingrozitor
capul. Arunca o privire pe furls la odala dinainte
unde durmea tatal sau. Se opri lung cu ochii
tinta la use, zimbetul de mai inainte se ivi iar pe
fata lui .si, ca in vis, intreba cu sfiala, cu teams:
, Bunica! Asa-i- ca am visat?
_ Nu, dragutule, n'ai visat. Tatal tau e a-
i colo, doarme.

www.dacoromanica.ro
- :-T--.714r.
56

Da, stiu ca a venit; dar' nu-i asa ca... n'are

un picior de lemn? Asa-i ca am visat?
Bunica nu-i raspunse. Ionic& se frecd la ochi,
privi indurerat prin cash', apoi fata lui de copil,
ochii lui, se Intristard de moarte; clatindu-se esi
din cash'. Ramase mut, ca un mormant, pawl ce
esi cu vacile pe'portitd. .

De altfel nu avu sa astepte mult. Vacile erau

mulse, merindea in tresta: toate le ispravi din
build vreme mama-sa, Stana, care se scula azi cu
noapte in cap.
Dwca n'ar fi fost ea, Andrei aseara s'ar fi
culcat necinat. Bunica scobaltise de-odata din
puteri si nu mai: era build de nimic. Si tot nepu-
tinci'os ramase Ionics, sosind, seara tarziu, cu
vacile dela pascut.
Singura insufletita, vesela, bucuroasa, gata
sa ,slugeasca pe toata lumea, era Stana. Ea pre-
gatise, Intr'o aprinsa Involburare de voe bung
cina, ea punea intrebarile, ea era gata sa ajute
la raspunsuri, ea ii spuse ,cele dintai cuvinte de
Incurajare lui Andrei.
,,Sa multumim lui Dumnezeu ca ai scapat
cu atat! Cati nu se vor mai intoarce nici ()data,
cali nu yin orbi Si ologi, neste ramaisite ingrozi-
toare. Tu, ce? Tu poti unibla; cu vremea vei pu-
tea sh si lucrezi. $i apoi, nu suntem aici not ?.

www.dacoromanica.ro
 1 ;1

57 ,

Nu-i aici Ionics? El e acu,$i fecior! Sa-1 vezi cum

se pricepe la toate!" ,

Daces nu ar ft Most Stana, seara trecuta ar fi

lost mai trista ca o ingropaciurie.
7 Dar ea, cum se simti scapata de piatra de.
moara ce o apasa dela sosirea scrisorii lui An-
dray se simtea nespus de u*oara," si de libera. In
sfarsit avea deslegarea la intrebarile grele ce si-
lo punea ziva si noaptea.
,
Andrei nu venia in con-
cendiu, venia ca sa nu se mai intoarca. Dar' ce-i
mai pass ei acum ca va ramanea langa ea acest
neputincios? Va cuteza el sa-i spund o vorba rea,
ii va mai arde lui de cearta in cash? Va mai pu-
tea el s'o supravegheze?
Dar' nu de-aici isvorise mai Entail voia ei
bona, scaparea de povara aceea uriase pe care o
purtase in vremea din urma, ci dintr'o ciudata
legitimare pe care t-o Meuse in adancul sufle-
tului "sau, indata ce a zarit piciorul de lemn al
lui Andrei. Stanei i se pares ca ea nu mai e vi-
novata de nimic! Altceva ar fi fost data barbatul
i s'ar fi inapoiat Intreg ail sanatos din razboiu.
Atunci ar fi putut avea mustrari, era incredin-
tata ca acele ar fi ros mereu din inima ,sa, ne-
dandu-i, o clips de lini*te, de*i. a incerca.t adese-
ori sa se convinga ca nu avea pentru ce sa se
judece.

www.dacoromanica.ro
 58

Dar asa? Pe cine sa fi asteptat? Cui sa-i fi

pastrat credinta? Pentru cine sa-*i fi inmorman-
tat tineretele? Pentru omul ce se Intorcea cu un
picior de lemn? N'ar tfi fost o prostie?
Tata pentru,ce se simtea Stana atat de liberal
Scapase de mustrarile de cunottiinta: cu purta-
rea sa, cu traiul sau, n'a gre*it impotrkva nima-
nui. Bine-a .facut ca s'a folosit de tineretele sale;
bine-a facut ca n'a ascultat de 'batrana!
Ea, soacra-sa, batrana aceast rea ca o vipera,
*tiu c'a patit-o! Cat s'a laudat cu Andrei, cat a
amenintat'o ca o va ,da pe mana lui card se va
Intoarce din razboiu!
Ei bine, sa poiteasca! Ea, Stana, nu se mai
teme de Andrei, nu se mai teme ,de nimic.
y.; -- Dar' vazuse ea din clipa cea dibtai, de cand
intra Andrei in cases, ca soacra-sii ii trecuse pen-
\ tru totdeauna gustul de-a o mail -pari lui Andrei.
Pe cat s'a Inaltaticapul Stanei, pe atat se plecase
capul soacrd-sale! Da, a vazut ea bine. A cercat
sa-i Intalneasca privirile si s'o intrebe: Ei, ce
zici? Incepem cu parile?" dar n'a putut prinde
privirile batranei: o incunjurau. Prin ce clipa
de triumf a trecut ea atunci!
Simtindu-si indreptatita purtarea sa din tre-
cut in fata piciorului de lemn al lutsAndrei, Sta-
na I i crescu voia bund, simtemantul de liberta-

r.

$L
www.dacoromanica.ro
-
 S

. . 59'

te, cand se convinse ca ramainerea lui Andrei a-

casa, nu mai avea niici o insemnatate. Cum ar
mai fi putut el s'o faca raspunzatoare pentru
vieata sa?
Nu numai el si mama-sa, dar satul intreg if
vor da pace pe viitor. Toti vor zice: Ei, si ce-i ,

cu Stana? Se mangaie si_ ea cum poate!" Asta

pentru viitor, dar pentru trecut Stana era lucre-
dintata, ca satenii vor raspunde ca si ea, chir '

cu aceleasi cuvinte: Pe cine sa fi asteptat? Pen

tru cine sa-si fi prapadit "tineretele?"
Si, pe Tanga toate acestea, mai era un lucru,
care isi daduse partea.sa la linistirea Stanei, la
coborarea in sufletul el inviforat, a simtaman-
tului acela de voiosie, de libertate care purcedea
din desvinovatirea ce-si Meuse.: Andrei era slab,
;
pierit, imbatranit, si Stana stia, ca tusea ce-1 in-
neca uneorii it va ,slabi tot mai tare, pang lute
zi, cand in curtea for se ,va slugi prohodul.
Ctinoaste ea tusea asta: s'au mai intors trei
din razhoin cu ea in piept, si azi le creste cucuta!
Altfel ar fi Most cu neputinta ca Stana sa se
simta deplin linistita. Nu pentru-ca Andrei ar
impiedeca-o in vieata ce-a inceput'o cu atata pa-
.

lima, ci pentruca fiinta lui, petrecerea lui in ca-

sa asta, subt un acoperis cu Stana, data ar tines.
mult, ar inabusi-o. -
(

www.dacoromanica.ro
'
 60

Despre aceasta s'a convllns chiar aseard.

Era ceva neinchipuit de monstruos sa-1 vada pe
omul acela cu piciorul. lui de lemur, culcat in pa-
tul ei, sa-1 auda tusind, sa auda cum i se loveste
de lemnul patului grozavia aceea dela pilciorul
stang de cate-ori tusea, sau se invartea in pat!
$i c'a intr'o fulgerare isi aminti de visul ei, cand
o izbi ceva tare in spate.
Se mai putea ea culca in patul ei, la hodina
ei? Nu, ea simtea, la intrebarea asta, cum i se
Incrancena carnea pe trup ca si aseard, cand 1-a
vazut pe Andrei cocotat in patul ei. Se hodinea
acolo ceva nespus de grozav, ca o ,dihanie de
spaima ce ti-se arata in viSuri.
A
Da! Ea s'a framantat toata noaptea pe la-
vita dela ffereastra,..Andrei adurmise indata, greu
ca parnantul, iar ea a inteles ca nu va mai .putea
sa-si alba hodina ei de noapte cata vreme barba-
tul ei va fi cocotat acolo sus.
Dar' ce-i pass ei ca va durmi pe lavita! $i
va durmi aici? Nu-s slobode toate potecile, ca si
pang acum, pentru colindarile ei de noaptea? $i
chiar de va fi silita uneori sa-si petreaca noap-
tea acasa, trupul ei e tinar si plin, nu-1 vor im-
punge oasele chiar daces ar durmi pe-o piatra. $i
apoi, asta n'are sa tina mutt. Tusea asta seaca
nu minte!

www.dacoromanica.ro
K.. ,-
 6i
E adevarat ca fn noaptea asta abia a atipit,.
dar nu din teaina pentru viitor. Avulse sa se gan-
deasca la atatea lucruri, si cum toate tineau cu ea,
Stana se scula In zorii zilei sprintend, usoara, ez
nestapanita voe bung, si cuprinsa de-o ha'rnicie,
cum nu i se mai intamplase de mult.
Soacra-sa n'o simti cared se sculd; batrana
dupa-ce plansese potolit toata noaptea, de catra
ziva cazu intr'un somn greu, care tampeste. Cand
se trezi, vazu lumina alba afard. Nu fu Intru ni-
mic uimita, ca noru-sa se sculase, ca mulsese va-
cile si gatise traista lui Ionics. .

De copil n'a cutezat s se apropie" Lsi zise

batrana cand it vazu pe Ionics pe lavita lui.
Si inteadevar, bunica nu se inselase. Stang
dupa-ce totul fu gata pentru plecarea lui
se apropie tiptil, in varful degetelor de copil, dar
' nu cuteza sa se atinga de el, sd-1 trezeasca. Ui
tandu-se in data lui pierita, Stana se tulbura a-
. danc, avu sensatia ca i se ,clatina din temelie tot
ce cladise pentru desvinovatirea si linistea ei de-
la intoarcerea lui Andrei panel atunci', simti ca
se apropie de ea ca un vant-de spaima, si Infri-
cata esi tiptil din tinda. In aerul proaspat de-
afara I i spuse numai decast: Inca nu e tarziu.
Vacile pot sa mai astepte". Si deretecind mereu
prin curte, prin grading, putu sa se scape de

www.dacoromanica.ro
In I
62

simtemantul-acela prostesc, dar asa de primej-

dios, care se Vara de undeva din intunerec spre
ea, cu 'un arpe, sicmfamantul ca-i o mare tied-
loasa. . .

Duper ce portita se izbi in urma lui fouled,

cele doua femei isi cautara de lucru prin curte,
prin intruchiparea de scanduri aifumate de Yan-
g& casa, uncle era bucataria de yard. Se sileau
sa, nu se intalneasca, sa nu inceapa vorba, desi
la fiecare inconjur al batranei, Stana isi inalta
capul si privea triumfatoare duper soacra-sa.
De-odata cele cloud femei se trezira cu vice-
lush zburdand prin curte. Si cum portita dela
gradina cu straturile de legumi era- deschisa, u- ,

nul, dintre ei, tisni prin ea si dilsparu printre

straturi. Celalalt se opri o clips, i i ridi1ca, ar-
cuindu-si, coada, si pand sa ajunga Stana la por-
tita, svacni si el duper celalalt.
Soacra si' nora alergard mull, strigara una
la cealalta pana ce scoasera viteii din grading,
si pand ce-i inchisera in tare. Apasau acum a-
mandoual pe use si cercau s'o priponeasca bine.
Erau infierbantate, gafaiau si injurau nevino-
vatii vitelusi, ce-si inaltau, din inchisoare, boti-
sorul umed, mirosandu-le manile.
Asa se'ntampla data nu-ti sunt gandurile
acasa! N'ai inchis'o bine si-atat!

www.dacoromanica.ro
 3

63

Batrana, panda; cu nafrarna intr'o parte, de -

subt care se vedea parul ei sur, zicand asa, zman-

ci din mana Stanei cuiul ce trebuia pus bine la
locul lui, asa cum facea Ionica.
Stana se dadu inapoi un pas, se uita cu ura
la batrana, si zisa:
Dar unde-mi sunt gandurile mele?
Vreai sdAi spun?" Batrana, cum tocmea
cuiul de lemn, isi intoarse capul spre nora-sa.
Ei, spune-mi!
Gandurile tale sunt la diavolul. Necuratul
to paste foarte de-aproape. Baga de seams!
r, Necuratul se tine mai mult dupa batrane,
dupd cat stiu", raspunse nora cu nerusinare.
Batrana se razima cu,spatele de usa tarcului,
itii facu truce si zise:
Asculta Stano, crezi ca nu se vede nimic?
Ce sa se vada?
Crezi ca poti insela pe cineva?
Ehei! Dumneata bati campii!
Eu nu, ,dar to poi ajunge
..
acolo!
Sa bat campii?
Asculta Stano, orice nelegiuire-trebue sa-
I ri aiba margini. Daca treci peste orice margini,
inseanma ca ai ,ajuns de tot in stapanirea necu-
ratului.
Ce vrei sa spui? o intreba, cutremurandu-
se, Stana. ,- t

www.dacoromanica.ro
f.
141
, 64

Ceea ce se vede pe tine. Ceea ce poate ve-

dea toata lumea!
Ci spune-mi odata ce se vede pe mine?"
Ea invinetise crasnea dintii.
Batrana ofta, isi pleca in piept capul si zise:
Se vede pe tine ca te bucuri, ca esti vesla.
$i se poate sa nu fi veSela and mi-a so-
sit barbatul acasa.
Marina isi inalta capul $i privi intros, neclin-
tit, la Stana.
Vezi ca esti in stapdnirea celui rau? Te
bucuri pentruca Andrei s'a intors... nenorocit.
De asta te bucuri!
$i dumneata te intristezi ca nu s'a tutors
intreg sa ma poata zvanta, in batati. Esti supd-
rata ca nu ma mai poti_da pe mama lui, ca nu te
mai poti razbuna pe mine! Vipera! Iata, suntem
pe-o forma de bune! Esti ,multumita acum? Dacii
dumneata poti vedea, nici eu nu sunt oarba.
Marina, soacra, avu un geamat scurt.
Tu erai, :vrednica sa te dau pe maim lui..
Ti-am fagdduit, fiats recunosc. Si stiu ca n'am
facut rau amenintandu-te asa. Dar' nu te va rdb-
da Dumnezeu data vei spume ca mintesc, ca in
clipa, in care as fi vazut ca te indrepti, nu i-as .

mai fi spus nimic.

Da, acum stiu Ca nu te mai arde sa-i spui.
Ti-a trecut gustul. Nu poti voi, mama fiindu-i..

www.dacoromanica.ro
 65
,

sa -1 nenorocesti si mai tare. E limpede! Nu de

dragul meu, de dragul lui!
$i tu nu crezi ca te-am iubit si pe tine ca
o mama, si ca m'a durut caderea to ca si cand ar
fi fost a copilului meu?
Caderea mea? Ce cadere? intreba cu ne-
rusinare Stana.
Batrana se cutremura, fata ei se Impietri si
zise:
Asculta, Stano! Rau a .fost, josnic a Post
ceea ce s'a petrecut pans arum! Dar' data vei
gresi si mai departe, tu esi din randul celor care
pot fi iertati. -
Cine sa ma ierte?
Dumnezeu .si oamenii. Sa ti-se intoarca
barbatul neputincios, nu din viva lui, ci din ran-
duiala lui Dumnezeu, ca nimic nu se intam-
pia in lume farce voia lui,, i tu Sa te bucuri
nu de intoarcerea dui, ci de neputinta lui, zi-
candu-ti ca de-acum nu mai ai nici o raspun.de-
re, si poti pacatuinepedepsita, e un pacat striga-
tor la cer. $i iata, pentru gandul acesta esti tu
vesela, te-ai saltat de-odata asa de nu te mai cu-
nose. Asta inseamna ca-ti da vant diavolul. Gri--
jeste!
Stana sim i, infiorata, dela cele dintai cuvin-
_ .
5

.1
J

www.dacoromanica.ro
60

te, ca batrana ii cetise in suflet. Ura ei fata de

soacra-sa crestea din clipa In clipa, dar pe ace-
eas masura crestea si spaima ei: nu se mai sim-
tea asa de sigura pe viitor, i se pares chiar ca
bucuria ei se intuneca.
Batrana state& acum inaintea ei ca o ame-
nintare. Dar ii veni de-odata un gand mantuitor:
asa schiop cum e, lui Andrei acusi ii vor sap&
mormantul. La gandul acesta inima ei se ?nail-
tati cumplit, privi cutezator la batrana, si zise:
: Ce ai voi dumneata sa, fac?
Ceea ce ar face on ce temeie de omenie.
De azi incolo truce pe trecut. S5, nu te bucuri ca
poti pacatui, sa-ti pars bine ca nu mai poti pa-
catui, ca ai langa tine un semn care-ti aduce me-
reu aminte de moarte, si-ti ajuta sa Incunjuri
mai usor pacatul.
Adica sa ma canonesc si eu aldturea de .

el?" zisa Stana cu furie. Dar ce sunt eu de

vind? Eu i-am smuls piciorul din genunchi? Eu
am facut razboiul? Eu 1-am trimis acolo? Cum?
Al vrea sa putrezesc alaturea de el, sa ma schimb
si eu flan) bucata de lemn? $i daca nu vreau sa
mor alaturea de el, spui ca m'a robit diavolul?
Ei bine, m'a robit si-mi place! Sunt tinara si
vreau .sa traesc! Iata ce am voit sa-ti spun!

www.dacoromanica.ro
 7
67

Si, vanatat de mane, Stana era gata s'o pa.-

raseasca pe batrana. 5
Dar Marina, isi Intinsa, bratul si zise cumpa-
nit, fares nici o ura:
Asculta Stano! Sunt datoare sa-ti vorbesc,
iti in locul de mama. $i, chiar de nu crezi tu, eu
to -am iubit pe tine. Te mai iubesc si acum, incat
sunt gata sa-ti iert tot. Cunosc si eu slabiciunile
omului. Dar, cred ca ,atata Iti pot cere, in numele
lui Dumnezeu, in numele lui Andrei si al copi-
lului: pastreaza cinstea casei cat va trai Andrei.
Nu va mai duce-o mult. Asta se vede. Daces n'ar
fi venit cu piciorul de lemn, ci numai cu tusea in
piept, ar fi fost limpede si pentru tine, ca zilele
lui sunt numarate. Deci iata ce-ti spun: Lases -1
pe Filaru, lash si pe ceilalti, cate zile va mai a-
yea Andrei. Pe urma esti slohoda. Te poti marith
cu cine vrei. Dar' scapa-1 pe el de-o noua sufe-
rinta,, de-o rusine pe care nu ar putea-o indura".
Batrana respira des, _obosita. Subt priVirile
batjocoritoare ale Stanei, nu-i fu usor sa-1 spuna
ceea ce avea pe inima.
Stana o asculta intai cu nepasare, dar nand
soacra-sa pomeni, ca Andrei va muri In curand,
strati un fior de frig: Asa dar bagase si batrana
de seama? Cum poate ghici toate? $i, nedeslusit,

www.dacoromanica.ro
I
6S

Incepu sh, simta un fel de spaima In fata batra-

nei, cand aceasta sfar*i de vorbit.
Insfar*it dumneata se poate ca to fn eli
de tot, zise ea cu silk. Poate talcue*ti rau *i voia
bung a mea *i zilele numarate ale lui Andrei. De
altfel eu cred ca lui putin ti mai pima de mine
si de purtarea mea. El i,i are nenorocirea lui.
Crezi ca bietul de el nu vede nimic?
-7 Si ce sh vada? f

Ch, nu ti-a dat o singura lacrima toata

seara, ca n'ai avut un singur cuvant de mila!
Stana se inrautati, se Infurie din nou:
Ii vei fi spus dumneata ceva?
Batrana ofta, cu durere.
Sal-4i spun eu? Nu sunt eu mama lui? Dar
el a vazut ca bucuria to nu-i a bung. El mi-a
spus numai atat: E tare vesela nevasta, tot asa-i
acum? Mai de mult nu era a*a. Nu-i vorba, si
are de ce, se bucura!"
Stana ramase incremenita, cu ochii la ba-
trana.
Ti-a spus el a*a?
Da, m'a Intrebat. $i eu atata i-am ra-
spuns: E bucuroasa ca ai venit Andrei. Cati nu
se mai intorc niciodata.`" Iar el a oftat Si n'a mat
pomenit nimic_
de asta. Dupa cum vezi, sunt lu

www.dacoromanica.ro
 69

cruri care nu se pot tainui. Si ar fi bine, chiar

pentru tine, sa le incunjuri. ,
Pen.tru mine?
'Da, se'ntelege. Andrei e bolnav, Andrei e
c'un picior de lmn, vezi bine, dear pentru aceea e ,1
Inca viy, si tu-i cunosti firea. El n'ar putea rdb-
da s-1 faci de batjocura!
Ma va bate, vreai sa spui?
Te va bate? Asta ar fi putin! Te va chi-
Idyl! Este'n el ceva ce nu era inainte: par'c'ar
dujrnani pe toata lumea. Cred ca tear, bate cu
sete, lard nici b mild!
iStana si-1 inchipui pe Andrei schiop aler-
gand dupa ea. Bufni de ras, in nasul batranii $i
zi)se:
SA pofteasca!" si se strecura pe portita in
gradina de legumi. Ereau vre-o trei straturi ne-
plivite, s'i cu tot schimbul de vorbe ,ce -1 avu cu
soacra-sa, simtea furnicanduli prin trup o ne-
stamparata harnicie.
VI.

