Hanes P - Un Călător Englez Despre Români
Hanes P - Un Călător Englez Despre Români
Hanes P - Un Călător Englez Despre Români
Un Ca lator Englex
1111111111MINEMIII
1111111111111111111111111111
11=1111=11
Despre Romani
0 scriere englezeascci despre Principatele Romdne, tradusci in
romdneste de CONSTANT /N GOLESCU
DE
PETRE V. HANES
DOCTOR IN LITERE
PROFESOR SECUNDAR
BUCURE$T1
www.dacoromanica.ro
UN CALATOR ENGLEZ
DESPRE
ROMANI
www.dacoromanica.ro
Un Calator inglez
DE
PETRE V. HANES
DOCTOR IN LITERE
PROFESOR SECUNDAR
---------TEZA QE DOCTORAT
--......444ep.M.....
BUCUREU1
_EDITURA LIBRARIEI ALCALAY & Co.
1920
www.dacoromanica.ro
COMISIUNEA EXAMINATOARE
Preqedinte:
C. DUMITRESCII-14I
1
Membri :
I. BIA1113
011. DENSUSIANU
M. DRAGOMIRESCU
j D. ONCIUL
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Cercetarile de istorie literara sunt printre cele dirt
urma in totalul preocuparilor intelectuale la noi ; $i
data judecam dupd cum au mers in cei din urma 10-20
de ani, nici nu sunt semne ca vor lua repede avant.
Pricina sty la intaia vedere in greutatea de a avea la
indemand materialul de studiu. Astazi acest material
se gaseste doar la Bucuresti si Iasi, in bibliotecile cele
mari, 5i in deosebi in biblioteca Academiei Romane din
www.dacoromanica.ro
-2
dim csa reprezentantii mai vechi ai ei, Timoteiu Cipariu
problems daca $tiinta, literatura $i arta trebue s a$tepte incunajarea oficiala, on sa" se increada in sprijinul marelui public. Chipul in care se rezolv5 aceasta
se potrive$te $i studiilor de istorie literara.
Desvoltarea poporului nostru s'a facut pang acum
in mod nesAnatos, fiindca s'a intins numai la o parte
din puterile lui. Uncle au crescut in dauna altora, uncle
au lost ingrijite in dauna altora. Preocuparea de vieata
ridicate cum ai bate din palme, de alta oocioabe nesanatoase on case daramate in cari se strang la invAtaturA
nadejdea zilei de maine, copiii. De o parte
localuri de consumatie, In mijlocul Capitalei, ca si in cel
din urm5 catun, iar librarii una-doua in ora$e $i biblioteci deschise publicului doar.3-4 in toata Cara. Deoparte
institutiuni agricole $i financiare, ca sa ne ridicam la nivelul stre?natatii, de Salta peste 300.000 de copii pe fiecare an in vechiul regat cari nu pot invata nici s scrie,
-3
trag intr'acolo mare parte din capitalul si energiile tarii. Dupe acestea vine organizarea, care aduce la ran.du -i noi progrese; 5i nepotTivirea dintre puterile materiale 5i dintre cele suflete5ti cre5te mereu. Si nici sprijinul oficial nu lipseste progresului material, fiindca Sta-
tor, on pe artist in toata vieata. Ele sunt la temelia ac'tivitatii intelectuale, la inceputul ei. 0 provoaca, dar n'o
pot sustine. Intelectualii trebue sa-si sprijine frumoasa
constructie a sufletului for pe sistemul nervos. Sistemu-
lui nervos ii trebue insa aer curat, hrana indestulatoare, o vieata omeneasca in toate privintele. Acestea
constituesc -a doua serie de satisfactiuni cari imping la
progresul sufletesc al tarii. Daca lipsesc, on sunt in masurd neindestulatoare, duc la slabirea muncii suflcte5ti,
deci la pastrarea desvoltarii nesanatoase a neamului
Aici intervine rolul oficialitatii. Ca sa inlesne-asca
,elementelor intelectuale indeplinirea rolului lor, ea le
www.dacoromanica.ro
-4
pune la indemana ftinctiuni
ajutoare, on le cumpard
operele, on le rasplatesc cu premii.
Func4iunile, cand pun In valoare talentul ori capacita tea ,uiva, aduc folds. Aduc folds tarii, care siinte
implinit un serviciu trebuitor ei, aduc folds intelectualulu!, fiindcd-i sprijina indemnul la not creiatiuni. Cand
s5 se
fi
astazi decat moral. Este deck drept ca la rasplata moraid sa se adauge i cea materials i ca pentru pastrarea i creterea patrimoniului nostru tiintific, literar
.5i artistic sa platim cu q parte din veniturile noastre,
cam platim fara sa murmuram pentru atatea cerinti
materiale.
Artei i-ar da atelierele de cari are nevoie, i-ar organiza temeinic expozitiile si i-ar inmult1 muzeele.
-mai butte. Interventiunea Statului are deci de scop tocmai sa icorecteze raul 'acesta, sprijinimi rdspandirea
operelor bune, chiar dacd se cauta mai putin. Dacd o
www.dacoromanica.ro
CAP. I
date la iveala inainte de 1807. Roadele acestor cercetari Ie -a strans Inteo frumoasa carte in lmba engleza,
asupra ei.
www.dacoromanica.ro
-8
Titlul este acesta:
Etat actuel de la Turquie ou description de la con-.
stitution politique, civile et religieuse du gouvernement
et des lois de l'empire othoman, des finances, des etablissements militaires de terre et de Trier, des sciences,
des arts liberaux et mecaniques, des moeurs, des usa-
Constantinople que dans.l'Empire turc par Th. Thornton, traduit de l'Anglais par M. de S..., tome premier,
P4is 1812, tome deuxieme, Paris 1812".
Volumul I-iu incepe cu o notita a editorului si cu o
prefata a autorului, cu cateva lamuriri despre impre-
jurarile in cari s'a scris si s'a tradus scrierea in frantuzeste, lamuriri pe cari le-am intrebuintat si not pal
-9
*i Tara Romaneasca; apendicele, despre Bizant.
Capita lul al IX-lea, unde se vorbeste numai despre
Principatele Romane, ne intereseaza in special. El este
rezumat de insusi autorul in chipul urmator:
Sistemul turcesc de guvernare NO de supusii tributari
Puterea
imunitatea clerului
Locurile
aduatoare de castig lgsate supusilor
Folaasele particulare ale Grecilor
Pricinile si urmarile acestei
deosebiri
Exceptiuni la felul obisnuit de'guvernare
turceasaa
Dacia
Geografia Moldavei si a Tarii
Rarnanesti
Departamentele si diocesele
Anotimpuri, pamant $i clima
Agricultura
producte naturale
Infatisarea tarii
Constitutiunea fizica si
calitItile morale ale locuitorilor
Deosebiri civile
GuverOmantul
Voevozii sau principii
Ceremonia suirii pe tron
Curte, ofiteri de stat, paza
Domnului
Divanul sau Sfatul
Functiunile lui
Boieri sau noblete
Puterile Divanului
Clase $i
privilegii boieresti
Functionari turd
Ofiteri ciLegi si politie
vili si militari
impoVenituri
lite
Orasele capitale
Cladiri publice
Obiceiurile Grecilor $i ale boierilor
Principi detronati
Relatiuni externe" (pag. 433).
Capitolul cuprinde numeroase-note cu indicatiuni Si
citatii din numerosi istorici sau calatori prin tarile noastre, in legatura cu subiectUl tratat. Cel dintaiu, de pildsa, e din Cantemir.
Spre sfarsitul tezei de fata se pun in relief cateva din
CAP. II.
cincisprazece, atat in Tarigrad, cat si in inparatia tur,ceasca de Thomas Thornton Englezul, sol Hind la Tarigrad, tiparita la Paris in tanul 1812, iar acum talmaoita in limba romaneasca si data la tipariu spre cumostinta neamurilor acestor doao Printipaturi de un
Roman poftitoriu de indreptarea neravurilor neamului
romanesc si a sa luminare, spre marire si buna -fericire.
La Buda in crdiasca typografie a Universitatei Ungar(iei), 1826".
Pe aceeas pagina este si urmatorul titlu german al
censurii: Die dermalige geographisch = biirgerlich =
und politische Lage der Fiirstenthiimer Walachey und
Moldau".
11
www.dacoromanica.ro
12
-13
cerea, patrundem inteo activitate literara de mare pret
a vremii, o cunoastem mai deaproarpe $i o limpezim mai
fie
Golescu, fie Poteca 'tocmai cu ajutorul acestei traduceri si a importantei prefete dela inceput.
Traduterea si prefaia ei tin de un tot, cunoscut noun
astazi numai in parte. Intregirea lui va fi si o alta urmare a cercetarii de fata.
www.dacoromanica.ro
CAP. III
Pompilu Eliade, Histoire de l'esprit public en Ronmanie au dix-neuv.leme stecie, tome premier, Yoccupa-
tion turque et les premiers princes indigenes (18211828). Paris, 1905, pag. 219 si 311-315.
Se cerceteaza tocmai epoca lui Golescu. Deaceea capitolul consacrat acestuia este lung $i deosebit de intere-
si
de traducerea din
-- 15
za motivele invocate de traducator pentru public-am
scrierii, se constata ca traducatorul este in cu'rent cu
ce au scris streinii despre Romani, reproducand si pasajul plin de mahnire unde se arata cat de ran suntan
vazuti peSte granita si se fpune la urrna chestiunea autorului:
IrilegAturA' cu 4;les-
tre aceste idei si planuri si dintre acelea din traducerca lui Thornton a adus si aici studierea acesteia. Se ,constatA ca traducatorul citeazA o suma
de streini cari s'au ocupat de noi, dar nu-i cunoaste direct, ci din citatiile lui Thornton : el n'a 'cetit
aceste carpi, ci a cules numai numele de autori din notele lui Thornton" (pag. 98). Se caracterizeaza tradu-
-16
indreptarea, spre a ne innalta, in sfarsit, noi" (idem).
