FACULTATEA DE MECANICA

DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

1 ASPECTE CONSTRUCTIVE
1.1

Mecanismul motor

Figura 1. Mecanismul motor

Mecanismul motor cuprinde organele a cror deplasare asigur efectiv transformarea energiei
chimice a combustibilului n lucru mecanic. Mecanismul motor este compus din piston plus
segmeni la care se adaug bolul. De bol se articuleaz biela, care la rndul ei este prins de
arborele cotit cu ajutorul capacului bielei. Arborele cotit se sprijin pe lagrele acesteia aflate
n carterul superior i se nvrte n acestea fiind sprijinit pe cuzinei. Sub arborele cotit se
gsete carterul inferior care este i baia de ulei pentru majoritatea motoarelor.

-1-

FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

1.2 Biela
1.2.1 Aspecte funcionale

Figura 2. Elemente constructive ale bielei

Biela transmite fora de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit i transform micarea
de translaie n micare de rotaie. Biela se compune din picior i cap care servesc la articularea
bielei cu pistonul, respectiv cu arborele, corpul care este partea central. De obicei capul are o
parte detaabil, numit capac care permite montajul bielei pe arborele cotit.

Figura 3. Forme constructive de biel

-2-

FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

Dac capul bielei este nesecionat, atunci arborele se realizeaz secionat pentru a permite
montajul. Asupra bielei acioneaz fora de presiune a gazelor, fora de inerie a pieselor din
grupul pistonului i forele proprii de inerie. Aceste fore sunt variabile ca direcie i
intensitate, astfel c biela are solicitri variabile i este solicitat la oboseal i flambaj.
Comprimarea datorat forelor de presiune determin o deformaie remanent, care scurteaz
lungimea l a bielei, mpidicnd micarea liber a acesteia. Prin flambajul bielei, apare o ncovoiere
a acesteia, compromind paralelismul axelor i accelernd uzura mbinrilor.

1.2.2 Construcia bielei. Materiale

Condiiile de lucru impun asigurarea rigiditii i o mas relativ redus. n figura 3 sunt
prezentate dou variante uzuale de biele.
Piciorul bielei are forma unui tub solidar cu corpul bielei. Pentru rigidizare se racordeaz
piciorul cu corpul cu raze mari i uneori se deplaseaz centrul gurii fa de centrul piciorului.
Pentru ungerea bolului se poate realiza o gaur de introducere a uleiului pn la bol.
Capul bielei are tot o form tubular i se racordeaz la corp tot cu raze mari pentru a asigura
rigiditatea. Deoarece diametrul fusului maneton este mult mai mare dect al arborelui cotit, aria
seciunii crete foarte mult n zona capului.
Capacul este separat de restul capului bielei dup un plan perpendicular pe axa bielei, ceea ce
asigur simplitate constructiv i evit apariia solicitrii de forfecare. Dac capul bielei nu
poate s treac prin cilindru atunci acesta se poate seciona dup un plan nclinat cu 30-60 fa
de axa cilindrului. Soluia se aplic n special la m.a.c. puternic solicitate. Articularea capului
bielei cu fusul aneton se realizeaz prin intermediul a doi cuzinei, unul n capac iar cellalt
fiind situat n capul bielei. Pentru aceasta este necesar asigurarea ungerii care se face prin
intermediul gurilor practicate n arborele cotit.
Corpul bielei este construit ca o tij cu o seciune profilat, aria seciunii crescnd de la picior
spre cap. Forma seciunii corpului este determinat de solicitarea la flambaj. Pentru aceast

-3-

FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

solicitare cea mai potrivit este seciunea n form de I avnd inima dispus n planul de
micare. ntre inim i tlpi trebuie prevzute raze de racordare mari pentru a favoriza
comportarea la oboseal. Din punct de vedere funcional este important lungimea bielei l care
determin raportul l=. Bielele lungi se caracterizeaz prin nclinri mici fa de axa
cilindrului, pentru a determina fore de apsare pe cilindru. n schimb ele au o rigiditate redus,
mase mari i solicitri importante. Bielele scurte conduc la uzuri mai mari ale cilindrului.
Legtura dintre biel i capac se face cu ajutorul a dou uruburi cu piulie pentru a asigura
prinderea de arborele cotit. uruburile sunt fixate pentru a mpiedica rotirea acestora i
desprinderea de capac.
Materiale pentru biel trebuie s asigure o rezisten la oboseal i rigiditate nalte. Bielele se
execut prin matriare din oeluri de mbuntire, oeluri carbon i se pot aplica tratamente de
mbuntire a rezistenei.
1.2.3 Alegerea variantei constructive
Variante constructive ale piciorului bielei:

