Sangerarea in prima parte a sarcinii

Avortul
Sarcina extrauterina
Boala trofoblastica
Sangerarea pe cale vaginala este frecventa la gravide in prima parte a sarcinii.
Una din patru gravide cu sarcina incipienta se prezinta la medic pentru sangerare in
cantitate variabila.
Cauzele frecvente si semnificative ale sangerarii in primul trimestru sunt
avortul spontan, sarcina extrauterin i boala trofoblastic gestaional. Alte cauze mai
rare pot fi leziunile cervicale sau vaginale, polipii exteriorizati prin col sau reacia
decidual la nivelul colului. Sngerarea de implantare, fiziologic, poate s apar la
unele femei la 7-14 zile de la momentul ovulatiei si este tipic in cantitate mica si de
scurta durata.
Evaluarea clinica i examenul genital, examinarea ecografica si, in unele
situatii, determinarea in dinamica a concentratiei serice a - hCG sunt cei mai
importanti pasi in stabilirea etiologiei sangerarilor din primul trimestru.
Examenul genital ofera informatii despre tipul de sangerare (abundent,
redus), starea colului (nchis, deschis), eventuala eliminare a produsului de conceptie
(in intregime sau fragmente), caracteristicile uterului si anexelor.
Examinarea ecografica este cel mai util instrument paraclinic la gravidele cu
sangerare in primul trimestru de sarcina. Diagnosticul de certitudine al sarcinii si
stabilirea localizarii acesteia se fac prin examinarea ecografica pelvina. Folosirea
sondei ecografice transvaginale permite vizualizarea sacului gestational (SG)
intrauterin la 4-5 saptamani de la ultima menstruatie.
Determinarea in dinamica a concentratiei serice a hCG poate fi utila in
diagnosticul diferential al sangerarilor din primul trimestru mai ales cand exista
suspiciunuea de sarcina extrauterina. Gonadotropina corionic uman este relativ
specific pentru sarcin, fiind produs de celulele trofoblastului ncepnd cu zilele 6-7
dup fecundaie i are rolul de a favoriza meninerea corpului galben, facilitnd
formarea progesteronului la acest nivel. Farmacocinetica concentraiei plasmatice a
hCG este cunoscut i previzibil, avnd un timp de dublare de aproximativ 48 de ore

la sarcinile unice intrauterine( Fig. 1) .1 Excreia urinar de hCG crete n paralel cu

concentraia plasmatic.

Fig. 1: Evolutia concentratiei hCG pe parcursul sarcinii normale (n.b. concentratia

este redata in UI - Unitati Internationale; 1 UI = 1000mUI)
AVORTUL SPONTAN
Avortul spontan reprezinta cea mai frecventa cauza de sangerarea in prima
parte a sarcinii. Avortul presupune terminarea evolutiei sarcinii inainte ca fatul sa
atinga varsta de viabilitate (inainte de implinirea a 24 de saptamani de sarcina).
Aproximativ 25% din sarcinile diagnosticate in primul trimestru nu ajung la termen.
Clasificarea clinic a formelor de avort spontan
Amenintarea de avort
Diagnosticul este formulat atunci cand, la o sarcina la care fatul nu a atins varsta de
viabilitate, apare sangerarea vaginala colul uterin fiind inchis. Documentarea
activitatii cardiace embrionare/fetale reduce semnificativ riscul de pierdere a sarcinii. 2
Este important de subliniat ca sarcinile la care apare sangerarea vaginala dar nu ajung
la avort, au un risc ridicat de complicatii obstetricale cum ar fi nasterea prematura,
copil cu greutatea mica la nastere, hemoragia antepartum. 3 La sarcinile oprite in
evolutie, de obicei sangerarea apare la un interval de cateva ore-zile inaintea durerii.
Sangerarea poate fi usoara sau abundenta, intermitenta sau continua dar este rareori
atat de severa incat sa impuna transfuzie de sange. Durerea are caracteristici variabile:

poate fi anterioara si colicativa, poate fi localizata in spate si asociata cu greutate

pelvina sau suprapubian. Sangerarea asociata cu durere confera un prognostic rezervat
pentru evolutia sarcinii. Diagnosticul de amenintare de avort va fi formult doar cand
se cunoaste localizarea intrauterina a sarcinii. In diagnosticul diferential al
sangerarilor din primul trimestru, cel mai important de exclus este sarcina
extrauterina( SEU) din cauza potentialelor complicatii materne asociate. Astfel, orice
sangerare la o pacienta care se prezinta cu amenoree impune excluderea
diagnosticului de

SEU din tabloul de diagnostic diferential. Cel mai adesea,

diagnosticul de SEU se formuleaza usor dupa examinarea ecografica.