Trecura trei saptarnani ,dela sosirea lui An-

drei. De cateva zile ploua necurmat o ploaie dea-
sa marunta. Norii se tarau cu greu prin vaz-
duh, deslanati, Invaluiti In neguri, coborati pan&

1J

www.dacoromanica.ro
 I

70

pe umerii dealurilor. Pe ulitele sataiTui, prim

e-- cult, se prasi o tina Cleioasa, sa desculte pe copii
de caltuni, sa-i cleiasca pang la genunchi pe cei
in opinci, toti baeti cari purtau vitele la pa-
- t scut. Oamenii deretecau pe-acasa, prin*uri, grin
soproame. Se apropia Sampetru *i seceratul, *i
plugarii spuneau ca adestea, sunt ploile Sam.pe-
, trului. N'ar fi nisi rau, ploile prindeau bine
fanatelor cosite, arse de' seceta, otava incepea sa
incolteasca sub pajistea roscata. Numai de n'ar
Linea molt, holdele erau aproape de secerat, $i
incepeau sa se culce ingreuiate de apa.
Intro dimineata, and sa ese cu vitele Tunica.,
vazu deschizandu-se fereastra ,caset din spre
curte, se ivi fata slabita a lui _Andrei, si -i auzi
glasul:
Ionica, nu le mai scoate azi, la pascut. Le
vom cosi iarba din grading. Baiatul iii ridica
ochii spre geam, zirnhi, se invarti Outrun calcai
In glodul din curte, *i Intoarse vacile spre Sopron.
Ploua subtire *i des, *i lui Ionica fi paru bine
ca poate ramanea azi acasa. Hainele de pe el,
plouate fn *ir de cateva zile, nu mai 'razbeau sa
se usuce peste noapte. In sfar*it azi le va usca!
Mai avea apoi o opine& sparta, care trebuia de-
reasa. Si, ceeace era de capetenie: ramanea o zii
intreaga Tanga tatal sau. De cand se inapoie An-

www.dacoromanica.ro
 71
- -
drei, baiatul nu-1 vedea deeat seara *i chiar a-
tunci pe putind vreme. Circa tinea putin, man-
cau in tacere, $i se graVa fiecare la culcare.
In restimpul acesta de tram saptamani Ionia
trantit pe pajtste, se trezea de multe on Infricat:
nu-si mai vedea vacile nicairi, *i se temea s nu
fi ajuns Intr'un loc oprit sa i le inchida jitarii.
Cat ce se rasa jos pe pajiste, baiatul se pierdea
cu gandurile. Se feria de alti baletit, tovarasii lui
de mai inainte, $i -si pastea vacile prin locuri sin-
guratice. I se parea ca tovarasii lui fl spioneaza
batjocoritor, si sufletul lui se turtea patruns de
o povara neincereata, pang 'acum. In zilele cele
dintai dupa sosirea tatalut sau se lupta din ra-
sputeri c'un simrtamant de rusinare a carui tica-
1
loste a simti dela inceput, st nu se rasa sa fie co-
plesit de el, dar de povara aceea care parea ca-1
Imbatraneste nu se putea scapa. Si cu toate ca.
se convinse ca nici unul nu-1 dispretuieste pen-
tru piciorul de lemn - al lui Andrei, Ionia. era
mereu singuratic. _
Dar cu cat treceau zilele, el tot adauga cate
ceva la ,cladirea ce se ridica In el Insusi, si a ca-
rei piatra de temelie o puse Inca in seara sosirei
tatalui sau, inainte de-a adormi: El, Ionia, de-
aici Incoio, va fi barbat la casa. Va face el asa
ca tatal sau sa nu grata ca are un pitior de lemn.
a.

www.dacoromanica.ro
 72

Dar, cum va face? , .

Tata lucrul la care se gandea necurmat *i rd-

manea ceasuri Intregi nitandu-*i de cele doua
vaci. Si, zi cu zi, gandindu-se *it planuind mereu,
tot punea cate o piatra la cladirea luminoesa *i
calda ce se Malta In launtrul sau.
Era aproape ispravita aceasta cladire in ziva
In care Andrei ii spuse sa nu clued vacile la pa-
scut. Dar n'ar fi vorbit despre ea pentru nimic
In lume, nimanui. Era hotarit ca tot ceeace puse
la tale pentru viitor sa Inceapa a si face, Vara, a
/ Mai intreba pe nime. . ,

Hotararea aceasta fi imprumuta o ciudata

cumintenie In priviri, In fata, iTISU(*i glasul lui
parea schimbat. Voia sa fie un glas, o vorba de
. om mare.
Cat se adapostisera vacile supt opron, Ionica
se strecura In *ura, lug 'coma, *i prin portita de
sub nut, trecu In gradina. Stia el uncle e iarba
mai mai batrand, node cosea *i tatal ,sau Inainte
de razboiu, cand avea nevoie de cateva bracte de
iarba.
Coasa o *tie ascuti bine: luterna din gradina
tot el o cosea de doi ami incoace. Se Incerease *i
la iarba de cateva ori, dar aici era mai greu. A-
cum lust, et, hotararea ce-*i luase, era incredin-
.,,.
tat ca va cosi cu u*urinta .*i iarba.
.

www.dacoromanica.ro
 1 4.

73

Dupa ce-si ascuti coasa zise in gand un

,,Doamne juta", si incepu. Iarba era mare, A

brazda a luase prea larga, *i tragea de trei-patru

on cu coasa pang o putea rasturna. Ramaneau
suvite intregi necosite pe care trebuila sa le rete-
ze ideosebit. i '

Dar cu cat inainta lucrul mergea tot mai

, bine. Ionica scinfierbantase la munca, era man-
dru ca poate face o munca atat de grew, *i nu
baga de seama pe tatal sau care, razimat in car-
ja lui, 11 privea de mull.
Destul, Ionica, doar nu vei vrea sa cosesti
Intreaga graldina? Fata galbena a lui Andrei era
luminata de un zambet call bun. -Uite cosa-
*ul", adauga el indata.-
Ionics, aprins la fata ca un ma.r..domnesc,
apri coasa, se Ulta luminos La tatal sau, *i indata
Incepu sa traga din nou.
E destul Ionica, zise Andrei. Din cat ai ..
taiat au vacile pe toata ziva. Dar is Ispune-mi
time to -a Invatat sa .cosesti?"
Baiatul se uita zimbind la Andrei. ,

PM, nu te-am vazut de-atatea on pe dum-

neata? Am incercat Si eu *i vad ca merge. Lu-
term:tot eu am acted's. Drept 6 'ca.' luterna se .co-
se to mai upon Dar, *i iarba, numai sa fie coasa
ascutita bind.

www.dacoromanica.ro
 /
74 Ir

Tu ai ascutirt-o?
Eu, cu cutea. Ar trebui roses !Attila. Am
incercat eu s-o bat mai de mull. nu stiam,
mi-era fried sa n'o ;stirb, dar arum nu mai mi-e
fried. Limba s'a ingrosat, am s'o bat azi la nico-
valid', tot n'am ce face zine. intreagd. Ei, da, tre-
bue sa-mi mai carpesc si opinca.
Andrei it privi, cu 'iiniste. - .

Adu putin coasa! zise el, razimandu-si

bdtul din manes stanga de trup.
Ioni' se apleca in grab', lua o manes die lar-
ba, :terse coasa, si apropiindu-se o dada tatalui
sau. Acesta se uita pe-o parte, pe alta, ii pipai
taisul.
Da, e ingrosat! zise el. Dar bine ai mai
grijit-o ,reare nici o stirbiturd!
Hm! facu Ionica cu seriozitate, coasa
stirbd du.4 decat o custura. Ce s mail faci cu ea?
Azi o s'o batem amdndoi, Ionia. Vino In
urd.
Balatul aruna o privire la iarba cosita.
Sa le due intai un brat. '
Da, du-le! raspunse Andrei privind mul-
tamit In urma lui Lonilca.
Nu peste mutt din surd incepuse toaca md-
ninth, de otel, and In tacturi regulate, and cu.

www.dacoromanica.ro
 75 -'

pauze nu pe-o forma masurate intre izbiturile

ciocanului. Tatal si ifiul bateau coasa pe rand.
In rest mpuri ,ploaia de izbituri inceta, Ioni-
ea, nu -1 mai slabea pe Andrei cu intrebarile. A-
tunci iciocanul se hodinea, si tatal it asculta tot
mai mirat. I

Data fanul se usuca din brazda, nu-i asa

ca poate fi adunat de-auna in capite, tats?
Vezi bine ca se poate, numai cat sa nu dea
, Dumnezeu sa fie asa: numai brezdele subtiri,
cand e iarba" mica, se usuca, asa.
Si pe capite 6 bine sa pui parii dasagiti
peste varf, ori e mai bine sa implanti parii fn
Oa.

mijloc? Pentru ca skim fie tasturriate de vant,

cum e mai bine? .

Tatal zimbi.
S fie, mai intai capita bine craita, $i bine
potrivita, Indesata cat de tare. Parul e mai bine
implantat in mijloc. Dasagit daces dau ploile,
face loc la apa sa, se ,strecoare in fan. _
.
Ionia.' asculta cu seriozitate, ea un om mare,
cu mult interes. ,

Eu, pan'acum, n'am facut singuro capita..

Dar si eu eram de gandul dumitale.
Ionics intreba rand pe rand, de toate lucru-
rile din jurul unei gospodarit Il intreba data ar

14"

o . www.dacoromanica.ro
 76

rade cineva, de-un om care n'ar merge la moard

cu saciii plini, ci numai cu unii de jumatate
plini, sau chiar mai putin de jumatate? Voi sa
.stie la cite care de lanne din padurea satului are
drept un om pe an? Intreba care-i porumbul de
samanta cel mai bun. Si rand pe rand, 11 intreba
pe Andrei asupra la tot ceeace planuise el sa,
facts de-aici incolo, ridicandu-se In randul oame
, nitor mari, si scutindu-1 pe tatal sau de orifice
munca.
Andrei It asculta tot mai mirat, dela o vre-
me simti cum ii umple sufletul o duiosie calda.
Ionics Isi lua un aer ganditor, necajit parch,
si dupa oe aflase tot ce-i trebuia, it Intreba c'un
fel de silts: ,

$i cum stam cu darile astea care trebuesc

platite? M'am gandit mult *i nu pot intelege.
Yard ca nu-i un lucru usor. Trebue sa mergi sa
Intrebi la canoelarie? .

Ei, ce-ti mai bati capul cu astfel de lu-

ertiai, Ionics! raspunse Andrei, vei aver. Inca de-
stula vreme pentru asta.
Si totusi eu *tiu ca mama sii-a batut mult
capul cu ele, cats vreme ai lipsit idumneata de-
acasa.
;,:; Andrei 11 privi Intrebator, mirat.

www.dacoromanica.ro
 77

Da, dumneata ti-ai perdut .dastula vre-

me cu ele, stiu eu bine, adause baiatul.
Tatal nu-1 mai privea lacum de fel. Nu stia
ce vrea sa zica
Baiatul *tia un lucru. De mic copil auzise in
Casa spunandu-se de tatal sau: e dus prin sat",
de cate on nu era acasa sau la camp. De cate on
nu 1-au asteptat mai ales Duminecile si in sar-
batori sa se intoarca de prin sat". $i mai stia
ca tot a.,;a, o astepta, pe mama-sa, pe Stigma, de
cand Andrei era dus in razboiu. $i ea era prin
sat". Ionica intelese ca cei care -s capeteniile ca-
selor aveau se vede ceva cu satul", $i ca, de
cand era dus Andrei, era firesc ca mama-sa sa
ingrijeasca de-a se rafui cu satul. De-aceea el
nici nu se mira cand mama-sa intarzia mult prn.
sat. Tot asa intarzia odata tatal sau.
Cand, mai tarziu, intalese ca fiecare om tre-
bue sa plateasca pe an dare la cancelaria satului,
sa plateasca bani, si aceasta se intampla mai
ales decand Stana.ramase singura, $i chiar bles-
tema in cateva randuri darile" contributia,
Ionica era de credinta ca acesti bani iplatiti
facura pe parintii lui sa alba de lucru cu satul".
$i cum el era hotarat sa-i tina locul tatalui sau
pe viitor, voia sa fie lamurit si In privinta acea-
sta.

www.dacoromanica.ro
4.
 8
78

Trebuesc ele nesmintit platite? Intreba

. din nou IoInica.
t
Warne?
2- Da! .

Si pentru ce? De ce sa dam bani satului,

primarului sau notarului? ,

E lege Ionica, nu-i dam pentru sat ci pen-

tru Zara Intreaga.
Ionica nu starui asupra acestui raspuns.
Simtia ca nu intelege ulnae.
$i tine hotareste cat sa plateasca fiecare
om? /

; Hotareste primaria dupa averea fiecarui

locuitor din sat! ,

Tim! facu baiatul cazut pe ganduri. Asa,

nu-i mirare ca trebuie sa-ti pierzi atata vreme
prin sat! Cata sfada va trebui sa ai cu cei dela
cancelarie!
$i pentru ce? intreba, Andrei nedumerit.
Pentruca sa nu to insele, sa nu socoteasca
darea gresit. Malcuta i-a injurat de multe ori.
. Acum Inteleg.
Ionica tacu ganditor. Punctu' asta cu darile,
cu contributia fi paru cel mai greu intre sarci-
nile de barbat pe care era hotarlt s , le is pe
umerii sai. Cum se va sladi el cu ticalosii aia

www.dacoromanica.ro
 .4

79
- r
dela primarie" cum le spunea mama-sa? $i ne-
smintit ca trebuia sa, to sfddesti cu ei, data nu
vreai sa fi Inselat!
Un cap de muiere nu razbeste cu ei, aici
f
e de lipsa un cap de barbat, zise el de-odata ho-
tarAt si foarte serios.
Cu ,tine sa razbeasca?
Cu cei dela primarie, cu cei din sat! Acum e
lute leg eu de ce Intarzia atata maicuta prin sat, ,

si de ce se sfadea adeseori si cu bunica, dupa ce

venia acasa. 0 nacajiau ticalosii aia dela pri-
marie! ,

Andrei privi miscat la Ionica.

Maicuta-ta se 'certa adeseori cu bunica?
Pai, de mine se fereau, dar de multe on
nu dormiam cand se aprindea cearta. $i totdea-
una asta se 'ntampla cand maicuta intarzia prin
sat. Cared eram pe hotar, la lucru acasa, nicio-
data nu se certau. Vezi ca nu .erau necajite",
spuse baiatul cu adanca seriozitate.
,
Si apoi, maicuta nu cunoaste nici scrisoa-
rea. Pe mine n'o sa ma insele ei! adause baiatu/
Indata, ridicanduLse din fan, de langa tatal sau
undo batura coasa.
. Andrei simti cum i se umpleau ochii de la-
crimi. II,Intelese acum deplin pe Ionica. Vazu ca

www.dacoromanica.ro
.1

80

baiatul fsi dadea seama de neputinta lui, legata

de piciorul cel de lemn, si sufletul sau crescu
simtind drarstea si. curajul baiatului.
Dar' myera un lucru pentru care Andrei
se bucura In adancul inimii: Se convinse ca Io-
nica, nu cunoaste nimic din ceeace se petrecea
la casa lor, ca sufletul sau a ramas curat, nea-
tins de nici o banuiala In legatura cu vieata pe
care o ducea Stana.
Cat de mutt se zbatea el cu gandul, cat it chi-
nuise Intrebarea: $tie ceva Ionica, sau ba? $i de
cate on ii parea ca Ionica e destul de marisor sa
priceapa, ii venea sa tabarasca asupra Stanei cu
.carja neputintelor sale si s'o bats pang -i va muia
dasele.
Caci el, de necredinta Stanei, se convinse
Inca in seara sosirei. De-atunci, fiecare zi, ii adu-
cea dovezi ,noun.
Cel putin copilul a ramas nepangarit" iii
zise Andrei. Intinse myna, fl atrase pe Ionica
langa sine, it saruta pe obrazi, si incepu s-1
mangaie pe parul, balaiu.
Ionica se albi de placere, respira adanc, cu
privirile neclintite In parnant. De-odata Andrei
. Incepu sa planga domol, potolit,.. apoi tot mai fur-
tunas.

www.dacoromanica.ro
 r

81 .

