proiect Dinamica Autovehiculelor proiectarea ambreiajului automobilului

referat

Tema de proiect:
Sa se calculeze proiectarea ambreiajului automobilul indicat prin tema de proiect la
disciplina Dinamica Autovehiculelor .

Automobilul proiectat are urmatoarele caracteristici:

-tipul autovehiculului: autofurgon;

-sarcina utila: 1.100 kg;
-viteza maxima in palier [Km/h]: 143;
-panta maxima in priza directa [%]: 2;
-panta maxima [%] : 40;
-alte particularitati: MAC 4x2.
Proiectul va cuprinde:

A.Memoriul de calcul
1.Studiul tehnico-economic al solutiilor utilizate la autovehicule similare;
2.Alegerea justificata a solutiei pentru care se opteaza;
3.Calcule propriu-zise (moment de calcul,forta de apasare,garnituri de frecare, verificarea
la incalzire,arcuri de presiune,arbore,discuri,mecanism de actionare);

4.Evidentierea jocurilor din ambreiaj si a modalitatilor de reglare a acestora de-a lungul

perioadei de utilizare;
5.Evidentierea si discutarea comparativa a 1-2 solutii noi in constructia ambreiajelor
autovehiculelor (automobile noi, prototipuri, brevete, prezentarea eventualelor idei
personale in domeniu).
B.Materialul grafic
1.Desen de ansamblu al ambreiajului in doua proiectii;
2.Schema sistemului de actionare a ambreiajului.

CALCULUL AMBREIAJULUI

1. Justificarea alegerii modelelor similare

Pentru realizarea proiectului este util sa se studieze principalele caracteristici constructive
ale unor modele similare.
Alegerea modelelor similare este necesara deoarece nu exista o documentatie completa
cu privire la particularitatile constructive si caracteristicile autovehiculului de proiectat. Cu
ajutorul acestor modele similare se pot observa elementele comune ale acestor autovehicule si
tendinta lor spre anumiti parametri.
Prin analiza principalelor caracteristici ale acestor modele se obtin informatii ce pot fi
folofite la proiectarea autovehiculului din tema de proiect. Aceste informatii ne ofera o imagine
de ansamblu pentru autovehiculul deproiectat,niste limite in care acesta trebuie sa se incadreze.
Alegerea si analiza modelelor similare ofera astfel o documentatie,o baza de plecare
pentru proiectarea autovehiculului primit prin tema de proiect.
Cele sase modele similare au fost alese din [4],pe baza sarcinii utile cu o eroare de aprox.
5%.

Tabel 1.1

Fiat Ducato Ford

10
Transit

Toyota

Putere maxima[Kw]

62/4750

Cuplu maxim [Nm]

Hiace

Nissan
Window
Van

Peugeot
Minibus

Renault
Master T3

71/5250

88/4800

74/4800

62/4750

69/4750

160/2500

150/5250

198/2600

177/2400

160/2500

161/2900

Ambreiaj

ET/me

ET/me

ET/hy

ET/hy

ET/me

ET/hyp

Cutie de viteze

Fiat 5-G

Ford mt

Toy G55

5-G vsy

R un5vsy

Rap.transmisie tr.I

3,727:1

4,17:1

4,452:1

3,592:1

3,727:1

4,27:1

Rap.transm. tr. max.