Nu exista tratament medical dovedit eficient in amenintarea de avort. Repausul la pat
nu modifica evolutia sarcinilor cu amenintare de avort si de aceea nu este recomandat.
Antiinflamatoarele ca paracetamolul pot fi folosite pentru a reduce discomfortul din
zona pelvina. Administrarea antispasticelor, tocoliticelor sau suplimentelor vitaminice
nu s-a dovedit eficienta in a impiedica progresia catre avort. Suplimentarea cu
progesteron poate fi benefica la o categorie de gravide cu amenintare de avort. 4
Conduita recomandata consta in urmarirea simptomelor si semnelor clinice, a
evolutiei -hCG in sarcinile mici si a activitatii cardiace prin ecografie.
Iminenta de avort
Dilatarea colului si pasajul cervical al unor parti ale produsului de conceptie anunta
debutul avortului spontan. Durerea se asociaza frecvent. In cazul ruperii membranelor
si pierderii de lichid amniotic, daca avortul nu progreseaza se poate instala infectia si
se impune evacuarea uterului. La gravidele cu iminenta de avort se urmareste evolutia
statusului local, temperatura si cantitatea de sange pierduta.
Avort incomplet
Avortul incomplet presupune sangerare cu eliminarea unor parti ale produsului de
conceptie prin colul deschis. Fatul si placenta pot ramane in intregime in uter sau pot
fi partial eliminate. Inainte de 10 saptamani, fatul si placenta sunt eliminate impreuna
iar ulterior separat. Conduita in cazurile de avort incomplet depinde de varsta sarcinii,
cantitatea de sange care se pierde si de starea de sanatate a mamei. Aparitia febrei
anunta infectia si necesita tratament antibiotic. Sangerarea abundenta impune
evacuarea uterina prin curetaj. Tratamentul expectativ poate fi rezonabil in unele
situatii cand varsta sarcinii este mica, sangerarea nu este abundenta, pacienta este
stabila hemodinamic, nu apare febra si exista posibilitatea urmaririi ecografice a
evolutiei ulterioare.5

Avort complet
Eliminarea fatului si placentei in intregime presupune avortul complet. Urmarirea
acestor paciente este necesara pentru evaluarea sangerarii, a temperaturii si a evolutiei
ulterioare. In aceste cazuri, chiuretajul uterin ar trebui evitat din cauza riscurilor
asociate. Evaluarea ecografica care releva o cavitate uterina goala si sangerarea in
cantitate mica pot influenta decizia de urmarire expectativa a acestor paciente cu
evitarea chiuretajului.
Sarcina oprita in evolutie
In unele situatii, sarcina se opreste in evolutie, colul nu se deschide iar produsul de
conceptie poate fi retinut intrauterin zile sau chiar saptamani. La aceste paciente pot
sa apara sangerari sau dureri iar diagnosticul este stabilit dupa examinarea ecografica
care nu evidentiaza activitatea cordului fetal. In sarcinile normale, incepand din
sptmna a 6-a se poate evidenia embrionul i se identific pulsaiile cordului
embrionar. Conduita in cazul sarcinilor oprite in evolutie in prezenta unui col inchis
poate fi individualizata. Tratatmentul expectativ presupune urmarirea pacientei in
asteptarea declansarii spontane a avortului. Tratamentul medical presupune
administrarea unor medicamente ca mifepristona sau prostaglandina E1 in scheme
specifice. Atat tratamentul expectativ cat si cel medical au riscul de a se asocia cu o
sangerare necontrolata care sa impuna un chiuretaj de urgenta. Prezenta febrei anunta
infectia si impune terapia antibiotica si o urmarire speciala. Tratamentul chirurgical al
sarcinilor oprite in evolutie presupune dilatarea cervicala si evacuarea cavitatii
uterine. Are avantajul ca este un tratament complet si predictibil. Riscurile asociate
procedurii sunt in general mici. O complicatie rara dar serioasa este infectia, care
apare de obicei la o saptamana de la manevra si poate evolua acut. Foarte rar, in
timpul curetajului se poate produce perforatia peretelui uterin si patrunderea
accidentala instrumentala in cavitatea abdominala. Este o complicatie severa atat prin
infectia si hemoragia pe care le poate genera, dar si prin lezarea unor organe vecine
(intestin).
Oul clar
La o sarcina intrauterina, prezenta unui sac gestational cu un diametru mediu mai
mare de 25 mm si care nu contine vezicula vitelina sau embrion este definita ca ou
clar.6 Termenul de sarcina anembrionica poate fi folosit sinonim. Acestea sunt sarcini
oprite in evolutie.

Avortul septic
Pana in anii 1990, din cauza legislatiei care interzicea avortul la cerere, avortul septic
urmare a unor manevre abortive empirice era o patologie frecventa in sectiile de
obstetrica-ginecologie din Romania. Astazi, aceste cazuri sunt foarte rare. Infectia si
manifestarile ei reprezinta semnalul de alarma. Infectia debuteaza la nivelul cavitatii
uterine (endometrita), dar se poate extinde la nivelul miometrului (endomiometrita),
parametrelor (parametrita) si al cavitatii peritoneale ( peritonita). Avortul septic poate
avea consecinte severe ca sangerarea, infectia localizata sau disemninata, sepsis,
coagulare intrevasculara diseminata, soc toxico-septic, complicatii care pot duce la
deces. Recunoasterea precoce a acestor situatii, instituirea promta a tratamentului
antibiotic, evacuarea uterului sau chiar histerectomia in cazuri severe si tratamentul
insuficientei multiple de organ sunt decisive in salvarea vietii pacientei.
Avortul habitual sau pierderea repetata a sarcinilor
Avortul habitual este definit ca pierderea consecutiva a trei sau mai multor sarcini
inainte de varsta de viabilitate fetala. Cele mai multe sarcini se opresc din evolutie
devreme, riscul reducandu-se dupa 14 saptamani. Pierderea repetata a sarcinilor
impune o evaluare detaliata a cuplului care isi doreste conceptia. In protocolul de
evaluare sunt incluse kariotipul parental, evaluarea endocrinologica, evaluarea
cavitatii uterine, testarea pentru sindrom anti-fosfolipidic.
Administrarea de imunoglobulina anti-D
Administrarea de imunoglobulina anti-D este recomandata femeilor cu Rh negativ
care avorteaza.7 Studiile au arata ca izoimunizarea se produce la aproximativ 5% din
femeile Rh-negative dupa un avort in lipsa administrarii imunoglobulinei. 8 Doza
recomandata este de 50 g.
Factori implicati in etiologia avortului spontan
-Anomaliile cromozomiale ale produsului de conceptie
-Factorii teratogeni: medicamentele (retinoizii, agentii cumarinici, ciclofosfamida,
metotrexatul, litiul, misoprostolul, thalidomida, unele anticonvulsivante), unele boli
cronice slab controlate (un control glicemic slab la gravidele cu diabet zaharat la
momentul conceptiei si in primul trimestru, creste riscul malformatiilor la fat 9), febra,
substantele nocive din mediu (alcoolul, tutunul, drogurile, mercurul).