Se rezumeaza, cu citatii caracteristice, cateva pasaje
mai energise $i se trece apoi la chestiunea autorului:
Recunoa$tem, de sigur, ideile Golescului. Dar acesta
tut afirma ca isi cunoa$te nestatornicia s apuce condeiul a scrie ceva in insusi limba lui parinteasca, CCU c
www.dacoromanica.ro
-17vehementa leafs pentru preotii ce ar deschide scoli satesti, adunarea solemna la Mitropolie a tuturor gresitilor, cari s ceara iertare lui Dumnezeu si sa fad. apoi
o lege politiceasca" egalitard, care sa hotarasca dajdiile de scum innainte asupra veniturilor fiestecaruia,
lard deosebire, dela Divaniti Wand la fIngari si la hranitorii de dobitoace", liberarea robilor, si iscalia sluga"
lilor, la adaugirea celar de fete, la facerea de traduceri 1, la masuri de igiend, la pavarea, pardosirea"
strazilor, pe care peste putin o si incepu Freywald, la,
invatarea inalta a preotilor, analoghia" contributiilor,
4nlaturarea luxului si sprijinirea comerciului", la ocrotirea agriculturii, bung-lucrarea pamintului". Cate ()data cuteaza sa spue ca Imparatul cutare, din cei in
viata, a incercat in zadar sa mai restringa libertatea
tiparului", caci indata supusii sau i-au amintit ca daSoria lui nu e aceasta. Lui Ghica-Voda ii spunea in fats
E adevarat ca limba lui Poteca e mai frumoasa si randuiala mai buns decat in traducerea lui Thornton si in
prefata care o intovaraseste. Dar se vede din cole spuse
pang aici Ca se aflau aameni, partasi de pareri si cunostinti ai lui Golescu, care erau in stare a face un lucru ce numai cu greu se poate pune in seama acestuia"
(pag. 99-100).
www.dacoromanica.ro
B.Pit
- 18
Nerva Hodos, Introducere la C. Golescu, Insemnare
a calatoriei mele, facuta in anal 1824, 1825, 1826, tiparita din nou si Insotita de o introducere, Bucuresf,
1910, pag. XLV-XLVI.
Reeditand pretioasa scriere a marelui logofat, N. H.
a precedat-o de o lunga introducere despre neamul Go-
Se vorbeste desprefremea nand a scris Golescu, despre Societatea literafa dela 1820, despre pregatirea
unui public favorabil literaturii, despre rolul lui Golescu
inauntrul curentul4i acestuia, despre scrierile lui Golescu, traduceri 5i originale. Intre traduceri se trece 5i
traducerea din Thornton, Starea de acum.... a Principatelor. Se reproduc pe scurt parerile lui Pompiliu Eliade,
a lui lorga si a lui Nerva Hodos si se aduc argumente
in favoarea ideiei ca Golescu e traducatorul
idei reluate si intregite in teza de fats.
www.dacoromanica.ro
-19
G. Bogdan-Duica, Din vremea lui Constantin Golescu, in revista Cultura Romcinilor, an. I, no. 6 (Nile,
1915), pag. 319-330.
Este o recensie a studiului precedent. Se arata rusofilismul lui Golescu, se atribue cartii lui Thornton me-
nirea sa arate pentru ce o Romanic unita si independenta nu este cu putinta", se cere o caracteristica psihologica a lui Golescu, se discuta autorul traducerii, .i se
autorului traducerii din Thornton n'are mare insemnatate: In prefata d -Iui P. V. H. se face mare caz din
paternitatea unei traduceri din Toma Thornton" (pag.
321), Se discuta paternitatea traducerii. Pentru mine
chestiunea aceasta nu are prea multa importanta" (pag.
323). Totusi se is in discutie 5i se afirma: In tot cazul
traducerea iese din mediul lui C. Golescu" (idem). Privitor la argumentele aduse 5i pe can le recensioneaza
se spune: este sigur ca d. P. V. H. a facut cateva observari, vreo 6-7, care inclind cumpana gandirii spre
Golescu" (pag. 324), Raman deci in picjoare numai
celelalte observari privitoare la asemanarea de idei dintre traducere 5i restul operei lui Golescu. Dar atunci ramane Inca enigmatica impresia ce-o face stilul prefetei
romanesti la Thornton: nici mie acest stil nu mi-a sunat
golesteneste. Recitesc, pentru stil, prefata si-o gasesc
20 ---
neam ". Poteca ar fi putut spune aceasta despre tranii sai din Nucsoara!" (pag. 325).
*
Pompiliu Eliade si Nerva flodos, inclind spre Galescu ; lorga si Bogdan-Duica, spre Poteca, dar nici
www.dacoromanica.ro
CAP. IV
Constantin Golege*.
1.
Traduceri.
a) Adunare de folositoare invciaturi, 1826. Pe coperta, interioard mai are un titlu: Adunare de pilde
bisericesti si filosofesti de intamplari vrednice de mi-
rare, de bune gandiri si bune naravuri, de fapte istoricesti si anecdote, talmacite de pe limba greceasca in
cea romaneasca de Constantin Radovici din Go lesti,
deosebita in trei parti si data in tipar. La Buda in craiasca typografie a Universitatli ungur(esti), 1826".
22
Samlungen aus der Kirchengeschichte and gemeiniitzige Satze aus der Philosophic".
Din prefata aflam ca opera este o compilatiune din
urmatoarele publicatiuni: 1.
Pi lde filosofesti, culegere mai mica de cugetari morale, 2.
Scrierile lui
Stefan Comita, 3.
Luminoasa pilda sau noud adunare de fapte istoricesti si anecdote a lui Lemeru (Lemaire), tradusa din frantuzeste in greceste de Al. Racovita si din greceste in romaneste de Golescu.
Cartea e intocmita din trei parti :
Cea dintai cuprinde maxime religioase si morale ca
acestea: Mai anevoie este de a cunoaste cinevas pe sines, cand nu cunoaste mai intai pe ziditorul sau" (pag.
1) Nebunul is are limba in buze, iar inteleptul limba
in inima" (pag. 2).
Cea de a doua cuprinde scurte fabule ca acestea :
,,0 randurea sa galcevia cu o cioaca pentru frumusetea
23
rilor, se adauga o nota de trei pagini 5i se vorbeste despre cum trebue facut lucrul campului (plivitul, folosul
semanatului drept, inlocuirea secerii cu o coasa speciala, etc.). Cu acest prilej intalnim o ideie din alts
scriere a lui Golesca (Insemnarea calatoriei) $i din prefata traducatorului lui Thornton, ca cei de sus n'au vrut
sa lumineze pe cei de jos, de teams sa nu-si piardd situatiunile for privilegiate (pag. 291-292).
dar i a fast fried sa nu-1 is in ras nobilii, car ar fi asteptat mai curand obiecte de lux: ,,...in vreme ce ar fi
trebuit sa le trimitu vreo apd mestesugita, cu care ungand islicile, hainele, papucii, sa sa faca toate poleite;
$i adevarat ca este de mirare cum oamenii cari iii scurteaza vieata si isi strica ochii spre a gasi folositoare lucruri pentru noroade cum nu sa silesc sa gaseasca un
mestesug pentru coconasii ai acestui cuibulet de lac din
toata lumea cu care, cum sa vor stropi sa-si poleilsca
hainele" (pag. 292).
0 alta nota de doua pagini (pag. 323 325) con bate
www.dacoromanica.ro
capitanul pentru asemenea trebuinte si cu asemenea mijloace;si cand Inca nu s'au desmetit de aceste turburari,
25
puternicaauaratie a Rusiei
si
26
Valahiei. La Buda in craia(s_ca) tvpogr (afie) a Univers( tatei) ungariei, 18261 88 pag.
Titlul german: Frie-
vie(uire
www.dacoromanica.ro
27
Originate.
-28
La urma", insemnarea tipografiei: Budze die 2 Septet. 1826 imprimatur. 9. Petrovits, librorum censor".
Aceasta e scrierea oea mai de seams a lui Golescu,
interesanta 8i prin ce ne spune despre Ardeal, Ungaria,
Austria, Bavaria, Elvetia $i Italia, dar $i prin zugravirea sufletului .unui boier mare depe la 1820 $i a starii
de lucruri dela not depe a9ea vreme. Vorbind despre ce
vede peste hotarele ;aril/ lui, Golescu se descopera la
fiece pas $i ni se area un suflet bun, mahnit adano de
relele dimprejurul s5u, darnic pentru binele ob$tei $i
convins ca prin $coala, prin teatru, prin traduceri dim
limbi streine, prin economie, prin bune obiceiuri se poate
ridica un popor.
Eufrosin Poteca.
M.
1.
Traduceri.
Prmtipatul Tarei Romane$ti. La Buda, in crdiasca typografie a Universitatei Ungariei, 1818, 179 pag. -I- 15
foi nenumerotate la inceput.
Din prefata se vede ca e tradusa du0 RomAnul Macedonean Dimitrie Darvar: Acest feliu de carte au mijlocit in limba greceasca un prea invalat barbat Dimitrie Darvar, Romin din Machidonia, carele se afla lacuitoriu in Viena" (foaia 5).
Pe verso copertei citim: ,,Deaceia vei cunoage ce
este Dumnezeu, mai cu dulceata vei trai".
Cartea are dott.0" prefete: i autr,rului $i a traducatorului. A acestuia cuprinde cateva precepte pedagogice:
www.dacoromanica.ro
29
30
M'atn straduit si toate vorbele streine le-am deslusit cit am putut, insa toate unde s'au aflat intii. Ceti-
www.dacoromanica.ro
31
tul propriu zis al cartii: filozofia cuvantului 5i a naravurilor (1.0gica_i etica). Tr&ce apoi la folosul filosofiei
cu unele pasaje demne de remarcat pentru stilul lor:
Pompa $i stralucirea marirei omene$ti preaputin in-
spaimanteaza pre cel ce prive$te de departe intru nemarginita Fargime a ceriurilor pre lacuitorii pamintului,
ca pre niste mute abia vazute, mi$candu-sa $i intorcindu-sa imprejurul unii gramezi de pulbere, care s mai
adauga neincetat din trupurile feliurilor de plante $i de
Se adauga ca explicare
interesanta pentru teza
de fata
: Acest cuvint au fost priimit cu placere
de obste".
2) Discursul dela inpartirea premiilor la scoala Sf.
Al. Filipescu:
33
In 1847 a iesit a doua ed4ie, ,1 o prefata a lui Poteca despre nevoia raspandirii Bibiiei.