0,854:1

0,821:1

0,767:1

0,87:1

Rap.transm. inapoi

3,154:1

3,76:1

4,472:1

3,657:1

3,154:1

3,55:1

Formula ritilor

4x2

4x2

4x2

4x2

6x2

Diferential

HR/au

HR/au

E/st

E/st

E/st

E/st

E/E/E

Suspensie
fata/spate

roti E/st

Arcuri fata/spate

Sf/Bl

Sf/Bl

Tor/Bl

Tor/Bl

Sf/Bl

Sf/tor/tor

Amortizoare
fata/spate

T/T

T/T

T/T

T/T

T/T

T/T/T

Frina de serviciu

h+vu/v:sc

h+vu/v:s

h+vu/v:s

h+vu/v:s

H+vu/v:s

h+vu/v:s

Frina de parcare

Hr

Hr+mu

Hr

Hr

Hr

4Hr

Dimensiuni pneuri

185R14C

225/70x1

195/70R

185R14

185R14

205R16

Greutate proprie

1580

1885

1630

1935

2800

Sarcina utila

630

1170

1065

2100

Greutate punte fata

1500

1320

1350

1550

1780

Greutate punte spate

2000

1745

1680

1700

2x1800

Legenda:
-ET/me=ambreiaj monodisc cu frictiune cu comanda mecanica;
-ET/hy= ambreiaj monodisc cu frictiune cu comanda hidraulica;
-ET/hyp= ambreiaj monodisc cu frictiune cu comanda hidropneumatica;
-vsy=cutie de viteze complet sincrona;
-HR/au=diferential autoblocant ce blocheaza rotile spate;
-E=suspensie independenta;
-/st=axarigida;
-T/T=amortizoare telescopice;
-H+Vu/sch=frana hidraulica pe toate rotile ,servo-asistata,frana pe disc;
-Sf/Bl=arcuri elicoidale fata /arcuri cu foi pe spate;
-Tor=bara de torsiune.

2. Studiul tehnico-economic al solutiilor utilizate la autovehicule similare

Analizand modelele similare din punct de vedere al tipului de caroserie folosit se
observa ca aceasta solutie pentru caroserie ,cu post de conducere semiavansat este mai putin
intalnita, tendinta fiind sa se foloseasca caroserie cu post de conducere avansat.
Analizand cele sapte modele similare alese, din punct de vedere al masei proprii
se observa ca aceasta variaza intre 1580[Kg] la modelul 1 si 2800[Kg] la modelul 6, celelalte
modele avand: -1885[Kg];
-1630[Kg];
-1935[Kg];
Sarcina utila variaza intre 630[Kg] la modelul 1 si 2100[Kg] la modelul 6, iar
din punct de vedere al repartitiei sarcinii totale pe punti, aceasta se analizeaza procentual,
valorile numerice fiind date in tabelul 1.2.

Tabel 2.1
Model

Ga[Kg]

Masa totala pe puntea Masa totala pe puntea Formula rotilor

spate[%]
fata[%]

3500

43

57

4x2

2800

47

53

4x2

3000

51,6

48,4

4x2

4900

36.3

63,7

6x2

Observatie:
Pentru celelalte modele nu s-au calculat aceste procente deoarece nu au existat suficiente
date privitoare la repartitia sarcinii pe punti.

Din tabelul de mai sus se poate observa ca la modelele 2 si 3 repartitia sarcinii pe punti
este oarecum asemanatoare.Modelul 5 prezinta o repartitie mai mare a sarcinii pe puntea din
fata , iar la modelul 6 se observa ca aproximativ o treime din sarcina totala este repartizata pe
puntile din spate, modelul 6 avand trei punti.
Tabel 2.2
Model

Tip motor

Putere maxima [Kw]/[rot/min]

MAC

62/4750

MAC

71/5250

MAC

88/4800

MAC

74/4800

MAC

62/4750

MAC

69/4750

Dupa cum se observa si din tabelul 1.3. exista o preferinta pentru echiparea acestui tip de
autovehicul cu motor diesel. Avantajul acestei alegeri consta in obtinerea unei puteri mai ridicate
decat in cazul echiparii cu motor pe benzina.Puterea dezvoltata de motor la cele sase modele
sinilare nu variaza in limite foarte largi. Puterea maxima obtinuta este cuprinsa in intervalul
[62;88] la modelele 1si 5 si respectiv 3.Se observa astfel ca cele mai multe valori ale puterii se
grupeaza in partea inferioara a intervalului.
Din punct de vedere al momentului maxim transmis se observa ca acesta variaza in
limite relativ mici. Limita inferioara este de 150[Nm] obtinut la o turatie de 5250[rot/min] la
modelul 2 , iar limita superioara 198[Nm] obtinut la 2600[rot/min].Din tabelul 1.1. se observa ca
momentele maxime transmise nu au o distributie simetrica in intervalul mai sus mentionat,ci se
observa o aglomerare a acestora in jurul valorii de 160[Nm].
Din punct de vedere al ambreiajelor folosite la echiparea autovehiculelor similare se