-Manevrele invazive asupra uterului (biopsia de vilozitati coriale, amniocenteza,

embrioreductia)
-Bolile cronice materne
-Hipotiroidismul prin deficienta de iod sau dobandit, autoimun, pot fi o asociate cu
pierderea sarcinii.10
-Diabetul zaharat se asociaza cu un risc crescut de avort si malformatii fetale.
-Bolile cosumptive (cancerul, tuberculoza, insuficienta renala)
-Trombofiliile dobandite sau ereditare sunt considerate frecvent o cauza de pierdere a
sarcinilor
-Radiatiile in doza mica, asa cum se foloseste frecvent in scop diagnostic, par a nu fi o
cauza de pierdere a sarcinii. Desi nu exista studii controlate despre consecintele
expunerii la radiatii ionizante la om si cele mai multe date provin din studii
observationale, se considera ca expunerea la doze de radiatii de sub 5 rads (0.05 Gy)
nu creste riscul de pierdere a sarcinii, malformatii fetale, restrictie de crestere sau
deficit intelectual.11,12

Radiografia diagnostica de cap, gat, torace si brate nu

presupune o expunere directa a fatului si nu conduce la un risc crescut. Radiografia

dentara presupune o expunerea fetala la o doza minima de radiatii de 0,01 rads
(0,0001 Gy) si nu este considerata periculoasa in sarcina. 13 Dozele mari de radiatii,
folosite in radioterapie sunt o cauza certa de avort.
-Fibroamele cu localizare submucoasa pot impiedica dezvoltarea corespunzatoare a
sarcinii.
-Sinechia uterina, care este de obicei consecinta lezarii unor portiuni importante de
endometru in urma unor chiuretaje uterine abrazive, este o cauza favorizanta pentru
pierderea sarcinii.
-Incontinenta cervico-istmica reprezinta o cauza importanta de avort mai ales in
trimestrul al 2-lea.
-Varsta materna inaintata este cel mai important factor de risc matern asociat cu
pierderea sarcinii.
-Infectiile sunt o cauza rara de avort. Studiile efectuate demonstreaza ca infectiile cu
Chlamydia trachomatis, Mycoplasma hominis sau Ureaplasma urealyticum nu se
asociaza cu un risc mai mare de avort spontan.14
-Antiinflamatoarele folosite in preajma conceptiei pot reduce ratele de implanatare a
sarcinii din cauza modificarilor imunologice ale nivelelor de interleukine si
prostaglandine locale.

Chiuretajul uterin in tratamentul formelor de avort

Chiuretajul uterin poate fi necesar in unele situatii de avort in primul trimestru si
aproape intotdeauna in cazul avorturilor din trimestrul al 2-lea (avort in 2 timpi).
Necesitatea obiectiva a chiuretajului uterin este stabilita de contextul clinic
(hemoragia) si/sau ecografic (resturi trofoblastice sau placentare). Chiuretajul
presupune evacuarea chirurgicala a continutului uterin prin colul dilatat sau dupa
dilatarea colului. Dilatarea colului se face obisnuit prin introducerea succesiva a unor
dilatatoare metalice cu diametru crescand (Hegar). Dilatarea medicamentoasa cu
prostaglandine sau prin dilatatoare higroscopice (laminaria), dilatarea prin
introducerea in col a unei sonde Foley, se folesesc mai rar dar pot fi foarte utile in
anumite situatii specifice (Fig. 2). Evacuarea continutului uterin se face prin aspiratie
si/sau chiuretaj cu o chiureta metalica. Procedura este de scurta durata, se poate face
sub anestezie locala sau generala si are de obicei riscuri mici. Dintre riscurile asociate
procedurii reamnintim: evacuare incompleta, infectia, perforatia, sinechia uterina,
traumatismele colului. Consecintele tardive pot fi infertilitatea, sarcina extrauterina
sau riscul crescut de avort sau nastere prematura prin incontinenta cervico-istmica.

Fig. 2. Dilatatia colului uterin cu dilatatoare Hegar urmata de chiuretaj.