Ionica 11 privea incremenit. Inima lui se ghe-

mni ca un pumnisor, strans. Nu se putut stapani
mult, si izbucni si el in lacrimi.
Multa vreme in locul toaoei de otel, se au-
zira acum in suit suspinele tatalui si ale copilu-
lui.
Intriun tarziu copilul tacu, simti cum i se
incalzeste inima, i, intr'un rasuflet; el iii spuse , :-
tot planul lui de viitor.
Un an, doi sa mai treaca si totul va fi foarte
usor. Tatal sau sa nu se mai supere, sa nu se mai
nacajasca! El e mare de-acum! ,
Andrei it stranse la piept. .1
Sa-ti ajute Dumnezeu Ionica. Esti un
baiat bray. Numai cat sa nu to prea ingrijesti!
Eu acusi ma voi obicinui sa merg usor, carja voi
purta-o asa numai ca sa am ceva in mana! N'o
s las eu toata Povara asta pe tine!
Dragostea, bunatatea copilului, it misca asa
de adanc incat el spuse cuyintele acestea din
convingere, cu insufletire. Credea iarasi in bine,
si Ii invie dorinta de-a trai, intaia oara dela in-
toarcerea sa acasa. Da, pentru Ionia\ se platea
sa traiasca, pentru el si pentru amarata de ma-
ma-sa, care nu-1 mai slabea din ochi, si era gata
in toata clipa sa-i implineasca toate dorintele.
6

www.dacoromanica.ro
iR
 82 1

VII.
rri

Erau zile, si tot mai dese, cared Andrei avea

fierbinteli marl *i se ,simtea asa de slab, incat nu
mai putea parasi patul. Intr'o astfel de zi, la
vr'o jumatate de an de la intoarcerea sa, ciltre
seam, se aprinse o sfada Brea In tinda, intre ne-
vasta si mama-sa. Certe mai ,mici, mai potolite,
auzise el adeseori intre ele, dar acum, cele cloud
femei, inver*unate de moarte, strigau din ras-
% puteri. Andrei *tia ca, de dimineata, Stan' ple-
case de:acasa.
Simti de pe cum izbise u.s,a dela portita, ea
nevasta-sa se intoarce infuriate.
Mi-ai facut-o si pe asta! striga ea cu ma-
nie abea intrand in tinda.
Da, ti-am facut-o! Ai aflat abea acum?
Ti-a trebuit o zi intreaga pentru asta? .

Numai cat n'ai sa to bucuri, n'o s va bu-

curati! 0 sa-1 aduc inapoi! 0 sa vine inapoi.
Nu, despre asta poti sa-ti *tergi buzele,
nu se mai intoarce. Am fost pang la comanda.
L-au trimis undeva in Cara ungureasca, de-acolo
nu se va mai intoarce!
Stana se uita la batrand ca o lupoaica fia-
manda, patul i se zburli, *i se arunca spre soa;-
cra-sa.
\

www.dacoromanica.ro
 83

Batrana se feri.
Sa nu to atingi de mine, catea! Esti tur-
bard! Ai alergat o zi intreaga sa-i dai de urma.
Nu -1 vei mai vedea, Iti spun. Daca mai este vr'o
dreptate in lumea asta, trebuia sa piece!
Sa piece zici, de ce? Sa poata muri in li-
niste? Sa raman aici la voi, sa pazasc hoitul din
cases? 0 sa."-1 aduc inapoi, on am sa-mi gasesc
altul in locul lui!
Din odaia dinnainte Andrei asculta cuprins
de spaima. El simti limpede cum s'a sapat o pra-
pastie vecinica intre el si nevasta-sa. $i parea
ca de praPastia aceasta se ingrozea. Se ingrozea
si uitandu-se in ea simtea cum se desteapta In
el monstrul de alts data, monstrul care ucidea
oamenii pe campul de lupta....
In cateva clipe, fulgerator, el isi aduse amin-
te de toate siattemintele lui fata de femeea acea-
sta decand se intorsese acasa. Dintr'o privire
dintr'un cuvant i-a simtit atunci, seara, necre-
dinta. Dar era el in,susi desgustat de sine Insusi,
de vieata, incest in sufletul lui parea ca nu mai :

incape nici o suferinta noun. Rautatea cu care se

intorsese, ii mai crescu in suflet; si atat.
La vr'o saptamana dupes intoarcere, intro
seara cand Stana it crezu pe Andrei adurmit, ,fe- '

6*

www.dacoromanica.ro
 o

84

meea incerca sa iasa, ca de obiceiu, pe fereastra.

0 vazuse, iesind asa, seri de-arandul, Vara sa, fa-
ces o miscare. Dar acuin, cand Stana cerca sa se
strecoare prin fereastra, Andrei tusi cu Inez, pi-
ciorul lui de lemn se izbi puternic de marginea
patului. Stana increment, apoi se retrase incet
in .cases. Ce-i va fi traznit prin cap? Intricosata
ca Andrei o vazu, Stana se apropie pentru intaia
oars de el, it imbratisa $i voi sa,-1 sarute. Andrei
cauta in pat infrigurat dupa calla lui, dar cum
nu o afla, impinse pe Stana de Fang& pat, si o
izbi in sbate cu piciorul lui de lemn.
Du-te! Te-asteapta! Gemu el ragusit.
t 0 sa ma due! Credeai ca vreau sa to sa-
rut? Mi-e scarba de tine. V.oiam sa .vad daces
,

dormi.
Andrei voi sa sara din pat, dar de-odata it
cuprinse o nemarginita scarba: paru ca vede
inaintea sa trupurile celor ce putrezeau pe cam-
purge de lupta. Nu se mica din pat, tar .Stana,
dupa ce statu multa vreme inlemnita in mijlocul
casei, se culca pe lavita ei de la fereastra.
Si de-acolo, ,dupa, un restimp de mutenie, in-
cepu sa vorbeasca de Filaru, de nenorocirea ei,
de setea ei de vieata."... Andrei o asculta nemiscat
cu trupul scaldat in sudori. Parea ca nu mai are

www.dacoromanica.ro
:
 1

85 ,
nici o suferinta, parea ca toata nenorocirea lui e
a altuia. Dupa ce Stana se linistise, el zise:
Dupa cum vezi, eu nu te opresc dela ni-
mic. Tu-mi esti icrujman. acuifi, stiu. Am-mai avut
, eu dujmani! Cati din ei n'au muscat din Wand?
Tu crezi ca vei trai vecinic? Si crezi ca se pla-
teste sa te ticalosesti asa pentru placerea ta?
Cine crezi ca esti tu? Uite, nu mi-ar trebui decat
o miscare pe care am facut-o de multe ori, pen-
truca sa-ti arat tine ,esti. Hei, cum te-ai pocai a-
tunci, cum mi-ai cadea,rugatoare la picioare, ca
Inaintea lui Dumnezeu! Dar' acum nu voiu face
miscarea aceia! ,

Vreau sa traiesti cat mai_mult, sa akungi o-

data si tu sa vezi ce platesti. Acum crezi ca tu
-esti lumea intreaga! Cum sa Iasi aceasta lume
fares viata, fara caldura, Fara placere! Daca n'ai
mai strange in brate pe ticalosul acela, poate ai
crede ca dimineata n'iar mai rasari soarele. Hai-
de! Inainte pe drumul tau! Tot omul pe drumul
lui inainte! Pentru ce sa-si rada viata numai de .

mine? Las' sa-si beta jot si de tine, si de toti. De

crucea lui nime nu poata scapa! Hei! scoala-te
si te du la ',liana tau, altfel ar putea sa se prapa-
deasca lumea intreaga. Fereastra-i deschisa! Du-
te, tu cea care vei trai in veci, si te vei balacari
de-apururi! Ce nebunie! Haide, pleach odata!"

www.dacoromanica.ro
4.4
86

Andrei fu iriecat atunci de-o tusa ,farce de

sfarsit. Dar in zadar pandi pans spre ziva: Stana
nu se misca de pe lavita ei.
Si trei nopti in sir ramase acasa. Dar in a
patra, se strecura din nou pe fereastra.
, Din noaptea aceea Andrei nu mai simti fata
de femeea sa deck o nesfarsita nepasare. Mear-
ga pe drumul ei, isi zicea, altfel o sa se intunece
soarele!
Furia nu-1 mai cuprindea decat and se gan-
dia ca Ionica va f'i bagat si el de seama ipe ce ca-
rani umbla Stana. Dar de cand in ziva aceea plo-
ioasa se incredinta ca baiatul nu banueste nimic,
nu se mai purta, cu Stana decat cu cea mai de=
plind nepasare.
Ceeace o ingrczise pe ,Stana mai mult decat
data ar fi pazit-o si ar fi batut-o in toad ziva.
Nepatrunsa liniste a omului cu picior de lemn o
umplu c'un fel de nebunie din care, ca sa iasa,
se arunca cu toata ,furia, cu capul in jos, in mo-
cirla ticallosillor sale. Pe langa Filaru, avea Inca
si pe altii. Ajunsese sa nu mai poata suferi fiinta
de fata a lui Andrei. Cand It auzia indesand prin
casa, prin curte, cu piciorul de' lemn, se ingal-
benea ca de spaima mortii. Ce se Incuibase in el,
tine salasluia in el de-1 facu .atat de infricosator
in vecinica lui mutenie?

www.dacoromanica.ro
 ,

87

Andrei incepu sa simta spaima ei, dar ra-

mase tot asa de nepasator fata de nevasta...
Toate amintirile acestea de o jumatate de
an trecura ,fulgerator prin mintea lui Andrei, as-
cultand sfada aprinsa a celor cloud femei. Ascul-
ta cuprins, tot mai mult, de spaima: o va bate
pe batrana.
Spaima lui se nastea crestea, din furia ce-1
cuprinse. $i lucru ciudat, el nu se, infuria pe ne-
a
vasta-sa. Batrana era aceea care-1 infuria! Cum
poate fi un batran asa de prost? Pentru ce voia
mama-sa s'o apere pe Stana de ticalosie? Bagasse
el de mult de seama ca mama-sa se zdrobea toa-
ta ,s'o aduca pe Stana la carareaceadreapt6! De
bung seama, isi zicea Andrei; asta nu s'a inceput.
dela sosirea mea! De cand am plecat nebuna de
batrana va fi priveghiat-o necurmat. Ce prostie,
ce nemasurata prostie!" Voia sa, i-o pazea,sca ne-
' vinovata, curata! Sa-i ,apere cinstea. Poftim! Ca
si cand ceea ce ar fi voit sa faces batrana ar fi
fast de-un pret nemarginit. Pe tine astepta ea sh
se intoarca? A cui cinste o pAzea ea? II crezuse
pe el, pe Andrei, de-un pret nemarginit, de ceva
nemoritor. $i lath' ca, era mai putin ,decat un
strop de nisip. $i pentru acest nimic a plans si
si-a perdut noptile mama-sa? Batrand nebuna!
n'a Inteles adevarul acesta nisi dupa ce

www.dacoromanica.ro
 t

\ 88

el s'a intors acasa. I se parea ca ar face mare

lucru, ca ar mantui totul, dacd Stana ar fi iar
cinstita! Dumnezeule, ce nebunie de om batran:
, I se pdrea mamei sale ca lumea intreaga sta.' din
el, din Andrei, si din Stana, Sri ca caperisul casei
for e adapostul lumii intregi.
De Cate on nu i-a spus bdtranei sa.i dea
pace nevestei sa Data ce va voi! Dar ea, cap sec,
nu l'a inteles rdoci data.
Si iata acum Stana o s'o bata!
Andrei asculta cearta, tot mai furios pe `-
trana, tot mai inspaimantat in aceeasi vreme.
Era furios, pentruca batrana asta Si strica lui
toate socotelile. El isi Meuse legea lui: is'o lase
pe Stana sa mearga pe ,drumul ei pang cand va
simti si ea eh' nu-i cleat un fir de nisip in lume,
ca nu ,pentru ea rasare soarele si Inverzesc cam-
piile. $i iata ca batrana fi strica toate socotelile,
iata ca el va fi silit s'o ucida pe Stana inainte de
vreme!
Aceasta constiinta it inspaimanta. Sir,ntea
ridicandu-si capul, in adancul tulbure din el, pe
ucigasul de oameni din razboiu, it simtea cum
se Inarmeaza, si nu stia .data, in clipa hotaritoa-
, re, it va putea opri.
Iar clipa asta era cam' Stana ar fi inceput

www.dacoromanica.ro
; "t1' 5i.'" - 44'
 89

, s'p bats pe batrana, Pentru ce-i mai pasa lui de

batrana, dupes ce era ,asa de proasta bleat traise
in zadar o viata intreaga? Caci nu insemna sa fi
trait in zadar, sa imbatraneti In zadar, data
n'ai ajuns sa *ti nici atata ca nu tu esti Dumne-
zeu, ca nu e*ti tu lumea, si ca-1 o prostie sa to
faci pe tine insuti centrul vietii? 0 nesfarsita
prostie! De-aici yin toate durerile vietii, toate ne-
norocirile ei!
Tata, mama-sa a inbatranit *i nu stie nimic
din toate aceste. Ea paze*te pa*ii Stanei. A pus
la icale mutarea Fildrului. Nu-i vrednica s'o lase
batuta de Stana?
De*i era tot mai furios pe batrana, asculta
cu rasuflarea oprita. Nu-1 mai interesau vorbale
ce-si spuneau, pe aceste nici nu le mai auzea de
mult. Un singur lucru it interesa: cand o va in-
hata de par pe batrana? Uciga*ul galben, aspru,
mut, intunecat, ce-*i inaltase capul in adancu-
rile lui Andrei, acest singur lucru it urmarea.
Se infuria pe batrana *i pentru ca-i aducea
prilejul sa se razbunepe Stana, s'o pedepseasca.
El nu voia s se atinga de nevasta, si totu*i, cu
cat ii cre*tea spaima de ceeace avea sa ,faca,
cra*nea din dinti la gandul ca va pu,tea zdrobi
viermele. In adancul intunecat al sufletului sau
el n'o iertase pe femeie. Cum statea nemiscat in

www.dacoromanica.ro
n
 90

pat, retinandu-,i suflarea, gafaind in restimpuri,

el simtea ca n'o iertase. Altfel pentru ce i se urca
ameteala aceea calda la cap, pentru ce i se im-
bulzeau in minte cuvinte ca acestea: Meal Ti-a
sunat ceasul! Te voi strivi ca pe un pui de na-
parca! Ce-ai cladit to doi ani eu surp intr'o cli-
pa!" Si pentru ce i se tot tinea pe fata, in ochi,
zambetul acela dracesc, pe care ,desi nu-1 vedea,
it simtea!
Da! N'o iertase pe Stana! Dujmanul ce se tre-
zise in el it asmuta mereu, ca pe-un cane fla-
mand, impotriva femeii. Ii arata chiar cum s'o
izbeasca. '
Andrei era ,asudat leoarca. I se lipisera hai-
nele de trup. Cu palma stanga I i apasa fruntea.
Nu! Pentru nimic in lume nu va mai ucide! Mai
ales pe Stana nu! Ce nimicuri sunt toate prostiile
acestea! Pentru ce se tulburase el atat de cum-
plit, cand de-o jumatate de an a putut trai atat
de linistit? Dar va bate-o pe batrana! Las' s-o
bath', e vrednica de asta.
In tinda, in vremea asta, cearta in loc sa se
potoleasca, crestea din clipa in clips. Andrei as-
., culta cu toata fiinta lui, i se parea ca toate sim-
turile lui s'au topit intr'unul singur: in auz. Si,
ca si mai inainte, nu-1 mai interesa decat un sin-

'4.

www.dacoromanica.ro
N.
r'
 uI

91

gur lucru: Va izbi in batrana? dupes izbitura asta

astepta.
Dupes o incordare indelungata Andrei sari
de-odata din pat ca un arc descordat: Batrana
incepu sa tipe dupes ajutor. Stana o izbise de pa-
mant si o calca cu cizmele. De cateva saptamani
Andrei umbla destul de usor, fares sa mai alba
nevoe de bat, dar acum nici nu simti ca, are un
picior de lemn. Usa odaii de dinainte se izbi cu'
zgomot din usciori si in prag se ivi ingrozitor
chipul ucigasului. Panes in tinda trebuia sa co-
boare doua trepte iuti. Printr'un singur tipat de
spaima cele cloud femei tisnira pe usa tinzii in
curte, si in aceeasi clipa, aproape dand peste ele,
Andrei se prabusi pe fata in mijlocul tinzii. Pi-
ciorul lui de lemn luneca pe treapta a doua, pe
care puse dinteuna piciorul, si el se rasturna in-
tr'un avant neputincios.
Ramase multa vreme ametit. Cand se destep-
ta, ceeace simti mai intai, era ceva caldut supt
nas. strecura o manes, pipai, dadu de ceva
moale si cald. Se uita la mans si se ingrozi: era
sangele ce se inchega. Privi cu spaima in jur, ri-
dicandu-si cu sila capul nespus de greu, privi ho-
teste, pe furis, dar n'o vazu nicairi pe Stana. Ci-
'ne-o dusese de aici? Unde-i?
Mintea i se impainjeni din nou, isi lases ca-

www.dacoromanica.ro
92

pul in pozitia de mai inainte, si ramase un ras-

timp nemiscat. De-odata ii veni un gand luminos
ca soarele, dar care nu putea incape, nu putea
ramanea in capul Jul. Trecea si revenea fulge-
rator: neste fulgere albe. Nu ucise pe nimeni?"
Iii ridica incet capul si abea simtit, incepu sa
cerceteze in jurul sau. Nu se mai putea insela,
nu era nimeni in tinda. Dar de unde e sangele?
Mina mea e ',Tina de sange!"
Simti o vie durere de cap. Isi duse mina la
frunte si pipai o umnatura pe care pang atunci
n'o avuse. Cazuse? De uncle cazuse? L'a doborat
ea, Stana? La intrebarea din urma avu un zam-
bet rautacios. Ei, asta-i!", zise Andrei. Nu se
doboara asa usor un om".
Tot gandindu-se, in vreme ce-si reaminti de
aAlitea incaerari de pe front, oprindu-se la uneie
vreme indelungata, Andrei intelese ce' se petre-
cuse cu el. Avu un adanc suspin de usurare, deli
nu se mai bucura ca inainte cand ii veni gandul
acela luminos ca, nu ucisese. Da, am azut si
m'am lovit la nas". Se ridica in coate si se uita
la balta ide sange inchegat. Simti o riesfarsita
scarba de sine insusi: Tata, deci, ce mai pot eu
face!" Isi zise cu disgust, si incerca sa se scoale.
Dar it durea cumplit piciorul lui cel stang, nu-1

www.dacoromanica.ro
-
- !.40/.1","`"----;-"rfr
 3

93:

simtise pand acum. Parea ca lemnul daduse in ,

viu, i1 durea pana," in varf. Dupd ce se framanta

ca o uriase broasca testoasa, miscandu-si Incet
bratele, piciorul cel sanatos, el incepu sa se ta-
rasca. pana la o lavita, se prinse de ea, $i cu
mare silts, se ridica. Se uita la piciorul lui stang,
nu mai era asa de bine intepenit la genunchi ca
mai Inainte.
El se lasts pe lavita, c'un zimbet amar.
Dracul m'a inderanat sa mai fac vitepi",
isi zise Andrei. Dar batrana e de vind la toate.
Unde era ea acum? Fugise si ea. S'a inispaiman-
tat de mine! Cat sunt de margeniti oameni astia
batrani! A crezut ca voi lovi-o?" ,
Se simti de-odata negrait de singur. Ca in
tren, la Intoarcere. Iata ce era s savarseasca el,
care nu Insemna nici cat un fir de nisip In lu-
mea asta. M'a ferit Dumnezeu" isi zise el. Insa
numai decat avu acelas zimbat amar: Dumne-
zeu sa se uite la mine? La tine ?" Totusi numat
decat izbucni in hohote de plans.
Tiptil, infricosata Inca, mama-sa se strecura
in tinda. Andrei n'o simti pana cand batra'na
nu-i puse mana ei zbarcita pe cap.
_ El tresari, conteni din plans si o privi cu_
ochii arzatori. ,
1

www.dacoromanica.ro
 `94

Te-ai lovit rau? intreba batrana, abea

stapanindu-si sughiturile de plans.
.Nu prea. La nas, la frunte. ,Pe urma pi-
ciorul
Andrei, Andrei, sarmanul meu copil! Ce
era sa faci.
- . Da, stiu, era sa ucid.
0 mai urasti asa de groaznic si acum?
Uite, ea zace supt Sopron ametita.
_ Pe cine sa urdesc?
Pe nevasta, pe Stana.
Nu, eu nu ma urasc decat pe mine. Ori
cum ar fi, ea e Inca om, eu numai sunt. Si iata
ca eram gata s'o ucid.
F Batrana lua un stergar, 11 mule in apa si in-
cepu sa -1 stearga de sange pe Andrei. 0 tuse
cumplita sfarama pieptul invalidului.
El facu semn cu mana sa i aduca pe Stana.
Mama-sa nu intelese. ,
Chiama pe nevasta. Vreau sa va vorbesc!
zise Andrei cu ciuda, Inecandu-se.
N'o sa-i faci nimic?
Andrei vazu spaima mamei sale.
Ai imbatranit deageaba mama! N'ai nisi
o grije. N'o sa ma ating de ea! Si-1 ineca din nou
I , , tusea.

www.dacoromanica.ro
 11

95
,
Dar Andrei avu sa astepte pans ce intrara
cele doua femei. Stana ramase in usa, ingrozita,
panda ca o moarta. -.