constata ca trei dintre acestea sunt echipate cu ambreiaj monodisc cu comanda mecanica , doua
cu ambreiaj monodisc cu comanda hidraulica si doar un autovehicul este echipat cu ambreiaj
monodisc cu comanda hidropneumatica.
Suspensia folosita in dotarea modelelor similare este preponderent suspensie
independenta pentru puntea fata si axa rigida pentru puntea spate.aceasta combinatie este
intalnita la modelele 1,2,3,4 si 5, modelul 6 fiind echipat cu suspensie independenta pe toate cele
trei punti.
Din punct de vedere al arcurilor folosite se observa ca exista o preferinta pentru folosirea
arcurilor elicoidale pentru puntea fata si arcuri cu foi pentru puntea spate.Se mai intalnesc solutii
cu bara de torsiune la puntea fata, la puntea spate fiind folosite tot arcuri cu foi.Amortizoarele
folosite sunt aceleasi pentru toate cele sase modele similare.Constructorii acestora au optat
pentru folosirea amortizoarelor telescopice.
Analizand autovehiculele similare din punct de vedere al franei de serviciu utilizate se
constata ca toate cele sase modele similare sunt dotate cu frana hidraulica servoasistata pe toate
rotile, frana pe disc.Si in cazul franei de parcare toate modelele similare sunt dotate cu acelasi
tip de frana.Toate acestea folosesc frana de parcare pe rotile din spate.
Din punctul de vedere al ambreiajului folosit, solutia generalizata este cea monodisc
uscat cu arc diafragma, deoarece sarcinile maxime ale acestor modele nu sunt atat de mari incat
sa justifice folosirea ambreiajelor cu arcuri periferice.
Mai jos sunt prezentate cateva tipuri de ambreiaje folosite in general la acest tip de
autovehicul. In figura 1 avem un ambreiaj monodisc cu arcuri periferice, iar in figura 2 un
ambreiaj hidraulic.

Figura 1. Ambreiaj monodisc cu arcuri periferice

Figura 2. Ambreiaj hidraulic.

1 - Pompa centrifuga; 2 turbina; 3 carcasa; 4 arborele cotit al motorului;

5 - arborele primar al cutiei de viteze; 6 supapa de evacuare; 7 rezervor; 8 pompa de

alimentare; 9 supapa de siguranta; 10 radiator; 11 supapa de admisie a lichidului in
ambreiaj.

Figura 3.
a) Ambreiaj mecanic cu doua discuri
b) Ambreiaj mecanic cu arcuri periferice dispuse pe doua cercuri
c) Ambreiaj mecanic cu arcul central elicoidal
3. Calculul puterii motorului si determinarea caracteristicii lui exterioare
Pe baza performantelor si a caracteristicilor tehnice din tema de proiectare, se
stabilesc in prealabil parametrii initiali care intervin in calcule:

-greutatea proprie a autovehiculului Go;

-greutatea totala a autovehiculului Ga;
-alegerea pneurilor si calculul razei de rulare rr;
-stabilirea coeficientului aerodinamic K;
-stabilirea ariei suprafetei transversale maxime A;

-randamentul transmisiei t.
Stabilirea acestor parametri se face pe baza studiului peralabil al organizarii de ansamblu
al autovehiculului si pe baza valorificarii datelor statistice privitoare la autovehi- culele cu
caracteristici si performante apropiate de cele ale autovehiculului de proiectat, tinand seama de
perspectivele si tendintele de dezvoltare in domeniul autovehiculelor rutiere.
Greutatea proprie a autovehiculului se determina facand o medie a greutatilor autovehiculelor considerate ce modele similare (tabel 1.1).