Tratamentul medical al avortului

Tratamentul medical al formelor de avort este o optiune reala si care evita riscurile
asociate evacuarii chirurgicale. Medicamentele cel mai frecvent utilizate sunt
misoprostolul si mifepristona. Acestea se pot folosi separat sau impreuna, in diverse
scheme. Mifepristona este un modulator selectiv al receptorilor de progesteron si
creste reactivitatea uterina prin blocarea efectului progesteronului la acest nivel.
Misoprostolul este prostaglandina E1 sintetica. Acest medicament este folosit si
pentru pregatirea colului uterin in vederea nasterii si inducerea travaliului si creste
reactivitatea uterina.
Recurgerea la aceasta forma de evacuare uterina presupune complianta pacientei si
controlul ecografic periodic.

SARCINA EXTRAUTERINA
Sarcina extrauterin (SEU) presupune implantarea embrionului oriunde in
afara cavitatii uterine. In trecut, SEU era o cauza importanta de mortalitate in randul
femeilor tinere aflate la varsta reproductiva, dar astazi, dupa introducerea ecografiei
transvaginale si a dozarii -hCG, diagnosticul precoce al SEU si tratamentul adecvat
au scazut semnificativ rata mortalitatii.
Factorii de risc asociati cu SEU
___________________________________________________________________

Localizare

Sarcina extrauterina presupune implantarea zigotului in afara cavitatii uterine. Studiile

arata ca 95-96 % din totalul SEU sunt localizate la nivel tubar, cea mai frecventa
localizare fiind la nivelul ampulei (70 % ), urmata de istm (12 %), pavilion (11 %) si
regiunea cornuala (interstiiala) (2-3 %) . Localizari rare ale SEU sunt la nivelul
ovarului, colului uterin, abdominal sau la nivelul cicatricii post operatie cezariana.
Sarcina heterotopica, care presupune coexistenta unei SEU cu o sarcina intrauterina,
era foarte rara in trecut. Astazi, folosirea mijloacelor de reproducere asistata a crescut
mult incidenta sarcinilor heterotopice. In aceste situatii, injectarea de clorura de
potasiu in sacul extrauterin poate opri sarcina in evolutie si permite continuarea fara
riscuri a sarcinii intrauterine, daca aceasta este dorita.
Evolutia clinica a SEU
Tabloul clinic si evolutia unei SEU variaza in functie de topografia implantarii
zigotului. Astfel, in cazul localizarii ampulare evolutia poate fi de lunga durata,
datorita capacitatii de distensie a trompei, in timp ce in localizarea istmica evolutia
este de scurta durata datorita diametrului redus al trompei si a lipsei sale de distensie.
Ruptura trompei survine precoce in evolutie si este dramatica, cu hemoperitoneu
masiv, in cazul localizarii istmice. In cazul localizarii interstitiale, miometrul cornual
permite distensia i o evolutie a sarcinii pana la 12-14 saptamani. Bogatia vasculara a
regiunii face ca ruptura sa fie insotita de o hemoragie dramatic. O forma rara de
evolutie a SEU tubare este avortul tubar. El este comun localizarilor ampulare.15
Sarcina abdominala se poate opri din evolutie sau exceptional poate evolua pana la
termen. Ea pune serioase probleme de diagnostic si tratament. Sarcina cervicala
nedetectata precoce poate genera hemoragii dramatice si poate impune histerectomia
de hemostaza.
Simptome i semne
Triada clasica sugestiva pentru o SEU reprezentata de amenoree, metroragii cu sange
modificat si durere pelvina continua sa fie valabila si azi. 16 Posibilitatea unei SEU
trebuie in primul rand luata in considerare la femeile de varsta reproductiva care se
prezinta cu aceste simptome, mai ales in prezenta unor factori de risc. O parte din
paciente prezinta simptome tipice de sarcina (greata, tensiune mamara) si testul de
sarcina este pozitiv. Sangerarea vaginala nu este de obicei abundenta, ci in cantitate
mica si trenanta, cu sange negricios.

Durerea in etajul abdominal inferior, de obicei unilateral, severa, survenita brusc,

este cea mai frecventa acuz a femeilor cu SEU. Fenomenele vegetative ( transpiratii,
paloare, vertij) produse de hipotensiune pot preceda lipotimia si pot anunta instalarea
hemoperitoneului.
Examinarea abdomenului poate releva durere la palparea etajului inferior sau/si semne
de iritatie peritoneala. Tuseul vaginal produce durere la mobilizarea uterului, n
special a colului uterin si este, uneori, posibila palparea unei formatiuni tumorale
anexiale sau in fundul de sac Douglas. Dimensiunile uterului nu corespund frecvent
duratei amenoreei. In caz de ruptura tubara durerea abdominala este generalizat.
Semnele vitale nu sunt modificate n cazurile necomplicate, insa, dupa ruptura tubara
se inregistreaza tahicardie si hipotensiune arteriala.
Diagnosticul de SEU
Diagnosticul de SEU

trebuie luat mereu in considerare la o femeie cu sarcina

incipienta (test de sarcina pozitiv) pana la demonstrarea certa a localizarii intrauterine