Vino mai aproape. N'ai fried, zise Andrei. Tu

de altfel n'ai nici o vilna. Noi ne-am lost inteles
nu-i asa? Da, mama, ti-am psus si dumitale s'o
Iasi in pace, sa nu-i mai pazesti drumurile. Caci
inteadevar eu i-am dat drum slobod. Noi aman-
doi suntem intelesi de mult. Nu-i asa Stano?
Femea nu se miscase din use. Tacea cu ca-
put in piept. Vedea Inca si acum aratarea groaz-
nica a lui Andrei acolo in usa casei dinainte.
= Ei, raspunde &data! Nu-mi arde de glu-
mit. Vreau sa auda si mama, &a *tie ca not a-
milndoi am facut contractul!"
Avu un zambet rau, pe care nu si-1 putu
stapani.
Cuteaza, muere, vreau .sa ,tie din gura
to si mama. Pentruca ea, pe viitor; sa nu se mai
amestece in trebile noastre. Iata ce trebue sa
stie batrana!
Dar Stana nu putea scoate un singur cuvant
Sti, mama, cum zice la carte: iar barba-
tut va lasa pe fatal sau si se va alipi de muerea
sa". Asa vreau si eu mama: ma voi alipi de mue-

www.dacoromanica.ro
96

rea mea. Cum ma voi aliipi? Asa ca nu-ivoi fi

piedeca, nu-i voi arunca in fat& dorinta ei. Vreau
s'o vad Indestulita, altfel, tine Stie data mai, ra-
sare dim:neata soarele. Ea ma lasa pe mine sa
mor in pace, eu o las pe ea sa se bucure de viata.
fatal contractul nostru".
Tusea it inabusi iar. Femeea, din us, ridica
ochii: spaima $i ura aruncau spre invalid.
Trebue sa-mi raspunzi numai deck: asa
e intelesul nostru, on ba?
Asa e! zise de-odata ,Stana, si trupul ei
puternk se franse ca de-o povara uria:;;e. Baga
de seama si ,batrana prabusirea asta.
. Andrei izbucni intr'un ras aspru, respinga-
tor. 7

Imi pare bine ca nu 1-ai uitat, ese el. Dar

sunt lucruri care nu se pot Mita! Ai inteles, ma-
ma?
Batrana tacea.
Nu se poate sa nu-mi raspunzi, pentruca, . A

pe urma sa sti de ce sa te ferestil. N'am voe de

glumit! Glasul lui se inaspri de-odata. E de
mare ingemnatate sa. sti. Pe urma nu vei mai
avea cu ce sa te aperi. Raspunde, deci, pricep
de ce este vorba?
Batrana clatina afirmativ din cap.

www.dacoromanica.ro
,
 97

--Si. nu-i vei mail zice o singura vorba?

_ Nu, isopti batrana.
$i nu o vei mai certa?
_ Nu! ,
_ Si veti trai in jurul meu ca sip cand nu
N s'ar intampla nimic?
Da! ofta batrana.
Asculta mama! striga Andrei cu putere.
Ceeace ai spus acum e ca $i un juramant. Eu
am lipsa de lini$te in jurul meu, de' mare lini$te,
intelegi ,dumneata? Daca dujmanul din mine
11.5i /Idled trufia $i 'ma izbe$te ca un tap, eu nu

mat raspund. De-aceea sa fie lini$te in cask li-

ni$te in jurul meu. Nu vreau sa ma pangaresc,
vreau sa mor lini$tit, iata totul! t
Batrana plangea potolit. Stana toata vremeh
cat vorbi Andrei 11 privi,c'o ura piing, de imitate.
Ce vierme, $i cata groaza ii caborau in suflet
cuvintele lui!
Andrei pri(vea prin parete, in nemUgenit.
De-odata tresari.
Dar nici in fata lui Ibnilca sa nu va cer-
tati... Nici el sa nu v'auda Mei acum, nici dupl
ce eu.... nu voi mai fi. Ei, bine ca s'a sfar$it!
Ajuta -mi mama s ma duc la pat."
7

www.dacoromanica.ro
 98

Stana, dela o vreme, nu-si mai lua ochii de-

la piciorul de lemn al lui Andrei. Nu se Inse lase!
Se miscase dela loc. Acum, ca barbatul sau mer-
gea razimat de batrana, ea vazu bine ca picioi ul
cel de .lemn se clatina dela genunchi, ca o vie-
tate deosebita. Uitandu-se mereu la el, ii veni
de-odata un gaud cumplit: data s'ar desface de
tot piciorul eel de lemn, si ar incepe sa umble
singur prin casa? Era ingrozitor! Uncle s'ar pu-
.,
tea ascunde de el?
Trupul Stanei se schimba Inteun sloi de
ghiata. Basuflarea i se curma, si ea nu incepu
s se linisteasca cleat caned vazu user inchisg in
urma piciorului celui de lemn..
Dar, cum? Era nebung? Cum Ili putu veni
un gand atat de cumplit? Stana Isi facu truce
si esi In curte, ,din curte in ulita! Ud, ce bine
era aid! Cat mai multe usi inchise In urma ei!
,
Cat mai multe zavoare dupa omul acesta ingro-
zitor care era s'o ucidg cat mai departe de piciorul
eel de lemn. ,Cum? Iar? Stana isi mai facu un
rand de crud, si porni pe ulita la vale. Ah! da!
Numai aici putea respilra larg, din adanc, in
toata libertatea! .0

www.dacoromanica.ro
 99
\ ;
VIII.

Batrana Marina nu mintise: Fildru nu se

mai intoarse in sat. Dar ea se inselase cand cre-
, zu ca nuitarea lui fu hotarata numail in urma
jalbelor sale. Jalbe se facurd multe impotriva
lui, dar nu ele scapara satul de lepadatura aceea
care necinstise zeci de case in cei doi ani de raz-
boiu. Adevaratul motiv fusese cu totul altui:
Vr'o cinci barbati, intorsi intregi de pe front,
umblau sa-i puna capul. Transferarea si-o ce-
ruse el insusi ingrozit de oamenii aceia, cari in-
torsi din mijlocul macelului, it priveau ca ni*te
lupi.
Dar Stana, Inca Inainte de-a parasi Filaru
satul se fauna si cu altii, intre can era un va-
duv tomnatec *1 un baetandru caruia abea-i mi-
jisera mustatile.
Trecura insa sapitamani intregi dela ziva
aceea ingrozitoare in care Andrei era so ucida,
*i Stana nu mai parasi, noptile, case. Trecuse
Craciunul, se pusese un ger amarnic, se pornird . ,

ospetele si Stana nu se mai arata pe nicairi in-

tre terferite, cum facea mai Inainte. Nu se mai
auzeau strigaturile ei nerusinate dela nunti. To-
'
,7*
r T

www.dacoromanica.ro i

tr, i. 71 .1 . .,
100

varasele ei de petreceri se gandeau la ea cu dis-

pret, dar in ,dispretul aceta era mai mult con-
stiinta josniciei lor, .caci ele, iata, nu cutezara
sa-si schimbe viata, ca Stana. Si in curand 6
uitara! I

Dar tovara.sele ei se inselau. Stana simtea

ca nu avea nict un gand de pocainta. Nu para.-
sise casa, dinteunrnotiv ciudat, la care Linea cu
incap&tinare. Si la ce-i facuse Andrei sa recu-
noasca in fata soacrei( sale si in ,fata lui, intele-
gerea dintre ea si Andrei, ca el ii, lass toata li-
bertate de-a tral in ticalosia ei, o umililse ingro- I

zitor. Marturisirea aceasta in fata alor doi fi

paru ca." o dezbracal de camesal, si o pune goal&
in mijlocul ulitii, supt ochii trecatorilor. Era in-
tr'adevar ciudat isinitamantul.acesta la ea! Cad, .1
mai bine de-o jumatat' de an nu se mai rusina
de oamdni, intra la Fildru, mai pe urma la cei-
lalti, ziva in amiaza mare. Batrana ii stia de
mult cardrille, si ohiar Stana i s'a laudat de ne
numarate on cu ispravile sale, in vreme ce se
certau. Iar lui Andrei, atunci noaptea, i-a spu
in fata adevarul.
Pentru .ce se sim'tea asa de grozav de umi
lila pentruca, sub ameniintarea ,schiopului car
era s'o ucida, ea a recunoscut in fata soacrei Si
a barbatului ca. Andrei ii lass calea slobod4?
7

www.dacoromanica.ro
 101

Urandu-1 de moarte si scarbiita pana'n rd-

runchi, in Stana ardeau pati7nile cele vechi, si
ele n dedeau adeseori imbolduri nestapanite, sa ,

piece. Dar cand sa deschida portita avea mereu

aceeasi senzatie: ca -i' ,goala in mijlocul until si
ca oamenii se uita cu scarba la ea. $i nu cuteza
sa ,deschida.
Nu voia sa lash goala intre oameni!
Ea starui adeseori asupra acestei nebunii,
ercand s'o inteleaga, Insa nu putea. Cu cat era
ea azi, dupd marturisirea aceea, mai josnica, mai
pacatoasa deck Inainte? Cu nimic, _de bung
seams! Ba, iata, au trecut caiteva saptamani. si
ea se purta chiar ca o femee cinstita. $i totusi,
simtamantul acela se facea stapana pe ea on de
caleori voia sa deschida portita.
Acasa. Stana era mereu posomorata. Din
ziva aceea nu se mai culca in casa dinnainte.
Hotarirea ii veni dintrodata: data nu mai tre-
buia dupd ce a marturisit inaintea celor doi,
sa se fereasca nici de Andrei', nici de soacra-
sa pentru a parasi casa, ea ar .fi putut durmi
foarte bine in mijlocul curtii. $i Stana era con-
vinsa, ca data ar fi lost priimavara 'sau vary aici
s'ar fi culcat. Ce lucru ciudat! Uite si gandul a-
cesta asa de usor de Inteles, ca pe viitor poate

www.dacoromanica.ro
 102 ,

merge la pacatul ei fard sa se mai ascunda de

nimeni, o necilstea ,cumplit, ca si cand si el ar
despuia-o de haine si ar arunca-o goal& in mij-
- locul drumului.
Ce prostii! isi zicea ea. De bunaseama, ca-s
prostii ingrozitoare, dar cum imi intra ele in
suflet?"
Stana durmise ,deci in tinda, in locul batrt-
nit Ea isi luase hotararea asta, dar nu apuca sa
i-o spuna batranii. Aceasta ii facu ea ins'asi ace-
easi propunere. Stana sta inspaimantata: Cum?
Batrana stie la ce se gandete ea? Dar soacra-sa
nu se gandea acum de loc ca Stanei i-e tot atat
on uncle va dormi, ca de on uncle, poate pleca
on cand. Batrana se temea de Andrei: sa nu-i
mai Vind raul si intr'o noapte s'o gatue pe Sta-
na. Dar nurorii sale ii spuse numai atat:
Eu dorm mai usor. Vezi cat i de rau. De
cate nu are lipsa un om bolnav peste noapte?"
, Si asa, Stana durmia in locul batranii. Se sim-
tea umilita stiind ca nime nu o mai pazea, ca
de-aici incolo nimanui nu-i mai pasa de ce va
face ea, dar' totusi se simtea mai lini:,tita aici
In tinder. In casa cu Andrei n'ar m i fi putut
durmi: se temea de el, se temea cumplit de pi-
ciorul cel de lemn pe care, Doamme,feresite, 1-ar

www.dacoromanica.ro
 ../ , ,

103

putea vedea ,sarind prin. casa. Ea se gandea tot

mai staruitor la groz'avia asta decand, in ziva
aceea blestemata, I i facu mai intai inchipuirea
asta. -

Si, fara sa-si marturiseasca, poate chiar Mara

sa-si dea seama, spairna ce nu-i mai esise din
sufle.t din ziva aceea .cand zari fata de ucigas a
lui Andrei, o tintuia acasa tot asa de mult ca si
senzatia ca ese goala pe ultta.
.,-Wevarul era CA sufletul ei se tulbura atunci
pawl in adancuri: vazuse moartea cu ochii. $i
gandul mortii, deli fulgerator, Tascoli pang in
fundul sufletului pacatos.
_ Asa ca sufletul ei, de-atunci, era mereu in-
volburat si tulbure. Poate pentruca nu se sim-
tea bine, pentru ca nu se putea insenina si li-
nisti, statea acasa. .

Totusi aproape nu trecea zi sa nu thearga

pang, la portita. Erau clipe cand uita tot ce s'a
petrecut si atunci patimile ii rageau in trup ca
niste flare salbatice. $i de Late on cerca sa de-
schida portita, ii revenea senzatia ca iese goala
in drum. ,

Inca a treia zi dupd incercarea de omoir a

lui Andrei, Stanei ii veni gandul acesta, nespus
de limpede: Data va muri, nu mai sunt legata

www.dacoromanica.ro
 104 e

prin nimir. Nu-st putea da seama cum i se nas-

cuse gandul acesta, dar Stana vedea in el ceva
izbavitor. Si, inteadevar, astepta zi de zi sa moa-
ra Andrei. $i poate si asteptarea aceasta facea
sa sip poata Infrange patimild ce-o mistuiau.
Intr'o zi adapase de sear& vacile, viteii. Io-
nia, se dusese la saniat cu alti copii, batrana
priveghia langa Andrei caruia-i fusese foarte
rau zia intreaga. Stana cu furca de lemn sub-
suoara, se duse In surd sa Mica, mestecaturi din
pae si fan pentru vaci, la noapte. Dusese doua
furci .de pae din gireada, dar clad sa iea fan din
ferdela, o despartitoare a surii supt acelas- a-
coperis, ca si grajdul ea.dete un tipat de spai-
ma si scapa furca din mana.
Un flacaiandru sari din fan si acum o stran-
gea, gafaind, In brate. Era baetoiul cu mustata
abea rasarita, cu care se incurcase Stana Inca
\ inainte de-a pleca Filaru din sat.
Ce? Esti nebun? Lasa-ma! striga Stana,
si desprinzandu-se din bratele lui ii impinse cu
putere. Ar fi putut bate cinci ca el.
Cine dracu' te-a pus sa to strecori aici?
Hai? Mucosule! striga femeea tocminduli hai-
nele, naframa. Ea se intoarse, se pleca sa.si iea
furca. Dintr'o saritura baetoiul fu iarasi langa

www.dacoromanica.ro
n tirlrr- 1
 105

ea, o Imbratisa pe la spate si Incepu s'o sarute

pe ceafa.
Femeea statu nemi*cata cateva clipe, apoit
infuriate de-odata incepu s se scuture, sa-1 lo-
veasca cu pumnii in cap, peste umeri. Dar -tied-
losul se Linea inclestat ca un tigru in spatele fe-
meii. Atunci ea vanata de manie, se izbi pe spa-
te, peste el, ii desfacu manile InsAngerAndu-i-le
cu unghiile, se feri, sari drept In picioare $ii Ifi-
cepu sa-1 izbeasca cuMplit cu calcaiul potcovit
al ciimei. .
Mucosule! Nu ti-e ru*ine! SA piei din fata
mea, sa nu te mai vad. Cum ai cutezat sa te
strecori aici? Talharule! Cline crezi ca' sunt eu?
Ea respira des, Intretaiat, cu obrajii aprin- 1
si, cu naframa botita la ceafa.
Dar fladaiandrul nu se mica. Se uita zim-
bind in obrajii ei, si ochii lui negri ,ardeau.
Pleaca, iti spun, am de lucru! Ciine te-a
pus sa vii aici?
Ai mereu de lucru! Nu te mai vede nime.
Am vrut sa vAd ce mai faci? SA' vad data mai
tritest!, on ba. De ce nu mai e*i prin sat? Stii .

ca sunt *ase saptamani de tend nu ne-am in-

talnit? 1

Ei, si ceri intr'asta? Dar data ar fi sase

ani? Tu o sa-mi ceri mie socoteala?

www.dacoromanica.ro
71
 106

Flacaiasul tacu, se lungt in fan. Stana lua.

o furca, o duse in aura, it amesteca cu paele, si
veni ,dupes altul. Mirosul fanului ii umpluse su-
fletul. Atatea amintiri se, desteptard. Vanjosia
aceea ce o simti mai inainte in trup, cand se 1

r lupta cu flacaiasul, i se topi, si ea simti in locul

ei o molesala adanca.
Asculta Petre, du-te cand iti spun! Nu-i
frumps sa ma pandesti asa.
Tanarul simti numai detest glasul ei schim-
bat; sari din fan, ii lua furca.
Iti fac eu mestecaturile!
, Si intr'o clipa ridica o pales grea de fan, a-
lerga cu ea in surd, mesteca fanul cu paele aurii;
mai aduse o furca si urma la fel, grabit, infier-
- bantat. ,
Ei, ce zici? Sunt bune? ' ).