unde indicii 1,2,3,5,6 reprezinta numerele de ordine ale modelelor similare alese.
Go=(1580+1885+1630+1935+2800)/5=1966[Kg]
Valoarea obtinuta se rotunjeste prin scadere considerandu-se Go=1900[Kg]
Dupa stabilirea greutatii proprii a autovehiculului se determina greutatea totala a acestuia
cu formula:
Ga= Go+G
unde G sarcina utila;
Deci greutatea totala va fi:
Ga=1900+1100=3000[Kg]
In continuare se va considera greutatea totala a autovehiculului Ga=3000[Kg] .
Calculul puterii motorului se face pornind de la determinarea puterii motorului din
conditia de viteza maxima.Aceasta se determina cu formula:

unde f - coeficientul de rezistenta la rulare si este cuprins intre f=(0,0120,018)

se considera f=0,013;
t- randamentul transmisiei t=(0,920,98)
se considera t=0.96
K,A-coeficientul aerodinamic respectiv aria sectiunii maxime
se aleg din [1] tabelul 3.8.K=0,029[Kg.f.s2/m4]
A=3,6[m2]

Puterea motorului se determina cu formula:

unde

0,80,9

se alege

0,85

Se considera ca autovehiculul este echipat cu motor Diesel cu injectie in volum.Pentru un

astfel de motor coeficientii 1 ,2 ,3 au urmatoarele valori:
1=0,5 ; 2=1,5 ; 3=-1

Turatia de putere maxima se alege facand o medie a valorilor turatiilor de putere maxima
a modelelor similare slese.
Se obtine nP=4800[rot/min]

[rot/min]
Pentru efectuarea graficului puterii si determinarea momentului maximal motorului se
considera o gama de turatii pentru care se calculeaza puterea si momentul datele numeri- ce fiind
trecute in tabelul 1.2.
Formulele utilizate sunt urmatoarele:

Tabel 3.1
n

500

850

1200

1550

1900

2250

2600

2950

3300

3650

4080

6,18

11,96

18,68

26,14

34,12

42,4

50,7

59

67

74,3

82,3

12,0

13,7

15,1

16,4

17,5

18,8

19,0

19,5

19,7

19,8

19,6

4.CALCULUL PROPRIU-ZIS AL AMBERIAJULUI MECANIC

La calculul ambreiajului se urmareste stabilirea dimensiunilor elementelor principale ale
acestuia, in raport cu valoarea momentului motor si pe baza parametrilor constructivi ai
motorului si autovehiculului.
Determinarea momentului de calcul

Pentru transmiterea de catre ambreiaj a momentului motor maxim fara patinare,pe toata
durata de functionare este necesar ca momentul de frecare M a al ambreiajului sa fie mai mare
decat momentul maxim al motorului. In acest scop se introduce in calcul un coeficient de
siguranta .
Momentul de calcul va fi:
La alegerea coeficientului se tine seama de tipul si destinatia autovehiculului precum si
de particularitatile constructive ale ambreiajului.
Se alege =1,7 Mc=1,7.19,8=33,66[daNm].

Determinarea momentului de frecare al ambreiajului

Pentru determinarea momentului de frecare al ambreiajului se considera un coeficient de
frecare =0,28
Pentru momentul de frecare total avem:

unde Re raza exterioara a suprafetei de frecare

RI - raza interioara a suprafetei de frecare

Unde:
Observatie:

Pentru ambreiaje prevazute cu mai multe perechi de suprafete de frecare momentul este:

unde i-reprezinta nr.de suprafete de frecare i= 2nd

nd- reprezinta nr. discurilor de frecare
Se alege ambreiaj monodisc uscat cu arcuri periferice datorita constructiei simple si
faptului ca este un ambreiaj foarte intalnit la modelele similare.
Raza exterioara este:

unde

, C=(0,530,75)

Se alege C=0,53
=(3540)
Se alege =35

pentru ambreiaje monodisc uscat

Deci
Se alege din STAS 7793-67 De=250[mm]Re=125[mm]
DI=150[mm] RI=75[mm]

Determinarea fortei de apasare asupra discurilor ambreiajului

Se determina din conditia ca momentul de frecare al ambreiajului sa fie egal cu momentul
de calcul Mc