a sarcinii. Investigatiile cele mai folosite in diagnosticul unei SEU sunt masurarea in
dinamica a -hCG si ecografia transvaginala. Dinamica concentratiei serice a -hCG
intr-o sarcina normala intrauterina este binecunoscuta si difera semnificativ de
dinamica intr-o SEU. In primele cinci saptamani ale unei sarcini intrauterine nivelul
seric al -hCG se dubleaz la fiecare 1,5-2 zile, in timp ce din saptamana a saptea
dublarea se face la 3,5 zile.17 S-a constatat c nivelul seric al -hCG intr-o SEU este
intotdeauna mai mic dect cel al unei sarcini intrauterine de aceeasi varst si ca nu
exista acelasi model predictibil al cresterii serice a nivelului de -hCG. Mai multe
studii au aratat ca exista o valoare prag (denumita zona discriminatorie) a -hCG de la
care se poate identifica ecografic un sac gestaional intrauterin. Cu ecografele de
generatie actuala detectarea sacului gestaional prin examinare endovaginal se face la
valori de 1.500 - 2.000 mIU/ml ale -hCG. Astfel, lipsa vizualizarii sacului
gestaional prin ecografie endovaginal cand -hCG este mai mare de 2.000 mIU/ml
ridica suspiciunea de SEU.18
Ecografia endovaginal
Pacientele cu suspiciunea unei SEU, test de sarcin pozitiv si stabile hemodinamic,
vor fi examinate ecografic endovaginal pentru evaluarea uterului i a anexelor..
Pacientele cu amenoree i contextul clinic evocat anterior, la care se descopera n plus

o formatiune laterouterina, lichid n fundul de sac Douglas i absenta imaginii de sac

gestational intrauterin la ecografia transvaginala, au un indice mare de suspiciune de
SEU. Ecografia transvaginala poate fi uneori neconcludenta, atat pentru sarcina
intrauterina cat i pentru SEU. Prezenta unei imagini de pseudosac gestational sau a
uneia de chist decidual este ambigua pentru diagnostic. De aceea diagnosticul de
sarcina intrauterina nu va fi afirmat pentru o amenoree de 5-6 saptamani decat n
prezenta veziculei viteline.19 n cazul evaluarii unei mase anexiale, ecografia
endovaginala Doppler nu poate face distinctie certa intre un sac gestational intratubar
si un corp galben gestational.
Ecografia endovaginala si nivelul -hCG seric au o valoare predictiva pozitiv de 95
% in stabilirea diagnosticului de SEU. Daca ecografia nu releva prezenta unui sac
gestational intrauterin, evidentiind in schimb o formatiune complexa anexiala,
pacientei i se va propune laparoscopia deoarece riscul de SEU este mare. Pentru
pacientele care prezinta acelasi context clinic de suspiciune a unei SEU, dar ecografia
nu evidentiaza nici sacul gestational si nici formatiunea complexa anexial, conduita
recomandat este urmarirea dinamicii -hCG seric. Laparoscopia este de obicei
indicata daca titrul -hCG seric initial este mai mare de 3.000 mIU/ml si ecografia
transvaginala nu evidentiaz prezenta sacului gestational intrauterin.29
Daca nivelul seric initial al -hCG este mai mic de 1.500 mIU/ml, diagnosticul
diferenial se va face intre o sarcin intrauterin incipient si o SEU, situaie n care hCG se va repeta la 48 ore.
Culdocenteza sau punctia fundului de sac Douglas, se folosea in trecut in pentru
diagnosticul SEU complicata cu hemoperitoneu. Azi isi mai gaseste locul numai n
situatiile de urgenta n servicii care nu pot efectua investigatiile standard pentru o
suspiciune de SEU.
Laparoscopia diagnostica
In cazuri dificile laparoscopia poate fi folosita ca instrument diagnostic. Manevra
permite vizualizarea directa a trompelor i a pelvisului si permite si efectuarea
tratamentului specific.
Tratament chirurgical

Pacient instabil hemodinamic

Pentru cazurile in care pacienta se prezinta la camera de gard n stare de oc
hipovolemic laparotomia este tratamentul de elecie.
Pacient stabil hemodinamic
Marea majoritate a pacientelor stabile hemodinamic pot fi operate laparoscopic.
Laparoscopia are multiple avantaje fata de laparotomie, incluzand pierderea mai
redusa de sange, riscul mai mic de aderente postoperatorii, refacerea mai rapida
postoperator, durata redusa de spitalizare. Laparoscopic se pot practica trei tipuri de
interventii chirurgicale in SEU: salpingectomia totala, salpingostomia liniara si
rezectia segmentara (salpingectomia partiala). Salpingectomia totala este considerata
o interventie radicala si este metoda de electie cand fertilitatea nu mai reprezinta o
preocupare pentru pacienta sau in caz de ruptura a trompei. Salpingectomia totala mai
este indicata in caz de SEU survenita dupa fertilizare in vitro, leziuni extensive ale
trompei, dificultti de control a hemostazei in caz de chirurgie conservatoare.
Chirurgia conservatoare in cazul unei SEU are scopul de a indeparta produsul de
conceptie astfel incat sa produca cat mai putine leziuni trompei si sa-i conserve
potentialul reproductiv. Salpingostomia liniar, ca tratament conservator, este
recomandat pacientelor preocupate de fertilitate.
Tratament medical
Tratamentul medical al SEU este preferabil oricand este fezabil si se face cu
metotrexat ( MTX), un agent citostatic, antagonist al acidului folic. Trofoblastul are o
rata foarte inalta de proliferare si deci, este vulnerabil la aciunea MTX. Deoarece
diagnosticul SEU se face precoce, tot mai multe paciente pot beneficia de tratament
medical, fapt care are beneficii semnificative. Succesul tratamentului cu MTX
depinde de selectarea corespunzatoare a pacientelor care pot beneficia de tratament.
Indicatii
Pacientele eligibile pentru terapia cu MTX trebuie sa indeplineasca urmatoarele
criterii20:
-

sa fie stabile hemodinamic,

fara sangerare activa sau semne de hemoperitoneu;

sa doreasc pastrarea fertilittii in viitor;

sa aiba nivelul -hCG seric preterapeutic < 5.000 mIU/ml;

ecografic, diametrul trompei sa fie < 3 cm si activitatea cardiaca fetala sa fie

absenta;

pacienta sa poat fi monitorizata postterapeutic;

sa nu aib contraindicaii pentru metotrexat.