Figura 4. Variante constructive ale piciorului bielei

Din cele 4 variante din figura 4 se alege varianta a), datorita formei constructive simple, de
unde si un pret de cost mai scazut. Acest lucru este potrivit autovehiculului ales deoarece este
un autovehicul de pret mediu. Pe aceleasi considerente se alege si forma corpului bielei.

-4-

FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

Variante constructive ale corpului bielei:

Figura 5. Profile ale corpului bielei

Se alege varianta b) din figura 5.

1.2.4 Repararea bielei

A. Defecte in exploatare ale mecanismului Biela-manivela.
In timpul exploatari automobilului, apar o serie de defectiuni accidentale. Griparea pistoanelor
are loc ca urmare a supraincalzirii motorului (din lipsa de apa pentru racire, datorita uleiului
provocata de uzarea segmentilor, pistoanelor si cilindrilor, amestecului

carburant

necorespunzator, prea bogat sau prea sarac, avansul exagerat) ; are loc o frecare uscata
excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci blocarea lor. Fenomenul poate fi observat de
sofer pentru ca este precedat de zgomote caracteristice provocate de efortul bielelor de a
smulge pistoanele gripate din punctele moarte si emanare de abur, daca apa de racire este sub
nivel. In cazul opririi imediate a motorului se poate evita griparea; se lasa sa se raceasca, se
toarna in fiecare cilindru 30-40 g ulei si se incearca rotirea arborelui cotit. Daca se invarte usor,
se cauta si se inlatura cauza; daca se roteste greu sau deloc, pistoanele s-au gripat si
automobilul va fi remorcat pentru repararea in atelier prin demontarea si inlocuirea pistonului
gripat si a segmentilor de la cilindrul respectiv.
Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; daca acestea sunt usoare, se pot
slefui cu ajutorul unui piston in abundenta de ulei, deplasat de cateva ori de-a lungul cilindrului

-5-

FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

in miscarea combinata (de translatie si rotatie ). Numai dupa aceasta se face inlocuirea
pistonului si segmentilor respective.
Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si arderea lui pe cilindru,
atunci acestea se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuieste cilindrul, iar pistoane vechi, dar
corespunzatoare) si totodata segmentii respectiv. Cand griparea a dus la deteriorarea
cilindrului, atunci acesta se inlocuieste.
Cocsarea segentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baie de foc)
datorita uzarii excesive a segmentilor si deci arderii uleiului, care se depune sub forma de
calamina in canalele respective, blocandu-i. Deci segmentii nu mai asigura etansarea si racirea
pistonului, si ca urmare au loc scapari mari de gaze arse in baia de ulei, iar fumul de esapament
este de culoare albastra. Motorul nu mai dezvolta putere nominala si, deci, nu mai corespunde
sarcinilor de transport. Pornirea motorului este greoaie, consumul de combustibil si ulei creste,
iar compresia la cilindrului respectiv este scazuta.
Remedierea consta in demontarea grupurilor piston-segmenti-biela curatirea lor de calamina si
inlocuirea segmentilor, care vor fi montati in locasurile din pistoane cu ajutorul clestelui
special, cu fantele decalate la un unghi de 1200 sau 900 (dupa numarul lor ) si montarea in
aceiasi cilindri, de unde s-au demontat; se mentioneaza ca pistoanele nu se dezasambleaza de
pe biele.
Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator, montarii incorecte, intepenirii
in

canalele

din

piston,

uzurii

lor,

precum

si

supraincalzirii

Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca urmare a

pierderii etanseitatii, si scaderea puterii motorului ; apare un zgomot caracteristic (zgarieri ) la
antrenarea arborelui cotit.
Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri usoare pe
cilindrul, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste.