E bine, sunt destule. Acura poti pleca

,, -
Petre. '.
Dar flachiandrul o prinse de manes. Neru-
sinat, o manta din ochi. Stana se tulbura tot
'. mai tare.
Petre, iti spun, nu face prostii! Ar putea
sa dea cineva peste not aici. Du-te!
. Dar Petru o imbratise si se prabusi cu ea
in mestecaturi. In clipa aceea un ciacanit ciudat,

www.dacoromanica.ro
2,,
 107

sec se auzi de cateva ori. Stana ingrozita, sari

drept in picioare.
___. Ai auzit?

___. Da!
Cum?, Ai auzit si tu? ,

Vezi bine c'am auzit! 0 vaca a lovit cu

cornul in iesle.
Stana privi cu groaza in jur, si+ Vara sa se
mai uite la flacaias, lua furca si esi din sura.
Dar PetruI o ajunse la portita cand sa iasa
in curte. --
= Stai! De ce ti -e kfrica? intreba el prinzan-
du-i bratul. .-
.

Ea isi zmacni bratul din manile lui.

Du-te, ti-am spus! N'am sa-ti dau tie so-
coteala de nimic.
Asculta, lento! Se vede drept ce se
vorbeste prin sat.

'
.

Femeea se infiora.
Ce se vorbeste?
Ca ti-e frica de barbat, de schiopul tau! .

De-aceea nu mai esi prin sat. E adevarat ca to -a_

batut? Ca te-a irzbit cu piciorul.lui eel de lemn?- .

Vorba asta esise intr'adevar prin sat.,

7 5.

www.dacoromanica.ro
 108

Wind a nu se trezi flacaiasul, Stana-i arsese

.doua palme. '

Miselule! Sa nu to mai vad in ochii mei!

an Si ea disparu in curte izbindu-i portita in nas.
Dar indata ce se Incredinta ca Inteadevar sgo-
motul acesta it Meuse vacile, izbindu-si coarnele
de iesle, caci iata, chiar acum, in grajd uncle se
duse, fu martora, indata ce se incredinta ca An-
drei, cu piciorul lui, nu se miscase din pat, sim-
ti o nesfarsita parere de ran ca l'a lasat pe Pet-
ru sa piece, /si, in aceeasi vreme o ura de moarte
impotriva celui ce statea in casa dinainte, si
care o inspaimanta dela placerile ce-i ardeau
-
din nou in trup.
Se intoarse in surd, se uita cu grije in fer-
dela; se insera putea sa nu-1 vada, dar flacaia7
sul nu mai era nicairi. '

Ea se tranti in fan i izbucni in plans. Cum

s'a putut schimba viata ei asa din ziva acea
blestemata? De cine se temea? Pentru ce nu se
mai putea bucura de viata libera ca mai inainte,
card sal-1 pese de nime?
Dar acum, ii pasa de cineva? Ah! da! Era
respingator, era prea josnic! Cum? Pentru -ce
szl fie mai respingator ca inainte? Nu-i tot tru-
, pul ei acela care ar fi pacatuitt? Stana se privi

".

www.dacoromanica.ro
I r?
 1
7
10%
(
cu groaza,, dar cum intunerecul cazu tsi nu se
' mai putea vedea Incepu s se piae! Ah! nu!
Ne era ,goals!
I Dar ce-i tot trece ei nebunia asta prin cap? .
NS.

Ce inseamna asta? De ce i-se parea ca a ajuns

la marginea nerusinaril"?
Prostii"! striga", ea tare. Prostii"! adause
sarind repede in picioare, nu-s deck prostii!
Sa-1 astupe odata pamantul, sa nu mai ramana
nici urma din el, si vom vedea!"
Porni din nou spre casa. Esi in curte, se
duse la lemne, tale un bratisor si luandu-le pleat
catre casa.
Inainte de trepte se opri. Un gand, care nu-i
veni pang. acum, o tintui locului: Bine, dar
cand ma voi scapa de el, cand va muri ?" Facu
. repede socoteala in cap: erau noua luni de cand

s'a Intors Andrei. E adevarat ca a slabit ingro-

' zitor, ca e numai sohelet, tot asa, de uscat ca si
piciorul lui cel de lemn, dar totusi ar putea sal
rt traiasca Inca mult. Ofticosii-astia 11, lungesc asa
de neasteptat zilele. Si ea, ce va face?
Isi salts bratul de lemne, strangandu-le cu
un singur brat, ,deschise usa cu hotararea luata:
Inca, In noaptea asta Il va vedea pe Petru.

www.dacoromanica.ro
1
 110

Veseld, sprintena, cum nu fusese de mull,

pregati cina. Aflase dela o vecina la tine e seza"-
toare in sara asta. Avea mutt de tors, dulcele
Craciunului era aprodpe de jumatate ,si; ea Inca
abea s'a apucat de ,fuior. Ii spuse si soacrei sale
ce are de gand, si batrana incuviinta. Ea era cu
totul patrunsa de suferinta lui Andrei; nici nu
intalege bine ce-i spuse Stana. $i apoi din ziva
, aceea nenorocita Marina isi tinu din suflet cu-
vantul dat lui Andrei: de pe partea ei Stana pu-
tea sa se .dea peste cap. Odata cu fagaduiala, ba-
, trana simti ca Andrei avea dreptate: pentru ce
sa se mai certe cu Stana? Pentru cite? Pentru
Andrei? Dar Andrei al ei se ducea vazand cu
ochii.
Fara sa-I Intrebe nimic, a doua zi dupa ce
ckzuse, Marina aduse pe doi oament intorsi de
cateva zile de pe front Intr'un scurt concediu.
Le spusese Dumneavoastra ati mai vazut. Tre-
bue sa va pricepeti. I s-a slobozit putin picibrul
din cadere, si ar trebui strans la loc.
Oamenii venira. Dar Andrei and intelese
despre ce este vorba, elating trist din cap si-zise:
Nu mai q de lipsa, tovarasi! $i rasa nu voi

'1

www.dacoromanica.ro
I
 os,

111

J mai umbla cu el. Tar in pat e tot atat, on este

strans on nu.
De Mulct simtise batrana ca Andrei al ei se
duce. Dar acum intelese si din vorbele lui An- ts,
drei, si din t&cerea celor doi, ca si zilele ii sunt
numarate. ,

Deci Marina numai pentru el mai traia. Cu

grija multa ce-i purta, cu dragostea cu care-1 in-
valea, mama reusi sal mai indulceasca inima lui
Andrei. Se facuse mail bun, mai senin, deli sla
bea zi de zi, si .dela o vreme incepu sa se roage
fierbinte. TOi ceru ,cartea de rugaciuni, un Acaf-
tist pe care it ducea la biseriCa inainte de 1'52-
boiu, in care canta unele cantari In strand, la
Indemnul diacului, si incepu, s citeasca in el cu
lacomie. /
Mama -sa Yi aduse sapte popi cari ii ,slujira
sf. Maslu, si Andrei In decursul slujbii, lacrima
mai de multe ori, de bucurie, de usurare, de-o
calda induiosare fats de sine insusil Nu se mai
ura pe sine insusi, nu se mai dispretuia, ci In-
cepu sa-i fie mild de el, o rata adanca, partrun-
zatoare. Ce bine era ca-nu se mai ura ca inainte,
ca nu-i mai era greu de sine insusi! Tata, se fac
ugaciuni' pentru el si-i zie: frate! List celui ne-
mernic, care nu-i dealt un vierme, un neom, un

Ds,

www.dacoromanica.ro
112 .

nenorocit care a lasat sATi tae piciorul, pentru a

veni in sat sd-i ingrozeasca pe toti at lui, sta.-
pand insa de moarte acolo in spital. Tata ung cu
sfantul mir fruntea lui care s'a izbit de pamant
cand voi sd-si ucida nevasta, manile, manile
acele insangerate in atatea maceluri, si. picioa-
rele le ung, pitioarele care fura astupate in rds-
colirea aceea de pdmant!
In vreme ce preotii faceau slujba s1-1 un-
geau cu mir Andrei fu cuprins de o miles tot mai
mare fata de sine insusi. Ii era mila mai ales de
piciorul lui stang, de bucata ce mai rdandsese
vie, pe care preotii o ungeau in forma crucii, si
de cealalta parte-pe care i-o tdiaserd doctorii.
Cat era de zdrobit, cat era de invirnetit si cum
se umflase! Same piciorul lui, unde va putrezi
el acum?
De cand amuse la pat se spovedi mai de
multe ori, i preotul totdeauna ii cetea si alte ru-
gaciuni. Andrei le asculta Induiosat, simtea
sufletul tot mai usurat. I

Apoi veneau zile, veneau rastimpuri, cand

se rasvidtea din nou *i-*i blestema viata. Pen-
tru ce mai traia? Ura fats de sine insusi, ura
impotriva vietii, se trezea din nou si atunci a-
vea cuvinte pline de rautate. Dar, dupd ce se

'I

www.dacoromanica.ro
 113 ,

chinuid in desert, dupa ce n'o putea cu mimic

Indeparta .pe mama-sa de langa patul sau, iz-
bucnea In lacrami, Isi cerea iertare.
Izbucnirile aceste erau tot mai rani. Tot mai
_mutt se ruga, citea din cartea lui, $i simtea mila
aceea binefacatoare fats de .sine insu*i.
Intr'un rand preotul dupes ce fl spovedi, du--
'pa ce ii ceti cateva rugaciuni de boding., iii zise
- aproape cu asprime: ;

Pentru ce te dujmanesti asa? Baga de

. seams, e pacat greu inaintea Atotputernicului.
E adevarat ca nu insemnam nimilc In fata Lui,
dal- tot asa de adevarat este ca fiul sau a pati-
mit si a murit pentru noi. $i pentru dumneata a
murit. Dupes ce nu te-a despretuit, cum sa te
despretue*ti Insuti? Te simtesti singur *i nepu-
tincios! Adevarat ca cea mai singura fiinta in
lume este omul, si ca dintre toate fiintele numat
omul isi poate da seama de nimicnicia lui! Dar
ridica -It gandul la cel ce te-a zidit, o spun eu sa
ti-1 ridici, pipae-1 ca-i langa tine, *i Indata nu
te vei mai sinati_ nici singur, nici nemernicr Da,
omul e mereu singur $i neputincios cats vreme
nu *tie vorbi cu Facatorul lui,"
Andrei asculta cu incordare. In timpul din
a

www.dacoromanica.ro
114

lima, de Cand incepu s5.-i lie mild Data de sine

insusi, banuise carte ceva din ceea ce-i spunea
scum preotul.
Si multe sile se gandi mereu la cuvintele
acestea. Se ruga fierbinte si se gandea cum poate
cineva s'd stea de vorba cu nica,torul sau". Ma-
ma-sa era mereu cu el, cercand s-i afle din ochi
toate dorintele.
Batrana Ii vorbea adeseoril de copil, de Io-
Ilia. Cum cerca sa arete prin toate faptele sale
ca ceilalti pot fi linistiti, a el e de-acurm barbat
la casa. Intr'o zi voi s mearga singur cu carul
incArcat de saci, la moard. Lui Andrei Ii fusese
rau tare in ziva aceea, dar cand afld, un zambet
luminos ii starui pe fata, si bunica trebui: sa i-1
aducd pe Ionica in casa. Baiatul intra incruntat,
hotarat, nu-i plaCu de ,fel ca, umbland cu el asa,
it luau Inca drept (copil. Dar supararea ii trecu
repede cand Id vazu pe tatal sau asa de slab, asa
de perit. De mult nu fusese ziva langd el. Ionia
era mereu cu vacide, pleca dimineata,'se intorcea
sara. Auzea al tusea din casa din nainte, dar nu
credea sd fie asa de pierit tatal sau.
Abea isi puse Andrei mana pe umdrul lui
fonica, $i baiatul incepu sa planga.
De-atunci, seara, se ,strecura langa patul

www.dacoromanica.ro
rt
 115

bolnavului si nu se mai mica de-aici papa la

cina. ' .

Andrei simtind dragostea si alipirea lui, se

umplea de tot mai multa mils si indulosare fati
de sine insusi. Se simtea tot mai putin singur si
parasit in lume, si-i parea ca din zi in zi, poate
sta tot mai usor de vorba cu Facatorul sau",
cum spusese preotul.
Mama-sa, de cand incepu sa creada ca sfar-
).

situl i se apropie lui Andrei, se tot hotara sa a-

duca vorba despre Stana. Din ziva aceea bles-
temata in care vazu .chipul de ucigas al fecioru- _
lui sau, ei nu mai vqrbird despre nevasta. Acum
batrana credea ca ar fi bine sa-i poata vorbi de-
spre ea. Cine *tie, poate Andrei va ierta-o! Dar
nu putea sa mearga mai departe de hotarire. Se
temea cumplit sa nu se infurile Andrei din nou.
Iar el n'a pomenit o singura data de Stana, ca
si cand ar fi uitat-o cu desavarsire.
Andrei mai trai pang' la gfarsitul saptama-
.. nei a treia din postul Pastilor. In clipa din ur-
ma dari sa o vada pe nevasta-sa. Stana nu era
acasa. Trinaisera, o vecina dupa ea prin sat, dar
pang ce sosi, Andrei ISi pierdu graiul, incepea
sA-0 piarda chiar constiinta. Totusi o recunoscu.
' 8*

www.dacoromanica.ro
 116

Ii facu semn sa se apropie. Ii, lua mana, bolbo-

rosi ceva, cu privitrile ingrozitor de fixe. Apoi se
cutremura, scheletul lui se Intinse, trosnind din
incheieturi, piciorul cel de lemn se i2bi indesat
de marginea patului.
A iertat-o," isi zise batrana. Doamne
Dumnezeule, rata -1 ca s'a ,sfarsit". Se apropie de
pat, se pleca la urechea Stanei, care ramase cu
ochii ingroziti la Andrei. Te-a iertat!" ii sopti
ea la ureche. Stana tresarii, ii arunca o privire
de ura, si, cu ochii marili, cu privirea neclintita,
'- se uita cercetator prin. casa. Apoi, cu pasi inceti,
esi in timid si din tinda in curte. -
Trebuiau sa-1 spele pe mort, sag imbr ace,
s-1 puns pe lavita. Mama-sa, batrana Marina,
innecata de ,sughituri de plans, ,faicea pregatirile.
De odata ii veni gandul acesta napraznic: Dar
bine, ce facem cu piciorul de lemn? Il ingropqm
cu el?" Paru cast trece toata durerea, toata sufe-
rinta trebuind sa raspunda la intrebarea acea-
sta, atat ii pares de insemnata. Ea ramase tin-
tuita langa focul deasupra caruia atarnase cal-
darea cu apa, si se gandi intins ca un al in fata
unui urcus lute, pe care trebue sa-1 treats, fi
gandu-si caruta incarcata cu pietri. Piciorul nu
se- tine de trupul lui, nu-1 putem ingropa cu el".
t

www.dacoromanica.ro
 Vs. ,

117

Hatararea aceasta fu atat de limpede, atat cle

cu neputinta de inlaturat, !neat Marina chemA
numai decat o femee, o vecina, si o trimise .n
sat.
Nu peste mutt vecina se intoarse cu trei
barbati, trei soldati veniti in concediu de curand.
Dumneavoastra", zise batrana multumin-
du-le ca au venit, ati mai vazut de-astea. Dum-
neavoastra va yeti pricepe cum trebue deslegat
piciorul. Cu el nu-i putem inmormanta. Nu
trupul lui".
Toata, lumea, *i erau multi acum in casa,
barbati, femei, ii dadura dreptate batranei. Lem-
nul acela nu se Linea de trup, cum sail fi ingro-
pat cu el? Cum s-il faca slujba preoteaca?
Cei trei barbati se .apropiara de pat, si pri-
Nird cu grije, cude-amanuntul cum era prins
piciorul cel de lemn. Nu *tau nici ei cum sa-I
desfaca, 'dar se rusinau ca, venind din mijlocul
nenorocirilor, nu stiau nici atata lucru. I --

Cel mai istet dintre ei anti taina, $1-$i lua o

infatisare d.e-o nemasurata greutate. Se apuca
de lucru cand Stana, panda si istovita, dar cu
ochii arzatori, int% in casa.
. Ea intelese, dintr'o aruncatura de ochi, ce se

A s.

www.dacoromanica.ro
ti

1/4
 118

pregatea, si 'dint o saritura fu Ianga cei trei

soldati.
Opriti-vat Ce vretd, sa faceti?
*Zapaciti cei trei barbati se uttara la ea cu
nedumeritre.
SaA deslegam picalorul, zise until din ei
Niciodata! tipa femeea esitd din minO.
A Cum? Sag ,deslegati? Pentru ce?
D'apoi doar' n'o sa-1 ingroape cu caiotul
acesta de lemn, se auzi un glas din multime. Un
barbat vort&e, un om batran. Toti I i intoarse-
ra privirea spre el. In casa era o liniste grew.
mocnrita.
Nu-i trupul lui, e o bucata de lemn nu, se
cade sa-1 pui In sicriu", se auzi glasul uneil ba-
trane care statea inganbovita Tanga use si-Si ma-
sura la cruci care nu se mai sfarseau.
-- Da, altu-i trupul oamenilor, altul al pa-
serillor, altul al dobitoacelor! Dar Inca o bucata
de lemn uscat?" zise un mosnegut care canta in
strana, langa diac, Dumineca si in serbatori.
Deslegati! zise batrana poruncitor, abea
venindu-si in fire, asa fusese de inspailmantatd
de tipatul Stanei. 0 clipa crezu ca Andrei se va
trezi si se va arunca asupra femecti. Inca nu-sT
putea da seama ce voia Stana; dar din intreaga

4'

www.dacoromanica.ro
 119
.

ei infatisare batriina vazu o ura nelanpa'cata.