Cel mai important criteriu de eligibilitate este nivelul preterapeutic al -hCG.21

Contraindicaii
Contraindicaiile terapiei cu MTX sunt31:
-

instabilitatea hemodinamica a pacientei;

lipsa de complianta fata de monitorizarea posterapeutica;

lipsa accesului la o institutie medicala care sa realizeze monitorizarea -hCG;

alaptatul;

sindroamele de imunodeficienta;

alcoolism, ciroza alcoolica sau boli hepatice cronice;

disfunctii hepatice, renale sau hematologice;

boli pulmonare active;

discrazie

sanguina

(leucopenie,

trombocitopenie,

anemie,

hipoplazie

medulara) ;
-

alergie la medicament;

ulcer peptic;

dureri pelvine.

Protocoale de administrare
Desi s-au incercat mai multe cai de administrare a MTX (oral, intravenos, in sacul
gestational ectopic prin laparoscopie, intramuscular), calea standard de administrare
ramane cea intramusculara.
Exist, clasic, doua modalitti de administrare a MTX: doza unica si dozele multiple.
Ratele de succes in terapia cu doze multiple a fost de 93,8 %. Rata de succes in
terapia cu MTX administrat in doza unica a fost de 87,2 %.22
Desi ratele par mai bune la administrarea multipla, in practica, cele mai multe
institutii folosesc administrarea in doza unica de 50 mg MTX/ m2 pentru ca are
urmatoarele avantaje: este usor de administrat, ofera posibilitatea tratamentului
ambulator iar toxicitatea este minim. Folosirea mai multor doze de MTX se

recomanda in cazul sarcinii cervicale si interstitiale. Perioada de urmrire

postterapeutica a nivelului -hCG poate dura o luna sau chiar mai mult. Semnul unui
rspuns terapeutic este reprezentat de scaderea nivelului de -hCG incepand cu ziua a
patra. Daca nivelul -hCG seric in ziua a saptea nu a sczut cu cel puin 15 % fata de
ziua a patra, pacienta va primi o noua doza de MTX sau i se va propune
salpingectomia laparoscopica.23 Dac dinamica raspunsului hormonal este adecvata,
determinarea -hCG se va face saptamanal pana la negativarea sa. In cazul unui
platou sau a unei cresteri a hCG se va recomanda o noua doza de MTX sau
salpingectomia laparoscopic.
Efecte secundare
Terapia cu MTX are o serie de efecte secundare, cum ar fi : grea, vrsturi,
stomatit,

conjunctivit,

gastrit,

enterit,

dermatit,

pneumonia,

alopecia,

modificarea enzimelor hepatice i supresia medular. De obicei efectele secundare

sunt moderate i de scurt durat. Administrarea concomitenta de acid folinic pare sa
scada efectele secundare.
Dupa administrarea MTX pacientele pot prezenta dureri abdominale. Clinicianul
trebuie s faca distinctia intre durerile moderate determinate de involutia SEU si
durerile intense produse de ruptura trompei, asociate cu semne de abdomen acut i
instabilitate hemodinamica Trebuie retinut faptul ca ruptura trompei se poate produce
chiar si in cazul scaderii nivelului -hCG. In caz de dureri persistente se indica
laparoscopia.
Administrarea de imunoglobulina anti-D
Pentru pacientele cu SEU Rh- negative, se va administra imunoglobulina anti-D
pentru a preveni izoimunizarea. Doza este de 50 g.
BOALA TROFOBLASTICA GESTATIONALA
Boala trofoblastica gestationala (BTG) presupune proliferarea anormala a
tesutului trofoblastic placentar. In aceasta categorie sunt incadrate cateva entitati
clinice care au o incidenta rara si sunt legate de prezenta unei sarcini (sarcina
normala, ectopica sau avort). Ele se manifesta frecvent prin sangerare la inceputul
sarcinii. Boala trofoblastica gestationala cuprinde un spectru de afectiuni inrudite
intre ele avand la o extremitate o entitate benigna (mola hidatidiforma) iar la cealalta

tumorile neoplazice gestationale ( mola invaziva, coriocarcinomul si tumora

trofoblastica de situs placentar). In diagnosticul si tratamentul acestor afectiuni,
determinarea -hCG si abordarea clinica sunt factorii cei mai importanti pentru
diagnostic.
Mola hidatiforma
Mola hidatiforma (MH) se caracterizeaza din punct de vedere histologic prin
proliferare trofoblastica a vilozitatilor coriale si edem al tesutului stromal. Ea poate fi
partiala sau completa, distinctia fiind facuta pe baze citogenetice si morfologice.
Macroscopic, vilozitatile au aspectul unor vezicule clare care pot fi milimetrice sau
mai mari.
Tabelul 2. Caracteristicile molei complete si partiale*
Caracteristici