Catehismul dela mrna s'a retiparit in Man. Neamtului la 1856 pentru seminarul intemeiat atunci acolo si
pentru gimnaziul dcia Tg.-Neamt.
e) Call las sau invatatura despre dog-mele si tainele
besericii noastre. Cu blagosloveniia peasfintitului episcop al sfintei episcopii Buzau! D. D. Chesarie. Typarit
prin osIrdia si cheltuiala Sf. Sale lerodiaconul Iraclie
din Sfinta episcopie puzeuL In typografia sfintei Epis-
Biblie si din Istoria Bisericeasca a parintelui Flori. tilmacita din greceste cu blagoslovenia Prea-Sfintitului
Arhiepiscop si Mitropolit al Ungrovlahiei Don-1u] Domnul Neofit al 2-lea de Arhimand. Motreanul Efrosin Po-
teca, Bucuresti 1845, 526 + XIV pag + 3 foi nenuP. V. panty. Cit cdlrinr en iloz des/ e 1 0
7
nn.
www.dacoromanica.ro
L4 ortografie am urmat, Prea Sfinte Stapane, aceasta reforma ce s'a introdus acum in toate $coalele
Patrii noastre, pentru ca aceasta e mai lesne, mai ales
pentru tinerime, lumea cea nod (e vorba de alfabetul
mixt, jumdtate cirilic, jumatate latin). Am Intrebuintat
insa si tonurile cele de neaparata trebuinta $i un apostrof, spre semn a' cunoaste pre a' prepozi(ie din a verb,
precum: a' face, a facut si c. 1. ".
g) Vorbire asupra istorii universale, tilmacita din
frantozeste de Efrosin Poteca, arhimandrit $i egumen
Mandstirii Motru, torn. I Buc. Tipografia.,Sfintei Mitro-
www.dacoromanica.ro
33
Originale.
zone la Si. Sava (30 Oct. 1825), incepand cu: Preasfintite Stapine i blagorodnici boieri" (pag. 24-45).
Frag-mente din aceste discursuri, in legatura cu teza,
se gasesc mai departe.
*
www.dacoromanica.ro
36
c) Mdnastirile $i drepturile for de proprietate, memoriu catre Divanul Ad-hoc, 20 Julie 1857.
Cuprinde 7 pagini 5i e reprodus de Teodorescu Gh.
Dem. la pag. 78-84.
Note.
Am analizat mai sus numai scrierile 1ui Poteca aflate la
Biblioteca Acaderndei romame. In afara de acestea, Teodorescu Oh.
Dem., care s'a ocupat de aproarpe de Poteca (Vieata si operele dal
Eufr. Poteca, Buc. 1883), mai citeaza $i pe urmatoarele
1) Slujba St. Alexandra, traducere, 38 pag. in 4, Buzau 1839;
2) Cuvintele inteleptului Massillon sau Petit careme", talmacite
si tiparite cu voia si blagoslovenia prea sfintitului arhiepisoop si mltropolit al Ungrovlahiei D. D. Neal 11 de Eufrosin Poteca, arir m.
IDin aceasta scriere am fi putut constat& gradul de stapanire a timtranoeze de Cate Eufrosin Poteca in 1846, deoarece acum (1 ou-
bla
histoire universelle.
Eufrosin Poteca este deci un scriitor religios. $i fellozofia cur antului 5i Discursurile tot in cadrul religios
sunt tratate. (iolcscu este un descriitor de moravuri si
37
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
Prefata traducerii.
Idelle sociale, econoniice $i culturale ale traducatorului lui Thornton,
ale lui Golescu $1 ale lui Poteca.
.si
rul care a dat o atentiune speciala taranimii si a deplans-o in randuri de adanca sinceritate si de duioasa
compatimire a fost C. Golescu in Insenmarea calatoriei
www.dacoromanica.ro
39
$i in cateva note din Adunarea de pilde. Dar $i traducatorul lui Thornton consacra taranimii cateva pasaje
din prefata lui. Pasajele sunt, in spiritul $i in forma lor,
foarte asemanAtoare cu ce scrisese Golescu
ceeace
a $i desteptat indata banuiala ca s'ar datori tot acestuia.
40 .
cultiva pamantul in Ungaria $i in Austria $i intre feint
cum se cultiva la noi $i gaseste ca n'ar fi greu sd se aclued' $i la noi modul de lucru $i uneltele de acolo. air
nine sd le aduca? Cei marl n'au nici un interes in luminarea taranului, ci din contra: si care tie (folosul spatului la camp) nu poate sa 1-1 arate (tdranului); $i care
poate, nu vrea, judecand ed de scl vor destepta cei adormiri, not undo v:)m mai gdsi loc" (pag. 291-292). Cele
cloud pasaje din Insenmare cu aceeas ideie sunt urmd-
41
Neamul roma- Si toti streinii vorbesc de rau neanese hulit de mul nostru, constata cu durere trastreini.
ducatorul lui Thornton: si mai oropsit si mai hulit neam altul nu mai este decat vai! cel ra-
42
cum se va vedea mai departe , capitol pe care traducatorul 1-a redat fire5te in limba noastra. Traducatorul vorbe5te insa despre cler
43
44
resturile ramase dupa ce s'au saturant lupii. Traducatorul are aid unul din cele mai energice 5i mai pline de
indignare pasaje. Se vede durerea lui adanca, sufletul
lui ales, capahil de simtiri puternice. Numai limba romaneasca n'o stapaneste in de ajuns $i numai ea ii sta
piedica pentru creiarea unor pagini stralucite in literatura romaneasca. Boierii nu Se gandesc catu$i de putin
la. indreptarea relelor de cari sufera. Cara. Ei se gandesc
sa puna mina tocmai pe dregatoriile mai banoase, toc-
45
46
47
tare in Principate. Programul traducatorului lui Thornton se gaseste la sfarsitul prefetei si consta dintr'o
parte negativa si alta pozitiva.
I.
Cea negativil :
1) Parasirea vitiilor de cari ne invinuesc scriitorii
streini: sd lapede si sa depearte din neamul romanesc
toate naravurile si faptele cele rele Cate sa vad defaimate de neamtirile streine..." (pag. XV) ;
2) In special, parasirea luxului: parasirea luxului,
adeca a cheltuielilor preste masura averii fiestecaruia"
(pag. XV) ;
3) Inlaturarea exploatarii neornenoase a taranimii :
iar nu prin cumplita si afurisita chiverniseala, care numai la alesii nostri sa obicinuiaste. Si ce este aceasta
chiverniseald ? Despoiarea si jupuirea fratilor nostri,
carii cu sucjorile for ne hranesc, caci la not numai cela
carele nu este cu opinca in picior, apoi toti ceilalti ce
sa inv6rtecc de obste printre norod nu mai stiu nici un
fel de tocrreala nici un alt feliu de maestrie, decat numai tin cuvant... toti stiu sa scoatd din gura: ada si acest
ada este fara sfirsit" (pag. XV-XVI).
II.
Partea pozitiva :
4) Raspandirea invataturii: sa imbratoseze cu cea
mai desdvarsita sirguinta intai invataturile de tot feliul.
care acestea aduc luminarea, stralucirea, lauda si toate
imbunatatirile la un neam, carele voiaste s fie in nurnarul neanwrilor celor luminate si marite, iara nu sa
voiasca a sd vedea in veci cufurdati in intunerecul nestiintelot i in laturile ticalosii" (pag. XV) ;
5 Practicarea economiei in traiul zilnic: economiia
ceeace intemeiaza bung starea vietuirea unui neam,
carele voiaste sa fi odihnit si scdpat din ticalosie"
(pag. XV) ;
6) Griia de cultivarea rrosiilor: , ingrijirea cu osardie a mosiilor si a altor avuturi cine va avea" (pag. XV):
www.dacoromanica.ro
-48
7 Devotarea catre comert: punerea in lucrare a
negutatorii, fieste carele dupa putinta sa, caci prin miilocirea negutdtorii toate neamurile si toate imparatiile
sa inalta $i sa imbogatesc" (pag. XV-XVI).
Golescu isi expune programul sdu in trei randuri
1) Pardsirea lenei: deci dar dobandind aceste 10?case, ce sint pricinuitoare de toate felurimile fericirilor, care sa aduna din depdrtarea luxului 5i a lenevir
(pag. 5), nu viz' lenevi(i, ci fiestecare dupd a sa mierserie sa aduca binele infiintat in folosul obstesc" (pag.
49
ducturilor pdmintului si a fabricilor" (pag. 4-5), parintii straduindu-sa cu lucrarea pdmantului" (pag. 5-6).
Punctul acesta corespunde cel de sub No. 3, avand to
plus recomandarea pentru instalarea de fabrici.
Ace las program 11 intalnim si in Insemnare, la
pag. 89-90 (ed. 1915), cu parte negativa $1 cu parte
pozitiva.
Partea negativd :
1) Incetarea spoliatiunii tdranilor. Vorbise Qolescu
noua pagini despre spoliatiunea aceasta. Apoi incheie:
vremea este ca toti de obste, dela cel mai mare si pana
I.
la cel mai mic, sa hotarim ca sa ne desbracam de aceasta streind haina milostivirii, a unirii si a virtutii (v.
notele), hotarind fiescare patriei dupa cum slujesc in
toata Evropa" (Insemnare, ed. 1915, pag. 89). Punctul adesta corespunde cu No. 3 din programul traducatorului lui Thornton..
2) Parasirea lenei: in locul lipsirii acestor castiguri
Due-s'a gonirea lenevirii..." (pag. 89), ceeace corespunde cu No. 1 dela traducatorul lui Thornton. Acolo
e vorba de ndravurile pentru cari ne hulesc streinii, naravuri unde se cuprinde, dupa cum am vazut mai sus,
si len ea.
3) Parasirea luxului: in locul lipsirii acestor castidepartarea de lux" (pag. 8?), ceeace co-
guri,
l". V. Ranee.
www.dacoromanica.ro
50
51
rintele scriitorului nostru. La 1821, din cauza revolutiunii si a fugii din tiara a lui Golescu, scoala s'a Inchis.
In urma calatoriei in streinatate a lui Golescu, in urma
Cea pozitiva :
ca dascalul
$i
52
marturisirea
Pacatul marturisit nu mai este
facatelor. pacat. Mdcar cat s'ar stradul cineva
sa se ascunda dupa deget, precum
www.dacoromanica.ro
53
sa le marturisim".
ascunse
si vom arctic ca no
sint stiute?"