_ Impotriva mortului. Batranei iir veni, fulgerator,
gandul: data Andrei s'i-ar deschide in clipa acea-
sta ochii si ar vedea-o! Nesmintit ca nu ar fi
iertat-o: ar fi sugrumat-o intr'o clipa. De aceea.
se Inspaimanta atat 'de cumplit Marina la tipa-
tul nevesteit. Dar, ineetul cu incetul, ascultand
pe cei ce spuneau ca piciorul lui cel de lemn nu
trebuia ingropat cu mortul, batman se lucre-
dinta ca Andrei n'o mai putea auzi pe Stana;
se imbarbaAa $i porunci celor treil barbati se de-
siege piciorul lui Andrei.
Dar Stana, atruncandu-se intre ei, tipa din
nou, plina de ura i ingrozita:
Nu! Nici data! Nu va ,atingeti de el!
Pangaritorilor!
Dar intelege, Stano, ca nu mai are nevoe
de el: N'o s se mai plimbe in lumea .cealalta,!
zise unul dintre cei trei soldati, c'un zambet a-
mar, aproape r'au.
Seama.nase intru stricaciune, sculase-va
intru nestricaciune. Seamana-se trup muritor,
sculase-va trup sufletesc..De ce sa mai alba el
nevoe de pociumbul lui? Domnul 11 va scula In-
tru nestricaciune", zitse batalnutul care canta in
strand langa diacul. '

www.dacoromanica.ro
120

Da, si apoi piciorul lui cel tariat a fost de

bunk seams ingropat. El isi are in parmantul in
care merge .scum piciorul lui, zise o ifemee uscata,
trecuta de varsta jumatate si care era vestita
pentru multele milostenid ce le facea din putinul
ei cu cei sarmani.
Atat ar mai trebui, sa se scoale la inviere
cu trei picioare!", se amesteca in vorba, rauta-
cios ca de obiceiu, si putin pasandu-i de moarte
*i de cei mortis clopotarul satu'lui, care se afla si
el aici, asteptand un pahar de rachiu, inainte
de-a se urea in clopotnita.
Femeile it privira c.u'n fel de mirare rece,
Inspaimantate, barbatii se facura ca nu-I aud.
Deslegati"! zise din nou poruncitor bii-
trana, apropiindu-se de cei trei barbati.
Dumneata n'ai drept sa to amesteci. E
barbatul meu. Dorinta mea trebue sa se impli-
neasca! striga in'adu*indU-se, iStana.
--
Al tau? Batrana ii puse intrebarea cu o
voce sueratoare, inghetata, ca o suflare de cri-
vat. Si o privi pe Stana drept in ochi. Aceasta
nu-i putu birui pritvirile, Isi plea in piept ca-
pul *i ramase nemiscata. Al tau?" intreba din
nou batrana, dar in loc sa spund, sa tipe In gura
mare ceea ce i se Imbulzea din suflet, ea schim-

www.dacoromanica.ro
,
 r

. 121

ha de-odata glasul, potolindu-1 si zise: Tu 1-ai i.

nascut? Tu 1-ai crescut? E sange din sangele
tau? Al meu este! Deslegati ciotul acela bleste-
. mat!
Stana nu mai zise nimic, cii. privea amarita
1a manile care deslegau. Piciorul de lemn se cla."-
tina din ce in ce mai tare, cand de-odata Stana
-dadu un OW, ochdi i se nalbira, si ea se rasa pe
spate. Doi barbati o prinsera, o sprijinira ,si o
duseed in tinda. Piciorul cel de lemn era desta-
cut. Cei trei soldati fl luara, it cantarira, fl pri-
_
vita de aproape. '
Iata pentru ce a trebuit sa se chinue el,
s se lase macelarit!", zise unul din cei trei bar-
bati. El se depkta dela pat, cu piciorul in mana,
irnblindu-1 acelora cari voiau sa-1 vada mai de
-aproape. Femeile se fereau de el ca de-o ame- -4.

nintare, dintre barbati abea doi trei iii aratara

dorinta sa-1 vada mai de aproape.
Mama, plangand cu hohote, li-1 smulse din
mana, i, 1.1 aseza dupa masa pe-o lavita.
Cared veni, peste vre-o cloud ceasuri, preo-
tul cu cadelnita si molitvelnicul Invaluit in pa-
trafir, casa dinainte era plina de fum greu, de
tigari si de lulea. Ca4dIva vecini, care se incur-
casera aici In povesti, incepusera de pe acum

www.dacoromanica.ro
122 z

priveghiul. Fumau, beau rachiu, si tot povestind

umplura casa cu fum tare, pisator.
Preotul facu slujba scurta, obicinuita. Ma-
rina ii vorbi de picior.
Da, ati! facut bine! Se intelege ca nu tre-
bue ingropat cu el. Nu-i trupul lui! Iota un biet
razim pentru un trup nenorocit. Ori doara pe
cei cari umbla in carji fi ingroapa, cu betele lor?
Ce lucru mare s'a fi om InVatat! Iata, cu vor
bele aceste din urma preotul o linisti ,dintr'odata
si cu desavarsire! Duipa ce-i vazu piolorul de
lemn deslegat, Marina se infiora, si incepu sa
aiba indoeli. Nu se invecinase lemnul acela atat
de mult cu ptaiorul cel retezat? Nu s'a sprijinit
de el Math. vreme?' Nu fatea oarecum parte din,
trupul lui Andrei?
Apoi mai ii vorbira si niste femei, In acela*
intales, nelin!Wind-o si mai tare.
Dar iata ca preotul a linisti-o deplin cu o vor-
ha. Ea se pleca si-i saruta fierbinte mana. Da!
Adevarat. Cine ingroapa carjile alaturea cu cel
ce le-au purtat?

www.dacoromanica.ro
-
 123-

IX.

Trecurd patru saiptai'mani dela inmormanta-

rea lui Andrei. Stana nu-1 petrecu la groapa: irk
ziva inmormantarii zacea Inca pe lavita uncle a
asezasera cei trei barbatil cart n'o lasara sa cads
cared desprinsera piciorul lui /Andrei cei trei
soldati. Zacea aprinsa de friguri si aiura. Dar'
la o saptamana era in picioare. Panda, cu ochii
Incercuiti, dar cu o vointa nestramutata in pri-
, vii.
,Se desprimavara. Zapada se topea. Paraile
cantau necurmat, rasunator si dulce. Ionia se.
scula cu noaptea in cap, pand mai era putin In-
.ghet, sa dues cu carul gunoiul ce mai era In
curte. Putin mai ramasese din gramada cea ma-
re! Si cat ar fi fast de bine sa mai fi tinut nu
mai cateva zile ,drumulde sanie!
Seara si dimineata, paste noapte, tina mai
amortea, dar peste zi ciorofleaca, glodul, crestea
necurmat, par'c'ar fi tzvorIt din adancuri. ' -
Stana Isi Inca lta, cizmele cele noua, dupace
se incredinta ca Ionica doarme. Soacra-sa era In
casa dinainte. Nu-i mai pasa, de ea! Nu-i mai
pasa, iata, ici de piciorul cel de lemn, pe care 4

' batrana Ii fnvalui lute carps $i II puce dupe:

perini, in patul cel mare din odaia dinainte. Ce-
I e

www.dacoromanica.ro
,e ,
 ". . I

124

prostie sa se teams asa de-o bucata de lemon!

lata acum se Inca cu' cizmele cele noua, fsi
pune nalrama de dumtieca, pieptarul cel Inflo-
rit, si nu-i pasts de nimeni. E intunerec si ar pu- .

tea sa-i fie fried, dar nu! Nu-i va mai fi teams

de o bucata de lmen uscat!
Ce prostie, atunci, pe ,capul ei! Sa se facts
de minune la lume cu tipetele ei! Sag. ingroape .

cu el! Dar pentru ce? De ce se temea atunci?

data cu moartea lui Andrei, ea era slobo-
dal! I se parea ca nu mai are nici o tarie con-
tractul acela blestemat pe care mortul o sili sa-I
recunoasca in fata soacrei sale. Umilinta ce o
Inghenunche atunci nu mai putea avea azi nici
o putere. Nu mai este acela care avea dreptul
-s'o supravegheze! Nu mai era! .

1 Totusi au trecut patru saptamani decand

era sloboda si pants azi n'a esit pe ulna, n'a esit
intre oameni. Pentruca n'am voit," I i zise Sta-
na cat ce-i vent gandul acesta In minte. Dac'as
fi voit nu m'ar fi putut, nime opri".
Da, nu voise! IL trecuse de nenumarate on
prin gand, dar nu voise! In rastimpuri o ardeau
dorintele, si totusi nu le-a ascultat. Nu, pentru-
ca nu voise! Iata, In seara asta, data voia, data
,era hotarita, pentru ce n'o mai impiodeca nimic?

www.dacoromanica.ro
 125.

Se Imbraca tot asa de linistita ca si mai Inain-

te,.... Inainte de marturisirea ce-o facu in ifata
barbatului sip a soacrei sale. ,-'
Da, si va esi cu aceeasi nepasare pe portita
ca si altadata.
Ea deschise totusi cu grije, cu sfiala, usa de
la tinda, si scartaitul ascutit o infiora adanc.
Am s'o ung mane! E si mult de cand n'am
uns'o" isi zise femea respirand adanc si rama
nand tintuita locului cateva clipe.
' Afard, deli aim amortise, adia un vant de-
primavara, mirosind a ploaie, a pamant umed,
a verdeata, si sus pe bolta stelele clipeau bland,
visatoare. Stana mirosi aerul cu lacomie, dida--
tandu-si narile, si porni cu barbatie spire portita.
Amortise film bine, nu se mai Intina pe cizmele
noua. $i ea se opri de-odata privindu-si Indelun-
gat, cercetator, cizmele noua. Mai tarztu, gan-
dindu-se la seara asta, Isi amilntea ca o nemul-
tumise grozav cizmele ei atunci. Cat suet de
maxi, joaca piciorul In ele! Cum dracu mi-am
putut lua neste cizme asa de mart?" 0 coplesi
un simtamant greu. $i nu-si mai putea smulge-
din cap Intreharea: Cum dracu mi-am putut
cumpara cizme asa de mart ?" .

Nu-si putu da seama cat& vreme va fi stoat:

www.dacoromanica.ro
41.
 126

inaintea portitii cu gandul acesta in cap. Un

car trecu scartaind pe ulna. Stana se destepta,
deschise portita si esi. Dar abea facu cati-va
pasi si se opri din nou. Parea ca a impedecat-o
cineva. Stana se uita in jur si vdzu inspaiman-
tata ca se oprise drept inaintea casei lui Nas-
t
tase, ca si in randul trecut... $i, de-odata se facu
lumina in gandurile ei involburate, si vitzu lim-
pede ce se petrecu cu ea in seara and se hotari
sa lash pe ulna, sa mearga in sezatoare, dupace
nu-1 mai regdsi pe Petru in surd, si dupdce isi
' spuse ca nu mai putea astepta moartea lui An
drei

, . Abea ajunse, atunci, inaintea ,casei lui Nas-

tase, al patrulea vecin, and ii luneca furca de
subsoara si se izbi cu,coada de pamantul inghe-
tat. Ea ramose incremenita. Trecurd cloud femei
pe langd ea, erau asemenea cu furca subsoara,
II dadurd burial seara. Ea le zimbi dar nu le rd-
spunse nimic. Astepta pang cand acele nu se
mai vazura, apoi se intoarse si incepu sa alerge
spre casa. De trei on se izbi portita in urma ei
pang ,sal se inchida...
De ce zimbise ea? Atunci nu stiu sari r-
spunda, dar acum, cum vedea limpede ce se

te

www.dacoromanica.ro
IL;
 . 127

petrecu atunci, intelese cu usurinta. Zimbise

fiiinda se gandea: bni dati 'bung seara, sur. ori-
lor, ganditi ca-s Stana, dar nu e ea! Asta la care
va uttali voi acum e despuiata de haine. N'o ye-
deti ca-i
. Stana isi inglta ,capul. Prostid! Toate aces-
tea nu-s deck prostii. Acura, halide". $i ea por-
ni, cu pasul hotarit, tot mai gradt, pe ulita la
vale. Dar era un lucru ciudat: cu cat iii grabea
pasul, cu atat parea ca-i umbla mai repede gan-
durile din cap, ca se alunga, nelgsand unul pe
altul sa se limpezeasca ,deplin.
Gandurile acestea, ca neste insecte mici, ca
niste furnici, it roiau prin cap tot mai ametitor,
si dela o vreme Stanei ii paru ca se In' (bath. Din
cand in cand isi zicea tare, sa se poata auzi:
Nu, nu-i adevarat: N'am wilt pang acum hind-
ca n'am voit! Dacia* fl volt! Un zambet ii incor-
da 'fata cand spunea vorbele acestea.
Dar gandurile nu se speriau de vorbele ei
spuse tare; o napadeau din nou. Te'nseli", ii
spunea unul; pentru ce nu vreaii sa vezi adeva-
rul? Piciorul cel de lemn te-a Impiedecat. El to
pgzeste" $i altul taria subtire ca un greer, a-
fund in capul ei: O bucata de lemn! Cum sa
pgzeasca pe cineva o uscatura? Prostii!"

www.dacoromanica.ro
'A
128

,,Da", raspundea numai decat altul cu aspri-

me, Andrei i-a ,dat-o in seamy pe Stana. El pu-
trezeste In pamant dar piciorul e de fata. Ii ve-
de fiecare pas! Ii aude fiecare gaud!" Prostii,
prostii cu coarne, unde s'a mai pomenit ca un
lemn uscat sa vada, sa auda?"
Cu roiul acesta de ganduri in cap, care nu7
mai in rastimpuri departate erau fasa de lim-
pezi, care de obiceiu se amestecau intr'un zum-
zet ca de albine, Stana mergea tot mai repede..
Cand le auzea deslusit, ea isi ridiica, c'o. zmanci-
tura, capul ce-i tot ,cadea pe piept, si se uita in
sus, de-asupra fruntii: credea ca acolo vorbese
glasurile acelea. Dar nu vedea nimic, si inainta
tot mail repede, De-ar ajunge odata la Anica
Lungului.
Cate odate se gandea limpede: Pot sa fac
ce-mi place. Numai am sa raspund nimanui".
Piciorul acela o bucata de lemn, un gunoiu! .
Ce-mi pass de el! Scuip pe el data vreau. Nu
mt-a pasat nici de stapanul sau pan& a trait..
Nu! i-am ras in nas! $i pe urma... Da, pe urma,
marturisirea aceea in fata batranii ea am in-
voiala cu Andrei sa traesc cum imi va placea...
Da, de-aici se trage toata nenorocirea. Dar ,ce-
nenorocire? Sunt o proasta, aunt o femeie mar-

www.dacoromanica.ro
 r

129 .

genita si ticaloasa! Ce nenorocire? Nu vad nici

una.... Curajul! Nu mai am ,curadul deatunci?
Dar de tine ma tern? El e in pamant, piciorul
lui e b bucarta neinsufletita de lemn. Curajul!
Ei da, am curajul. Dar n'am voit pang scum!
Iata acum vreau, sunt sloboda! Ce prostie. Da, ,..3

atunci, prin marturisirea, aceea inaintea batra-

. nii m'a desbracat ticalosul, in pielea goals... De .

el s ma rUsinez?... De ea? Nu, de mine insami!

M'a facut sa-iini lie rusine de mine insami... Iata,
totul!"
. Stana acum nu mai mergea: alerga. Pe-o
clips o fulgera gandul: mi-e frica de mine, de
rusinea mea, iata pentru ce n'am mai exit intre
. oameni din ziva aceea ticaloasa".
De-odata se opri: Frica? Rusine? De ce?"
$i ea izbucni intr'un puternic hohot de rasa
Ridica chit si vazu ca era Inaintea casei lui
Anica Lungului. Fetestile erau luminate, abu-
s
rite. -
1
Fu primita c'un alaiu asurzitor. Sase tova-
rase si trei barbati, Intre ei flacaiandrul acela
caruia abea-i mijeau mustatile, Petru. Pe masa
era bautura. Dintre femei, unele erau ametite.
9

www.dacoromanica.ro
-' :c
 1

130

Stana trimisese azi d'n bung vreme partea ei de

parale pentru bautura. 0 asteptasera. Petru e-
sia mereu la portita. ,/
Cand o vazura mai de aproape la lumina
tovarasele se detera inapoi cu spaima.
Ce-i cu tine? Te-a! speriat de ceva?
Da, a sarit un cane la mine! Dar nu-i ni-
mic,.... prostii. Dati-mi s beau! ,
Si Inainte de-ai intinde cineva paharul, ea
se napusti asupra unei sticle si iducandu-o la
gura, Inghiti prelung, cu. sete.
Noaptea intreaga, pang ,dimineata in zori,
fu de-o veselie cum n'o mai vazusera tovarasele
de petreceri. De cloud on trebui sa mearga Petru
la crasma sa aduca bautura. Baetoiul o prinse
odata In tinda intunecoasa, o imbratisa, vru s'o
sarute, dar Stana it ,izbi de perete in hohote de
ras.
AsteaPta sa-ti creased mustata, ticalosule"!
striga ea intrand in casa. Tandrul, toata, noap- I El

tea, nu mai cutezd sa se apropie de ea. 0 urma- ys

rea cu privirea, era palid si Inspaimantat. Sim-

tea deslui,sit ca i tot mai fried de ea. Stana fu
cuprinsa in trei randuri de-o betie sorb,' cu moar-
tea. Puteai sa tai lemne pe ea, cum o culcasera

www.dacoromanica.ro
 131

In pacel. Dar nu-i tinea betia decat putin. Se

trezea 'impede la cap, cand nime nu se astepta,
Si lua din nou paharul.
Vorbea alandala, nimeni n'o pricepea, de
altfel nime nu-si dedea silica s'o priceapa. Se
mirau numai ca se poate imbata atat de cump-
lit. Dela o vreme stdruia tot mai mult asupra
unei hotariri pe care spunea ca si-a luat-o.
,
Am sa-1 ingrop! Da! II voiu ingropa! zi-
cea ea mereu.
Pe tine s ingropi? o intreba cand o to-
varase, cand alta.
Ea le privea mirata, ca si cand n'ar intelege
nimic, si nu le raspundea.
Pe rand se ametisera cu totii, incepu spre
zori de,straul! Stana se trezi din ultima ei betie.
Sari din pat, ramase o clip& inere,menita In
mijlocul casei, apoi izbi cu piciorul intr'un
trup, amortit jos pe podele.
Porcilor!" tipa ea cu scarba, si fugi in
strada.
Se zarea putin de ziva, dar cazuse o negura
deasa, grea, prin care nu se putea vedea la doi
pasi. Pe alocuri negura era mai alba, mai, lumi-
noasa, se vedea cum ,fierbe in ea pulberea a-

www.dacoromanica.ro
 .

132 - , . i.
.

ceea, marunta. Stara era atrasa de petele aceste

mai luminoase, nebagand de seama ca facand
asa tsi lungeste nesfamit drumul. Racoarea di-
mineti_ era inghitita de ea cu lacomie, totusi
obrazii nu- i se puteau stampara. Ardeau mereu,
se .aprindeau, cu toata umezeala rece in care se
scaldau.
De-odata se opri din drumul ei plin de co-
tituri. si zise cu glas tare: Da! Am sa-1 ingrop!
Asta voi face-o!"
Si numai decat incepu sa inainteze cu pa*i
hotariti pe drumul drept, uitand petecele albe
de negura. Trecuse prin trei huffite, apuca pe
strada principal& a satului; cand auzi in urma
sa un sunet rece, ca neste izbirturi indesate, ca
si cand ar izbi cineva cu un facalete de lemn, in
rastimpuri regulate, in pamantul inghetat.
Femeia se opri, cu respirarea taiata, privi
cu spaima in urma. Nu vazu nimic, nu auzi ni-
mic. Dar cat ce porni tar, izbutirile acelea se au-
zeau din nou, aproape la spatele sau. Stanei ii
veni in m'nte un gand cumplit: M'a pazit in .

coltul huditii, a asteptat pang am trecut, si a-

cum s'a luat dupd mine!" Si data cu gandul o
patrunse o spaima de moarte, $i ea incepu sa
alerge iesita minti.

www.dacoromanica.ro
 I

133

Trecu cu vre-o zece case mai in jos de )casa 4

lor, and se izbi in ceva tare ce-i tinu drumul.