Mola completa

Mola partiala

Tesut fetal sau embrionar

Absent

Prezent

Degenerescenta vilozitara

Difuza

Focala

Incluziuni trofoblastice in stroma

Absente

Prezente

Cariotip

46 XX frecvent

Triploid

46 XY rar

69 XXX, 69 XXY

Diagnostic

Sarcina molara

Avort incomplet

Marime uter

Mai mare fata de UM

Chiste luteinice

Da ( 25-30%)

Rare

Transformare maligna

Frecventa (20%)

Rara ( 1-4%)

Nivel -hCG

Foarte ridicat

Scazut

Patologie

Clinic

*Modificat

Mai mic fata de UM

dupa Goldstein DP, Berkowitz RS. Management of molar pregnancy and gestational

trophoblastic neoplasm.In: Gynecologic Oncology, Peltecu G, Trope CG, editori. Publishing House of
the Romanian Academy, Bucharest, 2010.

Mola are o incidenta rara de 1:1000 de sarcini, este frecventa la cele doua extreme de
varsta, adolescente si gravidele cu varsta inaintata.
Din punct de vedere clinic, pacienta are amenoree, test de sarcina pozitiv, greata si
vomismente semnificative24. Sangerare vaginala apare invariabil in evolutia sarcinii

molare.Ea poate fi abundenta sau de intensitate mica si persistenta si poate fi o cauza

de anemie secundara. La o parte din gravide uterul are o consistenta moale, inaltimea
fundului uterin depasind inaltimea asteptata pentru varsta sarcinii. In cazuri rare,
datorita efectului tireotropin-like al hCG, scade nivelul TSH si creste nivelul tiroxinei
libere. Din aceasta cauza, in situatii foarte rare, poate aparea tireotoxicoza. 25
Preeclampsia aparuta devreme in sarcina poate atrage atentia asupra unei mole. 26 In
diagnosticul sarcinii molare un rol esential il are ecografia. Amenoreea si aparitia
sangerarii anormale la femei cu test de sarcina pozitiv impun evaluarea ecografica, in
primul rand pentru excluderea sarcinii ectopice. Aspectul ecografic este considerat
caracteristic in mola completa, in stabilirea diagnosticului putand fi utile si
examinarea histologica, imunohistochimica si/sau citometrica in flux.27 La examinarea
ecografica in mola completa apare o masa uterina complexa cu zone de ecogenitate
mixta, zone cu aspect chistic iar partile fetale lipsesc. La mola partiala, examinarea
ecografica poate evidentia o placenta ingrosata focal sau hidropica in prezenta unor
parti fetale. Aceste aspecte pot deveni evidente mai tarziu in primul trimestru.
Tratamentul sarcinii molare
Tratamentul sarcinii molare impune evacuarea acesteia si presupune urmarirea pe o
perioada mai lunga post-evacuare pentru surprinde eventuala aparitie a bolii
trofoblastice gestationale persistente. Este importanta documentarea valoarii -hCG
inainte de evacuare deoarece urmarirea ulterioara se face prin monitorizarea
concentratiei serice a acestui hormon. Evacuarea se face optim prin chiuretaj aspirativ
sau/si chiuretaj instrumental bland. Evaluarea ecografica poate fi utila dupa
interventie pentru evaluarea eficacitatii chiuretajului in golirea cavitatii uterine.
Histerectomia este o metoda de evacuarea in sarcina molara la femeile care nu isi mai
doresc fertilitatea. S-a dovedit ca la momentul evacuarii, o cantitate variabila de tesut
trofoblastic poate trece in circulatia venoasa pelvina si de aici se opreste in filtrul
pulmonar cauzand boala trofoblastica persistenta sau metastaze pulmonare. Embolia
pulmonara aparenta clinic este cauzata de patrunderea in circulatie a unei cantitati mai
mari de tesut.
De foarte mare importanta in tratamentul sarcinii molare este urmarirea ulterioara
evacuarii pentru a aprecia necesitatea chimioterapiei. Se recomanda:
1. Contraceptie minim 6 luni

2. Obtinerea unei valori bazale a -hCG la 48 de ore de la evacuarea sarcinii

molare
3. Determinarea cantitativa a -hCG saptamanal, pana se obtine trei valori
negative consecutiv
4. Chimioterapia (CMT) nu este indicata atata timp cat valorile hCG sunt in
scadere, dar daca valorile stagneaza sau cresc, se suspicioneaza boala
trofoblastica persistenta si se impune CMT
5. Daca valorile -hCG scad si devin normale, evaluarea este continuata inca 6
luni cu determinarea lunara a hCG. Daca nivelul hCG devine nedetectabil,
urmarirea este intrerupta.28
Neoplaziile trofoblastice gestationale
Acestea sunt tumori placentare caracterizate prin invazivitate agresiva si capacitate de
metastazare. Sunt foarte rare. Din punct de vedere histologic ele cuprind mola
invaziva, coriocarcinomul, tumorile trofoblastice de situs placentar. Aceste neoplazii
sunt suspectate in prezenta unor niveluri constante sau crescand de- hCG. Este
important de retinut ca in unele cazuri se asociaza si cu sarcina normala si trebuie
luate in considerare in diagnostic atunci cand dupa orice sarcina (normala, avort sau
extrauterina) sangerarile persista anormal de mult timp.
Tratamentul lor este complex bazandu-se pe CMT la care se pot adauga dupa caz
chirurgia si radioterapia. Prognosticul este variabil.