J$
a caruia iitdestulata invatatura si cea cu ravna sat.guinta asteapta natia romaneasca mare folos si rod.
Asa dar ravna acestui am ce au aratat-o si povatuirilc
lui...".
www.dacoromanica.ro
51
gi
Poteca, dar
multe citatiuni, fara a indica insa izvorul. Una din aceste citatiuni combate luxul 5i relele naravuri. Zice el
in acea precuvantare: Med not vedem ca nu tot omul
i$i afia binele sau... Pricim este ca ne avarrl dreapta
www.dacoromanica.ro
56
57
ss
Tocinai acesta era cazul lui Poteca. Numai asa in1818 el afirma maretia originii
noastre si cauta sa traga din ea toate concluziunile,
mai ales de natura literara. Dar insa Dumnezeu, voind
s nu se stinga aceasta tanara limba, ndscutd din latina...", zice el in Mai inainte gatire (pag. XIX). Si in
alta parte, vorbind de cei ce vor studia in streinatate:
. altii vor alerga si.inlauntru (adica in Apus) la Viena,
telegem cum 'Inca din
la Italia. fiind patria for cea veche..." (idem, XXII). InWalt loc face urmatoarea citatie, fara sa indice izvorul:
.,ac-;lo vor vedea ;i cclatea Roma, din cPrtia ne tragem
www.dacoromanica.ro
it
si cu al cariia nume ne numim" (idem, XXII). Concluziunile pe cari pe trage din faptul originii noastre sunt
Ca ea ar fi ajuns tot atat de bogata si de frumoasa ca
celelale limbi romanice, daca n'ar fi fost tinuta in loc
de cultura slavoneasca: Limba romaneasca este una
Daca in anul 1818, cand abia ge desckiisese scoala lui Gheorghe Lazar, vorbeste el asa, fireste
ca in anul 1826, cand a aparut traducerea din Thornton, ar fi vorbit si cu mai multa convingere. In adevar
gasim ca in 1827, cu prilejul unei distribuiri de premii
la Sf. Sava, el reia chestiunea, ca sa traga din faptul
originii noastre 5i alte concluziuni. Daca suntem Romani ca si Francezii si Italienii, daca suntem frati cu
ei, nu ne putem insusi cultura lor? Vom ramane vesnic
in urma? Noi Romanii, stranepotii Romani lor acelora", zice el, cari stapania odata toata lumea, stralucind la toate noroadele prin legile lor, precum si pana
acum stralucesc, noi Romanii, zic, acest blagoslovit norod, intemeiat pre legea evangheliei, care este cuvanitul
adevarului, al dreptatii 5i al dragostei, ce trebue sa
facem? Putem sa ramanem apururea Inapoi ?" (Cuv.
,111-XIX).
-60
imprumutam dela dan$ii? Oare n'am avea mijloace de
a invata, de a scrie $i de a tipari ca si dan$ii? Oare in
-clima noastra $i in limba noastra n'ar putea sa straluceasca darul cuvantului, darul lui Dumnezeu cel mantuitoriu, ca si la dan$ii? Oare de aicea Inainte vom putea sa ne mai indreptam puind vina cand pe Greci, and
$i in locul intunerecului, unde inparatia odata salbatacia, typografia a facut acum sa rasard soarele dreptatii $i al intelepciunei, luminandu-s $i noroadele acelea salbatece cu lumina $tiintelor $i a filozofiei!" (Fii.
cuv., 360-361). Daca ar fi tradus Poteca pe Thornton,
n'ar fi amintit el $i libertatea tiparului intre mijloacele
de ridicarea gamului nostru?
www.dacoromanica.ro
61
- -62
Dupa ce se intoarce in tara, Poteca e numit profesor
de filozofie la scoala dela Sf. Sava. In aceasta calitate
a rostit si cateva discursuri ocazionale in fata domnitorului, Z boierilor din eforia scolara si a publicului. Intr'unul din aceste dscursuri expune din nou un fel de
program de munch pentru conducatorii tarii si in deosebi pentru domnitor. Forma sub care face lucrul acesta este aceea de a arata cum procedeaza in statele
cele mari ale Apusului imparatil. Astfel la 25 Decem-
2) Intarirea credintei: Intai, credinta catra Dumnezeu la dansii (la imparatii Europei) este lucrul cel
mai sfant" (Cut'., pag. 20). Punctul acesta lipseste din
programul traducatorului lui Thornton;
3) Practica dreptatii: al doilea, dreptateat catra
supusi la dansii este temeiul imparatiei" (pag. 20). Nici
aceasta nu se gaseste la trad. lui Thornton;
63
foarte ca totdeauna exportatia sa fie mai pretioasa deck importatia, pentru ca in tot anul sa sa mai gramadeasca argint in stapanirea lor" (pag. 21). Punctul acesta corespunde cu no. 7 al traducatorului lui Thornton, dar acolo e malt mai sumar expus cleat aici;
www.dacoromanica.ro
64
bine spre acest folos din cea putina alatorie ce am facut in tars
streine... Cum si nu putina desteptare si indemnare la aceasta mi-au
drat cuvintele cele povatuitoare, scrise $1 in vileag cuvantate ale ieromonahului chir Efrosin Poteca, profesorul filozofii in scoalele nationale din Tara Romaneasca in Bucuresti, dintru. a caruia indestulat:r
invatatura si cea cu ravna sarguinta asteapta natia nomaneasca mar
folos si rod. Asa dar ravna acestui em ce au aratat-o si povatuirile
lui, cum $i cunostinta cea din calatoria mea dobandita...". (v. Instiin
(area p. redeschiderea $calii in lnsemn. cal., ed. 1915, pag. X.).
Despre Poteca si ideia latinitatii v. Cull. dela 1827 in Filozofia Cuvdntului, pag 3614 365.
Despre Poteca si libertatea tiparthlui v. P.
Eliade, Histoire de l'esprit publ., Paris, 1905, pag. 332. Si Cuv. dela
1827 in Filozofia Cuvantului, pag. 361.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI.
anume din dusmanie pentru neamul nostru. $i eu talmacitoriul aflandu-ma iara5i Roman din stramo5i, rnc*
i parinti nascuti Ileac* Romani...", zice el odata (pag.
1) Si a doua oara: apoi eu ticalosul aflandu-ma Roman neaos..." (pag. XI). Aceasta indicatiune se potriveW i pentru Colescu i pentru Eufrosin Poteca. Golescu tinea de vechea i romaneasca familie a Gole0lor, iar Poteca era fiu de taran din Nucoara, judetul
Prahova.
In alt lac, traducatorul recunaaVe ca nu 5tie bine
frantuze$te, ca nici parintii lui nu $tiau, din cauza ignorantei ob$te5ti din Cara: ,,...insumi ma cunosc nedestoinic sa apuc condeiul a scrie ceva in insu5i limba mea
www.dacoromanica.ro
66
(pag. VII). Si alta data in Insemnarea calatoriei: Infranat de eunostinta micsorimii mele in stiinte si ascultarii intro invataturi, nu a$ fi Ind, eiznit niciodata sa
apuc condeiul" (ed. 1915, pag. 4).
Nu tot asa este cu Poteca. Declaratii de felul celor
de mai sus nu intalnim la el. Intalnim din contra afirma ea stiintei si a talentului sau in cuvinte curagicase.
Av m dela el o corespondenta din vremea cand invata
Pisa si la Paris, publicata de I. Bianu. Acolo citim odata ca se simte in stre sa 1predea filozofia: ,In
1
www.dacoromanica.ro
67
afara de limba italiana $i latina, am stu4iat atat de bine
filozofia propriu zisa, Malt indraznesc a spune ca $i a
o preda aceasta sunt vreclnic" (Rev. Noua, I, 1888,
pag. 422). Alta data, intro scrisoare din Pisa, cu data
de 10 Fevruarie 1822, catre mitropolitul Tarii Roma-ne$ti Dionisie se ridca indignat contra banuielii ca el
$i ceilalti trei bursieri-trime$i la studii n'ar corespunde
scopului ce s'a urmarit cu ei: incuno$tiinteaza-i s nu
se teama: banii la noi nu sunt pierduti; va veni timpul
sa se laude cu noi nu numai ace$tia care ne-au trimes,
ci $i toata Valahia" (idem). In aceea$ vreme spune intro alta scrisoare ca vor fi buni pentru neamul for cel
putin cat cainii la o turma: pentrued de aci intorcandu-ne, de nu alt, macar ca ni$te caini buni la o turma
de of tot vom fi folositori neamului nostru" (idem, pag.
424). Nici de originea lui taraneasea nu-i e ru$ine, fiind
ca i$i aduce aminte ca nu odata oamenii de jos au slat
in fruntea popoarelor. Si aceasta o scrie marelui boier,
-65
rala. Avem unul privitor la cultura lui literard, deci si
mai aproape de pasajul citat din traducatorul lui Thornton. In acel pasaj cl discuta chestiunea traducerilor, punand principiul atat de adevarat ca traducatorul trebue
sa cunoasca tot atat de bine limba ariginalwlui, cat si
pe a lu;, 5i afirma ca el a Indeplinit aceasta conditiune,
ca cititorii sai vor fi multumiti de opera lui: Tot talmacitoriui trebue sa .tie doao limbi bine, din carea si in
carea talmaceste si asa talmacirea lui nu va fi neplacuta. Aceasta an fost $i la mine. Nadalduesc a placed".
El spunea aceasta in 1818, in prefata traducerii lui din
69
teca aceste cuvinte, el care cerea si in Principate desrobirea Tiganilor? E mult mai inteles lucrul pentru Golescu, care nu se mddernizase inteatata in calatoriile
lui, incat sa ceara ca Tiganii sa intre in randul oamenilor, on impozit proportional pe venit.
Note.
Lacul de nastere al lui Poteca: Dimitrie Poteca se nascuse pe la jumatatea amtlui 1786 in satul Nucsoara, plasa Teleajenului, judetul Prahova" (G. Dern. Teodarescu, Viea(a $i operele lui
Lair. Poteca, Bite. 1883, pag. 6).
Poteca despre familia lui: Supt
nascut mai aproape de padure de cat curtea domneasca" (Rev. Nona,
www.dacoromanica.ro
CAP. VII.
Exactitatea traducerii.
Punand fata in fata textul francez cu cel romfinese,
putem si pe calea aceasta lamuri chestiunea autorului.