Momentul de frecare al ambreiajului este:

Daca se considera forta F uniform distribuita pe

suprafetele de frecare, presiunea p va fi data de relatia:
Aria suprafetei garniturilor de frecare este:

Calculul arcurilor de presiune

Arcurile de presiune ale ambreiajului sunt solicitate dupa un ciclu asimetric.
Arcurile periferice sunt in general arcuri cilindrice din sarma trasa si au o caracteristica liniara

Pentru determinarea diametrului sarmei si a diametrului de infasurare trebuie sa se

cunoasca:- Fa=forta totala ce trebuie dezvoltata de arcuri;
-na=nr. de arcuri;
-Fa=forta pe care trebuie sa o dezvolte un arc.
Avem relatia:

Fa= Fa/ na

Observatie: na-se alege in general ca multiplu de 3 pentru a avea o apasare uniforma a arcurilor
asupra discului de presiune.
Pentru microbuze Fa trebuie sa se incadreze intre 4080[daN].Pentru diametrul exterior
al garniturilor de frecare intre (200280)[mm] se recomanda sa se aleaga intre (9-12) arcuri.Se
aleg 9 arcuri.

unde :Fr= forta datorita arcurilor care ajuta la obtinerea unei debreieri complete.
cf= coeficient care tine seama de fortele de frecare.
Pentru ambreiaje monodisc cf=0,90,95. Se alege cf=0,95. Calculul se face pentru un ambreiaj
decuplat cand fiecare arc dezvolta forta Fa .
Pentru a rezulta un ambreiaj care se manevreaza fara dificultate se recomanda ca la
decuplare cresterea fortei arcului sa nu depaseasca cu 1525% din valoarea ei initiala.

Se alege:

Calculul efortului unitar pentru solicitarea la torsiune

unde D=diametrul mediu de infasurare al arcului;

D= diametrul sarmei arcului;
k=coeficient de corectie al arcului;

-unde se noteaza cu c=D/d.

Se recomanda : c=58. Se alege c=5.
Pentru arcurile de ambreiaj ta=7000[daN/cm2]
Coeficientul k se calculeaza cu relatia:

Deci diametrul sarmei va fi:

Se alege din STAS 893-67 sarma trasa din otel carbon de calitate avand d=5[mm].
Determinarea numarului de spire

Pentru determinarea numarului de spire ns se pleaca de la formula sagetii:

-unde f=sageata arcului;

G=modul de elasticitate transversal .

D=c.d=5.5=25[mm]

Se noteaza:

-rigiditatea racului

Cand ambreiajul este cuplat forta dezvoltata de arc este Fa , deci vom avea:

Cand ambreiajul este decuplat forta dezvoltata de arc este Fa ,deci avem:

Sageata suplimentara f1 corespunzatoare deformarii arcului la decuplare

se poate determina functie de jocul necesar intre suprafetele de frecare in pozitie
decuplata. f1 se determina cu relatia:
-unde nd= nr. discurilor conduse;
-jd= jocul dintre o pereche de suprafete de frecare pentru decuplarea completa a
ambreiajului.
Se recomanda pentru ambreiaje monodisc jd=0,50,7[mm].Se alege jd=0,7[mm].
Deci sageata suplimentara f1 va fi:

Deoarece spirele de la capetele arcului nu sunt active, numarul total de spire nt

Se determina cu relatia:
Determinarea lungimii arcului in stare libera
Lungimea arcului in stare libera se determina cu relatia:

-unde Lo=lungimea arcului in stare libera;

L1= lungimea arcului in pozitia decuplata a ambreiajului.

-unde ns=nr. de spire active;

js=distanta minima intre spirele arcului in pozitia decuplata a ambreiajului.