Seeber BE. What serial hCG can tell you, and cannot tell you, about an early
pregnancy. Fertil Steril. 2012
2
Tongsong T, Srisomboon J, Wanapirak C, Sirichotiyakul S, Pongsatha S,
Polsrisuthikul T. Pregnancy outcome of threatened abortion with demonstrable
fetal cardiac activity: a cohort study. J Obstet Gynaecol (Tokyo 1995). 1995
3
Nannini A, Weiss J, Goldstein R, Fogerty S. Pregnancy-associated mortality at
the end of the twentieth century: Massachusetts, 1990-1999. J Am Med Womens
Assoc. 2002
4
Wahabi HA, Abed Althagafi NF, Elawad M, Al Zeidan RA. Progestogen for treating
threatened miscarriage. Cochrane Database Syst Rev. 2011
5
Blohm F, Fridn BE, Milsom I, Platz-Christensen JJ, Nielsen S. A randomised
double blind trial comparing misoprostol or placebo in the management of early
miscarriage. BJOG. 2005
6
Bourne T, Bottomley C. When is a pregnancy nonviable and what criteria should
be used to define miscarriage? Fertil Steril. 2012
7
ACOG practice bulletin. Prevention of Rh D alloimmunization. Number 4, May
1999 (replaces educational bulletin Number 147, October 1990). Clinical
management guidelines for obstetrician-gynecologists. American College of
Obstetrics and Gynecology. Int J Gynaecol Obstet. 1999
8
ACOG practice bulletin. Prevention of Rh D alloimmunization. Number 4, May
1999 (replaces educational bulletin Number 147, October 1990). Clinical
management guidelines for obstetrician-gynecologists. American College of
Obstetrics and Gynecology. Int J Gynaecol Obstet. 1999
9
Hone J, Jovanovic L. Approach to the patient with diabetes during pregnancy. J
Clin Endocrinol Metab. 2010
10
van den Boogaard E, Vissenberg R, Land JA, van Wely M, van der Post JA,
Goddijn M, Bisschop PH. Significance of (sub)clinical thyroid dysfunction and
thyroid autoimmunity before conception and in early pregnancy: a systematic
review. Hum Reprod Update. 2011
11
Brent RL. The effect of embryonic and fetal exposure to x-ray, microwaves, and
ultrasound: counseling the pregnant and nonpregnant patient about these risks.
Semin Oncol. 1989
12
ACOG Committee on Obstetric Practice. ACOG Committee Opinion. Number 299,
September 2004 (replaces No. 158, September 1995). Guidelines for diagnostic
imaging during pregnancy. Obstet Gynecol. 2004
13
Brent RL. Saving lives and changing family histories: appropriate counseling
of pregnant women and men and women of reproductive age, concerning the risk of
diagnostic radiation exposures during and before pregnancy. Am J Obstet Gynecol.
2009
14
American College of Obstetricians and Gynecologists. ACOG practice bulletin.
Management of recurrent pregnancy loss. Number 24, February 2001
15
Sarcina extrauterina. Gh. Peltecu. Tratat de Chirurgie sub redactia I. Popescu, Editura Academiei, 2012 (in curs de
publicare)
16
Breen Jl. A 21-year survey of 654 ectopic pregnancies.
Am J Obstet Gynecol 1970
17
Jehle D, Krause R, Braen GR. Ectopic pregnancy. Emerg Med Clin North Amer 1994;
18
Kadar N, Devore G, Romero R. Discriminatory zone: its
use n the sonographic evaluation for ectopic
pregnancy. Obstet Gynecol. 1981
19
Sarcina extrauterina. Gh. Peltecu. Tratat de Chirurgie sub redactia I. Popescu, Editura Academiei, 2012 (in curs de
publicare)
20
Stovall TG, Ling FW, Gray LA, Carson SA, Buster JE. Methotrexate treatment of
unruptured ectopic pregnancy: a report of 100 cases. Obstet Gynecol. 1991
21
Buster JE, Pisarska MD. Medical management of ectopic pregnancy. Clin Obstet
Gynecol. 1999
22
Seifer DB, Silva PD, Grainger DA, Barber SR, Grant WD, Gutmann JN.
Reproductive potential after treatment for persistent ectopic pregnancy. Fertil
Steril. 1994
23
Sarcina extrauterina, Gh. Peltecu. Tratat de patologie chirurgicala, sub redactia I. Popescu, Ed. Academiei, 2012

24

Hershman JM. Human chorionic gonadotropin and the thyroid: hyperemesis

gravidarum and trophoblastic tumors. Thyroid. 1999
25
Chiniwala NU, Woolf PD, Bruno CP, Kaur S, Spector H, Yacono K. Thyroid storm
caused by a partial hydatidiform mole. Thyroid. 2008
26
Barrn Rodrguez JL, Pia Saucedo F, Clorio Carmona J, Fraire Gonzlez FJ,
Soto Ruz OA. [Partial mole and atypical preeclampsia: a case report and review
of the literature]. Ginecol Obstet Mex. 2012
27
Berkowitz RS, Goldstein DP. Current management of gestational trophoblastic
diseases. Gynecol Oncol. 2009
28
Williams Obstetrics, editia 23, Ed. McGraw-Hill, pag. 261-262, 2010