Intalnim multe traduceri gresite: augmenter (pag.
513)
a prisosi (pag. 95), commodite (pag. 507)
odihna (pag. 88), constamment odata (pag. 498)
anegresit
devarat (pag. 79) si alta data (pag. 505)
(pag. 86), contributions (pag. 491, 496 5i 499) Ontorinte (pag. 71, 77 si 81), delit (pag. 488)
vinovat
(pag. 68), depeches (pag. 513)
pacheturi (pag. 94),
desuetude (pag. 488) deosebire (pag. 68), emploi
(pag. 513) inldeuire (pag. 94), humain
omenirii
sangele omenirii",
Prin-
71
ducatorul nu stie sa aleaga din intelesurile unui cuvant pe cel mai potrivit. Entendre insertineaza in romaneste si a auzi, dar si a intelege. Traducatorul pune primul inteles, cand trebuia at doilea:
les lois... ne sont ni etudiees, ni entendues, ni suivies"
zice traducatorul francez al lui Thornton (pag. 498)
iar traducatorul roman al textului francez zice: legile...
nu sunt invatate de nimenia, nici auzite, nici urmate"
(pag. 79).
Loger se poate traduce prin a local, dar etre loge
trebue tradus prin a fi asezat. In Starea de acum a Prirt-
72
neasca" (pag. 77), and in textul francez era: L'hetman a les honneurs du neubeth ou musique moldave"
(pag. 496). De asemenea: in lucrarea de aceea$ slujbd"
Constructia il Aceeas greutate o intampina traducan'y a que..." torul la constructia it n'y a que... Expresiuni ca urmatoarea: il n'y a que
les gens du commun qui sortent a pied" (pag. 505) le
www.dacoromanica.ro
73
a stapanirii, a puterii Principilor, care avea sa se reduca in clipa cand la Bucuresti 5i Iasi s'ar fi numit consuli rusi si austriaci, ceeace de altfel viitorul a dovedit:
74
La Porte est insultee par les linkites ostensibles posees a son autorite souveraine" (pag. 516)
tradus prin :
Nanieroasele
75
www.dacoromanica.ro
76
perite du pays.
Une autre consequence qui resulte naturellement
cad caii; de ele e ferita doar strada care cuce la Curtea dotnneasca).
77
Ceeace corespunde la :
Il y a aussi des hOpitaux, mai dans lesquels la misere la plus profonde ne peut engajer les malades
Intrarta. Or in capitalurile
stapdnilor for e cu o mare podoaba $i de mare cheltuiala,
de magnificence, accompagnes
par le metropolitain" (pag. 479).
bmprennati
(pag. 489).
(pag. 70).
de
mitropolitul"
(pag. 58).
cunt
dintru
acea
curata
aucun
nement,
ne former
(pag. 72).
(pag. 491).
5. au
(pag. 72).
www.dacoromanica.ro
78
.,II
De altfel traducatorul iii da bine seama de nepre&firm lui ca sa tradaca ,ceva din frantuze$te: insumi
ma cunosc nedestoinic sa apuc condeiul a scrie ceva in
insui limba mea parinteasca, cu cat mai vartos sa talmacesc din alte limbi..." (St. de dam, pag. II), unii
judecand talmacirea ca nu este bine alcatuita (carea aceasta si eu insu5i nu o tagaduesc, marturisindu-mi neputinta" (idem).
Reiese din textul traducerii lui ca nici cultura gene-
www.dacoromanica.ro
75
Ez@
vegetaux en les nourrissant, 4. en animaux en se nourrissant des v6getaux, 5. en terre par l'adition, supposons, d'un miliard de cadavres d'hommes pour chaque
4. On peu tmeme distinguer, en observant, les differentes qualites de terre, par exemple la plus freche,
la plus nouvelle, la plus ancienne, la pierre, le marbre,
de la morale. Vous, je crois, pourriez aussi, et peutetre plus facilement savoir mesurer la quantite totale
de l'eau de l'Ocean, et en calculer a ssi celle qui reste
absorbie par la terre chaque armee pour nourrir les ye-
Eu-
I.
81
Dag. 237 nota). Dar daca scrisoarea dovedeste ca Poteca nu-i insu$ise spiritu1 limbii franceze, in schimb ni-1
streine, on de economic? Fire5te ca din nestiinta limbilor streine. Golescu invatase buna carte greceasca.
Traducea bine din greceste, cum arata Adunarea de
folositoare invii(dturi *i Elementele de filozofie morald.
I isemnarile repezi sa le faces mai bucuros in greceste
toriile prin streinatate. Ne lipseste insa vreo indicatie cat de indeparata, de uncle sa reiasa ca el tia
bine frantuzeste. Cand introduce in Adunarea de folos*toare invataturi fragmente din Francezul Lemaire,
rill be traduce deadreptul, ci tot din greceste dintr'6 tra-
i n.
www.dacoromanica.ro
o apologie... pe care sa o scriu in case limbi, adeca crur'nan' este, greceste apla, elineste, latineste, italieneste si frantUzete" i se gaseste
in Revista Nouit, an. I, 1888, pag. 426. Pasajul tithe de o scrisoare
catre eforia scoalelor, cu data Paris 28 Noemvrle 1i823.
Scrisoarea
pag. 421.
Pompiliu Diade despre C. Golescu si teatru: Est-oe
,parse que le boyar exotlescu ne comprend pas tires bien les langues
etrangeres ou par esprit d'economie qu'il ne va guere au theatre?"
(Hist. de l'esprit pub. en. Roam., Paris, 1905, pag. 187).
Golescu
face insemnari in greceste: Eu plecand din Brasov, am inceput sa
www.dacoromanica.ro
CAP. VIII.
Stilul.
Mal avem un mijloc de recunoasterea autorului Starii
Franta si-$i insusise unele din calitatile comune lite-raturii latine, italiene si france7e, de pilda claritatea,
alegerea terme ,pilor, etc.
-84
alta 5i sa vedem cu cari din ele se apropie mai mult. In
capitolul precedent am vazut insa ca traducatorul, necunoscand bine limba franceza, ne-a dat o romaneasca
plina de gre5eli 5i greu de inteles. Stilul devine 5i el
obscur, din aceasta cauza. Multe din lipsurile lui sunt
deci 5i in legatura cu gre5elile de traducere. Deaceea
vom restrange comparatia numai la prefata traducerii,
ca una ce e originals. Ea fiind in acela5 timp destul de
lungs, a ingaduit deci a-utorului putinta de a-5i desfa5ura
insu5irile stilistice.
85
runs obida
abide, defaimari, ticalo5ii, naravuri scarboase, leneviri, trandaviri, amagiri, adormiri, inpelaciuni, despoeri,
86
rod, ar fi fericit" (pag. XI). La tine se refers una dintea dansele ?"
Pasaje obscure Insemnarea calatoriei este atat -de ain Insemnarea tragatoare prin farmecul naivitatii 5i
al sinceritatii autorului ei si atat de interesanta prin larnuririle ce ne da despre starea Principatelor la inceputul veacului al XIXlea, incat se citeste $i repede si cu placere. Nu cere nici
multa pregatire, nici multa sfortare intelectuala din partea cititorului. Cand ar vrea insa cineva sa-i urmareasea ideile pana in amanuntul lor, se loveste de obscuritatea stilului. Autorul are suflet, mai mult deck Poteca,
dar ii lipseste stilul. Nu stie sa se faca repede inteles.
Calatoriei".
Iata un pasaj :
Binele 1-au invatat oamenii intai unii dela altii, neamurile mai pre urma unul dela altul, precum vedem in
istorii, ca Elinii prin calatorii Ia Eghipet au tras de acola luminarile stiintilor, multe din mestesuguri, si Romanilor, stramosilor nostri, Inmultite le-au comunicat.
Jar acestia in toata Evropa cea luminata le-au revarsat, $i aceasta, din zi in zi sporindu-le, insqt-it roditoare
le-au facut si isi fericeste noroadele prin comunicatia
-87
spre marturie, zic ca nu s'au intamplat vreun intrebuintat, facandu-$i aratarea, a nu s folosi la nevointa lui"
(idem, pag. 27-28).
Despre muzeul militar :
Vrednic de pedeapsa este eel ce va fi venit in Vienna
si nu va fi vazut acea mare zidire Intru care este stransoare de arme, caci nu are a vedea cineva$ numai aceea
ce numirea cuvantului Insemneaza, adica ca sint arme
nitrite stranse, ci aceea ce mintea ombilui nu poate socoti, $i deaceea vederea numai it va multumi" (idem,
42).
Cum $i spitalurile pentru ciuma, care mai s'au darapanat, $i toate lucrurile s'au risipit, dandu-sa veniturile manastire$ti ce era pentru intrebuintarile spitalului in stapanirea calugarilor spre dobandirea $i folosul
lor. 0! tine poate dice ca a$a este placut Dumnezeirii?
In lac sa sa foloseasca ob$tea, sa sa imbogateasca trei
persoane calugare$ti, una dela Anadol, alta dela Armenia $i alta dela Bagdat; 5i sa fie macar si pamantean,
8$
spa
de casa si cand supusii for zidesc, sadesc si infrumuseteaza orasete si satele; iar ai no tri sa bucura cand
nu ne ramane caramida peste caramida. Cand voiu
vrea sd blestem pe eel mai mare vrajmas al rneu, e destul de voiu zice sa-i fie intr'un zadar lucrurile sale, numai a zecea parte din cute chiar mainile mele au lucrat
si pumai intr'acele fele zile intru cari tot omul sta inchis la caldura, si acum la cele mai multe sadiri nisi
locurile nu sa cunosc" (idein, 191). Iata descrierea cas-
is o iuteala groaznica si necrezuta la eel 6e nu au vazut-o; aciia sa pricinueste acel infricosat sgomot si jos
in caderea apii, ne mai vazindu-sa curgere de girla, ci
in toata latimea o alba spumy ca zapada umflata si
prin i epeziciunea aruncata foarte departe".
www.dacoromanica.ro
90
Vezt indata pe cineva care n'are cultura literara, nici deprinderea de a scrie, care nu stie
ca price expunere de idei trebue facuta dupa un anume
plan. Chiar cand deschizi cartea, citesti:
Aceasta dar cunoscand eu si fiind incredintat ca
pre mi carele va lasa inima sa apace in mana aceasta
talmacire a o ceti ne gresit trebue sa he "ionlan, fiind
in limba romaneasca. Pentru caci alte neamuri au aceasta pre scurta istorie a neamului nostru in limba for
(fiind crisa intai in limba englezeascA de tin Englez
Thoma Thornton, apoi talmacita in limba frantozeasca
si tipiu ita in Pariz la anul 1812, alatur,..tA fiind in sfarsitul Istorii Otomanicesti, scrisA si aceasta tot de mai
sus numitul Englez). Si eu talmacitorul aflandu-ma iarasi Roman din stramosi, mosi si parinti nascuti neaosi
Romani, cu toate ca insumi ma cunosc nedestoinic sa
apuc condeiul a scrie ceva in insusi limba mea parin-
91.
munciti, jefuiti si in veci sa munceasca goli, despoiati
spre deslatarile si desfranarile celora lalte neamui si
celor din pacate mai man ai lor, carii numai dupa
cuvant sa zic patrioti, dar in fapta-s mai cumpliti decit
lupii cei turbati si pedepsiti la intunerecul neinvataturilor; ca ei de sa vor lumina cu invataturi, unde vor
mai gasi norod orb sa-1 jupoae de pele si el gemind si
suspinInd sa taca nestiind ce sa vorbeasca si sa rabde
nestiind ce sa faca" (pag. IV-V).