Dar acesta e nucul lui Visalon", isi zise ea,
uncle ma aflu, d'n catrau vin?" In negura dea-
sa isi pierdu pe-o clipa orientarea. Se uita In
jur si nu vedea nimic; casele, in fundul curtilor,
inecate in negura. Dar nucul it cunostea. Se a
propie de portita si vazu ca era, intr'adevhf 0-
grada lui Visalon. Tot pe longs gard ajunse la
o noun portita: era a Nutului. Aha! merg pe
ulith in sus", iii zise ea intorcandu-se. Socoti "n
I -cap cite case o despartea\u pe a for de a la Vi-
. salon, si tot pe longs garduri, tot nuirnarand
portitele,,ajunse in fata ograzii 1,or.
, Vreme cat a cautat dupd casa for nu mai ",.
auzi nimic in urma ,sa. Nu ma!, auzea nici acum.
Ea avu un ziimbet de multumire st-si zise: Pro-
tii! Mi s'a ,pArnt! Cum putea sa sarh in urma
mea and el e in casa 'dina'nte, -invaluit intr'o
carps, dupa Perini ?" ,
Puse mana pe clanta, dar in clipa aceea fata
ei se intristh de moarte. Planse un rastimp cu
sughituri, razimata de portita, .se tanguia cu
glas mare, se .bocea. De-odath se uita cu spaima
in jur: M'ar fi ,putut auzi cineva! Ce-i cu mine?
Ce am? De _bung, seams ca sunt 'heath!"
is,

www.dacoromanica.ro
I IV
 A

134

Fulgerater treed prin minte noaptea tre-

tuta cu tovarasele, cu ,cei trei barbat', cu betia,
cu druniul ei pana aici. N'am inchtrau, tsi zise
ea, trebue sag ingrop, trebue!"
Ea deschise portita atat de incet, atat de lin
si pipait, !neat se ingrozi ea Insasi. Avea senti-
mentul ca e in drumul unei crime, ca merge sa
ucida. Nici banui nu putea ca portita se poate
deschide asa de Incet si ea ea este 'atat de tioa-
ra. Trupul ei voinic si greu parea acum un fulg_
Nu-si mai simtea decat cizmele din picioare.
Sa le is dracu! Cine m'aipus sa-micumpar ciz-
me asa de grele?" Si, linist:ta., cu grije, se des-
culla si-i rasa cizmele Tanga portita. Acum nu-i
mai pasa de nim'c, acum sbura! Se pipaia sa
vada data inteadevar era un fulg? Era o liniste
impietrita in jurul ei, si totusi nu-i era .frirca.
De nimic nu-i mai era fried acum. Traia dintr'un
singur gand, dintr'o singura dorinta: s se sire-
coare in .casa, nesimtita de nime. Si cum era si-
gura ca va putea, linistea si increderea fi dadea
puteri neinchipuite. Si ca si cand s'ar fi schim-
,
bat lute stafie, ea patrunse in tinda, in casa
dinainte, se urea pe-un scaun sa ajunga la pe-
rinile de pe patul cel mare, lug piciorul eel de ,
lemn, Inv& lit intr'o carp a, si tot asa de usoara, si

A
;I

www.dacoromanica.ro
 135

nesimutita, ajunse car in curte. Avu atata con-

vingere ca rime nu o poate auz', incat nu trace
cu urechea o singura data, nu cerca sa se lucre-
dinteze, data doarme Ionia i soacra-sa. Era
sigurd. A

In curte, singurd, cu piciorul de lemn sub-

suoara, cand it simti atat de nemiscat, atat de
neputincios, pe Stana o .cuprinse un sentiment
de mild. Pentru ce 1-ar ingropa? Iata el nu face
nimic! Se lasa dus fara nici o iMpotrivfte. Dar
in clipa aceea vazu .fata, de ucigas a lui Andrei
in usa dinainte, vazu apoi fata lui din cea-
sul mortii, auzi bolborosirea barbatului. In ace-
iasi clipa piciorul ,cel de lemn sv'acni, se zbatu
scurf, subsuoard. Innebunita to incepu sa alerge
din rasputeri. Inicunjurd cUrtea,-alerga prin gra-
dind, strangand subsuoara piciorul cel de lemn,
parand ca vrea sa-1 inacluse. Se trezi din nou in
'' curte: Uncle sa-1 ingrop? Uncle s-1 astup?" Ii ;-
era groaza sa-1 puny jos, sa xaute harletul, sa-i
I sape groapa. Gandul ca asa ar trebui sa faa ii
veni dela inceput, insa nu cuteza. Alergase atat ).

si cu gandul ca va gasi un lot potrivit, uncle sa-1

astupe in garba.'
De-odata och!i ei ramaseserd incremeniti pe
gunoiul din curte. Cum nu mi-a venit pand a-

www.dacoromanica.ro
v , .3,111.3
 136

cum in minte, isi zise ea?" Lua, irree.o mana, fur-

ca, arunca ,ciotul cel ,de lemn jos langa gunoiu,
Heated cu piciorul, si apoi luand furca cu aman-
dotal manile, incepu s-I astupe, lUand din gra-
mada de gunoiu.
. In curand se xidica o movilita langa grama-
da mai mare. Va fi de-ajuns" iii zise ea, im-
planta furca in carul de gunoiu incarc,at de Io,
nica Inca de cu seara, si linistita, se strecurd in
cash, se arunca, in pacel si ramase nemiscata ca
un lemn, ca si cand ar fi cazut de-odata Intr'un
somn adanc.
Dar Stana nu durmea. Spiona printre gene,
cum se lumineaza, cum se scoala soacra-sa, Io
Meg. Ramase neclintita 'Dana ce Ionics esi cu
carul pe poarta, iar batrana se apuca s sfar-
measca Intro covata pa,pusoiu. Boudoir cadeau
ros'i ca jarul, fusese un porumb minunat maul:
acela. Stana isi zise: N'au vazut nimic, n'au
sa descopere nimic! Sari sprintend din pacel si
veseld, verii sa-i ajute batranei la sfrarmit.

X.

Inca in dupa amiaza acelei zile Stana plea.

. in sat. Nu se mai imbraca. de Dtimineca, nici
prin minte nu-i trecurd cizmele cele noun. Cala

www.dacoromanica.ro
4_.
 137

vreme a desghiocat porumb alaturi de soacra-

sa aceasta ,Isi ridica- mai de multeori mirata 4

ochii la ea, ii tot venia s'o intrebe ceva, dar nu

se putea hotari, nu .cuteza. Vazandu-o plecand
Ii venia sa i use puie in drum, sa incue usa, dar
isi aduse iar aminte de porunca mortului, si nu
cuteza s'o opreasca.
Stana nu se inapoie nici seara, nici noaptea,
ci in spre seara zilei urmatoare. Batrana trebui
sa-i minteasch lul Ionics. Era intaia oars clod
baiatul n'o vedea pe mama-sa, dimineata. Si
bunica era destul de multurnita ca gasise min-
cuna. asta. Ii spusese ca Stana s'a id.us la targ,
avand sa faca niste.,cumparaturi. La targ putea
sa intarzie si trei zile, cu dusul si intorsul. Mai
ramaneau si altii asa. Marina, mai\ tarziu, isi
daduse seama ca minciuna asta nu a lost in-
Itamplatoare, ca, ea .simtise ca de data asta Stana
Isi va pierde de tot capul. Deaceea, ar fi voit s'o
incue in casa. Stia ca nu se va intoarce In'
,ss

curand..
Si, intradevar, in ziva aceea Stana nu putu
rabda s vie sara. Incepu sa se blesteme ca in
noaptea trecuta de ce s'a purtat ca o porasta.
Cum n'a cutezat sa se bucure de Petru care era
acolo si care o dorise atata? In loc sal iubeasca

t
www.dacoromanica.ro
a , I

'
..:
., 7.,_.....7,
i
i.: J. . -4
138

Pe el, ea s'a tinut de bauturd. Ce ticalosie! Cum

va trebui s'o dispretuiasca feciorul acela care
imbratiseaza atat de puternic! Trebuia sa-1 vada
numai decat, trebuia ceara iertare, sa-1 des-
mierde o zi si-o noapte intreaga.
Nu se mai simti atat de sloboda, atat de
plina de vointa, dinainte de sosirea scrisoril
prin care Andrei le vestea intoarcerea. Tot .avu-
sese ea dreptate: P:ciorul acela trebuia igropat
cu mortul! Nu tipasea ea in zadar, atunci, langa
trupul rece al lui 'Andrei. Iata acum, ca-i ingro-
pat, poate trai in sfarsit. $i nu se putea sa au
fie asa: Nicl o urma nu trebuia sa ramana dupa
Andrei, nimic din el. $i ciotul acela de lemn nu
era o parte intregitoare a lui Andrei?
Stiuse, simtise ea toate acestea. Iata, acum,
Ingropandu-1, s'a linistit deplin. Andrei ceva
ce nu mai este! Suferintele ei de pang acum, un
vies urat! $i cum s'a topit simtdmantul acela
.

prostese care o. rusina inaintea sa lnsasi! Mai

'ales acesta!
Stana era incredintata acum ca din acest
simtamant de rus'nare, nedeslusit Inca, si care
nu era decat un inceput de trezire la constiinta
pacatuluisau i se trasesera toate suferintele.
Acum simtamantul acela se topise. Nu mai avea

' -

1
r www.dacoromanica.ro
=
 139

F'
senzat!a ca e aruncata despoiata in fata oame-
nilor. Era insasi ea, Stana cea de demult, tana-
ra, puternica, setoasa de viata.
0 nemarginita sete (16 placere o scoase in
ulita indata dupa amiazi. Stia, simtea ca o sa-si
petreaca cum nu-si petrecuse Inca nici data..
Din ochii ei de bung seams se putea citi aceasta
.dorinta salbatica, dupd de yi batrana fu silita sa-i
spund lui Ionica minciuna aceea.,
Era in April. Paste trei luni se implinea un
an dela sosirea scrisorii lui Andrei, un an de-
cand ea, cu toata libertatea avuta, si chiar pen-
tru asta, dela o vreme, nu mai gusty in toata
tihna din placerile .vietii.
i inteadevar facu o petrecanie de pomina,
pang in ziva urmatoare, sub seara. In sat se vor-
bi multa vreme de petrecania asta, cu trei bar-
bati, cu bautura si cu lautari, desi era postul
Pastilor. Ea nu se Inkbata, dar, la birt, imbata
pe multi. Apoi, acasa la Anica Lungului! Mi-
nuni care nu se pomenise inainte de razboiu!
Din cash dela Anica Lungului plea. Stana
in spre seara zilei urmatoare. Ii vein de-odata
un gand care o inspaimanta asa de tare, incat,
sarind drept in picioare, striga: Cizmele!" si
o clips privi Intrebatoare, mirata, prin cash. In

www.dacoromanica.ro
 I IN

140 /
clipa urmdtoare era in curte. Trebuia sa vada
ce i s'au fdcut cizmele. Abea atunci i*i aduse a-
minte ca le ldsase Tanga portitd, atunci noaptea
cared ingropase piciorul lui Andrei.
In curte se opri, se uita langa portitd, *i
- , paru adanc mirata ca nu mai erau acolo. Isi a-
ducea 'impede aminte ca se descultase. Dar le
ldsase acolo on le dusese in casa? Nu-*i mai
putea aduce aminte. Trebuia sa caute.
De nesomn, de destrabalare *i de spaima era
a*a de perita incat batrana cand o vazu, /Amuse
cu gura cantata. Se intoarse spre perete
L
facu truce. Dar nu-i zise ohmic.
Stana, vreme de-un teas, rascoli tot prin
tinda, pr'n casa dinainte, prin icamard, prin
pod. Cizmele nu erau nicairi. 0 spaima de moar-
te o cuprinse tot mai tare: Cine le luase? Tre-
buie sa le fi luat cineva! Dar tine? Dora i le-ar
fi furat un om 1-ar fi imbratisat plangand de
fericita. Dar un gand nebun se tot apropia de
mintea ei. De le va fi luat, de le va fi ascuns...
Andrei? Da, din razbunare pentruca i-a ingro-
pat in gunoiu piciorul lui de lemn. Intr'ade-
var", isi zise ea data la-s fi ingropat cel pu-
tin in parnant!" Se trezi *i se rascoli in ea tot
fondul de credinte de*arte, de superstitii, care

www.dacoromanica.ro
 141

zace in once suflet de Oran. Dumnezeule! Dacd

s'ar fi sclr:anbat Andrei in strigoiu pentru a se
rdzbuna, pentru a o pedesi pe ea! Pe-o clips isi
vazu oat ticalosia: fata de-un nenorocit intors,
din razboiu ea n'a avut niioi o mild, niici o cru-
tare. Ba, iaia l'a batjocorit si dupa moarte, in-
, gropandu74 piciorul in gunoiu. Se gandi la noap-
tea trecutd, si se 'cutremurd. Doamne, dar, sti
ca a fi vrednicd sa fiu ohinuita de-un strigoiu:
Ce tialoasa sunt!"
Era gata sa izbucneasca in lacrimi cared,.
wind din camara pentru a zecea oara, se izbi de
soacrd-sa. .

Dar ,ce cauti to cle-atata vreme? o intre-

ba nelinistita batrana. CAME cu lumanarea
aprinsa prin camara, as putea apr:nde ceva.
Stana o privi inspaimantata si nu rdspunse.
Ai pierdut bani? Ce cautI?
Stana clatina cu tristeta din cap.
Pari a fi bolnava in toata legea. De alt-
, fel nu-i mirare. Dar nu! se opri de-odata. soacrd-
,.
sa despre asta nu trebue sa vorbim. M'am legat
cu jurdmant".
_ Cu juramant!" repeta Stana in nestire.
Da! (Alta batrana, si juramintele tre-

www.dacoromanica.ro
 , 142

buesc tinute si fata de cei vii *i fata, de cei

; morti".
Batrana i,i ridica ochii la Stana: sufer:nta
zugravita pe fats, in ochii el o inspaimanta. De-
data iii duse mana la frunte. ,
Doar' nu-ti vei ,cauta cizmele cele foul?
t Stana facu un pas inapoi, $i o privea c'o
spaima.
Cizmele! $ti unde sunt cizmele? $ti
dumneata? 1.
De bung seams ca stiu, data le -am adus
eu ieri dimineata dela portita. Abea le-am zarit
in negura.
Mite, imi uitasecm uncle le-am pus si nu
le gasesc nicalri." zise Stana gafaind, abea pu-
tand lega cuvintele.
Sunt in casa, liniteste-te zise batrana.
. De .altdel nu prea inteleg de ,ce sa to sperii asa
pentru o pereche de cizme. E adevarat ca sunt
.Scumpe acum, dar nu-s un corn de taxa. 'Sunt in
tasa dinainte, In pat.
Stana o privi cu neincredere. Cautase in pat
7si *tia ca nu-s acolo.

Nu inteleg, incepu iar batrana penta ce

le-ai l'asat in curte Tanga portita. Toata ziva si

www.dacoromanica.ro
 143

toata noaptea m'am gandit. Atata am priceput:

ai e.sit pe ulita incaltata cu ele, deli, n'am simtit
im''c, n'am auzit nimic, nici and to -ai dus, nici
cand to -ai intors. Inteadevar le-ar fi putut fura
cineva! $i ce noroc ca nu le-a vazut forded! Ce-
ar fi gandit bietul baiat Oland cizmele mamei
' sale Tanga portita in zori de ziva?
Intr'adevar! zise Stana ingrozita. La
asta nu m'am gandit!
____ Dar pentru ce le-a: lasat acolo, o sa-mi
spui"?
Batrana voia sa ispraveasca, in grab& vorba
cu noru-sa. Ionica incarca In curie un car cu
L
,
gunoiu, cum ,facea de obiceiu, sa poata porni
'de dimineata cu el. Inca Inca de mult, si va fi a-
proape gata. Din clip& in clipa ar fi putut intra
'in casa.
Dar Stana la gandul ca cizmele-s aci, deli
, nu stia uncle, lush' batrana. n'o rdntise niciodata,
se mai lintsti, Lsi mai veni in fire. Ea isi spu-
se ca toata Ispaima, ei fusese prosteasca, iii simti
inima mai tare. Nu raspunse. Putin ii pasa de
ce va crede batrana! Dar ,simtea ca trebue sa
vada nesmintit cizmele.
Unde-s?, intreb0," ea pe batrana.

www.dacoromanica.ro
 7'
. I;
144

( Aceasta parea ea-si u:tase despre ,ce fusese I

vorba. 0 privi intrebatoare. r

Cizmele!, sopti Stana.

Ti-am spus ca-s in ,casa ,dinainte. In pat.
In patul cel mare. Le-am aruncat diva perini,.
acolo uncle e piciorul lui_Andrei". Stana ingal-
beni, trupul ei se frame. Se ,clatina. Un paienje-
nis i se puse pest minte. $i prim paiongenisul
acesta se tesea un' gaud tutburator pang la ne-
bunie: Tot Andrei e acela care mi le-a furat.
I-am luat piolorul, el a pus in locul lui cizmele
mole. Batrana e inteleasa cu el?
Dar oe ,ai, pentru Dumnezeu! striga ha-
tana sprijinindu-o. In shrill to pot nelinisti
cizmele acele asa de tare? Stai, o sa ti-le aduc -. ,

numai deck".
Batrana o rasa pe Stana sprijinita de masa,
*i ea antra in casa dinnainte. Nici ea nu-si pu-
tea da seama cum pusese c'zmele acolo, dar ve
nise in dimneata aceea cu ele in mans, mirata
ca le gasi la portita, si cum nu era un strop de
find pe ele, si cum un scaun era pus langa pa-
tul cel mare, incarcat de perini, se urea *: le
svarli la perete. Mai tineau ei aid incaltaminte
noua, in lada, se mucezau.
Batrana se urea si acum pe-un. scaun, dar

www.dacoromanica.ro
--,;.-
 I 145

nu le putu pipai dupa perini: nu le ajungea, ciz-

mele cum le aruncase, erau Tanga perete. Se ur-
ea deci in patul cel mic, se cocota dupd perinile
celui mare. Nu se mai urcase aici decand puse-
Se, invalit intr'o carper, piciorul lui Andrei, si
cizmele. Dar dupes ce le lua *i le arunca in pa-
tul eel mic, voia sa vadg cum sta piciorul. Pi-
pai pretufnclenea, Irma nu da",du de el nicairi.
Nacajita se cohort, lua cizmele, le pulse pe
masa, inaintea Stanei, fara nici o vorba, aprin-
se luminarea, *i, trecand In ada'a dinainte se
cocota din nou dupd perini. Piciorul nu era ni-
cairi. Rased li tot, lug perinile dela lac, mimic!
Sfinte Dumnezeule!" ofta batrana Inspai-
mantata, dar asta ce-o mai fi?" Ea-si facu
truce, mai cauta data, se cohort, se tart supt
pat, tinu lumanarea supt lavita, nimic!
Pe-o clips fi veni un. gaud care o tulbura
ingrozitor; Poate am facut rau cg nu 1-am In-
gropat cu mortul! Se va fi de dorit in pamant!"
Doamne Dumnezeule!" ofta, ea infiorata, fa-
canduii -cruce nu ne pedeps. cu asa pedeapsa
dac'am gresit. Din prostie aim gresit, Doamne!"
&Rand mereu la crud, cu lumanarea aprin- ;.
s, esia In tinder, and usa tinz i se deschise *i
;''' - "/ 10

www.dacoromanica.ro
 146

Ionica Intr.& alb ca ceara, cu privirile marite de

spaima,, tinand de capastul eel subtlre, departe
de, trup, piciorul eel de lemn, plin de gunoiu.
Baiatul, Inca, inainte de-a prinde a insera,
incepu sa-si incarce, ca de obliceiu, carul. SA
mai fi avut din gramada cea mare, cinci-sase
care. Se purtase ca un gospodar harnic ce era.
Era aproape intunere cand ispravi. Dar, de
cand se apura de lucru, pusese ochii pe halmu-
sorul de gunoiu pe care -1 vazuse rasairind acolo
Inca, de ieri dimineata. Judeoata $i -o facu el re-
pede, cat ce-1 zari. S'a rasturnat din gramada.
Nu era mult. Si nu era frumos sa-1 mai lase
acolo, langa girada ee se ispravea. Ii Meuse Yu-
decate; ii va plate- pe carul acesta, chiar pe Vaal,
i-a lasat loc.
Dar abea puce din halmulet cateva furci in
4 car, si coltii de tier se lovira de ceva tare si lung.
Descurca din gunoiu lucrul meta, o bucata de
lemn. Dar, rostogolindu-1; vazu ca luceste alb
din cateva locuri. Se Inserase, dar cum cerul
4 era senin, intunereoul nu era greu. Ionica se
pleca, se ult.& de aproape, II rostogoli din nou,
si de-odata dete un tipat. Recunoscu piciorul
de lemn al tatalui sau. Cum nu putea Intalege

www.dacoromanica.ro
1 11

147

nimic, it *terse mai bine de gunoiu, *,1, mort de

jumatate, luandu-1 de capatul, eel subtire, it du-
se in casa. -
Intra cu el tocmai in clips in care batrana
'yenta din della dinnainte. Stana, and it vazu
Bete nn tipat *i cazu Tanga masa.