-6-

FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

Ruperea boltului, defectiune mai rara, are drept cauze: uzura mare (joc ce depaseste 0,05 mm
intre bolt si umerii pistonului sau bucsa de biela ),material sau tratament necorespunzator,
griparea pistonului.
Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accentuarea brusca a
motorului. Deoarece ruperea boltului poate produce avarii grave (spargerea pistonului,
cilindrului, incovoierea sau chiar ruperea bielei, incovoierea sau chiar ruperea arborelui cotit),
motorul este oprit imediat.
Remedierea consta in demontarea grupului piston biela-manivela respectiv, depresarea si
presarea unui alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se face montarea
ambielajului si motorului.
Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela, se determina prin batai in
partea inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate. Se remedieaza prin
demontarea baii de ulei, restrangerea suruburilor de la bielele ce au astfel de anomalii cu cheia
dinamometrica la momentul prescris. Totodata verifica fixarea la celelalte suruburi ale bielelor
pentru a preantampina astfel de defectiuni ; daca nu se inlatura la timp aceasta, exista pericolul
ruperii suruburilor si deci avarii la biele, cilindri, pistoane, bloc motor.
Ruperea bielei este cauzata de : griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare in
lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela.
Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave : spargerea blocului motor, a
cilindrului si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea baii de ulei.
Remedierea comparata operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in atelier ; in
afara demontarii, se face o constatarea minutioasa a orgnelor deteriorate, blocul motor
impunand repararea sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston-segmenti-bolt-cuzineti se
inlocuiesc obligatoriu ; arborele cotit este controlat amanuntit, indeosebi fusul maneton
respectiv, care daca are culoarea schimbata necesita inlocuirea.

-7-

FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

Incovoierea sau topirea biele, se poate constata prin batai anormale in portiunea mediana a
blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a motorului poate duce
la : uzarea accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor si ovalizarea neuniforma a
cilindrilor pe toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor manetoane ale arborelui cotit.
Gripare sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune : ungerea insuficienta, uzura
mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifrictiune necorespunzator,
supraincalzire.
Se poate preintampina daca sesizarea zgomotului specific (batai infundate, mai ales la rece ce
se intetesc la accelerare ) sau indicatiile manometrului de ulei (presiune scazuta ) se observa la
timp.
Remedierea : demontarea ambielajului, constatarea starii fusului maneton respectiv (culoarea
schimbata, indica decalirea ) daca e in stare normala, se curata resturile de material de
antifrictiune si se inlocuieste cuzinetul cu un altul de cota corespunzatoare.
B. Controlul bielei. Scule si dispozitive folosite
In cadrul controlului prin prelevare se efectueaza :
- controlul alezajelor ;
- controlul abaterilor de la paralelism si al distantei dintre fetele laterale ;
- absenta fisurilor si a golurilor.
Verificarea alezajului capacului mare si capacului mic al bielei se face cu micrometrul pentru
interior sau dispozitive cu ceas comparator.
Verificarea cu sublerul este utilizata numai cand determinam distanta dintre axe.
Se mai verifica:
- Incovoierea bielei. Pentru aceasta, se aseaza biela pe un platou plan-paralel sau pe un geam si
se observa locul unde suprafata plana a bielei nu mai atinge suprafata plana a geamului sau a

-8-

FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

platoului plan-paralel. In acel loc se observa marimea fantei de lumina si se introduce o lamela
de interstitiu (lera) care indica valoarea sagetii incovoierii.
- Torsiunea sau rasucirea bielei, care demonstreaza ca axele capului mic si capului mare nu mai
sunt coplanare (in acest plan). Verificarea se face pe platoul plan paralel, ca si in cazul
incovoierii.
- Greutatea bielei este, de asemenea, un parametru foarte important, care influenteaza
functionarea rotunda, silentioasa, fara vibratii, a motorului. Toate bielele trebuie sa aiba aceeasi
greutate. Se admite o toleranta de 5-10 grame, de la o bila la alta.
- Daca pe flancul capului mare si capacului bielei sunt poansonate cifrele care indica numarului
cilindrului in care se monteaza biela.
In atelierele de specialitate, incovoierea si rasucirea bielei se verifica cu ajutorul unor dornuri
speciale care se vor monta in alezajele capului mic si capului mare, care vor fi palpate cu
ajutorul

unui

ceas

comparator

fixat

pe

un

suport

special.