Cu oarecare greutate se not deslusi aid patru idei,
deli ne gasim, ca forma, in fata unei singure fraze.
Lipsa de ordine Ace las lucru in Insemnarea Calato-
In insusirea
ideilor la
92
de doua pagini.
Dupa ce vorbe$te $i de alte cladiri si institutii din
Viena, continua:
Si cate alte lucruri sunt mai vrednice de vedere de-
Iar laca$ul Imparatesc pe afara nu are vreo deosebita podoaba, cad este zidire veche..." (pag. 60) $i tot
astfel mai departe despre re$edinta imparatului austriac,
93
-94
veniturile la alte mosii printr'acele datorii, far' de a
bate macar un cuiu la o uluca a casii, far' de a till in
belsugare de argintarii, mese mari si slobode, giuvaeruri 51 alte deosebitie podoabe ale casii, far' d'a face la
-scapatati deosibite milostenii; ci numai inpodobindu-ne
Intfaceasta vreme, cind prin cele de acum inpaduiri intre aceste doua puteri ne-au dobandit patria
multe fericiri si icea mai dintai dobandirea de domn pa-
scoale, din departarea luxului si a lenevii, din inbratisarea iconomii si a vrednicii cea cuviincioasa spre deschiderea tutulor producturilor pamantului si a fabricilor si spre on ce alta buna fapta ce au luminat si au inbogatit si pe alte natii, nu v leneviti ca fiescare dupa a
sa meserie s aduca binele infiintat in folosul obstesc,
parintii straduindu-s cu lucrarea pamantului, maicile
inbratisand toata iconomia casii si fii toti de obste al tot
www.dacoromanica.ro
95
96
97 --
tile, pe care este cea mai frumoasa pl.mbare a rasanilor" (pag. 158); , De aciia intrand in hotarele craii
Bavarii si putin calatorind, numai decat s'au cunoscut
dreapta si dulcea obladuire, fericirea, fireasca slobozenie a norodului si indrazneala cea fard de obraznicie,
ci numai pe cat sa cuvine la omenire" (pag. 161); gradina cu toate ca este mica, dar este vrednica de a primi
pe oricare om intr'insa, caci are ce vedea" (pag. 190).
www.dacoromanica.ro
'7
9b
www.dacoromanica.ro
09
lul lui Poteca Inca din 1818. Cartea lui dela aces data,
Mai inainte gatire, e in intregime distribuita pe capitole si fiecare capitol in paragrafe numerotate. Prefata
insasi e asezata pe paragrafe numerotate. Iata chiar incep utul :
Tot omul, iubitilor mei frati, isi iubeste fireste binele sau. De unde urmeaza ca toti oamenii din fire sa
fie siliti spre a-si cauta pre al loru-si bine si afilandu-1 sa
se faca bine noraciti si fericiti" (pag. VI).
In 1826, Poteca adauga la claritate si elegantd si ar
-monie, insusiri cari nu se gasesc in Starea de acum. Ascultati minunata descriere a primaverii din predica lui
dela Pasti 1826 :
Prirnavara in elima noastra a Valahiei este frumoasa si dulce. ca aurora unii frumoase zi, in care lumina
soarelui nu este mai intunecoasa de aburi grosi, ca intr'alte Marti, nici prea iute, ca in arsita caineasca. Acea-
www.dacoromanica.ro
100
ruitoare toate campurile noastre 5i le inpodobe5i cu flurile cele mirositoare din cununa frumusetii tale. Te arati
tu in vai ? Ele indata sa prefac in livezi pline de bucurie. Te arati tu an munti ? Ei indata s acopere de
ilori, care dau mii de mirosuri nepretuite, mic5unele 5i
viorele in tot locul. Tot pamantul sa umple de dragoste,
tot e insufletit ca sa fie frumos, tot e frumos ca sa placa, incat noi, multamiti de viata noastra, cu spaima sa
vedem ca avem suflet spre a simtl, inima spre a pofti
minte intelegatoare spre a ne cunoa5te fericirea" (Cuy.
paneg., pag. 3-5).
Socotesc inutil sa ducem comparatiunea mai departe.
www.dacoromanica.ro
CAP. IX.
Limba traducerii.
[02
partindu-se", inmultindu-se", cunoscandu-str. Dintre formele infatosare" si infatisare", ambele intalnitela scriitorii dela inceputul veacului al XIX-lea, catesitrei
prefera pe cea din urmd.
Dar inauntrul acestor asemanari generale, datorite e-.
latorii" (88), a Ghermanii" (89), nesuferirea mandril" (90), indrazneala zddarnicii lor' (91), Casa Aus-
-103
fesorul filozofii" (ed. 1826, pag. 7), nobila tinerime a
patrii noastre" (idem, 8), bunelor oranduieli a patrii
noastre" (idem), aducatorul tipografii" (9), cei intai
talmacitori ai evanghelit si biblii" (idem), spre ferici-
rea natii" (12), samanaturile Ungarii" (24), Printipatul Valahii, Moldovii" (29), bisericile Rossii" (30),
scaunul inpard(ii Austrii" (38), ce folos pot aduce
patrii" (62), vorbesc pentru falosul patrii mele" (62),
sa slujasca patrii" (106), izvoditoriul sdreicii" (109),
104
corect, cand ambele scrieri apar in acelas an. Tot corect scrie, fireste, si in traducerea lui, Filozofia cuvantului, aparuta in anul urmator: in limba patriei" (foaia
2 verso si 3), hotarirea filozofiei" (foaia 17), ale trufiei, leicomiei" (pag. 243), ale urgiei" (244), ale zavistiei` (245), pricina ticaloiej" (313), lucrul proniei
sale" (350), intemeierea patriei" (353).
Mai este in Starea de acum o eroare gramaticala,
mai mare deck precedenta, care de asemenea se iptairiWe pe o Kara Intinsa la Golescu si de loc la Poteca.
E vorba de constructiunea articolului prepozitiv al.
Cand se intrelwinteaza acesta, dispare articolul enclitic
la substantivul care preceda. Se zice, de pilda, defaimari ale unui neam intreg", on defaimarile unui neam
intreg". Se intrebuinteaza on articolul enclitic, on cel
prepozitiv al, amandoua deodata nu se poate. Tocmai
gresala aceasta o comite ,traducatorul Starii de acum.
El zice defaimarde ale unui neam intreg" (pag. III).
Gresala se intalneste in toate scrierile lui Golescu. In
Adun. de pilde: invatatura a bunei vietuiri" (pag. 6),
coconasii ai acestui cuibulet" (292). In Ad. de tractate: tabara ostirilor a Feldmaresalului Petru Roman-
12); cursul a tutulor invataturilor" (idem, 23); capitalu/ a tutulor acestor scoale" (idem); multimea glasuirii si strigarii a norodului" (idem, 31); din rasunetul
glasultd al norodului" (idem, 32); numaru/ a lacuito-
- 105
muieri" (idem, 50); pacatu/ at acelui otcarmuitor" (idem, 51); invatatura a bunei cresteri" (idem, 52); lacap/ at lui Areas" (idem, 64); mosia a lui Lihtenstain"
(idem, To); cuviinta analoghiei a tutulor satelor" (idem, 84); calemgiii ai boierilor cu cari sunt insarcinati" (idem, 86); ,;pricine/e ale tot norodului" (idem,
178); dobandirea a bunei cresteri" (idem, 208); vite/e ale acestui tine` (idem, 219); frumusetea a nulltelor plimbari" (idem, 221).
Si in apelul iui pentru redeschitlerea scoalei din Golesti se gaseste: ..de a aduce cinste catre toti batrand ai
orasului" (v. Insulin. cal., ed. 1915, pag. XI).
Din punct de vedere sintactic constatam si mai vizi-
106
e foarte aproape de sintaxa Starii de acum. El se gase$te incurcat, de pilda, de cazul oblic al nedefinitului
tot. In romaneste caz oblic pentru acest cuvant se obisnueste rar si de obiceiu se inlocueste cu corespunzatorul dela intre.r.{. Zicem ,.tot norodul" la catuLdrept,
dar la cel oblic zicem: al intregulni norod". Ei bine,
Golescu zice : al tot norodului" : ,.toate pricinile al
tot norodului Printipatului Valahii" ( Insemnarea
editia 1826, pagina 102), acest negot at
tot norodului" (idem, pagina 105). Inversiuni neiingaduite de limba romaneasca intdlnim multe in Insernnarea calatoriei a Iui Golescu ,,oral destul de mare
si impodobit foarte cu ziduri frumoase" (ed. 1915, pag.
101), ,,Graf, cel dindi oral al Stirii, carele se tearmileste prin gubernator, cu toate cele spre fericire bune
oranduiele si pravili" (idem), si iarasi uncle firea copaci nu au odraslit, oamenii cu feliurimi de mestesuguri
si munci paduri intregi au sadit" (idem, 152) am vazut o eascio,ari decdt toate celelante mai impodobita si
www.dacoromanica.ro
cum
Cuvantul cler" are in St. de acum doua forme: cliros si cler. Prima forma se gaseste si in Insemnarea calatoriei.