Se alege js=1[mm]

Deci lungimea arcului in stare libera va fi:

Verificarea la incalzire a ambreiajului

Pentru verificarea la incalzire a ambreiajului trebuie sa se determine mai

intai urmptoarele marimi:
-unde rr=raza de rulare a rotii;
ro=raza libera a rotii;
rn=raza nominala a rotii.
Se considera autovehiculul echipat cu anvelope 185R14C conform STAS SR 13288-1994

Deci avem:

B=185[mm];

(balonaj)

D=14.22,4=314[mm] (diametrul jantei)

H=B(0,821,05)

(inaltimea sectiunii anvelopei)

H=B.0,9=185.0,9=166,5[mm]
Pentru calcule se poate aproxima ro= rn.

-coeficientul de deformare al pneului;

Se alege

-lucrul mecanic de frecare;

-unde is1=raportul de transmitere in treapta I;

io= raportul de transmitere al transmisiei principale;
Se considera : - io=4,1
-is1=4,4

Verificarea la incalzire se face cu relatia:

-unde =coeficient ce exprima partea din lucrul mecanic L consunata pentru incalzirea
piesei care se verifica;
c=caldura specifica a piesei.
C=0,115[Kcal/KgC]
gp=greutatea piesei care se verifica in [daN]
Pentru discul de presiune al ambreiajului monodisc =0,5
otel=(77507850)[Kg/m3]
In cazul ambreiajului monodisc se verifica discul de presiune.Acesta se construieste
masiv pentru a putea inmagazina o cantitate cat mai mare de caldura.
Verificarea se face cu observatia ca in timpul unei cuplari nu trebuie sa depaseasca
1C.
Volumul discului de presiune este:

-unde g=grosimea discului de presiune;

Calculul arborelui ambreiajului

Arborele ambreiajului (care este si arborele primar la schimbatorului de viteze) are o

portiune canelata pe care se deplaseaza butucul discului condus. Arborele este solicitat la
torsiune de catre momentul de calcul al ambreiajului Mc.
Diametrul interior se determina cu relatia:

unde at-solicitarea admisibila la torsiune

at=(10001200)[daN/cm2]
Diametrul interior al arborelui canelat se adopta din STAS dupa care se adopta si celelalte
elemente ale canelurii.Se face verificarea la strivire si la forfecare.
Forta F care solicita canelurile se considera ca este aplicata la distanta r m fata de axul
arborelui si se determina cu relatia:

Unde rm-raya medie a arborelui canelat;

de-diametrul exterior al arborelui canelat;
dI- diametrul exterior al arborelui canelat;

Se alege din STAS 1768-68 arbore canelat 10x26x32

Deci
Inaltimea danturii este:

Verificarea la strivire in cazul ambreiajului monodisc este

data de relatia:

Unde l=de-lungimea butucului condus;

h-inaltimea canelurii supusa la strivire .
Efortul unitar la forfecare se determina cu relatia:

unde b-latimea canelurii;

Calculul mecanismului de actionare
Se urmareste ca parametrii determinati sa se incadreze in limitele prescrise.Se determina
cursa totala a pedalei si forta la pedala.
Se alege mecanism de actionare hidraulic

Conform principiului lui Pascal se poate scrie:

unde

d1-diametrul cilindrului de actionare;

d2- diametrul cilindrului receptor.
Forta F2 se determina functie de forta de apasare a discurilor:

Forta F1 se determina functie de forta la pedala:

Inlocuind F1 si F2 rezulta:

unde im=

ih =

raport de transmitere mecanic;

raport de transmitere hidraulic;

a=(0,950,98) randamentul de actionare al mecanismului hidraulic.

Cursa totala a mansonului rulmentului de presiune (sm) se determina cu relatia:

unde

sl=cursa libera a mansonului;

sl=(24)[mm]
se alege sl=3[mm]
jd=jocul ce trebuie realizat intre fiecare pereche de suprafete de frecare pentru o
dcuplare completa a ambreiajului;
jd=0,7[mm]

i=numarul perechilor de suprafete de frecare;

i=2
ip=raportul de transmitere al parghiilor de debreiere.
Se alege ip=1,5
Sm=3+0,71,52=5,1[mm]

Se determina cursa pistonului cilindrului receptor cu relatia:

unde
Deci cursa pistonului cilindrului receptor va fi :
s2=5,12=10,2[mm]
Volumul de lichid activ in cilindrul receptor este :

d2=30[mm]