In fabricile constructoare, incovoierea sau rasucirea bielei se determina cu un dispozitiv de

tipul celui din (fig2.2) care verifica simultan coplaneitatea axelor, diametrul alezajelor si
distanta dintre axe .

C. Tehnologia de reparare. Scule si dispozitive.

Reconditionarea bielelor
Dupa cum am vazut, defectele bielelor sunt:
- indoirea corpului bielei
- uzarea alezajului cuzinetului
- uzarea alezajului semicuzinetilor
- uzarea alezajului capului mic al bielei
- uzarea sau deteriorarea alezajului mare al bielei
- fisurarea sau ruperea bielei

-9-

FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

Indreptarea corpului bielei se face cu un dispozitive speciale.

Daca alezajul cuzinetului capului mic al bielei este uzat, se va depresa cuzinetul cu ajutorul
unui dorn, se va presa un cuzinet nou si se va rectifica apoi cu ajutorul unui alezor, suprafata
interioara a cuzinetului la diametrul nominal prescris.
Daca alezajul capului mic al bielei, in care se preseaza cuzinetul, este ovalizat sau rizat (din
cauza slabiri si invartirii cuzinetului), se strunjeste gaura la o dimensiune majora si se preseaza
un cuzinet cu diametrul exterior majorat.
Bucsa cuzinet se poate confectiona din bronz cu aluminiu (STAS 19872-75), plumb (STAS
1512-75) sau din bronz pe baza de staniu (STAS 197/2-76).
Reconditionarea lagarului maneton se va face prin inlocuirea semicuzinetilor, corespunzator
treptei de reparatie a fusului maneton.

D. Asamblarea mecanismului biela-manivela.

Asamblarea mecanismului biela-manivela se efectueaza in ordine inversa a demontarii,
pecandu-se de la asamblarea subansamblurilor si continuandu-se cu asamblarea lor pe bloccarter.
Principalele conditii tehnice specifice asamblarii mecanismului biela-manivela se refera la:
-montarea pe acelasi motor a unui set de camasi-pistoane biele la care sa se respecte
asamblarea selectiva camasa-piston, bolt-piston, fiind necesar ca : imperecherile camasipistoane sa fie facute cu piese din aceeasi grupa dimensionala ; pistoanele sa fie din aceeasi
grupa de greutate ; bielele sa fie din aceeasi grupa de greutate (grupele sant marcate cu culori
sau poansonate cu cifre sau litere );
- resectarea asamblarii selective intre bolt si bucsa bielei

- 10 -

FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

- orientarea bielelor fata de motor in functie de orificiile de ungere exterioara ;

- orientarea pistoanelor fata de motor, in functie de excentricitatea boltului marcat prin semnul
de pe capul pistonului ( V ,sageata, litere );
- orientarea segmentilor cu fante dispuse la 180 grade ,plecand de la bolt ;
- verificarea jocului segmentilor in canalele pistonului ;
- respectarea marcarii pieselor conjugate cum sant capacele de biela si capacele paliere ;
- respectarea asamblarii selective dintre fusurile arborelui cotit si cuzinetii amovibili ai
lagarelor ( grupele de dimensiuni sant marcate prin culori );
- verificare corespondentei gaurilor de ungere din cuzinet si corpul lagarelor
- strangerea la cuplu prescris a lagarelor paliere si a lagarelor de biela
- verificarea rotirii arborelui cotit si a jocului axial al acestuia,
- verificarea jocului axial al bielelor pe fusurile manetoane ;
- verificarea jocului radial al lagarelor ;
- verificarea functionarii mecanismului biela-manivela.
Asamblarea pistonului cu biela prin intermediul boltului se face in conditiile, astfel :
- imperecherea pistonului cu boltul si se verifica culisarea boltului in piston si in bucsa bielei
(la jocuri mici. 0,001-0,006 mm, pentru usurinta montarii, pistonului se incalzeste la 80 de
grade ; exemplu: ROMAN-DIESEL);
- la asamblarile cu bolt flontant, boltul se asigura prin intermerdiul celor doua sigurante laerale
- la asamblarea cu bolt fix in biela sau piston este necesara incalzirea piesei care fixeaza boltul,
asamblarea efectuandu-se cu dispozitive speciale pe prese.

- 11 -