XI.
.
Batrana ramose um restimip In prag, pros-
tita, Ingrozita, lard glas. Se uita la piciorul plin
Inca de gunoiu, se uita la Stana lungitia pe po-
dole, se uita la Ionics. Avea o expresie de grea
Idiotic pe lath, in priviri. Aproape zimbea, zirrn-
betul acela al prostanaticilor.
Diva, ,ce-t*i pliralba privirea 'dela picior la
Stana de ,cateNa ori, ochii ei se ()pried *I asupra
eizmelor de pe masa. $1, In carpal ei baitran, de-
-ode& ti*ni un fulger vanat; intelese! Steam a
ingropat piciorul! S'a descultat sa .n'o auda
nime! ,,-

., Era cu put!nta? Un am in toate mintile poa-

te face o aka nelegiuire? Canna sa vada fata Sta-
nei, dar aceasta era cu fala la Oxnard, cum cd-
zuse. Nici batramei, nisi alui Lanka nu le vend
. los

www.dacoromanica.ro
 .1

- 148

gandul ca Stana ar fi putut muri. Aproapenici

nu bagara de seams cum a ca.zut. Erau cuprinsi
de-o spaima cu mult mai mare.
Dupa ce intalese, ebii batranei se Vronira
.

asupra lui Ionics. Balatul statea tot asa de alb,

tot asa de nemiscat, cum era in clipa In care a
Intrat in tinda. Cum sa-i ,spuna acestui baiat ne-
vinovat adevarul? Cand a Incunjurat orice cear-
ta cu ,Stana In fata lui; dupa ce s'a chinuit atat
sa-i acopere purtgrile mamei sale, sa nu stie
nimic, cum ar veni acum sa-i Spuna" adevarul?
Era cu.neputinta! har fi stricat pentru totdeau-
I, na Viata! Ar fi dujmanit-o pe mama -sa cat ar fi
trait. Da, era cu neputinta sari spuna! Dar ce- .

sa-i minteasca, Dumnezeule? Cum sari spuna ca

a ajuns piciorul acela in gunoiu! Sa-1 fi lasat sa
treads ca o putere nevg.zuta 1-a dus acolo.? Daca
ar fl fast In pamant icurat! Dar In gunoiu! Ar
insemna bald joie de amintirea tatalui sau!
Nu! Baiatul nu putea fi lasat In credinta ca ta-
tal sau n'are boding in pamant. Cc sa-i min-
,
toese, ce spun, Slant& Mailed_
Precista, ,ajuta..mi!" -

IOnica razima, -tacut, piciorul de parete. Pri-

virile lui nu -mall erau inspaitaantate: se tulbu-
rara adanc, i fata lui se tacit cenusie.

www.dacoromanica.ro
 4

149

De-odata, batrana siniti ca. imvie. Aveau un

cane Milan, un cane batran, cam surd, care de-o
' vreme Icoace iii Meuse un moray: iscodea pe-
langa casa, pe dinaintea. u*ii, t,51 once gasea,
lucru mai mare, dar pe care-1 putea duce in
gura, fie lemur, fie vas, -.Vie haina, le lua si le du-
cea tine *tie pe uncle prin curie, prin surer. Nu
le strica, nu le facea nimic. Se vede ca era o
'scrinteala a batranetelor. Batrana se lega de .

gandul ,ce-', veni, ca *i sand i 1-ar fi trimes in,

.sa*i maica Precista, la care se rugase.
Ea cobori din prag, veni langa baiat, ii puse
mina pe cap:
L'ai gasit tu? L-ai gasit tu, Ionia? Doam-
ne-Dumnezeule, cat 1-am cautat!Blast6matul de
lan. Trebue sa-1 puscam, nu-i mai. de tinut In
curte"..Bunica se inabusa vorbind.
Ionica i11 rMica, privile tulburi, se ulta la
banica-sa, dar era 'impede ca nu intelegea ni-
imic.
Uite ,cum a fast, Ionica, uite ,drags. Azi
dupa'amiazi a lost soare !si cold. Am scos peri-
nile ca se mucegaiau, le-am ,scos la soare. Mi-am
zis: da sa scot si piciorul? Cercurile acetle albe
incep sa rugineasca! Lam scos deci S pe el, 1-am
azimat de perina. Iaca, da, asa Farm facut, paca-

www.dacoromanica.ro
-4 '.1
 '150

toasa de mine". Batrana se ineca. Tacu un ras-

tim)p, tusi de icgtevia ori, apoi urma:
Cand a scapatat soarele dupes cases, asa.
Inainte de ojina, stir to bine icand si ea pared
dadea mare Insemnatate faptului ca si; Ionic&
stia, deci ,card scalpata soarele dupes .cases,
-

am adus perintle. Cand sa iau piciorul, nicairi.

L-am cautat, Dunmezeule, de-am Intrat in pa-
cate. Balan 1-a luat. Tu sti nararval lui Baffin. Sti
ca ()data a tress pang In surd covata cea mica de
; pane. Cat 1-am ,cautat Dumnezeul meu! Cui .sa-i
treaca prin gaud sa tie acolo."
Ionics o aSculta, cu gandurile risipite, ne-
increzator.
_
Cum sa-1 di gasit, daces era astupat cu gu-
noiu?" zise el card' sa se uite la, batrania.
Da, adevarat, blestematud de cane! Pilcio-
rul a lost greu si nu 1-a putut taxi ducat pand la
gunoiu. Pe urma 1-a astupat. Da, chiar asa, 1-a
astupat, tragand din gramada gunoiu cu .labele-
pe el."
1
Batrana tacu ostenita, oftand din adartc-
Dar' vazand fata mereu trista a lui Ionics, adau-
se Indata:
Nu trebue sa fi suparat. Daces ar Si facut

www.dacoromanica.ro
 O

151

asa un om, ar fi un pacat, un groaznic pacat!

Dar un cane! Un dobitoc! El n'are cutlet. Ce stie
el ,ce face? Nu-i nici un pacat! Sa nu crezi attire!.
Doamne fereste, sa nu crezi. Acum bine ca 1-ai
gasit. II vom ispal si-1 vom pune la locul ui:
Dar Balan nu mai trebue tinut la casa".. Blestemat,
cane.
Fara sa se uite la ea, Ionica zise cu tristete:
. Balan nu-i de vina, bundled. De lest
neata aim vazut gramajoara aceia de gunoiu in
care 1-am gasit. Peste noapte 1-a pus cine 1-a pus
acolo". .

Batrana inlemni.
Dar in clipa aceea ,Stana, care -,5i revenise In
fire, si ascultase povestea asta cu Balan, se ri-
died zdrobita, desfigurata, cu ochii ca doua rani
Vii, si zise cu greu, ca card ar fi vorbit de
supt o plate& de moara:
Ai dreptate Ionica. Noaptea! Nu-i canele,
e o catea. Ea nu mai e vrednica sa-ti fie mama".
Batrana se uita la ea, o pricepu, si se repezi
Sa-i astupe gura. Stana o ,feri cu blandete.
I
Las' mama, Mimic nu se mai Nate ascun-
de. Dunnneata mi-ai spas adeseori catea, i aveai
dreptate. Am fast o catea, Ionics, n'am Most ma-
, ma ta. ('

www.dacoromanica.ro
) 152

Baiatul, fard s'o priceapa, se inspaimanta;

ochii i se umplura de lacrimi.
Nu! Nu-ti pleca ochii! Uita-te ila mine si
ma infrunta! Jte la mine si ma scuipa in
Tata! ,,Scuipa-ma si to mama! Numai asa ma
voi mantui.
Batrana cerca din nou s'o opreasca de-a mai
vorbi. .

N'o asculta Ionia! Mama-ta e bolnava. A

fost la targ si-a izbit'o un vant turbat.
Nu, n'am fost' la targ! Dar bine zici, am
fast izbita de-un vant turbat. Si nu de acum.
Vantul acela m'a dus si unde .am lost astanoapte.
Ionics ingrozit, indu'osat in viata lui
n'o mai vazuse pe mama -sa intro astfel de sta-
re, sa n'o mai recunoasca, nici nu o auzise
veodata Vorbind asa prapastii, cram din tot suf-
letul pe batrana, s's se apropie de mama-sa.
.2- Nu,, nu ma atinge! Inca nu! Sunt spur-
Cata, si intai trebue sa ma curat. Afla deci, bae-
tasul meu drag, ca eu sunt... da,.... sunt o femee
licaloasa. Tu nu sti ce-i asta. Si -mi-e rusine -ca
trebue sa-ti auda urechle astrilel de vorbe. Dar
trebue sa-ti spun. Nu mai pot rabda, nu ma mai
. pot chinui. Deci eu....

www.dacoromanica.ro
 ,

; 158

Batrana ii pose mana da gura. `- : ,

Nu, mama, e zadarnic! Asculta Ionica! Ta- C

tal tau a fost in razboiu, eu am ramas acasa.

Trebuia s nu ,mai am alti barbati, cat& vreme
el nu era acasa. 0 femeie ,cinstita ,asa trebuia sa
faca. Dar eu n'am ramas female cinstita, am: a-
vut alti barbati, am avut ibovnici. Ea Incepea
sa se Inece. Gafaia. .

Ionica se uita rugator la buaiica-sa; rugator

si speriat.
Dar' taci odata, nebuno! E de-ajuns da-
ca,-t41 schimbi viata de acum In colo. E de-ajuns
data -ti pare rau,si te pocaiesti", se ruga batrana
cu manile impreunate, ca Inaintea unei icoane.
Nu, nu-i de-ajuns, mama! Ce, vrei sa ra-
man In osanda mereu?", tips ea de-odata cu
groaza. Sa .cred mail departe Ica eu sunt Duanne-
Zeu; ca," pentru mine rasare ;soared, ca pot face
tot ceeace vreau, tot la ce ma Indeamna trupul?
Au ti-ai uitat ea asa zicea si el? Avea dreptate,
dar eu aim fost o ticaloasa.
r Ionica plangea acum. Batrana; neputincioa-
sa, 4si lasase capul Sn piiept.
Asculta, ,deci Ionica;" iar cu vocea
'tort mai inecata. Mn avut ibovnici. ()data vei ti
mai bine ce-i alta, $1 atunci sa, ma despretuie$4

www.dacoromanica.ro
154

.i mai .mutt decat acum. Sa nu-ti uiti de asta! 0,.

nu:-ti vei uita! At$ ceva nu se poate uita. Da, am
avut ibovnitci i panes a fort tatal tau dus, si du-
pace s'a intors nenorocit aeasa, Pe Filaru 1-am
avut, $i pe cati altii. Esilarn noaptea pe fereastra
*i mergeam sa ma tavalesc in anocirla.
Dar' taci, pentru numele lull Dumnezeu!
Nu vezi ca baiatului i-e rau? striga batrana,
aduhandu-$i ramasitele de energie.
Tunica, Intr'adevar se lasase pe prag, $1 cu
capul in mat& plangea. Des It nu palicepea tot ce-i.
opunea -trniaraa,-sa, simtea ca ceva Inspaimanta.--
tor se petrecuse In oasa lor. 0 mild negraita tata
de tatal .sau ii umplea irninna.
, Nu mi-a Post rata .de el, Ionica! I-am do-
t moartea, din suflet i-am dorit'o. De-aceea nu
1-am usurat prin Mande suferinta. Dialed n'ar fi
lost batrana asta, ar li putut crapa! Eu latram -
In mine ca o catea: tare in mine patinas, raului..
Voiam sa ma bucur de viatal ,Si canal a rnurit am
vrut sa nu mai ramana nisi -o urma dupes el, M-
mic din el, ca sal nu am de ce ma inelinit*ti. N'au
vrut sa Ingroape piciorul cu mortul. L-am Ingro
Pat eu! In gunoiu 1-am Ingropet! spume ea Ina-
usitta. Scuipati-ma, veniti i ma scuipati a-
cyan-. Atat mai putut spune, apoi izbugnii harm

I-
www.dacoromanica.ro
r
 156

plans desnadajduit cu aiurari si svarcoliri, %-

cat bunica i copilul trecura prim toate spaimele
mortii.
Nu se linisti pang noaptea tarziu. Piciorui
Zgoea uitat, plin de guoniu, razimat de perete.
Ce bine mi-e acum! ofta ea dupa ce se
trezi. Da, sunt o nemernica, o stiti si voi acum.
Surd un vierme pe care ma putett strirvi. Dar si
atunci imi va fi bine. Striviti-ma! ,e povara am
purtat eu in mine, Dumnezeule. /ileum am sch".:-
pat! Mi-e tot atat: alungatii-ma! Nu rues veti'mai
putea, salmi Tanga voi. Dar' nu-i nici un rau in
tr'asta! Tot imi va fi bine".
Ea incepu sa aiureze din nou.
Pandeau in jurul ei, ingroziti, SL bunica si
-copilul. Dupes o vreme ea tsi verii iar in fire. De
data asta privirea ei era cu total lianlpede: o ne-
sfarsita tristeta, o tristeta pang, la mOarte, vor-
bea din ea.
Umilita si rugatoare intreba:
Imi dati drumul, pot s plec, nu-i asa?
Copilul incepu sa tipe, se acata de bratul feane4
si striga bunicii sa, n'o lase.
Uncle sa to duci? Multumeste lui Dumne-
zeu ca te-ai desteptat. Orice palma de pam'ant.

www.dacoromanica.ro
,
156

soarbe cu ,aceeasil bucurie lacrimile celor ce se

pocaesc. Ramai i anultumeste lut Dumnezeu ca
te-a scapat de Satana. Ai fast tare In ra'u ca o
.stances, dar tot te-a rasturnat".
Ionia, se potoli din plans si privi mangaitor
la mama-so:
Asa dar nu ma alungatii?
Daca nu te-a alungat el, care avea dreg
tul sa o faca, Si te-a iertat in clipa mortii, nine
suntem not sa to alungam din casa lui?

-40

www.dacoromanica.ro
`A,
 De acelasi autor:
1. Legea trupului, roman, ed. Universala, Bucuresti.
2. Legea mintii, roman, ed. Universala, Bucuresti. .

3. Arhanghelii (subt press), roman, ed. Universala,

Bucuresti.
" 4. Dotal iubiri, nuvele, ed. Cultura Nationals, Bucu-
resti.
5. In clasa cults, nuvele, ed. Cartea Romanease6,
Bucuresti.
6. In initeneric, nuvele, ed. Cratea Ramaneaselt,
Bucuresti. ,

7. Ceasuri de seam, schite, ed. Cartea, Romanease5.,

Bucuresti.
8. Trasurica verde, nuvele, ed. Cartea Romaneasee.,
Bucuresti.
9. Scene, ed. Cartea Rom5,neascA, Bucuresti.
10. Chipuri de ceard, schite, ed. Cartea Rem'anea,sck
Bucuresti. I ,
ti

11. Dela tars., povestiri, ed. Steinberg, Bucuresti.

12. Popa Man, nuvele, ed. Steinberg, Bucuresti. 1
13. Luncusoara in paresemi, ed. Steinberg, Bucuresti.
14. Desamdgire, nuvele, ed. Aurora, Bucuresti.
15. Zilele din wind' ale Ccipitanului Pdrvu, ed. Pavel
Suru, Bucuresti.
16. Cuvinte ccitre oastea Tarii, ed. Pavel Suru, Bucu-
resti.

www.dacoromanica.ro
I 14,
 158
-I
17. Spaima, nuvele ed, ,Ramuri", Craiova. ,

18 Robirea sufletukti, nuvele, ed. Ardealul", Cluj.

19. Chipuri ei icoane, schite, Casa Scoalelor, Bucu-
resti.
20. Tara $i neam, insemnarile unei logodnice, ed.
Casa Scoalelor, Bucuresti.
21. Datoria, movie, Biblioteca pt. toti, ed. Universala,
Bucuresti:
22. Povestiri, Biblioteca Steaua, Bucuresti.
23. Prcipastia, nuvele, Biblioteca Lumina, Bucuresti.
24. 0 zi insem.natd, nuvele, Biblioteca (lamina!, ed.
Steinberg, Bucuresti.
25. Primcivara, schite, ed. Cartea ,Romaneasca, Cluj.
26. Din vie* preoteascd, schite, Biblioteca Samara-
tonal, Arad.
27. Visurile, schite, Biblioteca S'amAn'atorul, Arad.
28. Diavolul, schite, Biblioteca Dimineata", Bucuresti.
29. Singurdtate, schite, Biblioteca Dimineata". Bucu-
resti.
30. Dela Sate, povestiri, ed. Asociatiunii, Sibiiu.
31. Pdcatele noastre, Biblioteca pop. a Astrei Sibiiu,
32. Povestiri, Biblioteca, pop. a Astrei Sibiiu.
Se pot comanda prin on ce librkie.

Gata pentru tipar:

1. l'inerea Pali nuvele, ed. Cultura nationalrt,
Bucuresti.
'2. Bind*, roman.
3. &Mope" lui sf. Petru, roman.
4. Pustiul. nuvele.

www.dacoromanica.ro
-