-108
Cuvantul natiune" are in St. de acum formele naie si nation ca si in lnsemn. cal.
-Cuvantul nobleta" are in St. de acum formele nobilatate si noblett. Forma din urma e intrebuintata si in
Insemn. cal. si in Ad. de pilde.
pag. 3; su otarmueste", idem, 11; sii odihnesc", idem; adunandusa", idem, 107; dandu-se", idem, 61; Inpartindu-se", idem;. 107 ;
.inmultindu-se". Cuv. paneg., 42; eunosandu-sa", idem; infatisat,
St. dt acorn, 70; inititisare, Insemn. cal., ed. 1915, pag. 107; a infatisii, M. in gat., pag. XII.
Cu privire la timpul cat a stat Poteca
in streinatate, citim la apompiliu Eliade: Comme on a beaucoup 4discute sur la date du depart de ces jeunes gens, nous sommes tres heu-
reux de lire dans one de ses lettres: Il n'y pas deux ans que nous
avons quitte as Valachie et nous avons fait ici des Trrogres surpreCette lettre est du 10 Fevnier 1822. Les boursiers ava1ent
done quitta la V,alachie apres le 10 Fevrier 1820" (Hist. de l'esprit
cants...".
www.dacoromanica.ro
- 109 Publ., Paris, 1905, pag. 226). Data intoarcerii este 1825 (I. Bianu, R
Nouii, 1, 1888, pag. 421). - singe, St. de acum, 22 si Insemn. cal., d
1826, pag. 65. - goli, St. de acum, IV si Insemn. cal., ed. 1826, pag. 89
biusugare, St. de acum, pag. 36; inbiusugare, St. de acum, pag. 34,
36, 37, 38, 50; inbiusugat, idem, 32; biusug, Ad. de pilde, 13; m ere
acum, 69; nobleta, idem, 4, iota 1, pag. 15, Insem. cal., ed. 190, pag.
62, 133 $i Ad. de pilde, 20; picioci, St. de acum, 36; poftele, St. d
acum, 12; poftelor, idem, VIII; poftesc, idem, 10; an poftit, idem, 21;
a poftori, idem, 85 (originalul repeter in Thornton, Etat actuel, pag.
504); poftorirc, idem, 79 (original-al contestation in Thornton, id in,
498); pohtii, St. de acum, 77; pohtele, idem, V; pohta, Insemn. cal.
ed. 1915, pag. 3; a pohti, idem, 4; a pofti, idem, 96; a poi-1H, idem,
de l'esprit publ., Paris, 1905, pag. 369). Nu acesta este lex`cul traducatorului lui Thornton.
www.dacoromanica.ro
CAP. X.
Sistennd de adnotare.
St. de acum a Princip. intrebuinteaza doua procedeuri de adnotari: in josul paginilor si in cursul textului,
112
si I-au 5i salbatacit, dar invartejindu-5i mania din pricina iernii ce era, au trimis pre unul dintra slavitii sat
Cu un cartular, ca sa ceara adoaoara numat dajdea anului, zicand ,ca pentru celelalte sa va socoti preste putintel. Ajungand dar trimi5iT au aratat cele poruncite, iar
Domnul pre ace5tia i-hu pus in tepi. El insa, fara sa
piarza vreme, s'au pornit cu indestula putere 5i trecand
preste Dunare au pradat partile Dristorului 5i luand
mult norod prost robi 5i intorcandu-s in Valahia pre
tots cu aceia moarte i-au chinuit.
Iar o capetenie dintra a Sultanului, ce sa numea Hadim Pa5a, aflandu-se spre parAile cele de langa Dunare
5i vrand sa areate vitejie, au trecut cu 10000 de Otomani
in Valahia. Dar Domnul intinzand razboiii cu dansul,
nenumarati Turd au omorat 5i pre calf au luat vii din-
voe de umblat intru adanci paduri ale muntilor Car patiti, au lasat campurile cu totul pustii de oameni 51
de vite. lar el pornind cu toata oastea la hotaikle Transilvadif au intrat intra deasale si salbatece paduri 5i lua
aminte de acolo.
Intru acestea trecand sultanul Dunarea 51 calatorind
7 zile nu au intampinat nici dobitoc, nci om, nici ceva
de hrand sau de beut, ci cum au ajuns inteun camp, y-
turburat foarte 5i ramaind marmurit de aceasta nenadajdui a traghedie 5i infrico5ata priveala, 1-au stapanit
43 maTe spaimantare $i sta inbalma5it. Iar Domnul Inca
www.dacoromanica.ro
113
in intunerec fiind, e$ind cu 0$tirea sa dintra desele paduri incetisor $i cazand pre partea cea dreapta a o$tirii turcesii, au taiat pana la zio nenumarata multime
de o6ta$1 turce$ti. Sa omora infra dansii insa multi $i
unul pre altul rIna cand au luminat zioa. Atunci Romanii i ra sarind in tarlele for s'au odihnit, iar Sultan
Moharnet biruindu-sa de fried s'au intors cu rusine si
lor (irecilor, dar mai la urma acele tractaturi s'au intarit de puterea Rossii de 4 on pana acuma: 1) la anul
1774 cu tractatul Kainargicului; 2) la anul 1791 cu asemenea in Ia$; 3) la anul 1802 iara$1, la domnia rdposatului intru fericire Constantin Ipsilant Voevod, 4)
la anul 1812 cu tractatul din Bucure.sti; ale carora urmate striga $i astaii pravoslavnicii imparati ai Rossiei
cu mare glas de a sa pazi neclintite".
Nota urmareste, cum vedem, $i sd corecteze o afirmare din original, cat Si s limpezeasca mai mult chestiunea.
Procedeul este identic cu nota dela pag. 18. La afir-
marea lui Thornton a Moldavia 5-au inchinat privileghiurile si slobozenia sa in mainile lui Soliman in anul
1529", traducatorul adauga :
, Si la Moldova are gresala scriitorul, cad la leat
1503 vazand raposatul intru fericire Stefan Voevod,
iroul Moldovii, caruia i-au zis eel mare, ca i s'au apropiat sfarsitul vietii, vazand si marea crestere a Otoma-
www.dacoromanica.ro
115
lu scrierile lui
Golescu.
116
9) Aprecieri asupra relei stari din Principate: stare) taranului si vanzarea slujbelor (pag. 347) ;
10) Despre jertfa si datoriile catre patrie (pag. 357
360) ;
77
77
77
17 )
ft
18)
77
19')
,.
20)
77
77
77
77
7;t:ind insa micsorimea ei si rarirnea i,i care au ajuns aceasta carte (din pricinele care au rarit si tot biwww.dacoromanica.ro
Trecem la Insemnatea calatoriei (234 pag. in 8). Neam fi a5teptat ca aici primul fel de note, adica acelea earl
www.dacoromanica.ro
118
Inteacest cuvant lux s cuprind toate felurimile de cheltueli cele de prisos, cum si cheltuiala
cea mai mare decat veniturile" (pag. 58)4
Urmarile luxului :
Apoi urmeaza si pofta, 1111 numai de a face mice vede la altul, ci si mai scump, ne mai socotind
de i sa cuvine sau nu si de are venit pe cat are acela pe care el va sa-1 intreaca cu podoaba. Din
care pricing iata sarkiia gi stangerea de fa:mini
neau calcat, in hula gurif lumii am cazut condee
streine ne-au zugravit... luxul gi luarea cea farde
dreptate ne-au stins din fata pamantului, radian-
- 119
indieptam, departand aceste focurf si parjoale din
Patria noaFtra..." (idem) ;
4) Circus gunnasticus (pag. 73);
O deosebita cazarma (zidita de vrednicul de pomefire inparatul Iosiv al doilea) inprejur coprinde ca stanjini case sute..." (pag. 27) ;
toata curtea este o grading foarte frumos intocmita,
avand la mijloc un havuz cu sadarvan (s'au zis ca havuzul este un lac mic zidit, cu apa intr'insul; si sadarvan
este o aruncatura de apa in sus, pe care o fac in multe
feliuri)..." (pag. 29) ;
Din toate ulitele, ferestrile, usile $1 duprin vdlisul
caselor (caci multe case dezvalisera ca sa incapa lue vorba
mea) isa acest feliu de strigari..." (pag. 36)
de o incoronare la Presburg.
..i-au pus. corona Ungarii pe umere (caci in cap sa
www.dacoromanica.ro
120
eel din St. de acum a Princip. este identic si consta din note in josul paginilor si din parenteze in cursul
textului. Note le din josul paginilor, la randul lor, se pot
usor grupa in doua categorii in oricare din scrierile de
pana acum. Intr'o categorie intra notele relative la fondul textului
fie ea e traducere, fie ca e original ,
note can tintesc sa explice, sal Intregeasca on sa indrepte ideia textului. In alta categorie intra notele cat i
lamuresc intelesul unor cuvinte mai grew de inteles, de
obiceiu nedlogisme 5i termeni speciali.
Astfel in nota dela pag. 288 din Adunare de pilde se
insista asupra sapatului, semanatului si secerisului in
streinatate (in Stiria) si la noi, aratand foloasele muncii
www.dacoromanica.ro
deci
amandoua: cea dela pag. 14 despre data la care Valahia s'a inchinat Turcilor si cea dela pag. 18 despre
data la care Moldova s'a supus Turcilor.
Notefe din categoria II-a, adica explicarile cuvintelor
noi sau speciale, seamand mult prin spiritul in care sunt
facute, ca si prin stilul lor. In St. de acum am gasit
doua :
despotism este stapanirea cea grea si fara margini"
(pag. 1) ;
superstitios este acela carele sa sileste sa faca mai
mult de cat este putinta omeneasca la poruncile bisericii" (pag. 66).
Sa le comparam cu doua din Insemnare :
,,arhitecton este cel mai mare peste mesteri zidarii,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CAP. XL
Trebue lamurita $i chestiunea aceasta, fiindca anonimatul traducerii s'a adus ca argument in contra ideiei
ca Golescu e autorul. De ce $i-ar fi ascuns acesta numele
se intreaba. N. Iorga,
cand spusese mai
inainte atatea adevaruri crude tuturora? Si de ce ar fi
spus din nou mai incalcit pareri exprimate atat de lirnpede $i deslu$it in Insemnarea calatoriei? Cu o parte din
aceasta argumentare se uneste in mod indirect si Gh.