Datorita faptului ca presiunea de lucru este redusa , iar conductele de legatura au o

lungime relativ mica, se poate neglija deformatia conductei , iar volumul de lichid refulat din
cilindrul pompei centrale se poate considera egal cu volumul generat de pistonul pompei
receptoare (V1=V2).
Cursa pistonului pompei centrale se determina cu relatia:

Cursa totala a pedalei de ambreiaj este:

Forta la pedala Fp se poate micsora prin marirea randamentului mecanismului de

actionare a.Forta la pedala (la ambreiajele fara servomecanisme auxiliare) nu trebuie sa
depaseasca 15-25 [daN] deoarece consumul prea mare de effort fizic conduce la obosirea
excesiva a conducatorului auto.
Forta la pedala se determina astfel:

Conditii generale impuse ambreiajului

In afara de conditiile impuse ambreiajului la decuplare si cuplare, acesta trebuie sa mai
indeplineasca urmatoarele:sa aiba durata de serviciu si rezistenta la uzura cat mai mare;
sa aiba o greutate proprie cat mai redusa ; sa ofere siguranta in functionare; sa aiba o constructie
simpla si ieftina; parametrii de baza sa varieze cat mai putin in timpul exploatarii; sa aiba
dimensiuni reduse, dar sa fie capabil sa transmita un moment cat mai mare; sa fie echilibrat
dinamic; sa fie usor de intretinut.
Durata de functionare a ambreiajului depinde de numarul cuplarilor si decuplarilor,
deoarece garniturile de frecare se uzeaza mai ales la patinarea ambreiajului. La fiecare cuplare
lucrul mecanic de frecare la patinare se transforma in caldura datorita careia temperatura de lucru
a garniturilor de frecare creste. Experimental s-a constatat ca la cresterea temperaturii de la
20C la 100C, uzura garniturilor de frecare se mareste aproximativ de doua ori.
BIBLIOGRAFIE

[1] Gh.Fratila-Calculul si constructia automobilelor E.D.P. 1977

[2] Untaru- Automobile E.D.P. 1968

[3]Stoicescu A.P.-Dinamica autovehiculelor vol.I Ed. U.P.B. 1973

[4]A.Tudor,I.Marin-Ambreiaje si cuplaje de siguranta cu frictiune.Indrumar de
proiectare I.P.B.1985
[5](***)-Inufa Katalog 1994
[6]Ligia Petrescu-Elemente de grafica computerizata-AutoCAD-U.P.B. 1998
[7]Ligia Petrescu-Graeica inginereasca - U.P.B. 1997
CUPRINS
Tema de proiect2

Calculul ambreiajului..4
Justificarea alegerii modelelor similare..4
Studiul tehnico-economic al solutiilor utilizate
la autovehiculele similare..5
Calculul puterii motorului si determinarea caracterisicii
lui exterioare..6
Calculul propriu-zis al ambreiajului mecanic..8

Determinare coeficientului de siguranta al ambreiajului dupa uzarea garniturilor

Dupa uzarea garniturilor de frecare forta cu care un arc de presiune actioneaza asupra
discurilor ambreiajului devine Fa .Datorita uzurii garniturilor, arcurile de presiune se destind.
Coeficientul de siguranta dupa uzarea garniturilor de frecare u se determina cu relatia:

Unde Ma este momentul de frecare al ambreiajului dupa uzarea garniturilor de frecare.

Calculul momentului Ma se face cu relatia:

Sageata f2 se calculeaza cu relatia f2=f-u unde u este uzura admisibila pentru

garniturile de frecare ale ambreiajului.
Cunoscand uzura admisibila u1 pentru o garnitura de frecare si numarul discurilor
conduse ndse poate calcula u cu relatia:

Uzura admisibila pentru o garnitura de frecare este u1=1,52[mm]. Pentru

transmiterea de catre ambreiaj a momentului Mmax ,fara patinare, cand garniturile de frecare sunt
uzate, trebuie ca u1.
Se considera