Bogdan-Duica. Invocasem cu alt prilej in favoarea lui
Golescu argumentul ca Thornton vorbe$te rau de boieri
$i de domnitor $i ca daca Golescu'admitea parerile acestea, sa zicem, din moment ce le traduced, nu void in
schimb s le semneze, ca s nu se certe cu cei din treapta
lui $i ca sa nu-si atraga ura domnitorului. La aceasta
Bogdan-Duica intampind ca. lui Golescu nu-i era frica
de boieri, dovada ca-i biciueste $i in Insemnarea card-
toriei, $i nici de domn, care la 1826 (cand apare traducerea romaneasca) nu mai era cel dela 1807 (cand apare opera lui Thornton" (v. mai jos notele). Nu e deci
www.dacoromanica.ro
121
-125
sea un stat, cea rnai mare este aceia de a fi supt jug si in
126
127
12,6
sau o iazma Cu parere de craiu", cum zice traducatorul roman (textul francez, pag. 480; cel romanesc, pagina 58).
E limpede, socotim, ca in St. de acum... a Princip.
se vorbeste mult mai rau si in deosebi fara nici o consideratiune despre capul tarii, decal in Insemnarea calatoriei. Nimic mai firesc deci decal ea Golescu sa nu fi
avut curajul sa semneze pe cea dintai, deli a semnat -o
pe a doua.
Boierimea.
129
boier mare, ci tot din vremea cand era mic, doar ispravnic: Gaud m'am oranduit intias data ispravnic $i
am vazut pe sames si pe condicariu viind cu sanurile
pline de hartii, pe cari toate eram dator sa le vaz, sa le
judec st sa le intaresc cu iscalitura mea, m'au apucat
cutremurul" (idem, pag. 87). Are in adevar si ironii
destul de amare la adresa boierimii, cand o invinucste
ea pune pret pe imbracaminte si nu pe munca, dar Inca
nu este o invinuire ce nu se cputea semna de Golescu:
atunci adevarat ne-am mandri pentru darurile cele cu
sudoarea noastra castigate, iar nu pentru metalul pamantului, din care ne facem anterie de fir, nici pentru
pielea samurului si a rasului, pentru care si de ras am
ramas (idem, pag. 88). Si iarasi unde vede Ca nu era
P. V. Planeo. tin edleitor englez despre Romani.
www.dacoromanica.ro
-180
de a$teptat din partea lui o biciuire in adevaratul lutecum afirma Bogdanles al cuvantului a boierimii,
este cand gaseste boierilor, ca si domnitorilor,
Duica
vina ea nu yin in atingere cu taranimea, ci o lash" pe seama slujbasilor celor mici (idem, pag. 83). Nu e aceasta
-131
Ispravnicii nu sunt plsatiti ci au vole sa fuse le si sa
jefueasca pe cat vor puteh ?pag. 81).
In genere sunt curtezani, molesiti, slugarnici cu cei
mari i fara mils cu cei mid (pag. 90). Cei mari curtezani $i oamenii cei bogati Sint molesiti, fara inima sa
taraesc pre dinaintea celor mai mari ai lor, iar cu cei
mai mici ai for pans la nesuferirea mandriei, pentru bani
fait orice. Asijderea sunt viclenitori, rasvratitori, lipitori
fara milostivire ai norodului, asupritori $i siluitori la
cei neputinciosi, strasnici catra supusii for si tirani In
casele lor" (pag, 90, nota).
Cum iii cresc copiii? Ca $i oamenii de rand. Ba Inca
si-i strica mai mutt prin contactul ca Tiganasii dela
cult (pag. 81).
132
Thornton, pe care fie ca numai ii cunostea., fie ca tocmai II traduces, ,rand iii redacts si notele de calatorie.
Dar ce vorbia Thornton era prea aspru, Iprea batjocoritor uneori si, in orice caz, venia din partea unui strein.
Din partea unui Roman s'ar fi interpretat si ca o lipsa
de respect fats de puterile suzerane, fats de domnitor si
de boieri, chiar rand Romanul era numai traducator.
Solutiunea cea mai bunrera tocmai aceea adoptata.' de
Golescu: sa traduci lucrarea, sa le-o arati Romani lor,
dar sa n'o semnezi. Colaborarea unui boier mare la ocarile unui strein, chiar drepte, s nu fie vadita.
Note.
Randurile Rn cars N. lorga considers anonimatul traducerli ca argument contra lui C. Golescu sunt acestea: El care spusese sub iscalitura atatea adevaruri etude ituturora, 'tear fi avut de
ce sa -$i ascunda numele data aceasta.... el n'avei de ce sa." repete ano(dm $i mai Incalcit parerile spuse limpede si deslusit lin CaTatorie ;
Mei una din celelalte traduced ale sale nu euprinde o mai intinsa critics polities Si socials" (1st. lit. rom. in veacul al XIX -lea, I, 99).
Argurnentul In favoarea lui Golescu I -am adus In prefata editiei din
1915 a Insemntirii
,De ce Golescu n'a semnat traducerea?
(Minerva, 1915, pag. XXIX). La aceasta Gh. Bogdan-Duica Intampina: ...1mi permit doeci a crede: 1. Relativ la pag. XXIX ca lui Golescu nu-1 era Idea nisi de boieri pe care-i biclueste doar Qi is Insemnare, nici de domnitor, care la 1826 nu mai era cel dela 1807'
(revista Cultura Romdnilor, pag. 524).
Nota din 1nsemnarea calatoriei uncle Golescu zice In hula gurli Iumii am cazut SE condele straine
ne-au zugravit" face aluzlune, credo Nerva Hodos, toomtai Ia cartea
lui Thornton: oDaca n'a ttradus el lnsusi partite privitoare la %rile
rom'aneti din cartea lui Thomas Thornton... el nu poate fi strein de
aceasta traducere, deoarece face o aluzie Ia ea Intro nada din calatoria
sa Inca inainte de tiparirea ei la Buda" (pref. Ia Insemnarea ceilatorid, kid. 1910, pag. XLVXLVI). Am Impartasit $i eu aceasta parere
In prof. Insemnarli, ed 1915, pag. XXtII. Bogdan-Duilca n'o impartaseste: Data Nerva ,Hodos a zis ceva, trebue sa die totdeauna adevarat?... N. H. afirmase ,ca Golescu a vizat pe Thornton intro nota
din Insernnare. Nimic, absolut mimic, nu no da dreptul a Inlocul ca
www.dacoromanica.ro
133
,J1 y a dans les montagnes une espece de sapin plus notre quelie
sapin ordinaire. Son (Scarce est blanchatre, Varbre fort haut, fort droit
et Presque sans noeuds. 11 donne des mats excellents et it est trespropre a faire des batiments de tiler" (pag. 458, nota 1); In romaneste: Este le munti un feu de brad mai bun decat bradul cel bidunit. Coaja lui este albeneata, copaciul foarte drept si mai Ma nodal; acest copacin este moliftal din carele sa ifac catarturi foarte bune
si este foarte vrednic de a sa face corabii pentru mare* (pag. 3ii,.
nota 1).
www.dacoromanica.ro
CAP. XII.
Locul lui Constantin Golescu in istoria literaturii
romane,ti.
(Adunarea de pilde" si Elemente de filozofie moraid"), a treia din limba franceza (Starea de acum a
Principatelor"), a patra (Adunarea de tractate") poate
tot din limba franceza
dar aceasta nu are caracter
literar si o putem 'Asa de o parte in cercetarea locului
pe care-1 ocupa Golescu in istoria literaturii romanesti.
Scrierea originals a lui este Inseannarea calatoriei".
Rana la sfarsitul veacului al XVIII -lea chiar pang
135 --
cincizeci de ani in vieata paturii noastre culte, turburare care a imbra'cat diferite forme si a purtat diferite
numiri, dar care pornia din intreruperea pe nea$teptate
a vietii noastre orientale $i incercarea de inlocuire a ei
cu una occidentals. Nu se mai intelegeau mirenii cu
preotii si cu calugarii, tinerii cu batranii, copiii cu parintii, Romanii de peste Carpati cu cei de dincoace. Se
citeaza cu admiratie numele celor indrazneti din vremea aceea, numele celor cari n'au cedat nici unei consideratiuni $i au impins spre izbanda Enka': rasturnarea trecutului pi inaltarea noilor forme de cultura. Nu
se citeaza Ins aceia cari i'ntr'o singura vieata au reprezentat cloud lumi, inlesnind prin pilda for sclaimbarea care se cerea $i era negre$it necesard.
A$a a fost Constantin Golescu. Boier mare si bogat
ce i-ar mai fi trebuit altceva in Tara Romaneasca de
136
137 --
am vazut.
El a scos dela administratia military ruseasca voia
de a se publica eel dintaiu ziar romanesc, Curierul lui
Mad.
El si-a deschis casa din Bucuresti, palatul regal de
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pa?,
I.
literary la noi.
Cartea lai Thornton despre Turcia li despre
CAP.
IL
Principatele Romitne.
Traducerea romaneascit a pirtii despre Principatele Romiine
CAP. HI.
CAP. IV.
CAP.
V.
10
14
21
39
38
CAP. VI.
........
.
,
40
41
42
44
46
46
52
53
54
61
. .
ModeAia traducatorului
Traducatorui si chestiunea desrobirii Tigandor
CAP. VII.
65
65
Exactitatea traducerii
66
68
70
'71
www.dacoromanica.ro
- 140 -
Pag.
Traducerea genitivului
72
73
73
74
74
Termenii abstrac4i
Confundarea articolului cu pronumele personal .
Numeroasele pasage obscure
Pasaje et' inteles contrariu originalului
Eufrosin Poteca si C. Golescu ca cuno cAtori ai limbii franceze
CAP. VIII.
78
79
Stilul
83
84
84
85
Golescu
. .
Lipsa de ordine in Insirarea ideilor .
Lipsa de ordine in insirarea ideilor la Golescu
91
96
96
97
Stil neingrijit
Asemanki de expresiuni
Eufrosin Poteca stilist
CAP. IX.
CAP.
X.
98
Limbs' tradneerii
Sisteranl de adnotare .
In ,Starea de acum a Principatelor"
101
110
110
115
CAP. XII.
ideile lui
.
123
125
128
mane0i
135
lH
C. 28727
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro