I.

Un Ca lator Englex

1111111111MINEMIII
1111111111111111111111111111

11=1111=11

Despre Romani
0 scriere englezeascci despre Principatele Romdne, tradusci in
romdneste de CONSTANT /N GOLESCU

DE

PETRE V. HANES
DOCTOR IN LITERE

PROFESOR SECUNDAR

BUCURE$T1

EDITURA LIBRARIEI ALCALAY & Co.

1920

www.dacoromanica.ro

UN CALATOR ENGLEZ
DESPRE

ROMANI

www.dacoromanica.ro

Un Calator inglez

=,...=-1 Despre Romani

0 scriere englezeasca despre Principatele Romdne, fradusi in
romcine#0 de CONSTANTIN. GOLESCII

DE

PETRE V. HANES
DOCTOR IN LITERE

PROFESOR SECUNDAR

---------TEZA QE DOCTORAT

--......444ep.M.....

BUCUREU1
_EDITURA LIBRARIEI ALCALAY & Co.
1920

www.dacoromanica.ro

COMISIUNEA EXAMINATOARE
Preqedinte:

C. DUMITRESCII-14I
1

Membri :

I. BIA1113

011. DENSUSIANU
M. DRAGOMIRESCU

j D. ONCIUL

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Cercetarile de istorie literara sunt printre cele dirt
urma in totalul preocuparilor intelectuale la noi ; $i
data judecam dupd cum au mers in cei din urma 10-20
de ani, nici nu sunt semne ca vor lua repede avant.
Pricina sty la intaia vedere in greutatea de a avea la
indemand materialul de studiu. Astazi acest material
se gaseste doar la Bucuresti si Iasi, in bibliotecile cele
mari, 5i in deosebi in biblioteca Academiei Romane din

Bucuresti. In celelalte orase ale tarii nu se poate decd

nimeni ocupa cu cereetari de istorie literard.
Alaturi de lipsa bibiliotecilor sty $i putina pregatire a
publicului pe calea acdasta. Poetul Vlahuta sera acum
cativa ani ca o opera literard la noi poate nadajdul in
vreo 3000 de cititori. Este vorba fireste de poezii, nuvele, on romane. Plecand dela punctul acesta, la cat
s'ar reduce numarul cititorilor pentru studii de istorie
literara ? Cum s se desvolte atunci asemenea studii ?
Universitatea din Bucuresti Intru eatva si mai ales
Academia Romany au fost pang acum singurul for sprijin. In sedintele acesteia din- urma, in publicatiunile ei,

printre premiile ei s'a gasit acel sprijin. Fara acesta

nici n'ar fi aparut istoria noastra literara cand ne ganP. V. Haneg. Un cdleilor englez despre lioindqi.

www.dacoromanica.ro

-2
dim csa reprezentantii mai vechi ai ei, Timoteiu Cipariu

$i B. P. Iiasdeu, au lost membri ai Academiei si s'au

bucurat de sprijinul ei moral $i material.
Ramanem atunci numai in nadejdea sprijinului Academiei ? A$teptam ridicarea nivelului nostru intefectual ? Chestiunea se reduce, cum vedem, la cunoscuta

problems daca $tiinta, literatura $i arta trebue s a$tepte incunajarea oficiala, on sa" se increada in sprijinul marelui public. Chipul in care se rezolv5 aceasta
se potrive$te $i studiilor de istorie literara.
Desvoltarea poporului nostru s'a facut pang acum
in mod nesAnatos, fiindca s'a intins numai la o parte
din puterile lui. Uncle au crescut in dauna altora, uncle
au lost ingrijite in dauna altora. Preocuparea de vieata

materials a luat cu mult inainte preocuparii de cele

sufletesti. Popor inapoiat... $i cu popoarele inapoiate ash se intampla. Deaceea privim mirati la uimitorul progres material dela noi, atat de nepotrivit cu inapoierea noastra culturala. Deoparte agnicultori, industriasi $i comercianti ajun$i milionari in
cativa ani, de alta mari arti$ti ducand o vieata mizerabild. De o parte case particulare $i localuri de bsanci

ridicate cum ai bate din palme, de alta oocioabe nesanatoase on case daramate in cari se strang la invAtaturA
nadejdea zilei de maine, copiii. De o parte
localuri de consumatie, In mijlocul Capitalei, ca si in cel
din urm5 catun, iar librarii una-doua in ora$e $i biblioteci deschise publicului doar.3-4 in toata Cara. Deoparte
institutiuni agricole $i financiare, ca sa ne ridicam la nivelul stre?natatii, de Salta peste 300.000 de copii pe fiecare an in vechiul regat cari nu pot invata nici s scrie,

nici s citeasca, din lipsa de $coala on de invatator.

Satisfactiunile pe can la noi le aduce agricultura, comertul, industria, Uncile, acelor cari se ocupa de de, awww.dacoromanica.ro

-3
trag intr'acolo mare parte din capitalul si energiile tarii. Dupe acestea vine organizarea, care aduce la ran.du -i noi progrese; 5i nepotTivirea dintre puterile materiale 5i dintre cele suflete5ti cre5te mereu. Si nici sprijinul oficial nu lipseste progresului material, fiindca Sta-

tul nu se poate da indarat cand i se cere s ajute la

inersul inainte al tarii, sub orice forma ar fi.
Pentru propasirea sufleteasca, sprijinul Statului ti1ebue sa fie cu mult mai mare, fiindca 'aici lipsesc satisfactiunile cari imping pe cei mai multi in ramurile de
activitate agricola, industrials, comerciala 5i financiara. In stiinta, literature 5i arta exists inteadevar satisfactiunea pe care o da recunoa5terea de catre public,
on de catre cunoscatori a talentului, precum 5i aceea
pe care o simte creiatorul unui capitol 5ffintific on al
unei opere de arta 5i literature numai prin faptul ca a
izbutit sa imbrace in forma durabila gandul on sim-

tirea sa. Satisfactiunile acestea sunt inteadevar mai

adanci decat cele procurate de reusita unei intreprinderi agricole, comerciale, etc., dar nu atat de adanci
.541 de durabile ca sa sprijine pe omul de 5tiinta, pe scrii-

tor, on pe artist in toata vieata. Ele sunt la temelia ac'tivitatii intelectuale, la inceputul ei. 0 provoaca, dar n'o
pot sustine. Intelectualii trebue sa-si sprijine frumoasa
constructie a sufletului for pe sistemul nervos. Sistemu-

lui nervos ii trebue insa aer curat, hrana indestulatoare, o vieata omeneasca in toate privintele. Acestea
constituesc -a doua serie de satisfactiuni cari imping la
progresul sufletesc al tarii. Daca lipsesc, on sunt in masurd neindestulatoare, duc la slabirea muncii suflcte5ti,
deci la pastrarea desvoltarii nesanatoase a neamului
Aici intervine rolul oficialitatii. Ca sa inlesne-asca
,elementelor intelectuale indeplinirea rolului lor, ea le

www.dacoromanica.ro

-4
pune la indemana ftinctiuni

ajutoare, on le cumpard
operele, on le rasplatesc cu premii.
Func4iunile, cand pun In valoare talentul ori capacita tea ,uiva, aduc folds. Aduc folds tarii, care siinte
implinit un serviciu trebuitor ei, aduc folds intelectualulu!, fiindcd-i sprijina indemnul la not creiatiuni. Cand

insa nu se potrivesc cu talentul on capacitates celui

ce be exercita, sunt imorale in principiu si vatamatoare

in fapta. Sunt ass numitele sinecure", contra carora

s'a ridicat lumea totdeauna, oricat de mare ar fi lost
talentul care s'a folosit depe urma tor.' Talentul iese
micsorat, umilit. Simtul public nu admite aceasta fatarnicie ca eineva sa fie dat ca Indeplinind o functiune
inexistenta on netrebuincioasa. Asemenea functitthi
sunt insa vatamatoare In fapt, fiindca oricat ar fi de

inexistente on de netrebuincioase, tot cer din partea

talentului o preocupare de altceva decat de creiatiunile lui. Sinecurile tot if obliga la o munca oarecare.
fie cat de mica, $i la o munca cu desavarsire nepotr-vita talentului sau.
Ajutoarele sunt cu atat mai condamnabile.
Cumpararea operelor xffintifice, literare xi artistice cuprinde in ea o parte mai morala, este rasplata
unei munci reale, a unei manifestari a talentului. Dar
statul nu poste si nu trebue sa cumpere decat atat cat
are nevoie, fiirdca tot ce cumpara peste aceasta intr_
in categoria ajutoarelor.
Dintre mijloacele de incurajare de pang acum tot
premiile dau roade mai bune. Statul trebue sa gaseasca

mijlocul de a hotari o parte din prea nrarile venituri

ale agricultLrii, industriei, comertului si finantei pentru
premierea operelor ttiintifice, literare gi artistice de

seams. El va pune aceasta parte de venituri la dispozitiunea Academiei, a Universitatilor, a Institutelor

culturale serioase, ca ele sa le distribue celor meritosi
www.dacoromanica.ro

Principiul acesta al interventiunii statului pentru

incurajarea muncii intelectuale i a talentului a fast
tratat cu Area putina atentiune, ba uneori cu ironie.
Ce M
'alt principiu economic, el cererii i al ofertei, pare' atat de intemeiat in ,domeniul produselor materiale
si impaca atat de bine plutocratia noastra, incat s'a.
aplicat i produselor intelectuale. Cutare poet traete
in casa umeda, n'are cu ce se imbraca cuviincios, n'are
cu ce da educatiune copiilor
dna poeziile lui nu se
cauta! Cutare om de tiinta se sbate in privatiuni nemeritate i umilitoare
daca eercetarile lui nu se
cauta! Si totui cinstea poporului nostru se tine in
lame tocmai de intelectualii de ieri i de azi, ceeace
probeaza ca tiinta $i talentul for se cauta, dar fara

s5 se

fi

rasplatit atunci i fara sa se rasplateasca

astazi decat moral. Este deck drept ca la rasplata moraid sa se adauge i cea materials i ca pentru pastrarea i creterea patrimoniului nostru tiintific, literar
.5i artistic sa platim cu q parte din veniturile noastre,
cam platim fara sa murmuram pentru atatea cerinti
materiale.

Cu chipul acesta, Statul va gasl mijloadele ca sa

Ilea tiintci laboratoriile si institutele pe cari le cere
zadarnic (Id atata vreme, on pe cari le are in conditii
neindestulatoare.

Artei i-ar da atelierele de cari are nevoie, i-ar organiza temeinic expozitiile si i-ar inmult1 muzeele.

Literaturii i-ar creia un institut modern de editura,

care ar sprijini pe scriitor in tiparirea operelor sale. si
s'ar conduce mai putin de gandul catigului i mai mult
de raspandirea scrierilor bune. Sa nu uitam ca traim
intr'o tars inapoiata 5i tocmai deaceea e nevoie de
sprijinul Statului in chestiunea literaturii. Principiul
cererii i al ofertei duce aici la raspandrea operelor
cari se cauta mai mult 5i cari nu sunt totdeauna cele
www.dacoromanica.ro

-mai butte. Interventiunea Statului are deci de scop tocmai sa icorecteze raul 'acesta, sprijinimi rdspandirea
operelor bune, chiar dacd se cauta mai putin. Dacd o

opera bung se desface mai greu, nu trebue Mart din

aceasta un motiv ca sa nu se publice de loc. Editura
particulars se intemeiaza pe propriul ei capital si este
mai stransa cand e vorba de scrierile cari nu se cauta,
chiar dacd sunt bune. Editura de Stat se Intemeiaza
pe capitalul care nu tinteste la cdstigul material si care
din raspandirea scrierilor Ide valoare are numai :de
c4tigat.
Cercetarile de istorie literary se vor inmulti ele
numai in legaturd cu progresul general al intelectualitatii noastre. Daca ar fi sa asteptam desvoltarea for
dela legea cererii si a ofertei, le-am puted Ingropa de
acum. Arta, literatura' propriu zisd, stiinta aplicata tot
mai pot nadajdul in sprijinuL direct al marelui public,
dar istoria literary, ca ti stiinta pura, foarte cu greu.

Ca sd se ajungd insa la realizarea acestui ideal,

ti ebue organizarea intelectualilor nostri anume in yederea lui. Progresul material al tarii se explicd gi prin
organizarea, prin lupta de fiece zi a celor re trdesc din
agricultura, industrie, comert si finante. Nu se poate
realiza altfel progresul intelectual. Celor ce trebue sa-I
realizeze li se impune datoria sa fie organizati si sa dna
lupta de fiece zi, daca cred ca este in interesul for si
al neamului intreg sa izbuteasca.
P. V. II.

1 lanuarie 1919, Bucuroti.

www.dacoromanica.ro

CAP. I

Cartea 1ui Thornton despre Turcia si despre

Principatele Romane.
Consulul englez Ja. Constantinopol Thomas Thorn-

ton, traind in capitala Turciei 14 ani si la Odesa 15

luni, si-a dat o deosebita silinta sa cunoasca Cara si
oamenii Intre cari &Ala. Pentru aceasta a facut excursiuni in Asia Mica si in insulele Arhipelagului, la cules
stiri numeroase deadreptul dela locuitori si dela marii
demnitari stabiliti pe malurile Bosforului, a citit, daca
nu tot, in orice caz pumeroase scrieri despre Turcia,

date la iveala inainte de 1807. Roadele acestor cercetari Ie -a strans Inteo frumoasa carte in lmba engleza,

aparuta la Londra in 1807 in doua editiuni una dupa.

,alta. Cartea are un rasunet atat de puternic, trick in
1808 se traduce in limba germana si in 1812 in cea
franceza.

Editiunea franceza se leaga si de istoria literaturii

romanesti, si anume de scriitorii Eufrosin Poteca si Constantin Golescu, si de3aceea ne vom opri.ceva mai mult

asupra ei.
www.dacoromanica.ro

-8
Titlul este acesta:
Etat actuel de la Turquie ou description de la con-.
stitution politique, civile et religieuse du gouvernement
et des lois de l'empire othoman, des finances, des etablissements militaires de terre et de Trier, des sciences,
des arts liberaux et mecaniques, des moeurs, des usa-

ges et de l'economie domestique des Tures et autres

sujets du grand seigneur; auquel on a ajoute l'etat geographique, civil et politique des Principautes de la
Moldavie et de la Valachie, d'apres les observations

faites pendant une residence de quinze ans, taut

Constantinople que dans.l'Empire turc par Th. Thornton, traduit de l'Anglais par M. de S..., tome premier,
P4is 1812, tome deuxieme, Paris 1812".
Volumul I-iu incepe cu o notita a editorului si cu o
prefata a autorului, cu cateva lamuriri despre impre-

jurarile in cari s'a scris si s'a tradus scrierea in frantuzeste, lamuriri pe cari le-am intrebuintat si not pal

sus. Punctul asupra canna se apasa mai mult este

exactitatea informatiunilor. Intrucat priveste tarile
noastre, va fi vorba mai departe despre aceasta.
Volumul intaiu cuprinde in 426 pagini o introducere
si doua capitole. Introducerea povesteste pe scurt is-

toria Turcilor pang la Selim al III-lea, vremea and a

aparut si cartea (1807). Capitolul I-iu vorbeste despre
obiceiuri, arte si guvernamant; capitolul al II-lea despre constitutia imperiului turcesc.
Volumul al II-lea cuprinde in 538 pag. 7 capitole si
un apendice. Capitolele sunt numerotate in continuare
cu cele din vol. I-iu si vorbesc: capitolul ail III-lea, des-

pre legi; capitolul al IV-lea, despre fortele militare ;

cap. al V-lea, despre finante; al VI-lea, despre cresterea si descresterea puterii turcesti; al VII-lea, despre
religie, morale, obiceiu si datine; al VIII-lea, despre
femei st economia casnica; al IX-lea, despre Moldova
www.dacoromanica.ro

-9
*i Tara Romaneasca; apendicele, despre Bizant.
Capita lul al IX-lea, unde se vorbeste numai despre
Principatele Romane, ne intereseaza in special. El este
rezumat de insusi autorul in chipul urmator:
Sistemul turcesc de guvernare NO de supusii tributari
Puterea
imunitatea clerului
Locurile
aduatoare de castig lgsate supusilor
Folaasele particulare ale Grecilor
Pricinile si urmarile acestei
deosebiri
Exceptiuni la felul obisnuit de'guvernare
turceasaa
Dacia
Geografia Moldavei si a Tarii
Rarnanesti
Departamentele si diocesele
Anotimpuri, pamant $i clima
Agricultura
producte naturale
Infatisarea tarii
Constitutiunea fizica si
calitItile morale ale locuitorilor
Deosebiri civile
GuverOmantul
Voevozii sau principii
Ceremonia suirii pe tron
Curte, ofiteri de stat, paza
Domnului
Divanul sau Sfatul
Functiunile lui
Boieri sau noblete
Puterile Divanului
Clase $i
privilegii boieresti
Functionari turd
Ofiteri ciLegi si politie
vili si militari
impoVenituri
lite
Orasele capitale
Cladiri publice
Obiceiurile Grecilor $i ale boierilor
Principi detronati
Relatiuni externe" (pag. 433).
Capitolul cuprinde numeroase-note cu indicatiuni Si
citatii din numerosi istorici sau calatori prin tarile noastre, in legatura cu subiectUl tratat. Cel dintaiu, de pildsa, e din Cantemir.
Spre sfarsitul tezei de fata se pun in relief cateva din

din ideile lui Thornton. Se vede de acolo cat de eau

stau Principatele la sfarsitul veacului al XVIII-lea si
cu cata" asprime vorbeste consulul englez despre conducatorii nostri pe atunci.
Nu e deci nevoie sa insistam cat de pretios este pentru not capitolul acesta dintr'o scriere atat de egspandita.
www.dacoromanica.ro

CAP. II.

Traducerea romaneasca a partii despre Principatele

Romfine.

In 1826 iese din tipografia Universitatii din Buda o

carte cu urmatorul titlu:

Starea de arum din obladuirea gheograficeasca,

oraseneasca si politiceasca a Printipaturilor Valahiei si
a Moldaviei dupd ingrijirile facute de o lacuire de ani

cincisprazece, atat in Tarigrad, cat si in inparatia tur,ceasca de Thomas Thornton Englezul, sol Hind la Tarigrad, tiparita la Paris in tanul 1812, iar acum talmaoita in limba romaneasca si data la tipariu spre cumostinta neamurilor acestor doao Printipaturi de un
Roman poftitoriu de indreptarea neravurilor neamului
romanesc si a sa luminare, spre marire si buna -fericire.
La Buda in crdiasca typografie a Universitatei Ungar(iei), 1826".
Pe aceeas pagina este si urmatorul titlu german al
censurii: Die dermalige geographisch = biirgerlich =
und politische Lage der Fiirstenthiimer Walachey und
Moldau".

Pe verso este confirmarea censurii: Budae die 18'

www.dacoromanica.ro

11

August 1826. Imprimatur G. Petrovits m. p. Censor

librorum".

Urmeaza apoi o prefata de 16 pagini, rau stilizata,

dar plina de sinceritate si stapanita de o sfarita indignare pentru reaua stare a neamului nostril 1a inceputul secolului al XIX-lea si de anneal amaraciune la
constatarea faptului ca streinii cunosc aceasta stare si
o povestesc din carte in carte. In deosebi stdrueste autorul prefetei asupra chestiunii daca a facut -bine ca a
tradus si in romaneste atatea rele constatari despre
neamul sail, fiincica simta ca din acest punct de vedere
va fi rau judecat. $i spre cinstea sa, raspunde cu hotarire ca bine a facut:
;,Iubite cetitoriule, to rog spune-mi fara prefacatorie
$i cu inima curata: sunt eu vinovat caci am talmacit in
limba parinteascd aceasta prea s-curta incondeiere? Asi
fi fost vinovat cand le-as fi scris eu din capul meu cu
vreo pisma.' in parte catra cineva, carea si de mine insusi de ar fi fost scrisa, nu ar fi trebuit sa ma huleasca;
cad vedem ca firea asa orinduia.ste ca Parintii cei buni
sa-si dojeneasca copiii lor spre invatul faptelor celor
bune si spre dobandirea celor spre laudd neamului lor,
precum $i dascalii cei cu durere de inima nu numai invata, sfatuesc, ci si pedepsesc pre ucenicil lor spre luminarea invataturilor si diregerea neravurilor lor" (pag.
VI-VII).

Un argument al traducatorului este dreptatea constatarilor facute:

,,Si ce este mai de mirare, mai de obida si de lacramat, ca cele rele mai nici una nu este minciuna, ci toate
adevarate si Inca multe le-au trecut cu vederea, tacandu-le poate din nestiinta, sau scarbindu-sa poate, de nu
le-au scris. N'au trecut insa cu vederea, nici cu pdrerea
toate cele din fire podoabe $i inbunatatiri ale locului 5i

www.dacoromanica.ro

12

ale pamarftului, tanguindu-Ile ca sint pre acest feliu de

rani de stapanitori" (pag. XII).
Un alt argument este ca streinii cunosc aceste lucruri
dm scrierile tiparite in limbile culte ale Europei. Ge ca5tig ar eves Romani dace tocmai ei nu le-ar eunoa5te?
,,Si aceste batjocuri, si hule, 51 defaimari sint 5tiute
si cunoscute de toate neamurile Evropii; .ajunge numai
sa ceteasca 5i numai decat incepe a rade 5i a.batjocori
pre Romini" (pag. XII).
Scopul traducerii este tocmai ca sa contribue la indreptarea pacatelor aratate de Thornton, ceeace nu s'ar

fi putut realize fara icunoa5terea 5i a parerii pe care

streinii o au despre not (pag. XIII).
Prefata insists insa 51 ea anume asupra celor faspunzatori de starea de lucruri si -i gase5te tot acolo unde-i
gasise 5i Thornton, adica in patura conducatoare a vremii: clerul 5i boierimea. Traducatorul este foarte aspru
cu acestia, dupe cum se va vedea in- cuprinsul tezei ie
fata.
*

Dupa prefata urmeaza pe 99 de pag. in 8 traducerea

lextului francez, cu unele adausuri personale in note,
despre cari este vorba in amanuntimi mai departe.
*
*

Traducatorul nu-5i da numele. Cercetatorii acestei

tpoce au pu's inainte, cum se via vedea indata, numele
iui Constantin Golescu 5i al lui Eufrosin Poteca. Tocmai
faptul acesta face chestiunea mai atragatoare. Traducerea nu este opera unui om fara insemnatate, ci a unui
factor cultural 5i literar de seams dela inceputul secolului al XIX-lea, cum a lost 5i Golescu, cum a fort si
Poteca. Urmand chestiunea de aproape, ca sa lamurim
caruia anume dintre ace5t-i doi trebue atribuita traduwww.dacoromanica.ro

-13
cerea, patrundem inteo activitate literara de mare pret
a vremii, o cunoastem mai deaproarpe $i o limpezim mai

mutt. Fiindca daca -pe de o parte aducem lumina in

cliestiunea autorului unei traduceri cu rasunet dela inceputul secolului at XIX-lea, dar pe de alta parte intregim si intelegem mai bine pe traducator Insusi

fie

Golescu, fie Poteca 'tocmai cu ajutorul acestei traduceri si a importantei prefete dela inceput.
Traduterea si prefaia ei tin de un tot, cunoscut noun
astazi numai in parte. Intregirea lui va fi si o alta urmare a cercetarii de fata.

www.dacoromanica.ro

CAP. III

Stadiul actual 21 chestlunii.

Pompilu Eliade, Histoire de l'esprit public en Ronmanie au dix-neuv.leme stecie, tome premier, Yoccupa-

tion turque et les premiers princes indigenes (18211828). Paris, 1905, pag. 219 si 311-315.
Se cerceteaza tocmai epoca lui Golescu. Deaceea capitolul consacrat acestuia este lung $i deosebit de intere-

sant. Intaia oard i se gaseste marelui logofat locul ce i

se cuvenia in istoria culturii romanesti. Analizandu-se
ideile lui Golescu, nu se putea trece Cu vederea chestiunea traducatorului lui Thornton, fiindea asernanarea de
idei dintre unul si eelalalt era prey batatoare la ochi.
Sfarsind capitolul consacrat lui Golescu si intitulat: Le
premier Roumain moderne", P. E. iii pune intrebarea:
II'est-ce pas lui, aussi, le traducteur anonyme d'une
relation de voyage tres severe a regard de la Valachie,
due a la plume de 1'Anglais Thornton et qui este precedee d'une preface encore plus severe, en roumain?"
(pag. 219).
In capitolul consacrat Istoriei, Geografiei, Calatoriilor
si

Ziaristicei se ocupa special

si

de traducerea din

Thornton. Se reproduce titlul in intregime, se reznmeawww.dacoromanica.ro

-- 15
za motivele invocate de traducator pentru public-am
scrierii, se constata ca traducatorul este in cu'rent cu
ce au scris streinii despre Romani, reproducand si pasajul plin de mahnire unde se arata cat de ran suntan
vazuti peSte granita si se fpune la urrna chestiunea autorului:

Quel est le traducteur? Ne croirait-on pas entendre

le logothete Golescu? Un autre aurait-il pu avoir le
courage de parler si severement a ses compatriotes ?
N'est-ce point lui qui se plaint dans sa Relation" de
tout le mal que les strangers disent, a juste titre, des
deux principautes? Et l'Anglais qu'il a recontre a Vienne 'et qui lui a pule du theatre de Bilcarest, ne serait-ce
point l'Anglais Thornton lui-meme?...
Il se peut,
apres tout, en &pit de toutes les apparences fogiques,
que le courageux traducteur ne flit point le boyar Golescu, mais bien un autre" (pag. 315).

N. Iorga. Istorin literaturii romeinoti in veacul al

XIX-tea

--7era, int innainte

IrilegAturA' cu 4;les-

voltarea cuilturala a neamultii, vol. I, Epoca lui Asachi

si Eliad (1821-1840), Bucuresti, 1907, pag. 97-100.

Se consacra epocei lui Golescu trei mari capitole (VI,

VII si VIII), dintre cari unul trateaza anume ideile si

planurile lui Dinu Golescu". AsemAnarea izbitoare din-

tre aceste idei si planuri si dintre acelea din traducerca lui Thornton a adus si aici studierea acesteia. Se ,constatA ca traducatorul citeazA o suma
de streini cari s'au ocupat de noi, dar nu-i cunoaste direct, ci din citatiile lui Thornton : el n'a 'cetit
aceste carpi, ci a cules numai numele de autori din notele lui Thornton" (pag. 98). Se caracterizeaza tradu-

catorul: E un patriot" si un nemultamit cu vremurile

curgAtoare, care indreapta necontenit spre datinele cele

noua ale Europei pentru to din ele sa se poata trage

www.dacoromanica.ro

-16
indreptarea, spre a ne innalta, in sfarsit, noi" (idem).
Se rezumeaza, cu citatii caracteristice, cateva pasaje
mai energise $i se trece apoi la chestiunea autorului:
Recunoa$tem, de sigur, ideile Golescului. Dar acesta

nu intrebuinta in scrisul lui cuvinte provinciale rare,

precum Sint la acesta inparte$i", a ulma", a spargalui", ca$tigos"; el nu construia gre$it ca in s1

rau turbura", defaimarile ale unui neam intreg". Ca
unul ce a intrebuintat
e intrebarea insa daca de-a
dreptul
pe Lemaire, Golescu $tie frantuze$te, dar
poate nu a$a de bine pentru a putea traduce pe Thornton. El, care spusese supt iscalitura atatea adevaruri
crude tuturora, n'ar fi avut de ce sa-$i ascunda numele
data aceasta, aratand numai ca e Romin din stramo$',
rno$i $i parinti, nascuti neao$i Romini" 1. El n'ar fi pu-

tut afirma ca isi cunoa$te nestatornicia s apuce condeiul a scrie ceva in insusi limba lui parinteasca, CCU c

mai virtos sa talmaceasca din alte limbi". El n'ar fi

cautat a indreptati lucrarea sa prin aceea ca vrea
indtepte nearnul sau, iar nu sa-1 batjocureasca in zadar, $i ca Englezul scrie asa ca unul din neam slobod".
caruia, deci, i se poate ierta. El n'ar fi pus pe Grigore
Ghica, laudat $i in culegerea de tratate,_mai jos deed',
pe Fanarioti. mai, in sfar$11, el n'avea de ce sa repe e
anonim, $i mai incalcit, parerile spuse limpede $i des11154 in C'ilatorie; nici una din celelalte traduceri ale
sale nu cuprinde o mai intinsa critica nolitica $i sociala.

Dar in C latorie Golescu pomeneste de doua on pe

Eufrosi 1 Poteca, parand ca sta in legatura cu acesta.
Poteca petrecuse multi ani in strainatate $i putuse cunow lucrari franceze care la noi patrundeau numa.
cu grew. In 1824, scriind Eforiei $colilor, el cerea cu
1) Golescu avea, de sigur, ca rice boier, Si singe grecesc" (Nota
lui N. I.).

www.dacoromanica.ro

-17vehementa leafs pentru preotii ce ar deschide scoli satesti, adunarea solemna la Mitropolie a tuturor gresitilor, cari s ceara iertare lui Dumnezeu si sa fad. apoi
o lege politiceasca" egalitard, care sa hotarasca dajdiile de scum innainte asupra veniturilor fiestecaruia,
lard deosebire, dela Divaniti Wand la fIngari si la hranitorii de dobitoace", liberarea robilor, si iscalia sluga"

dar si a Valahiei". Dupd intoarcerea sa in Cara,

ei vorbia adesea, la Craciun, la Inviere, la examene, si
intr'un stil incarcat de deprinderea cugetarii in limbi
sti aine, el indeamna
ca in 1825
la intariroa scofor,

lilor, la adaugirea celar de fete, la facerea de traduceri 1, la masuri de igiend, la pavarea, pardosirea"
strazilor, pe care peste putin o si incepu Freywald, la,
invatarea inalta a preotilor, analoghia" contributiilor,
4nlaturarea luxului si sprijinirea comerciului", la ocrotirea agriculturii, bung-lucrarea pamintului". Cate ()data cuteaza sa spue ca Imparatul cutare, din cei in
viata, a incercat in zadar sa mai restringa libertatea
tiparului", caci indata supusii sau i-au amintit ca daSoria lui nu e aceasta. Lui Ghica-Voda ii spunea in fats

ca nu cinstim pre nimenea in desert" si, vorbind de

boieri, alegea pre cei ce folosesc spre binele de obste"
din ceilalti.

E adevarat ca limba lui Poteca e mai frumoasa si randuiala mai buns decat in traducerea lui Thornton si in
prefata care o intovaraseste. Dar se vede din cole spuse
pang aici Ca se aflau aameni, partasi de pareri si cunostinti ai lui Golescu, care erau in stare a face un lucru ce numai cu greu se poate pune in seama acestuia"
(pag. 99-100).

1) Dar din scriktorii clasici, elini $i romani" (nota lui N. I.).

P. V. Hane5.Un caleitor engiez despre Romani.

www.dacoromanica.ro

B.Pit

- 18
Nerva Hodos, Introducere la C. Golescu, Insemnare
a calatoriei mele, facuta in anal 1824, 1825, 1826, tiparita din nou si Insotita de o introducere, Bucuresf,
1910, pag. XLV-XLVI.
Reeditand pretioasa scriere a marelui logofat, N. H.
a precedat-o de o lunga introducere despre neamul Go-

lestilor, despre banul Radu Golescu, despre lordache

Golescu, despre Dinicu Golescu si despre Insemnarea
calatoriei. In capitolul despre Dinicu Golescu, se vorbeste yi despre traduderea din Thornton :
Cunoasterea tarii sale pare a-1 preocupa in cel may
mare grad. Daca n'a trades el insusi partile privitoare
la tarile romanesti din cartea lui Thomas Thornton (The
,resent state of Turkey, Londra 1807)4, din care aparuse o traducere Irantuzeasca in 1812, el nu poate fi
strain de aceasta traducere, deoarece face o aluzie la
ea intr'o nota din calatoria sa, Inca inainte de tiparirea
ei la Buda" (pag. XLV-XLVI).
Petre V. Hanes, Prefald la C. Golescu, Insemnare a
calatoriei mete in anti 1823, 1825, 1826, cu o prefata,
indice de lucruri si de cuvinte, Bucuresti 1915, pag.
XXI-XXIX.

Se vorbeste desprefremea nand a scris Golescu, despre Societatea literafa dela 1820, despre pregatirea
unui public favorabil literaturii, despre rolul lui Golescu
inauntrul curentul4i acestuia, despre scrierile lui Golescu, traduceri 5i originale. Intre traduceri se trece 5i
traducerea din Thornton, Starea de acum.... a Principatelor. Se reproduc pe scurt parerile lui Pompiliu Eliade,
a lui lorga si a lui Nerva Hodos si se aduc argumente
in favoarea ideiei ca Golescu e traducatorul
idei reluate si intregite in teza de fats.

www.dacoromanica.ro

-19
G. Bogdan-Duica, Din vremea lui Constantin Golescu, in revista Cultura Romcinilor, an. I, no. 6 (Nile,
1915), pag. 319-330.
Este o recensie a studiului precedent. Se arata rusofilismul lui Golescu, se atribue cartii lui Thornton me-

nirea sa arate pentru ce o Romanic unita si independenta nu este cu putinta", se cere o caracteristica psihologica a lui Golescu, se discuta autorul traducerii, .i se

adauga un postscript" (pag. 327-330) ca sa se stabi

leased cine era Englezul cu care s'a intalnit Golescu la
Viena si Cu care a vorbit despre Bucuresti. Chestiunea

autorului traducerii din Thornton n'are mare insemnatate: In prefata d -Iui P. V. H. se face mare caz din
paternitatea unei traduceri din Toma Thornton" (pag.
321), Se discuta paternitatea traducerii. Pentru mine
chestiunea aceasta nu are prea multa importanta" (pag.
323). Totusi se is in discutie 5i se afirma: In tot cazul
traducerea iese din mediul lui C. Golescu" (idem). Privitor la argumentele aduse 5i pe can le recensioneaza

se spune: este sigur ca d. P. V. H. a facut cateva observari, vreo 6-7, care inclind cumpana gandirii spre
Golescu" (pag. 324), Raman deci in picjoare numai
celelalte observari privitoare la asemanarea de idei dintre traducere 5i restul operei lui Golescu. Dar atunci ramane Inca enigmatica impresia ce-o face stilul prefetei
romanesti la Thornton: nici mie acest stil nu mi-a sunat
golesteneste. Recitesc, pentru stil, prefata si-o gasesc

mai mutt a lui Poteca, decat a lui Golescu. S'ar putea

banul chiar amestecul vr'unui condeiu si mai strain.
Vr'un Roman (corectorul?) din tipografia budapestana?
Fac deci toate rezervele fata de argumentele ddui
P. V. H.
Rezervele sunt sprijinite bine de un text din prefata, in care traducatorul vorbeste despre parintii scii,
>cum C. Golescu n'ar fi putut vorbi despre tatal sau,
www.dacoromanica.ro

20 ---

care era om cult. Parintii traducatorului lui Thornton,

cari nu an cunoscut limbi straine, sunt, zice el, cutrupiti de adancul intunerec care si pand astazi supt aceeasi
cutrupire si jelnica intunerecime tine pe ticalosul nostril

neam ". Poteca ar fi putut spune aceasta despre tranii sai din Nucsoara!" (pag. 325).
*

Pompiliu Eliade si Nerva flodos, inclind spre Galescu ; lorga si Bogdan-Duica, spre Poteca, dar nici

unul in mod hotarit. Subsemnatul am sustinut in 1915

dreptul de autor al lui Golescu si o fac din nou acum pe
larg.

www.dacoromanica.ro

CAP. IV

Serierile lui C. Golescu $i ale lid Eufr. Poteca.

Ia cursul studiului de fata va fi des vorba despre

scrierile iui Golescu si ale lui Poteca, In compargiuxe
ou traducer9a din Thornton. 0 expunere a cuprinstilui
for este deci necesail.
I.

Constantin Golege*.
1.

Traduceri.

a) Adunare de folositoare invciaturi, 1826. Pe coperta, interioard mai are un titlu: Adunare de pilde
bisericesti si filosofesti de intamplari vrednice de mi-

rare, de bune gandiri si bune naravuri, de fapte istoricesti si anecdote, talmacite de pe limba greceasca in
cea romaneasca de Constantin Radovici din Go lesti,
deosebita in trei parti si data in tipar. La Buda in craiasca typografie a Universitatli ungur(esti), 1826".

Ca toate cartile romanesti tiparite atunci la Buda,

si aceasta are Inca un mic titiu german: Moralische
www.dacoromanica.ro

22

Samlungen aus der Kirchengeschichte and gemeiniitzige Satze aus der Philosophic".
Din prefata aflam ca opera este o compilatiune din
urmatoarele publicatiuni: 1.
Pi lde filosofesti, culegere mai mica de cugetari morale, 2.
Scrierile lui
Stefan Comita, 3.
Luminoasa pilda sau noud adunare de fapte istoricesti si anecdote a lui Lemeru (Lemaire), tradusa din frantuzeste in greceste de Al. Racovita si din greceste in romaneste de Golescu.
Cartea e intocmita din trei parti :
Cea dintai cuprinde maxime religioase si morale ca
acestea: Mai anevoie este de a cunoaste cinevas pe sines, cand nu cunoaste mai intai pe ziditorul sau" (pag.
1) Nebunul is are limba in buze, iar inteleptul limba
in inima" (pag. 2).
Cea de a doua cuprinde scurte fabule ca acestea :
,,0 randurea sa galcevia cu o cioaca pentru frumusetea

lor; cioaca au zis catra randurea: ca a to frumuseta

numai vara este, iar trupul mieu rabda si iarna. Pi lda:
ca puterea trupului este mai buna decat frumusetea"
(pag. 133-134).
O furnica, fiindu-i sete, s'au coborit la un izvor de apa, unde luand-o curgerea aVei,
putin era de a se inneca; cand un porumb, vazand aceasta, au rupt o ramurica si au aruncat-o inaintea fur-

nicii, pe care urcindu-se au scapat; dupa aceasta un

vanator isf gatia sageata pentru porumb, furnica vdzand acest fel de lucru (au muscat pe vanator de Vidor,
vanatorul durandu-1 si-au aruncat sageata, porumbul
bagand sama au sburat. Pi lda: ca negresit trebue cell
ce primeVe facere de bine dela altul sa-i rasplateasca
cu bine; si ca nu sa cuvine sa credem ca nu poate veni
vreme sa ne faca cel mai mare bine un om cat de mic"
(pag. 160-161). Dela pag. 170 pana la 186 sunt scurte
anecdote istorice, iar de acolo palm la urma (pag. 342)
este Cuvantarea lui Xenofon pentru iconomie".
www.dacoromanica.ro

23

un fragment din prefata (partea finala):

Primeste dar cu dragoste, o cetitoriule, si cautand
nu la micsorimea, ci la coprinderea ei cea folositoare
5i la ravna mea, roaga-te dimpreuna cu mine tatalui
luminilor sa le reverse 5i in patria noastra cea acoperita de norodul eel intunecos al nemvataturii si ca sa
Tata si

putem si noi, cei ramasi in urma tuturor natiilor, zarind

lumina cea adevarata, sa fim fiii luminii si slavind pre
cel ce ne-au aratat-o sa vedem pacea pe pamantul nostru si bunavoire intre oameni".
Cartea mai cuprinde, ca parte originald, multe note
in josul paginilor. Dintre ele unele sunt destul de lungi
si interesante. Intr'una (pag. 288), pornindu-se dela
vorba lui Socrates ca sapatul" e necesar semanatu-

rilor, se adauga o nota de trei pagini 5i se vorbeste despre cum trebue facut lucrul campului (plivitul, folosul

semanatului drept, inlocuirea secerii cu o coasa speciala, etc.). Cu acest prilej intalnim o ideie din alts
scriere a lui Golesca (Insemnarea calatoriei) $i din prefata traducatorului lui Thornton, ca cei de sus n'au vrut
sa lumineze pe cei de jos, de teams sa nu-si piardd situatiunile for privilegiate (pag. 291-292).

Mai gasim o ironizare a paturii de sus din vremea

lui. Ar fi vrut el sa aduca din Siria o coasa sistematica,

dar i a fast fried sa nu-1 is in ras nobilii, car ar fi asteptat mai curand obiecte de lux: ,,...in vreme ce ar fi
trebuit sa le trimitu vreo apd mestesugita, cu care ungand islicile, hainele, papucii, sa sa faca toate poleite;
$i adevarat ca este de mirare cum oamenii cari iii scurteaza vieata si isi strica ochii spre a gasi folositoare lucruri pentru noroade cum nu sa silesc sa gaseasca un
mestesug pentru coconasii ai acestui cuibulet de lac din
toata lumea cu care, cum sa vor stropi sa-si poleilsca
hainele" (pag. 292).
0 alta nota de doua pagini (pag. 323 325) con bate
www.dacoromanica.ro

24 maxima nu merge des la prietenii tai... caci mice este

malt este scarbit". Dupd Golescu, prietenia si dra-

gostea adevarata tin mai mult daca prietenii se vad

mai des: Am fost cu total impotrivitoriu la aceasta judecata a scriitorului, caci am socotit ca prietenul cu
prietenul trebuie in veci s petreaca ceasurile" (p. 323).
La capitolul Iubirea de patrie" pune o nota de douk
pagini, ca sa arate jafuil la care era expus pa atunci bir-

nicul in Tara Romaneasca: ...cand scapa din mana

zapciului pentru banii birului, 11 asteapta si ii coprinde

polcovnicul pentru gloaba cu vreo pricing prefaeuta;

si cand socoteste ca va fi scapat de aceasta, 11 asteapta

capitanul pentru asemenea trebuinte si cu asemenea mijloace;si cand Inca nu s'au desmetit de aceste turburari,

Il pofteste iar zaptiul pentru oaresce folos, $i al lui tot

eu pricini mestesugite; apoi dupa acestia iata si mumbasirii pentru ramasituri, ale carora urmari si socoteli
sumai Dumnezeu poate le sti, apoi cand calca focul eel
mai mare, este cand vin polcovnicii cei mari, cari sint
peste toate judetele, si and intra in sat, este foc $i
parjol, tkci cerceteaza pricini de acum cinci, zece si
cloud zeci, pentru cari de multe on s'au cercetat, s'au
judecat $i s'au globit oamenii. Acestora, de le va vorbi
cineva cu rau pentru aceste nelegiuite urmari, numai
decat to infricosaza cu numele spatarului, vistierului,
iar de le vor vorbI cu mijloc in cat sa." cunoasca ca aceste urmari nu sint oa-nenesti, atunci Iti raspund intr'alt
chip, zicand ca ce o sa faca? Banii cari i-a dat, cumpiarda? Si unde sa insir
parand aceasta slujba,
' toate cele nepomenite, cari yin pe capul acestui norod?
Nu cumvas condicarul nu cumpard! Si urmeaza asemenea vamesul, ce da inzecit decit condicarul. $i asemenea vatavul de plaiu si chiar ispravnicul, care se face
prin bani. Apoi lasa, zic, toate celelalte Inpliniri ale huz-

meturilor, cu care nedrept mijloc sa vor arate in alta

www.dacoromanica.ro

25

carticica ce in urma acestii va veni, unde ma spovedesc

chiar eu in ce chip am urmat pe acele vremi, din cari

judec Ica un norod otcirmuit cu acest feliu de mijloace
nu poate fi fericit, si nici cei mari, nici cei de mijloc,
nici cei mid nu pot fi fericiti..." (pag. 348-350).
0 alla nota (pag. 357-360) cuprinde cateva calde
cuvinte despre patrie: aceasta dulce gandire a numelui
patriei", zice el. Vorbind apoi de oameni cari s'au jert-

fit pentru tara lor, adauga: s'au intors in patria for

cu o asa slava, incat toti inparatii cu toate avutiile for
nu o pot cumpara" (pag. 358). Trece apoi la jertfele
banesti si da exemple din Ungaria, uncle cei bogati au
dat some enorme pentruco1i, pe cand la noi, zice el.
numai luani dela patrie, dar nu-i dam nimic niciodata:
,,...care peste putinta este sa sa stranga $i dela noi dela
toti un condeiu de doao trei sute de mii, spre a sa plat
oameni de a talmaci carti, lexicoane si gramatici, cari
sint foarte trebuincioase spre luminarea norodului, mai
virfos acuma la deschiderea $coalelor, cari satnuesc
intocma ca lemnarii sau fierarii ce von deschide pravalii, far de a avea nici una din unelte. Acest feliu de
tucruri, zic, nu zic pierdere de tot avutul, ci cuget ajutatoriu spre folosul patriei si lipsire de adu-mi, da-mi
to mie, patrie", dar cat si pentru ce nu e slobod de a
intreba, cad obicelul 5i .voia s'au facut pravila" (pag.
360).
La urma se anuntk al II-lea volum, care n'a mai aparut.

b) Adunare de tractaturile ce. s'au urmaLintre ,pi ea

puternicaauaratie a Rusiei

si

nalta Poarta; insa a-

cele numai cari sint i,e seama printipaturilor Valahiei

si Moldaviet, incepute dela pacea ce s'au savirsit la
Kainargic la anul 1774 si pand la cea de acum dela
Akerman, 1826, talmacite de Constantin Radovici din
Golesti, marele logofgt de tara de jos al Print:p-tiAl.'
www.dacoromanica.ro

26

Valahiei. La Buda in craia(s_ca) tvpogr (afie) a Univers( tatei) ungariei, 18261 88 pag.
Titlul german: Frie-

dea Ttaktalen": Pe verso copertei interioare: Binele

ce cauta spre folosul obstii, fie cit de mic, este cu mult
mai folositoriu de obste de cit cel (mai mare bine ce
cauta numai spre folosul personal". Si mai jos Budae
die 12 Ianuar 1827, G. Petrovits, librorum censor".

Este interesanta prefata, fiindca ne arata staruinta

cu care Golescu revenia mereu la ideile c-i erau scumpe
Si anume la desvoltarea comertului, inmultirea scolilor

$i indepartarea luxului. (A se vedea in intregime mai

departe.
c) Elenzenturi de filozofie nzoralci alcatuite de Neofit
Vamva pentru iubitoarea de invatatura tinerime a Grecilor si talmacite in limba romaneasca spre folosul tinerilor Romani de Constantin Radovici dintre Golesti,
in Bucuresti, la tipografia dela Cismea, 1827.
374
pag.

Prefata vorbeste despre lipsa unei stiinte de buna

Si pe scurt despre cei mai insemna(i moralisti:
a) Din iumea antica: Zoroastru, Confucius, Esop, Socrates, Platon, Aristoteles, Teofrastus, Cicero, Seneca,
Plinius eel tanar, Epictet, Plutarh, Marcus Aurelius;
b) din religia crestina: Grigorie, Vasilie cel Mare, I-Iricostom. (Ion gura de aur). Apoi urmeaza cuprinsul insusi, distribuit in doua parti, cu capitole ca acestea:
despre virtute, despre legi, rasplata, pedepse,
datorii, etc., etc.
Desi nu cuprinde $i parti originale, ca Adunarea de
pilde, totusi este interesanta pentru istoria literaturii
noastre prin limba ei, sunerioara limbii celorlalte scrieri
ale lui Golescu. Pe de alta parte ne pune sub ochi sfortarile pe cari le-a facia limba roastra la inceputul yeacului al XIX-lea. ca sa izbuteasca a exprima ideile abstracts. Iata cateN a ra .di ri din prefata: Nascuti (oa-

vie(uire

www.dacoromanica.ro

27

menu) ca sa traeasca vieata sotiala st siliti de fireasca

neputinta sa ceara ajutoriu unul dela altul, s'au strans
multi la un loc si incet-incet au facut sate, orase, domnii si imparatii. Dar adunarile for le-au facut din inceput copilaresti dupa puterea intelegerii lor, fiind neinvatati si far' de stiinta de lucrurile sotiale, lipsiti de legi
intelepte si rataciti in ideile cele pentru Dumnezeu. Dinteaceste for pricini trebuia sa iasa multe 5i mari inselaciuni, obiceiuri si naravuri varvare, necuviincioase si in-

potrivitoare la obstescul scopos al unirii for cei pentru

vietuire. Aceste obiceiuri si inselaciuni inradacinandusa cu vremea 5i intarindu-s cu Indelungata obicinuinta, au ramas din neam in neam atat de intarite, incit
au fost peste putinta sau eel putin anevoie a sa dasradacina" (pag. 3-4).
2.

Originate.

insemnare a calatoriei mele Constantin Radovici din

Golesti facuta in arm! 1824, 1825, 1826. La Buda in
craiasca typografie a Universitatei Ungar(ii), 1826.
240 pag.
Tit lul german al censurii: Reise-Beschreibung von
Const. Golesti".
1='?, verso copertei interioare are si un titlu mai amanuntit: Insemnare a calatorii ce am facut eu Constandin Golescu, coprinzatoare de cite orase am vazut $i intr'Insele orice vrednic de Insemnare, cum si prin sate
sau pre drumuri orice deosebit lucru am vazut. Asijderea si deosebirea neamurilor si a semanaturilor, cum si
apele, 5i postele pi orice obiceiu si fapta buna am vazut,
spre folosul natii mele am insemnat, aratind 5i urma-

rile cele role ce cunosc ca sa urma in patria noastra,

carele nelipsind, hotarit nici not cinste nici norodul fericire nu putem dobindi".
www.dacoromanica.ro

-28
La urma", insemnarea tipografiei: Budze die 2 Septet. 1826 imprimatur. 9. Petrovits, librorum censor".
Aceasta e scrierea oea mai de seams a lui Golescu,
interesanta 8i prin ce ne spune despre Ardeal, Ungaria,
Austria, Bavaria, Elvetia $i Italia, dar $i prin zugravirea sufletului .unui boier mare depe la 1820 $i a starii
de lucruri dela not depe a9ea vreme. Vorbind despre ce
vede peste hotarele ;aril/ lui, Golescu se descopera la
fiece pas $i ni se area un suflet bun, mahnit adano de
relele dimprejurul s5u, darnic pentru binele ob$tei $i
convins ca prin $coala, prin teatru, prin traduceri dim
limbi streine, prin economie, prin bune obiceiuri se poate

ridica un popor.
Eufrosin Poteca.

M.

1.

Traduceri.

a) Mai nainte gdtire sere cunostinta de Dumnerem

prin privirea celor ce sInt. Talmacita din limba greceasea de smeritul infra ieromonahi Eufrosin Dimitrie PoInca,

acum intiia oara typ'arita cu cheltuiala inaitei

Scoale Domne$ti pentru intala Invatatura a pruncilor din

Prmtipatul Tarei Romane$ti. La Buda, in crdiasca typografie a Universitatei Ungariei, 1818, 179 pag. -I- 15
foi nenumerotate la inceput.
Din prefata se vede ca e tradusa du0 RomAnul Macedonean Dimitrie Darvar: Acest feliu de carte au mijlocit in limba greceasca un prea invalat barbat Dimitrie Darvar, Romin din Machidonia, carele se afla lacuitoriu in Viena" (foaia 5).
Pe verso copertei citim: ,,Deaceia vei cunoage ce
este Dumnezeu, mai cu dulceata vei trai".
Cartea are dott.0" prefete: i autr,rului $i a traducatorului. A acestuia cuprinde cateva precepte pedagogice:
www.dacoromanica.ro

29

Dreapta povatuire este, and invata dascalul pre

prunci intai cele cunoscute. Si apoi dela cele cunoscute
ii duce cate putin spre cele necunoscute" (punctul 4).
In punctul 17 se vorbeste de origina latina a limbii noa-

stre si de piedeca de i-a stat in tale de nu s'a putut in

deajuns desvolta (limba slavoneasca). In total sunt 24
de puncte.

Urmeaza apoi cuprinsul cartii, de unde se vede ca

sunt patru parti: 1. Privirea omului peste tot", 2.

Omul catra ceilalti oameni", 3. Omul naravnic la

starile vietii", 4. Omul ca un la'cuitoriu al lumii, care

este fapta a lui Dumnezeu".
b) Filozofia cuvintului i a naravurilor de Joan Gotlieb Ainechie, talmacita romineste de Eufrosyn Poteca,
389 pag. + 24 foi nenumerotate la inceput.
Titlul interior: Filosofia cuvintului si a naravurilor,
adeca Loghica 5i Ithica elementare, carora sa pune inainte Istoria filosoficeasca. Scrise intii latineste de laudatul Profesor Jo. Gottlieb Ainechie, fiind in cathedra
filos. din Alla. Apoi traduse in limba ellineasca de dumnealui Mare le Ban Grigorie Brincoveanul, iar acum in
limba romineasca de Eufrosyn Dimitrie Poteca, leront

si profesor de filosofie dela Bucuresti spre povatuire

la letiile sale de filosofie. La Buda in craiasca typografie a Universitatei Ungariei, 1829".
Titrul censurii: Logica and Moral-Philosophie wa,lachisch"e

Urmeaza dedicatia catre eforii scolilor si prefata.

Mai arata ca a predat cartea la cursul Iui de filozofie
dela Sf. Sava dupa manuscript 'Ana' in 1829, cand a
putut-o tipari. Apoi laude pentru boierii din eforie :

Aceasta dar acum, fiind ca s'au hotarit, iubitorilor

de lumina, ca sa se ty-pareasca cu buns voirea Dv., pe
dreptate trebuia sa-si 'crate fata Inpodobita cu luminatele acelea numele Dv. si afaya de aceasta, fiind ca tot
www.dacoromanica.ro

30

grin osirdia Dv. si aceasta scoala de stiinte in limba

patriei s'au asazat, $i intru mine, si cind am fost trimis
spre invatatura, si alte dati multe ti luminate semne de
dragoste ati aratat: pentru aceasta ziva it noapea ma
socotesc Ca trebue sa ma straduesc, intii pentru ca sa-mi

indeplinesc toata datoria catra patrie; apoi pentru ca

sa va arat in fapta multamirea mea eatra Dv. ca nu
cumva vre odata pe dreptate sa va pard rau de nadejdea ce aveati in mine si in invataturile rnele. Iata dar $i
pentru acest cuvint afierosesc Dv. pre aceste stradanii
ale mele, preacinstiti barbati. Dar insa nu sint eu asa,
incAt sau pre acestea sa le socotesc foarte vrednice de
persoanele Dv. sau pre min6 cu atata putere de a scrl,
i acest feliu de ritor, incit sa pociu impodobi cu laude,
au macar sa povestesc virtutele si intelepciunea Dv. si
Inca atitea vrednicii in trebile tarii. Si apoi pa Dv. va
stiu, preaslaviti barbati, ea la cele lalte bunatati ale Dv.
si pre aceia o adaugati, adeca voiti mai bine a face cele
de lauda decit a va citi insiva laudele Dv., voiti sa aveti
mai bine Stiinta faptelor Dv. decit orice lauda dela
mine".
Explicatii despre limba traducerii :

M'atn straduit si toate vorbele streine le-am deslusit cit am putut, insa toate unde s'au aflat intii. Ceti-

oriul sa tie mine. La scris am urmat orthografia de

obste. Deaca limba e mai frumoasa aceia ce sa intelege,
asa scrisoarea e mai bung icea obicinuita de obste. Na
toate cele vechi sint rele, nici toate cele noo bune".
Din nou lauda pentru efori.

Trebue sa retinem parierea bung ce o avow Poteca

despre boierimea tarii, fiindca in cursul tezei va fi vorba
despre atitudinea traducatorului lui Thornton de o par-

te, si dintre a lui Golescu si Poteca de alta, in aceasta

-destitute.

www.dacoromanica.ro

31

Urmeaza prefata autorului (8 foi) $i a traducatorului (11 foi).

Prefata acestuia se deosebeste prin claritate in idei.
Ea incepe printr'o maiestiita invocare a lui D-zeu, a
atotputerniciei $i a minunilor lui, Cu o apropiere la sfar-

$it de starea de lucruri din Para noastra :

Da-ne noo, Doamne, ca toti Rominii, mari $i mie,
tineri $i batrini, sa aratam in fapta cit de fericite sint
noroadele si neamurile, carele indeletnicindu-sa la stiinte $i la filosofie, vietuesc dupa vrednicia cuvintului
drept! Inteleaga dar toti Rominii ca cuvintul eel drept,
dumnezeescul dar cel mintuitoriu ai binevoit a fi trimis
$i in pamintul acesta $i multameasca ale$ilor tai pre carii ai pus spre indreptarea $i ocirmuirea for si carii cunoscind folosul invataturilor bune s osirduesc a ingriji
ca toata tinerimea romineasca sa fie filosofi st intelepti"
(foaia 2 verso din prefata trad.).
Se discuta apoi definitia filozofiei, deosebirea dintre
D-zeu $1 natura, partile filozofiei, ca sa ajunga la obiec-

tul propriu zis al cartii: filozofia cuvantului 5i a naravurilor (1.0gica_i etica). Tr&ce apoi la folosul filosofiei
cu unele pasaje demne de remarcat pentru stilul lor:
Pompa $i stralucirea marirei omene$ti preaputin in-

spaimanteaza pre cel ce prive$te de departe intru nemarginita Fargime a ceriurilor pre lacuitorii pamintului,
ca pre niste mute abia vazute, mi$candu-sa $i intorcindu-sa imprejurul unii gramezi de pulbere, care s mai
adauga neincetat din trupurile feliurilor de plante $i de

vietuitoare care sa intorc in praf $i in farina" (foaia

9 verso).
Se anunta apoi libertate in cercetarea diferitelor doctrine filosofice :

Dupa text (pag. 1-348) se adauga :

1 Predica la na$terea mantuitorului 1827: Al lui
Eufr. Poteca ierom. $i profes. de filos. cuvintud ce s'au
www.dacoromanica.ro

32 zis la zina nasterii Mintuitoriului nostru Iis. Hs. la curte

inaintea D(o)mnului Grigorie Ghica Vvd., a preasfintitului parinte Grigorie Mitropolitului Ungrovalahiei si a
toata preacinstita boierime, la anul 1827". (pag. 349357).

Se adauga ca explicare
interesanta pentru teza
de fata
: Acest cuvint au fost priimit cu placere
de obste".
2) Discursul dela inpartirea premiilor la scoala Sf.

Sava in 20 Julie 1827: M lui Eufr. Ierom. Poteca.

Acest cuvint s'au spus la examenul public in scoala Sf.
Sava in 20 Julie 1827, fiind de fata si Maria Sa D(o)mnul Grigorie Ghica V.v.d. si preasf. sa Mitropol(itul)
Grigorie si o multime de boieri mari si mici" (pag. 35g367).
Despre ideile ambelor discursuri va fi vorba mai departe.
c) Enhirid, adeca Minelnic al pravoslavnicului
Hristian. Scris greceste de Alexandru Sturzea, typarit

in Petrupoli si dat sfintei biserici a lui Hs., iar acum

tilmacit rumineste din userdia Dumnealui Alexandru
Filipescului, eforul scoalelor Valahiei. Pintru folosul su-

fletesc al Ruminilor, In Bucuresti 1832, 415 pag. + 4

foi nepaginate.

In oc de prefata are o inchinare a lui Poteca catre

,. Dumnealui Alexandru Filipescului, eforul scoalelor Valahiei
Prea cinstite boerule". Din
aceasta inchinare se vede admiratie pentru efor si pentru puterea protectoare a Rusiei.
d) Sftinta ScrIpturcl pe scurt cuprinsa inteo suta si

Al. Filipescu:

patru istorii culese din Biblie si din Evanghelie si urmata

de un mare catihism pentru Seminare. Cu blagoslovenia

prea sfintitilor Episcopi ocirmuitorii sfintei Mitropolii

Chir Neofit al Rimnicului, chir Ilarion al Argesului, Chir
Chesarie al BuzlisUlul. Taimacite din greceste de Efrowww.dacoromanica.ro

33

sin Poteca. anhimandrit Motrean. In typografia Sfintei

Episcopii Buzau. La anul Mintuirei 1836 Septeinvrie
30, 280 pag + 2 foi nenumerotate la 1nceput.
Catehismul ineepe cu paginatie noud 1-80. Dupd el

unneaza patru foi nenumerotate cu titlul acesta: La

aceste invataturi
pentru Militari scoase din Catihismul rusesc".
Precuvantarea e din pal tea episcopilor.
siirsitul catehismului sa adaoce-,rara

In 1847 a iesit a doua ed4ie, ,1 o prefata a lui Poteca despre nevoia raspandirii Bibiiei.

Catehismul dela mrna s'a retiparit in Man. Neamtului la 1856 pentru seminarul intemeiat atunci acolo si
pentru gimnaziul dcia Tg.-Neamt.
e) Call las sau invatatura despre dog-mele si tainele
besericii noastre. Cu blagosloveniia peasfintitului episcop al sfintei episcopii Buzau! D. D. Chesarie. Typarit
prin osIrdia si cheltuiala Sf. Sale lerodiaconul Iraclie
din Sfinta episcopie puzeuL In typografia sfintei Epis-

copii, anul 1839, lanuarie 25, 34 pag. in 4 mare.

S'a tiparit nu de Poteca, ci de un fost elev al sau ierodiaconul Dionisie, dupa cursul predat la Sf. Sava.
0 a doua editie a dat-o tot la 1845 la Bucuresti: Manual de catihis i eligios si moral, coprinzator de dogmele si tainele bisericii noastre, tiparit cu voia si binecuvintarea Prea-Siintitului Arhiepiscop st mitropolit a1
Rominief D. D. Neofit. A doa editie. Bucuresti, in-typo,
gralta et-dcgiului Sf. Sava, 1845", 17 pag. in 8 mic".
ale Cre5tinilor (TA HOR
f). ObicPiurile Israiifenilor
TS2N IEPATIAITQN KM XPIETIANQN) scriere culeasa din

Biblie si din Istoria Bisericeasca a parintelui Flori. tilmacita din greceste cu blagoslovenia Prea-Sfintitului
Arhiepiscop si Mitropolit al Ungrovlahiei Don-1u] Domnul Neofit al 2-lea de Arhimand. Motreanul Efrosin Po-

teca, Bucuresti 1845, 526 + XIV pag + 3 foi nenuP. V. panty. Cit cdlrinr en iloz des/ e 1 0
7

nn.

www.dacoromanica.ro

merotate la inceput -r 22 foi nenumerotate. la urma

(acestea cuprind numele abonatilor la carte).
Carted ince,pe cu doua dedicatii catre Mitropolit. In
cea d3 a doua se vorbe$te $i de alfabetul $i ortogtafia
cartii :

L4 ortografie am urmat, Prea Sfinte Stapane, aceasta reforma ce s'a introdus acum in toate $coalele
Patrii noastre, pentru ca aceasta e mai lesne, mai ales
pentru tinerime, lumea cea nod (e vorba de alfabetul
mixt, jumdtate cirilic, jumatate latin). Am Intrebuintat
insa si tonurile cele de neaparata trebuinta $i un apostrof, spre semn a' cunoaste pre a' prepozi(ie din a verb,
precum: a' face, a facut si c. 1. ".
g) Vorbire asupra istorii universale, tilmacita din
frantozeste de Efrosin Poteca, arhimandrit $i egumen
Mandstirii Motru, torn. I Buc. Tipografia.,Sfintei Mitro-

polii 1853, 486 + VI cig.

Este traducerea cartii lui Bossuet, Discours sur l'histoire universelle.
lncepe cu o dedicatie catre mitropolit, dupd care urmeaza un fragment dintr'o scrisoare a lui Bossuet catre Papa Inocentiu al XI-Ica.
Vol. II e din acela$ an.
Traducerea ne arata pe Eufrosin Poteca un bun cunoscator al limbii franceze si al celei romane$ti. Iata inceputul cartii :
,,Cind istoria ar fi nefolositoare celorlalti oameni, ar
trebuI sa o dam printilor a cal. Nu se afld mai bun mijloc de a le descoperi ceeace pot patimile $i interesurile, vremurile si intimplatile, cele bune $i cele rele sfaturi. Istoriile nu sent compuse de ell din faptele ce ii cuprind pe din$ii; $i toate seamand a fi facute pentru a for

intrebuintare. Dacd cercarea le este for de trebuinta

pentru a dobandi aced. minte care face a imparati bine,

www.dacoromanica.ro

33

nu este nimica mai folositoriu spre a for invatatura de

cit a impreuna cu pildele veacurilor trecute cercarile
care ci fac in toate zilele" (vol. I, pag. 5-6).
2.

Originale.

a) Cuvinte panighirice $i moralnice de Evfrosin Poteca, ieromonah 5i profesor de filosofie. In Bucureti, in

tipografia Sfintei Mitropolii, 1826. De ieromo(nahul)
Stratonic, typograf, 45 pag. in 46 mic.
Cuprinde :
1) Cuvint zis la zioa Invierii D(o)mnului nostru Iis.
Hs. 1826 catra inaltimea Sa Grigorie Ghica Voevod
inparatitoriu Valahiei" (pag. 3-14) ;
2') Cuvint zis la zioa naterii D(o)mnului nostru Iis.
Hs. 1825 catra inaltimea sa Grigorie Ghica Voevod,
print' imparatitoriu Valahiei" (pag: 15-23) ;
3) Lectiunea de deschidere a cursului sau de filo-

zone la Si. Sava (30 Oct. 1825), incepand cu: Preasfintite Stapine i blagorodnici boieri" (pag. 24-45).
Frag-mente din aceste discursuri, in legatura cu teza,
se gasesc mai departe.
*

b) Istoria man'dstirilor Valahiei sau faptele printilor

domnitori Tarii Romaneti, mai ales cele religioase,
dupa randuiala hronologiceasca, incepandu-se dela Radul Negru Vvd. pang in zilele noastre, compusa inteacest chip de Eufrosin Poteca, arhimandrit motrean, unul din madularele comisiei pentru cercetarea si Inscrieprin condici a documentelor tuturor rnsanhstifilor din -

iracest Principaf ar Valahiei. La anul 1842.

Exista din aceasta opera numai prefata 5i e reprodusa in Vieata si operele tut Eufr. Poteca de Teodo-

www.dacoromanica.ro

36

rescu Gh. Dem. (pag. 64-77). Prefata e cu caracter pur

religios la inceput, aratand pricinele pentru cari s'au

zidit si trebue s se mai zideasca manastiri. Partea din
urmal da o lista a schiturilor si manastirilor din TaraRomaneasca.

c) Mdnastirile $i drepturile for de proprietate, memoriu catre Divanul Ad-hoc, 20 Julie 1857.
Cuprinde 7 pagini 5i e reprodus de Teodorescu Gh.
Dem. la pag. 78-84.
Note.
Am analizat mai sus numai scrierile 1ui Poteca aflate la
Biblioteca Acaderndei romame. In afara de acestea, Teodorescu Oh.
Dem., care s'a ocupat de aproarpe de Poteca (Vieata si operele dal
Eufr. Poteca, Buc. 1883), mai citeaza $i pe urmatoarele
1) Slujba St. Alexandra, traducere, 38 pag. in 4, Buzau 1839;
2) Cuvintele inteleptului Massillon sau Petit careme", talmacite
si tiparite cu voia si blagoslovenia prea sfintitului arhiepisoop si mltropolit al Ungrovlahiei D. D. Neal 11 de Eufrosin Poteca, arir m.

motrean, Buc. 1846.

IDin aceasta scriere am fi putut constat& gradul de stapanire a timtranoeze de Cate Eufrosin Poteca in 1846, deoarece acum (1 ou-

bla

noastem numai pentru anul 1853, cand a aparut traducerea hi din

Bossuet, Discours sur

histoire universelle.

Eufrosin Poteca este deci un scriitor religios. $i fellozofia cur antului 5i Discursurile tot in cadrul religios
sunt tratate. (iolcscu este un descriitor de moravuri si

un moralist. Traducerea din Thornton este tocmai o

descriere de moravuri si se apropie de activitatea lui
Golescu, pe and se departeaza de a lui Poteca. Nu ne
putem insa multumi cu aceasta constatare. Nu este
exclus, se poate raspunde, ca Poteca sa se fi departat cu
o scriere de drumul obisnuit al activitatii sale. Ca bun
Roman, adanc mahnit de ceeace a gasit in cartea unui
strain despre tiara 5i neamul sau, s'a hotarit sa pund pe

romaneste acea carte i sa ceara conationalilor sat sa

paraseasca relele deprinderi cari i-au f,cut de rasul
www.dacoromanica.ro

37

lumii. Traind in strainatate la studii patru ani, ar fi

putut cunoaste acolo traducerea franctza a lui Thornton si ar fi putut-o utiliza pentru tiparirea unui text romanesc.

S trecem deci la cercetarea de aproape a lucrului.

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

Prefata traducerii.
Idelle sociale, econoniice $i culturale ale traducatorului lui Thornton,
ale lui Golescu $1 ale lui Poteca.

Traducatorul a precedat traducerea de o lungs

.si

pretioasa prefata. In ea incearcatsa" justifice indrazneala

lui de a pune sub ochii Romanilor o carte care-i arata

sub culori atat de negre si infatisaza un program de indreptare. Sa le cercetam de aproape in comparatiune
cu ideile lui Golescu.

Despre stares Pe vremea cand a calatorit pe la noi

taranimii, Thornton eram si mai mult decat astazi un popor de tarani. Cine venia
la noi vedea prin urmare taranimea. Nu e deci de mirare ca aproape toti calatorii streini prin tarile noastre
au consacrat taranimii mare parte din scrierilor lor. Stim
pe de alts parte ca dintre scriitorii nostri vechi, singu-

rul care a dat o atentiune speciala taranimii si a deplans-o in randuri de adanca sinceritate si de duioasa
compatimire a fost C. Golescu in Insenmarea calatoriei
www.dacoromanica.ro

39

$i in cateva note din Adunarea de pilde. Dar $i traducatorul lui Thornton consacra taranimii cateva pasaje
din prefata lui. Pasajele sunt, in spiritul $i in forma lor,
foarte asemanAtoare cu ce scrisese Golescu
ceeace
a $i desteptat indata banuiala ca s'ar datori tot acestuia.

Traducatorul lui Thornton afirma ca numai Warm]

munce$te in Principate si ca toti ceilalti traesc din sudoarea lui: despoiarea $i jupuirea fratilor nostri, carii
cu sudorile for ne hrdnesc" (St. de acum... a Princip.,
pag. XVI). Ace las lucru it crede si Golescu. Taranului i
se is tot far' de a mai ramanea $i pe seama lui, ca unul
ce el a muncit" (Insemnarea ceileitoriei, ed. 1915, pag.
39). Toti iau din spinarea taranului: caci la not numai
cela carele este cu opinca in picior, apoi toti ceilalti ce
sa invartesc de obste printre norod nu mai stiu nici un
fel de tocmeala, nici un alt feliu de maestrie decat numai un cuvant toti stiu s scoata din gura: ada" (St. de
acum, pag. XVI), ceeace corespunde cu urmatoarea
ideie a lui Golescu: iar nu ca la noi, unde far de deosebire toti cauta numai din spinarea Rumanului" (In-.
semnare, ed. 1915, pag. 40).
Nu numai ca e inselat $i furat Fara mild $i lard rusine
de stapanitorii lui mari si mici, dar nici nu e lasat s
se ridice din starea lui Injositoare prin mijlocul luminii.
al invataturii. Cei marl anume it in in Intuneric, ca du-

rata exploatarii sa fie mai lunga: carii numai dupd

cuvant sa zic patrioti, dar in fapta-s mai cumpliti decat lupii cei tur,bati; $i pedepsiti (taranii) la Intunerecul

neinvataturilor, ca ei de sd vor lumina cu inveitaturi,

uncle vor mai gdsi norod orb 04 jupoae de piele" (Std
de acum., pag. V). Ideia aceasta o intalnim de trei on
in scrienle lui Golescu: ()data in Ad. de pilde si de doua
on in Insemnarea ceileitoriei. Vorbeste el odata in cea

dint Ii despre deosebirea cea mare intre felul cum se

www.dacoromanica.ro

40 .
cultiva pamantul in Ungaria $i in Austria $i intre feint
cum se cultiva la noi $i gaseste ca n'ar fi greu sd se aclued' $i la noi modul de lucru $i uneltele de acolo. air
nine sd le aduca? Cei marl n'au nici un interes in luminarea taranului, ci din contra: si care tie (folosul spatului la camp) nu poate sa 1-1 arate (tdranului); $i care
poate, nu vrea, judecand ed de scl vor destepta cei adormiri, not undo v:)m mai gdsi loc" (pag. 291-292). Cele
cloud pasaje din Insenmare cu aceeas ideie sunt urmd-

toarele: unul la pag. 24 (ed. 1915): ci de multe on

stdpanitorii au stricat acele mici scoale dinadins, ca
sd nu se destcpte norodul" $i altui la pag. 55 (ed. 1915):
si in loc sd se inmulteascd (spitalele, scolile, etc.) en
cursul anilor, nu numai nu s'au inmuitiit, ci nici acelea
nu au stat in fiinta for $i mai vIrtos cea spre mai mare
paguhd $i rusine este caci s'au si Imputinat, cum scoalele, cari, cu cuvant de mai bung prefacere, s'au stricat in anii trecuti, spre a nu sa lumina neamul".
Deaceea iieamul nostru se gaseste inteun cumplit intuneric: intunerec carele si Wand astazi supt aceiasi eutrupire $i jalnica intunerecime tine pre ticalosul neamul
nostru" (St. de acum, pag. II), ideie care de asemenea
se intdlne*te $i la Golescu: roaga-te dimpreund cu
mine tatalui luminilor sa le reverse $i in patria noastra,
cea acoperitd de norul eel Intunecos al neinvdtaturii"
(Ad. de pride, pag. VIII).

Neamul roma- Intunericul injoseste pe om, injoseste

nest in nrma natiunea $i o tine in urma celorlalte

tuturor.
natiuni. Traducdtorul lui Thornton se
plange tit adancd mahnire de aceasta, privind starea
poporului sau: a nu mai veded celc nevrednice de vazut
$i a nu mai auzi cele ce pricinuesc cutremur $i pdrlirea

pdrului la eel mai strein, cind le aude" (St. de arum,

pag. IX), ,,ca sa putem $i noi ranzasi in urma tuturor
www.dacoromanica.ro

41

natiilor..." (idem, pag. VIII). Ideia se regaseste si la

Golescu: odata cu cuvinte deosebite, iar de doua on
cu aceleasi cuvinte. Eu voesc s
ticalosia lacuitoriului Valahiei", zice el in Insemnare (ed. 1915,
pag. 33). Ca s putem not cei rcima$i in urma tuturor
natiilor, zarind lumina cea adevarata, sa fim fiii luminii", zice el odata in Ad. de pilde (pag. VIII) i alta data

is fel in Insemnare: caci invederat lucru este a n6

am ramas in urma tutulor neamurilor" (pag. 55).

Neamul roma- Si toti streinii vorbesc de rau neanese hulit de mul nostru, constata cu durere trastreini.
ducatorul lui Thornton: si mai oropsit si mai hulit neam altul nu mai este decat vai! cel ra-

manesc" (pag. V), ticalosia acestui dosadit norod"

fpag. VI), defaimarile obidatului meu neam" (idem),
sa chinuiasca pre ticalosul norod" (pag. IX), 4 aceste
batjocuri si hule si defaimari sint stiute $i cunoscute de
toate neamurile Europii; ajunge numai sa ceteasca $i
numai decat incepe a rade si batjocori pre Romani" (p.
XII), sa &laza si s cunoasca neamul meu cel romanese
in ce hula, in ce defaimare si in ce necinste 5i in ce rind,
ce neam de nimic, adormit, neprocopsit, tiparit in ne-

simtire, lenevit, trandavit... acest feliu cunosc toate

neamurile pre neamul nostru" (pag. XII-XIII), si Inca
sint alti Evropei (pe langa Thornton), carii scriu cele
de acum curgatoare in paminturile noastre mai cumplit..." (pag. XIII), unui neam, ce... de ai sai alesi este
in toate chipurile chinuit lard milostivire, iard de cei
streini batjocorit" (pag. XVI). Tot astfel credea si Golescu $1 ne-o spune de doua on in Insemnare: (luxui
Si luarea cea far' de dreptate) ne-au stins din fata pamantului, radicandu-ne din toata lumea cea mai putina

cinste ce poate avea on ce natie" (pag. 53 nota, ed.

1915), ca ne-am pierdut slava, starea si cinstea, jungand si in hula lumii" (pag. 211).
www.dacoromanica.ro

42

Despre cler. Cine sa fie vinovat de starea aceasta:

si cine ar putea-o indrepta? Noi neam gandi indata la domnitorul tarli. Traducatorul lui
Thornton indeamna pe Romani sa-5i pue nadejdea in el
5i sa-i dea sprijinul in binele ce vrea sa" faca,
dar
atat. Se vede bine ea nu-i era la indemand sa vorbeasca
prea mult despre subiectul acesta, ca despre unul caruia

Thornton ii consacrase un capitol destul de aspru

cum se va vedea mai departe , capitol pe care traducatorul 1-a redat fire5te in limba noastra. Traducatorul vorbe5te insa despre cler

vorbe5te fara inconjur_

Clerul ar putea sa dea neamului mult ajutor, dar nu

are prestigiul 5i puterea necesara. Si nu le are, fiindca
este mult prea jos de indatoririle lui:
,,...dupa chipul cu care sa obladuese Printipaturile
amandoao, clirosul bisericesc este varful tuturor puterilor asupra celorlalti lacuitori; carele clios, cand ,ar
urma canoanelor si fagaduielilor celor de dansii date
inaintea infrico5atului jertfelnic (la intrarea for in clerul
bisericesc) de a nu-5i mai cauta de folosu-5i in parte,

ci sa ingrijasca $i sa-si jertfeasca tot pentru turma ce

pastore5te, atunci acela cliros nu s'ar sfii, nisi s'ar teme
de nici un obraz at nici unui chip de stapanitoriu sau
boier, ci fara indoiala s'ar pune in oranduiala si int buna
lucrare toate cele spre folos, luminare, invatatura fericirea neamului turmii sale.
Dar unde sa." gasesc acest feliu de pastori? Ca unora

le plac banii, altora be place cinstea, altora le place

slava, altora le pace indestularea mincarilor 5i a beuturilor, altora le place odihna; altii s fac ca nu indraznese, altii sa fac frico5i, altii nu sint vrednici sa-si cunoasea cinul, altii nu 5tiu de unde sa ineeapa si unde sa
sfar5easca.

Si toti acestia, ea sa nu-5i piarza inlesnirile poftelor

lor, nu numai ca nu indraznesc a sa impotrivi la ocirwww.dacoromanica.ro

43

muitorii dupd vremi 5i la boierii cei ce sint in diregatorit

gi cu puteri in manile lor, ca sa nu jefuiasca, ci $i ajuta
sa chinueasca pre ticalosul norod cu toate chipurile de

tiranii" (St. de arum, pag. VIII-IX).

Acelea5i idei le are 5i Golescu despre clerul nostru
din vremea aceea. Cand i se opera prilejul sa-5i spuna
pArerea despre el, 5i-o spune des1u5it. Prilejul i s'a
oferit de cloud on in Insemnare, cand vorbe5te desprepreotii sa5i si romani din Ardeal hi despre cloud manastiri de langa Viena 5i de langa Venetia. Vorbind
despre preotii sa5i gi rolul for social, exprima despre
cler aceea5 parere ca traducatorul lui Thornton. Ace la
zisese mai sus ca clirosul bisericesc este varful tuturor
puterilor asupra celorlalti lacuitori", iar Golescu zice:
iata dara ca cel dintaiu 5i mai temeinic folos al omenirii ii revarsa preotii" (Insemnare, ed. 1915, pag. 95).
Trecand apoi la amanunte, el lauda vieata cumpatata SI

purtarea smerita 5i devotamentul catre populatie 51

bolnavi si nevoiasi al preotilor sa5i 5i al calugarilor din

manastirile amintite, ca s recomande apoi cititorilor

sa se intoarca la preotii 51 calugarii no5tri $i sai vadA
cum sunt. Defectele pe cari be gase5te acestora sunt de
aciela5 fel cu cel gasite de traducatorul lui Thornton.
Pomene5te 5i Golescu de utilizarea venitului mo5iilor
numai In folosul calugarilor 5i de loc conform diatei
ctitorilor: far' de a s mai pazi acele hotarite orawduieli de ctitor, ce s'au straduit 5i au cheltuit spre folosul ob$tii, iar nu spre a sta calugarii rasturnati in colturile odailor, imbracati in haine scumpe, cu 5aluri dc,
mult pre incin5i, 5i fie macar hi caldura, cu cate doua
blane de miluri 5i de samururi imbracati in desfranari
5i in desfatari petrecand" (Insemnare, ed. 1915, pag
56), ceeace nu e departe de afirmarea de mai sus a traducatorului lui Thornton CA la not clerul I i vede de
interesele lui, nu ale credincio5ilor: de a nu-5i mai
www.dacoromanica.ro

44

cauta de folosu$i in parte". Rec,omanda Isi Golescu

preotilor sa aiba naravuri foarte bune, sa fie blanzi
in cuvantare si in urmare, $i smeriti la vedere $i in
fapta (Insemnare, ed. 1915, pag. 94), apasa $i el asupra
trandaviei $i lenei, ca $i traducatorul lui Thornton :
(preotii) s fie foarte muncitori, gonind lenevirea, cad
vieata trandava este scarboasa $i lui DumneZeu $i oamenifor" (idem, Tag. 95).
Traducatorul lui Thornton vorbise mai sus $i de ig-

noranta preotilor dela 1826: altii nu $tiu de unde sa.

inceapa $i unde sa sfarseasca". Nu e acela$ luau cu ce
spune $i Golescu: nu ca aceia cari asa cuvinteaza in
biserica, incat nici ei nu pricep ce zice, nici norodul care
asculta"? (idem, pag. 95).

Despre boieri. Tradueatorul lui Thornton, negasind

in cler mantuirea neamului romanesc,
trece la al doilea factor, dela care s'ar putea astepta o
indreptare, la boieri. $i despre ei insa vorbeste tot asa
de rau. Preotii ar fi lupii $i boierii cainii, dar nu cainii
cari apara turma de% lupi, ci adeia cari mananca din ea

resturile ramase dupa ce s'au saturant lupii. Traducatorul are aid unul din cele mai energice 5i mai pline de
indignare pasaje. Se vede durerea lui adanca, sufletul
lui ales, capahil de simtiri puternice. Numai limba romaneasca n'o stapaneste in de ajuns $i numai ea ii sta
piedica pentru creiarea unor pagini stralucite in literatura romaneasca. Boierii nu Se gandesc catu$i de putin
la. indreptarea relelor de cari sufera. Cara. Ei se gandesc
sa puna mina tocmai pe dregatoriile mai banoase, toc-

mai pe ode de unde ar putea despuia mai bine taranimea:

Apoi cand pastorii lasa turma for de o spargaluese

-5i o ocarrnuesc lupii, de card ce a$tepti? Cainii turmii sa

ita" numai and sa ramae ceva din gurile lupilor, sa

www.dacoromanica.ro

45

apuce si dansii. Ce este mai firesc ca lupii manancd nu

mai carnea depre oi, iar canii turmii mananca si oasele.
Intocma sa urmeaza la noi: ca cei cu puterea stananirii
mananed carnea si oasele cele mai fragete, iar cei oe
sint pre supt stapanitori si ocarmuitori rod si oasele,
ling Inca si batatura ticalosului lacuitoriu, ca sa nu i sd
mai, ulme nici urma unde 1-au mIncat.
Poate dard fiestecarele sa judece si sa cunoasca ca
neamul romanesc de pastori si cliros bisericesc lutemeiat in datoriile sale nu are noroc sa aiba, de boieri si

obladuitori Inca cu atat mai rau, caci acestia nu mai

gandesc niciodata la folosul si slava neamului, ci numai

in veci ii tree sudori muncindu-sa la nascociri cum si

ce mijloc sa facd s is -diregatorie mai castigoasa si sa
inchipuiasca cele mai strecurate mijloace de a despoia
pre fratii sai" (pag. X-XI).
Din acelas punct de vedere sunt priviti boierii si in
scrierile lui Golescu. Vorbind despre patrie, introduce
In Ad. de pilde o nota de doua pagini tocmai despre.
jaful practicat de boieri pe seama taranimii si vorbeste
cum zapciul, polcovnicul, capitanul, condicarul, vamesul, vataful de plaiu si ispravnicul storc rand pe rand
tot ce munceste taranul (pag. 348-350). Mai pe larg
vorbeste Insa in Insemnare. Aco lo arata pe trentarosii
ajunsi boieri si milionari: iar nu ca pie la noi, unde imi
trebuie hartie de voiu vol sa insir numele acelor trantarosi si cu picoarele goale, sau straini sau pamanteni,
cari Or' de avere de o suta de lei au ajuns in putini ani
milionisti cu palaturi si cu mosii" (ed. 1915, pag. 39)
si pune reaua stare a taranimii pe seama uritului obiceiu de a se vinde slujbele tarii (pag. 84).
Boierii sunt redusi si de traducatorul lui Thornton
si de Golescu numai la cei mici si mijlocii. De cei mari,

de cei cari n'aveau nevoie sa cumpere slujble, nici sa

se gandeasca la jefuirea taranilor pentru realizarea de
www.dacoromanica.ro

46

averi insemnate, de cei de felul lui Golescu insu$i nu se

vorbe$te. De ce? Fiindca pe ace$tia Golescu ii vedea
cu alti ochi si cel mult ii invinuia ca nu se apropie de
tarani (Insemnare, pag. 83).

Momente de des- Atata de amarit este traducatorul de

nadejde.
ceeace vede .i e nevoit sa scrie, incat
ne mai gasind undeva vreo scapare,
i$i pierde nadejdea si cere pieirea tuturor: alta nu mai
ramane decat sa creape pamantul $i sa ne inghita pre
to de vii" (St. de acvm, pag. XIV). Numai cand i$i aduce aminte de Dumnezeu, nadejdea se ive$te iarasi,
dar departata si putin luminoasa: pune, Doamne, hotar acestui feliu de vietuire unui neam; intoarce mila to
spre ei $i dintru aceste ticalosii ii izbave$te" (pag. XVI).

Si din punctul acesta de vedere traduch.lorul seamana

cu Golescu. Tot atat de amarit scrie si acesta despre
luci urile din Principae $i este cuprins $i el de desna-

dejde: sint silit sa zic ca fiind ea toate urmarile ne

sint intemeiate in nedreptate $i in neorinduiala bung,
de aceia prea puternica dumnezeire nu mai pedepse$te
la al 7-lea neam, ci chiar pe not insu$i cu pierdere de
cinste $i de averi" (Insemnare, ed. 1915, pag. 175).
Desnadejdea i-o mic$oreaza tot aducerea aminte de
Dumnezeu: Milostivul Dumnezeu intoarca-$i vederea
cea tamaduitoare catra acest norod, prefacind inimile
cele rele in milostivire, pe cele nesatioase de^ ca$tigul
banilor in darnice 5i pe cele stapanite de rele naravuri
in virtute" (idem, pag. 99).

Programe de lit- Asemanarea dintre traducatorul lui

ern commie. Thornton $i dintre Golescu merge $i
mai departe. Amandoi, dupd ce constata relele $i dupa ce tree de momentele de nadejde,
propun tin program de lucru menit s aduca indrepwww.dacoromanica.ro

47

tare in Principate. Programul traducatorului lui Thornton se gaseste la sfarsitul prefetei si consta dintr'o
parte negativa si alta pozitiva.
I.
Cea negativil :
1) Parasirea vitiilor de cari ne invinuesc scriitorii
streini: sd lapede si sa depearte din neamul romanesc
toate naravurile si faptele cele rele Cate sa vad defaimate de neamtirile streine..." (pag. XV) ;
2) In special, parasirea luxului: parasirea luxului,
adeca a cheltuielilor preste masura averii fiestecaruia"
(pag. XV) ;
3) Inlaturarea exploatarii neornenoase a taranimii :
iar nu prin cumplita si afurisita chiverniseala, care numai la alesii nostri sa obicinuiaste. Si ce este aceasta
chiverniseald ? Despoiarea si jupuirea fratilor nostri,
carii cu sucjorile for ne hranesc, caci la not numai cela
carele nu este cu opinca in picior, apoi toti ceilalti ce
sa inv6rtecc de obste printre norod nu mai stiu nici un
fel de tocrreala nici un alt feliu de maestrie, decat numai tin cuvant... toti stiu sa scoatd din gura: ada si acest
ada este fara sfirsit" (pag. XV-XVI).
II.
Partea pozitiva :
4) Raspandirea invataturii: sa imbratoseze cu cea
mai desdvarsita sirguinta intai invataturile de tot feliul.
care acestea aduc luminarea, stralucirea, lauda si toate
imbunatatirile la un neam, carele voiaste s fie in nurnarul neanwrilor celor luminate si marite, iara nu sa
voiasca a sd vedea in veci cufurdati in intunerecul nestiintelot i in laturile ticalosii" (pag. XV) ;
5 Practicarea economiei in traiul zilnic: economiia
ceeace intemeiaza bung starea vietuirea unui neam,
carele voiaste sa fi odihnit si scdpat din ticalosie"
(pag. XV) ;
6) Griia de cultivarea rrosiilor: , ingrijirea cu osardie a mosiilor si a altor avuturi cine va avea" (pag. XV):
www.dacoromanica.ro

-48
7 Devotarea catre comert: punerea in lucrare a
negutatorii, fieste carele dupa putinta sa, caci prin miilocirea negutdtorii toate neamurile si toate imparatiile
sa inalta $i sa imbogatesc" (pag. XV-XVI).
Golescu isi expune programul sdu in trei randuri

odata in prefea scrierii-lui Adunare de tratate, a H-a

oara in Insemnarea calatoriei si a III-a oard in Instiint-area despre doschiderea scoalei din Golesti, reorganizata de el si puss sub directiunea lui Aaron Florian.
Programul din prefata Adunarii de tratate cuprinde
i el doua parti, una negativa si alta pozitiva.
I.
Cea negativa :

1) Pardsirea lenei: deci dar dobandind aceste 10?case, ce sint pricinuitoare de toate felurimile fericirilor, care sa aduna din depdrtarea luxului 5i a lenevir
(pag. 5), nu viz' lenevi(i, ci fiestecare dupd a sa mierserie sa aduca binele infiintat in folosul obstesc" (pag.

5). Punctul acesta corespunde cu pardsirea vitiilor"

din prefata St. de acum... a Princip. Intre acele vitii, nu
lipseste insa st acesta, fiindca iata cum ne consider5.

streinii: neam de nimic, adormit, neprocopsit, tiparit

de nesimtire, lenevit, trindavit..." (pref. Starii de acute..
a Princip., pag. XID :
2) Parasirea luxuliii, dupk cum reiese din citatul de
sub No. 1, Punctul acesta corespunde cu punctul 2 din
pref. traducatorului roman al lui Thornton.
II.
Cea pozitiva :
1) Imbratisarea comertului : deci dar dobandind
aceste foloase.... care sa aduna din nego(ul cel slobad"
(pag. 4-5), punct care corespunde cu eel de sub No. 4
de mai sus ;
2) Rdspandirea invataturii : deci dar dobandind aceste foloase... care sa adima... din de$teptarea $i fa-

minarea pr'n scoale" (pag. 4-5), si fii toti de obste al

tot norodului alergand la scoale spre castig-area invawww.dacoromanica.ro

49

taturilor" (pag. 5). Punctul acesta corespunde cu cel

de sub No. 1.
3) Practicarea economiei : deci dar dobandind aceste foloase... care sa adund... din inbra(isarea icono-

mii", maicile imbratisind toata iconomia casii" (pag.

6), punct care corespunde cu cel de sub No. 2.
4) Cultivarea mosiilor: deci dobandind aceste foloase... care sd aduna... din inbratisarea iconomii si a
vrednicii cea cuviincioasa spre deschiderea tutulor pro-

ducturilor pdmintului si a fabricilor" (pag. 4-5), parintii straduindu-sa cu lucrarea pdmantului" (pag. 5-6).
Punctul acesta corespunde cel de sub No. 3, avand to
plus recomandarea pentru instalarea de fabrici.
Ace las program 11 intalnim si in Insemnare, la
pag. 89-90 (ed. 1915), cu parte negativa $1 cu parte
pozitiva.

Partea negativd :
1) Incetarea spoliatiunii tdranilor. Vorbise Qolescu
noua pagini despre spoliatiunea aceasta. Apoi incheie:
vremea este ca toti de obste, dela cel mai mare si pana
I.

la cel mai mic, sa hotarim ca sa ne desbracam de aceasta streind haina milostivirii, a unirii si a virtutii (v.
notele), hotarind fiescare patriei dupa cum slujesc in
toata Evropa" (Insemnare, ed. 1915, pag. 89). Punctul adesta corespunde cu No. 3 din programul traducatorului lui Thornton..
2) Parasirea lenei: in locul lipsirii acestor castiguri
Due-s'a gonirea lenevirii..." (pag. 89), ceeace corespunde cu No. 1 dela traducatorul lui Thornton. Acolo
e vorba de ndravurile pentru cari ne hulesc streinii, naravuri unde se cuprinde, dupa cum am vazut mai sus,
si len ea.

3) Parasirea luxului: in locul lipsirii acestor castidepartarea de lux" (pag. 8?), ceeace co-

guri,

l". V. Ranee.

Un ccildior englez desp? e Romeini.

www.dacoromanica.ro

50

i espunde cu punctul de sub No. 2 dela traducatorul lui

Thornton.
II.
Partea pozitiva :
4.
Cultivarea
si in locul lipsirii acestor

castiguri, pue-sa... stradania prin acareturile fiescaruiai" (pag. 89)

acareturile sunt aici mosiile; punctul acesta corespunde cu No. 6 dela traducatorul lui
Thornton ;
5.

Practicarea economiei: si in locul lipsirii a-

cestor castiguri, pue-sa... imbratisarea iconomiei" (pag.

89), ceeace corespunde cu punctul de sub No. 5.
6.
Raspandirea invataturii : cand vom lua pilda
dela alte neamuri si vom fnmulti veniturile scoalelor"
(pag. 89), ceeace corespunde cu punctul de sub No. 4.
7.
Infiintarea unei societati literare, care s facg
traduceri din limbi streine si un dictionar (pag. 89-90).
Punctul acesta este nou. Nu se gaseste nici la traduca-

torul lui' Thornton, nici la Golescu insusi din Ad. de

tratate.
Lipseste aici recomandarea negotului; dar programul
este repetat pe scurt la pag. 92 si acolo e amintit si pegotul: ,,Si bez (pe langa) aceasta sotieta, mai este trebuinta 5i de alta ca sa sa chibzueasca cum sa goneasca
pre vralmasul -g a tr iei noastre si izvoditorul saraciei si
strangerii noastre, carele este luxul, 5i cum in locu-i s
sa intemeiaze iconomia, vrednicia si munca campului,
cu deschiderea negotului, care imbogateste toate imparathle". Asemanarea merge pang acolo ca se adauga
si insusirea care imbogateste toate imparatiile", cum
adavgase Si traducatorul lui Thornton prin mijlocirea
negutatorii toate neamurile si toate imparatiile sa inalta
si sa imbogdtesc" (v. mai sus).
Golescu i5i mai expune programul sj cu alt prilej. La
Gole5ti in Aluscel, imosia parinteasca, functions o 5coala
Inca din vremea banului Radu Nicolaevici Golescu, pawww.dacoromanica.ro

51

rintele scriitorului nostru. La 1821, din cauza revolutiunii si a fugii din tiara a lui Golescu, scoala s'a Inchis.
In urma calatoriei in streinatate a lui Golescu, in urma

trezirii lui dintr'un vis rau la lumina stralucitoare a

Apusului, Indemnat si de Eufrosin Poteca, Golescu
se hotaraste s Intemeieze pe alte baze scoala dela Golesti si chiania tin profesor din Ardeal, pe Aaron Florian,
vesteste apoi ca scoala, in noua ei infatisare, se va des-

chide la 1 Mai 1826. Vestirea sau Instiintarea" arata

importanta invatamantului, indeamna pe parinti sa-si
trirneata copii la koala si expune din nou programui
de ridicare a neamului romanesc, program din care Golescu iii facuse crezul vietii.

Si in acest program sunt doua parti, una negativa,

atta pcziiiva.
I.
Cea negativa :
10) Reducerea cheltuielilor pentru lux: vremea este
ca fiescine din fii nobletii dupa puterea sa, si mai vat.tos din chelluiala luxului furtind si spre obsteasca inva-

tatura intrebuintand, sa ajutam la aceasta cea dintai

facere de bine catra patrie" (Instiintarea" reprodusa in

Insemnare, ed. 1915, pag.. X), sa departam luxul"

(idem, pag. XII). Punctul acesta corespunde cu eel de
sub No. 2 al trad. lui Thornton ;
2) Parasirea relelor naravuri: sa departam luxul,
jafurile, mandria si aceasta toata desghinare, care din
zi in zi ne aduce la rea derapanare" (idem, pag. XII).
Punctul acesta corespunde la trad. lui Thornton cu
No. 1.
II.

Cea pozitiva :

1) Raspandirea invataturii: am lost silit sa alergu

la acele mijloace prin can sa face omul bun crestin, bun
patriot, bun orasean, bun parinte, bun tovaras in casa$i
torie sf toata tinerimea castiga bunele naravuri,

ca dascalul

$i

indemnatorul acestor buie lucruri este

www.dacoromanica.ro

52

luminurea $i deVeptarea ce sd dobtindesc prin invcitti-

turd" (Insemnare, ed. 1915, pag. X) intaia ca5tigare

a luminii care i5i is Inceperea 5i Intemeierea dela invatatura" (idem), din cheltuiala luxului furand 5i spre
ob5teasca invataturd intrebuintand..." (idem); 5i intai sa imbrati5am invatatura" (idem, pag. XII). Punctul acesta porespunde la trad. lui Thornton cu No. 4.
2' Practicarea economiei in traiul zilnic: fetele.._
vor asculta 5i cum li sa cuvine s sa poarte la Intrebuintarea lucrurilor celor casnice, spre odihna parintilor,
cum 5i pentru vrednicia 5i economia ce trebuie sa aiba
cand sa vor casatori" (idem, pag. XI); apoi vrednicia
economics" (idem, pag. XII). Punctul acesta corespunde la traducatorul lui Thornton cu No. 5.
3 Unirea ;

4) Dreptatea: sa imbrati5am... unirea, dreptatea"

(idem, pag. XII). Punctele acestea nu se gasesc la traducatorul lui Thornton.
Punand fata in fata cele trei programe ale lui Golescu cu programul traducatorului lui Thornton constatam ca nici unul din punctele celui din urma nu lipse5te din cele dintaiu.

Sinceritatea in Prefata traducerii incepe astfel:

marturisirea
Pacatul marturisit nu mai este
facatelor. pacat. Mdcar cat s'ar stradul cineva
sa se ascunda dupa deget, precum

dice pilda, nu poate ramanea pana in sfarsit ascuns....

Pentru cad alte neamuri au aceasta pre scurta Istorie
a neamului nostru (scrierea lui Thornton) in limba lor.."
(pag. 1).

Sunt aici trei idei, pe cari be gasim exprimate tot la

un loc intr'o nota din Insemnare (pag. 59):

www.dacoromanica.ro

53

Mai bine sa le cunoastem,

a) Paeatul marturisit nu mai

este pacat".
b) Macau cat s'ar stradui (.1-

sa le marturisim".

neva sa se ascunda dupa de-

intre not vom veil' sa le tinem

get, precum zice pilda, nu poate

ramanea pana in sfarsit ascuns".
c) Pentru tact alte neamuri

ascunse

au aceasta pre sturta Istarie a

le cetesc, fiind scrise de aceta

ce tie pismuese

neamului nostru in limba for ".

Ce ne vom folosi and not

si vom arctic ca no

sint stiute?"

Ce ne vom folosl not and

Potrivirea Aserndnarea dintre traducdtorul lui

nnor idei de Thornton $i dintre Golescu se intalamlintint.
neste si in unele idei secundare din
$crierile lor. Gel dintaiu aflandu-se in
iata unei descrieri de cdldtorii face constatarea ca agemenea opere sunt foarte numeroase in tdrile culte: aceste toate vazindu-le povestite $i scrise mai in toate
limbile Evropii si tipdrite, $i de asemenea cArti mai toate
bibliotecile $i mai toate casele Evropenilor plin)e..." (St.
de acum, pag. IV). Ideia aceasta se regaseste in urma-

torul pasaj din Insemnarea caldtoriei: ,,In bibliotecile

ce am vazut poate cineva$ sd incarce card de cdrti coprinzdtoare de caldtorii facute de Evropei..." (ed. 1915,
pag. 3).
Si in Starea de acum si in Insemnare am constatat
pdreri foarte aspre despre oamenii dela not : despre
boieri, despre preoti, calugari, etc. Atata pornire s'ar
fi putut lua drept exprimarea unor sentimente de urd
personals, ceeace ar fi micsorat valoarea scrierilor. Asa
tie explicdm declaratia traducatorului lui Thornton ca
nu din pisma cAtre cineva scrie $i deaceea trebue crezut: A$ fi fost vinovat cand le-as fi scris eu di? capur
mieu cu vreo pismd in parte catre cineva..." (pag. VI).
Aceea$ justificare o gasim $i la Golescu: nu ma blestemati, cdci cu persoanele nu am nici o pricing cu nici
unul" (ed. 1915, pag. 56).
www.dacoromanica.ro

J$

Hello lui Po- Intr'una din convorbirile avute cu d-1

teca.
I. Bianu, profesorul de istoria litera/aril romane la Universitatea din Bu-

curesti, cu privire la studiul de fata, d-sa imi spunea:

Pe oamenii acestia nu trebue
consideram aparte
ca individualitati, ci ca partasii unui tot. Erau putini
la numar, se cunosteau intre ei, lucrau Inpreund si cugetau fireste in multe puncte la fel. Intre ei Golescu
avea un ascendent extraordinar, prin inaltima pozitiunii lui sociale. In consecinta e firesc lucru ca in operele for sa gasesti asemanari izbitoare.

Cornvnitatea de idei si de simtiri dintre scriitorii

depe la 1820-1830, si in cazul nostru dintre Golescu si

Poteca, se explica prin urmare. Golescu de altfel nu

s'a sfiit sa afirme si in operele lui aceasta comunitate,
ba Inca

semn a1 sufletului sau superior

cu o eonsideratiune deosebita pentru Poteca, Pentru el cursul

de filozofie al acestuia la Sf. Sava este un eveniment
de tot atata insemnatate ca revenirea domniei pamantene, ca deschiderea de scoli romanesti si ca intoarcerea
dela studii a multor fii de boieri (v. notele) si fireste ca
\ a da si roade insemnate: Efrosin Poteca, profesorul
filozofii, ale caruia osardii ne dau foarte bune nadejdi".
Intr'una din cuvantarile lui, acesta vorbise si contra luxului. Golescu insemneaza lucrul si-1 trece in cartea lui
despre calatoriile ce Meuse in strainatate. Cand Golescu redeschide scoala dela Golesti, cum credeti ca -si
inotiveaza actiunea? Intai prin calatoria in strainatatc,
unde a vazut cu ochii puterea invataturii, si al doilea
prin inftuenta exercitata asupra lui de cuvantarile lu:
Potek a --- si iarasi prinde prilejul sa-1 laude: dintru

a caruia iitdestulata invatatura si cea cu ravna sat.guinta asteapta natia romaneasca mare folos si rod.
Asa dar ravna acestui am ce au aratat-o si povatuirilc
lui...".
www.dacoromanica.ro

51

Am vazut mai sus pe Poteca adversar al luxului.

Tot astfel it gasim si in alta cuvantare din 1827, unde

spune ca domnitor bun e eel care opreste luxul si

desfranarea" (Filozofia cuvdntului, 355).
E mahnit 5i el de ignoranta din Cara lui 5i de urtnarile ei: cei Vara educatie (precum au fost cei mai multi
din fiii norodului pang acum) sa dau la tot feliul de
raotate" (Guy. paneg., 12).
Recomanda $i el calduros invatatura, numind-o insa

educatie, cuvant care lipseste si la traducatorul lui

Thornton 5i la Golescu. Laudand pe Gr. Ghica ca a in-

temeiat scoale de buna educatie, in cat sa poate, nu

numai a feciorilor, ci si a fetelor", adauga: bine stiind
ca educa(ia bung a fiilor e cea mai mare fapta care ar
pricinui un bun printip la fiii norodului sau... ca edueatia

bung a fiilor e mijlocul cel mai adevarat spre lumina

cuvantului drept" (idem, 11-12), invatand filozofia
moralnica, sa va vorbi mult de buna educatie, adeca
buna povatuire a tinerimii" (idem, 40). Intrebuinteaza
Msg. data gf termenul invataturi", cand afirma ca
intre insusirile ocarmuitorilor intr'd $i iubirea de invataturi" (idem, 18).
Am vazut cu cata caldura apara Golescu si tradu-

catorul lui Thornton pe tarani. Ii apara

gi

Poteca, dar

mai linistit: pentru aceasta dar pe plugari ii apara.

(imparatii din Evropa) cu toate puterile ca pre niste
parinti hranitori ai statului" (idem, 22).
Am mai gasit asemandri de idei 5i intre o citatie a lui
Poteca si ideile Starii de acum, ca si ale lui Golescu. In

precuvantarea lui la cartea Mai inainte gatire pentru

cunoasterea lui D-zeu, Poteca isi sprijina ideile 5i pe mai

multe citatiuni, fara a indica insa izvorul. Una din aceste citatiuni combate luxul 5i relele naravuri. Zice el
in acea precuvantare: Med not vedem ca nu tot omul
i$i afia binele sau... Pricim este ca ne avarrl dreapta
www.dacoromanica.ro

56

povatuire, cei mai multi se ratacesc" (pag. VI). Indatii

dupd aceasta continua intre semnele citatiei: Deaicea
dar urmeaza sa fie cei mai multi nenorociti si ticalosi.
Nu zic numai cei saraci, ci si cei bogati: ca dinteaceasta
ratacire urmeaza si la dansii cheltuelele cele mai pre
sus de trebuinta din care curg nu numai naravurile Cele
rele, rapirea, desfranarea, neiubirea de oameni, neiubirea de patrie si tirania neamului, ci si insusi adelora
scapatoare 5i saracie dupa vreme, iar acea dupa urma
stingere a caselor desavarsit. Si de voeste cineva do-

vezi la acest adevar, s is seama cu deadinsul si va

afla destul aicea in patria noastra, care bine era sa nu
fi fost". Mai ales cuvintele cheltuielile cele mai pre
sus de trebuinta", ca si ideia ca acestea au adus ruina
multor familii au fost Imprumutate in total si de au'torul Starii de acum $i de Golescu. Traducerea lui Po-

teca a aparut in 1818, cu opt ani Inainte de St. de

acum si de scrierile lui Golescu (dintre cari numai Elementele de filozofie au aparut in 1827; celelalte toate,
in 1826), prin urmare au cunoscut-o si traducatorul lui
Thornton si Golescu $i s'au putut influents de ea; dar
ei au cunoscut desigur si originalul grecesc depe care
a tradus Poteca si pe care nu -1 indica.
Poteca are si doua programe de activitate in vederea
indreptarii neamului romanesc. Le vom studia mai jos.
Aici ne restrangem la ideile risipite de el prin scrierile
lui si nesistematizate. De acolo am luat ideile de mai

sus, cari il apropie de Golescu si de traducatorul lui

Thornton.

S relevam acum idei cari il departeaza de aceia.

Am vazut cats villa gasesc aceia clericilor nostri si
in ce aspri termeni se exprima despre ei. Nu gasim aceasta la Poteca. Nu e cuvantare in care sa nu ceara
dela Dumnezeu binecuvantare pentru mitropolit, arhierei si toti preotii: Asculta, Doamne, rugaciunea de
www.dacoromanica.ro

57

obste a arhiereilor noVri, a preo(ilor noVri, a boierilor,

a norodului..." (Cuv. paneg., 14), Intareste pre bine

credinciosul nostru domn cu puterea ta. Paze$te-1 pre
dansul Intru multi ani dinpreuna cu preasfintitul nostru Mitropolit... cu toata boierimea, cu iubitoriul de lu-

mina clir" (idem, 23). Traducatorul lui Thornton, ca

$i Golescu, nu considera de loc clerul ca iubitor de lumina, ci de lene si chivernisealA. Asemenea idei nu le
putea avea si nu le putea exprima, chiar nesemnate,
Poteca.
Nu gasim nimic la traducatorul lui Thornton despre
introducerea dreptatii in tara, cum cere Poteca si cum

ar fi cerut si in prefata traducerii, daca ar fi scris-o

el: lubirea de dreptate si de invataturi sunt, dupd el,
cele dintai insusiri pe c i trebue sa le aiba un car inuitor: dar cele mai I si mai mari de cat toate sunt
iubirea de dreptate i iubirea de invataturi" (idem, 18).
Traducatorul DA Thornton nu spune nimic despre

originea noastra latina. Si totu5i aceasta ideie i-ar fi

slujit de minune in sfortarile pe cari le fade de a de4tepta in Romani increderea in ei $i ambitiunea de a
iesi din ticalosia ce o constata el. In locul acesteia e

silit sa recurga la alta de mult mai putin efect, ca

anume pe vremuri Romanii au atras atentiunea multor

neamuri streine si au fost ravniti de multi imparati:

mai hulit neam altul nu mai este decat vai! cel roaici s'ar fi potrivit de mimanesc, acela carele..."
nune invocarea originii noastre, dar el continua
odinioara au fost vrednic de a trage caotarile a multor neamuri si pohtele multor imparati asupra-si; ur
nele neamuri cautand cu ochiu zavistnic, vazand vietuirea lui in vitejie si in neatarnare, altele iarasi poftind si dorind sa-1 is supt stapanirea sa, macaT supt
ocrotirea lui si nu putea" (pag. V). Acest traducAtor
nu stia desigur latineste, fiindca altfel ar fi putut citi
www.dacoromanica.ro

ss

Elementa linguae daco-romanae, vestita gramatica a

lui Samuel Klein din 1780, on editiunea II-a din 1805.
Acest traducator nu cunostea nici Istoria pentru inceputul Romani for in Dacia a lui Petru Maior, aparuta la 1812 sau o stia doar din nume. ?iciest tradu-

cator nu invatase la scoala lui Gheorghe Lazar, ca

Eufrosin Poteca si Eliad Radulescu.
Privita din acest punct de vedere chestiunea autorului Starii de acum se rezolva tot in favoarea lui Go-

lescu, fiindca acesta face o singura data aluziune la

originea noastra latina si numai in treacat, ca despre
un lucru fard insemnatate: Si voiu scrie fiind theredintat ca in anii cei mai vechi au fost in trupurile mosilor nostri singe romanesc, au avut fapte virtoasa"
(Insemn. ail., ed. 1915, pag. 58). Intr'o activitate atat
de bogata ca a lui Golescu, indreptata toata ca sa bicitieasca decadenta noastra depe la 1825 si ca s recomande mijloace de indreptare, sa nu se invoace, sa
nu se utilizeze mandria unei origini stralucite! Fireste,
fiindca nici el nu cunostea limba Latina, nici el nu invatase koala lui Gheorghe Lazar
cand se deschidea aceasta koala, Golescu era de 41 de ani
nici eI
nu se patrunsese de ideile lui Maior din Istoria pentru
inceput.

Tocinai acesta era cazul lui Poteca. Numai asa in1818 el afirma maretia originii
noastre si cauta sa traga din ea toate concluziunile,
mai ales de natura literara. Dar insa Dumnezeu, voind
s nu se stinga aceasta tanara limba, ndscutd din latina...", zice el in Mai inainte gatire (pag. XIX). Si in
alta parte, vorbind de cei ce vor studia in streinatate:
. altii vor alerga si.inlauntru (adica in Apus) la Viena,
telegem cum 'Inca din

la Italia. fiind patria for cea veche..." (idem, XXII). InWalt loc face urmatoarea citatie, fara sa indice izvorul:
.,ac-;lo vor vedea ;i cclatea Roma, din cPrtia ne tragem
www.dacoromanica.ro

it
si cu al cariia nume ne numim" (idem, XXII). Concluziunile pe cari pe trage din faptul originii noastre sunt
Ca ea ar fi ajuns tot atat de bogata si de frumoasa ca
celelale limbi romanice, daca n'ar fi fost tinuta in loc
de cultura slavoneasca: Limba romaneasca este una

din fetele limbii latinesti, carea avand acest feliu de

wriuma bogata si mareata, cum este limba latineasca,
de mult si-ar fi implinit toata lipsa cu Imprumutarea
dela maica-sa, si crescand in rasfatare s'ar fi facut prey
frumoasa si cinstita, incat s'ar fi imprietenit cu muscle,
deodata cu surorile ei, care sint limba italieneasca, cea
frantuzeasca si cea ispaniceasca, de nu ar fi fost asuprita de slaveneasca cea batrana atatea veacuri" (idetn,

Daca in anul 1818, cand abia ge desckiisese scoala lui Gheorghe Lazar, vorbeste el asa, fireste
ca in anul 1826, cand a aparut traducerea din Thornton, ar fi vorbit si cu mai multa convingere. In adevar
gasim ca in 1827, cu prilejul unei distribuiri de premii
la Sf. Sava, el reia chestiunea, ca sa traga din faptul
originii noastre 5i alte concluziuni. Daca suntem Romani ca si Francezii si Italienii, daca suntem frati cu
ei, nu ne putem insusi cultura lor? Vom ramane vesnic
in urma? Noi Romanii, stranepotii Romani lor acelora", zice el, cari stapania odata toata lumea, stralucind la toate noroadele prin legile lor, precum si pana
acum stralucesc, noi Romanii, zic, acest blagoslovit norod, intemeiat pre legea evangheliei, care este cuvanitul
adevarului, al dreptatii 5i al dragostei, ce trebue sa
facem? Putem sa ramanem apururea Inapoi ?" (Cuv.
,111-XIX).

dela 20 Julie 1827 in Fil. cuv., 1829, pag. 361). Si

ceva mai departe revine cu mai multa tarie: 'Oare
noi Romanii, stranepotii slavitilor acelora Romani, tre-

bue sa ramanem apururea departe de neamurile cele

1uminate? departe de fratii nostri Europeni? Oare noi,
pe fa
cele putine ce stun, n'am r.utea s i ne mai
www.dacoromanica.ro

-60
imprumutam dela dan$ii? Oare n'am avea mijloace de
a invata, de a scrie $i de a tipari ca si dan$ii? Oare in

-clima noastra $i in limba noastra n'ar putea sa straluceasca darul cuvantului, darul lui Dumnezeu cel mantuitoriu, ca si la dan$ii? Oare de aicea Inainte vom putea sa ne mai indreptam puind vina cand pe Greci, and

pe Mari, cand pe cutare $i pe cutare...?" (idem, 365).

Asemanarta dintre el $i traducatorul lui Thornton
rnerp sat tiinp e vorba de starea inapoiata a Romanilor $i dc dorinta inaltarii; dar indata ce se cautil $i
motive de indemn, ea inceteaza. Poteca invoaca originea noastra Latina si religia crestina, pe cand acela
am vazut ca invoca doar faptul ca in trecut multe popo\re au ravnit sa ne stapaneasca. Daca ar fi fost Poteca traducatorul din 1826, n'ar fi invocat el motivele
din 1818 $i 1827?

Si mai este o ideie care departeaza pe Poteca $i de

traducatorul lui Thornton $i de Golescu, ideie prea mo-

derna, prea indra'zneata pentru cine n'ar fi stat atat

de aproape de Apus ca el: este ideia libertatii tiparului.
Nit o gasim la traducatorul lui Thornton, pe cand Po-

teca o apara cu caldura tot in discursul dela 20 Julie

1827: Inteacest an, un puternic dintre inparatii Evropei voise sa mai rastranga slobozenia typariului, dar
cunoscand mahnirea suptiVor indata $i-au intors hotarirea. Ce auzia de catra supu$i? Pentru aceasta ne
e$ti inparat, ca sa ne lipse$ti de darul cuvantului? Cand

$i in locul intunerecului, unde inparatia odata salbatacia, typografia a facut acum sa rasard soarele dreptatii $i al intelepciunei, luminandu-s $i noroadele acelea salbatece cu lumina $tiintelor $i a filozofiei!" (Fii.
cuv., 360-361). Daca ar fi tradus Poteca pe Thornton,
n'ar fi amintit el $i libertatea tiparului intre mijloacele
de ridicarea gamului nostru?
www.dacoromanica.ro

61

Programele lid Si Poteca are un program, tot cu caPoteca.

racter social, economic si cultural.
El este expus de cloud ori, la 1824 si
la 1825. La 1824 este expus intr'o scrisoare din Paris
catre mitropolitul si eforii scoalelor. Programul se Infatiseaza cu pArti negative si pozitive:
Partea negativa:
I.
1) Inlaturarea nedreptatii: izgoniti nedreptatea din
Valahia, adunati-va cu totii in sfanta mitropolie, faceti
intai o rugaciune catre Dumnezeu, ca sa primiti ertare
de pacatele cele trecute..." (Rev. Nouci, I, 1888, pag.
429). Punctul acesta se apropie de no. 3 dela trad. lui
Thornton.
II.
Partea positiva:

2) Scutirea preotilor de bir, acordarea de leafa si

prin aceasta ridicarea for in ochii lumii: Voiti voi cu
adevarat sa scoateti pe norodul Valahiei dintru Intunerecul nestiintei? Cinstiti preotia, fard a cere dela
preoti nici un ban, ci Inca sa asezati si o leafa cuviincioasa la toti preotii cei ce vor putea sa invete copiii
prin toate satele" (Rev. Noud, I, 1888, 428) ; punctul
acesta e necunoscut traducatorului lui Thornton;
3) Contributiuni generale si proportionale, cu exceptiunea preotilor: faceti o lege politiceasca, care sa
hotarasca dajdiile de acum inainte asupra veniturilor
fiestecaruia farA deosebire, dela divaniti pana la plugari si la hranitorii de dobitoace... fara a supara preotii,

carora datoria este sa-si caute slujbele bisericesti"

(idem). Ideia aceasta nu o gasim la trad. lui Thornton;
4) Desfiintarea robiei Tiganilor: sloboziti robii
crestini ce tineti, caci fiind voi crestini, nu vi se cade
sa tineti robi crestini, pentruca Intre not crestinii nu
este rob si slobod, ci toti suntem una in Hristos lisus,
Domnul nostru" (idem). $i acest punct e necunoscut
traducatorului lui Thornton.
www.dacoromanica.ro

- -62
Dupa ce se intoarce in tara, Poteca e numit profesor
de filozofie la scoala dela Sf. Sava. In aceasta calitate
a rostit si cateva discursuri ocazionale in fata domnitorului, Z boierilor din eforia scolara si a publicului. Intr'unul din aceste dscursuri expune din nou un fel de
program de munch pentru conducatorii tarii si in deosebi pentru domnitor. Forma sub care face lucrul acesta este aceea de a arata cum procedeaza in statele
cele mari ale Apusului imparatil. Astfel la 25 Decem-

vrie 1825, dupa ce lauda faptele lui Grigore Ghica,

indrazneste sa-i spue ca supusii mai asteapta dela el
si alte imbunatatiri :
1.
Partea negativa:

1) Inlaturarea luxului: iar de lux sa feresc ca de

niste venin aducatoriu de moarte; stofele cele scumpe
in zioa de azi au ramas numai pentru comedianti" (Cuvinte, pag. 21). Randurile acestea le aminteste 5i Go-

lescu in Insemnare, in sprijinul combaterii luxului.

Punctul acesta corespunde cu cel de sub no. 2 al traducatorului lui Thornton.
II.
Partea pozitiva:

2) Intarirea credintei: Intai, credinta catra Dumnezeu la dansii (la imparatii Europei) este lucrul cel
mai sfant" (Cut'., pag. 20). Punctul acesta lipseste din
programul traducatorului lui Thornton;
3) Practica dreptatii: al doilea, dreptateat catra
supusi la dansii este temeiul imparatiei" (pag. 20). Nici
aceasta nu se gaseste la trad. lui Thornton;

4) Contributii pentru toti si in mod proportional :

toate contributiile pentru cheltuielile statului sa se
faca dela toti cetatenii analoghiceste, pentruca toti au
trebuinta de pace, de liniste 5i de rnantuire" (pag. 21).
Si acest punct lipseste la trad. lui Thornton;
5) Recomandarca negotului: ,.ochiul imparatilor e
la comerciu (negutatorie); pentru aceasta ingrijasc
www.dacoromanica.ro

63

foarte ca totdeauna exportatia sa fie mai pretioasa deck importatia, pentru ca in tot anul sa sa mai gramadeasca argint in stapanirea lor" (pag. 21). Punctul acesta corespunde cu no. 7 al traducatorului lui Thornton, dar acolo e malt mai sumar expus cleat aici;

6) Lucrarea pamantului: imparatii ingrijasc de

tuna lucrarea pamintului; pentru aceasta dar pre plugari ii apara cu toate puterile, ca pe niste parinti hrgnitori ai statului" (pag. 21-22). Punctul acesta corespunde cu no. 6 al traducatorului, cu deosebirea ca acolo
se vorbia de mosii", iar aici de pamant" ca acela
se gandia mai ales la boieri, iar Poteca la muncitori.
Put-thud fata in fata prograrnele lui Poteca cu al tra-

ducatorului lui Thornton, constatam Ica dintre cele 7

puncte ale acestuia din urma numai 3 se ga'sesc in cele
dintai. Daca in adevar Poteca ar fi scris prefata traducerii lui Thornton, ar fi lasat el de o parte, cand expunea mijloacele de indreptare ale tarii, ar fi lasat de
o parte tocmai intarirea credintei, practica dreptatii,
contributiile pentru toti, imbunatatirea starii materiale
a preotilor si desfiintarea robiei? Aceste idei indraznise
sa le sustind pe uncle in fata mitropolitului, pe altele
in fata chiar a domnitorului. Cum le-ar fi parasit in
prefata traducerii lui Thornton ?
Chestiunea se schimba, cand e vorba de Golescu.
In scrierile acestuia am gasit toate punctele din programul traducatorului lui Thornton. Ne mai putem indol deci ca el este adevaratul autor ?
Note. Golescu nu stapaneste bine limba Si nese exprima totdeauna clar. Carnd zice el: sa ne desbrac5m de aceasta streind haina
milostivirii, a unirii si a virtutii" (v. mai sus pag. 49), trebue sa Intelegent: de aceasta haina streina de milostivire, de uniire, de virtute.
Informatittni despre scoala dela Golesti gasim in Instiintare
pentru scoala din satui Golesti, ce s af15 in judetul Muscelului, catra
pdrintii cei ce ar NO1 sa invete corpii duntnea.lor fimba romaneascii,

www.dacoromanica.ro

64

nemteasa, greceasa, latineasca $1 italieneasa: $i mai vartos sa

invete cel dintaiu temeiu al omului,
pentru care invatatura sa si tiparesc cartile cele trebuinoioase", pe care am reprodus-o in editia
din 1915 a Insemnarii Calatariei, pag. XXII. Acolo citim: In viiata
tea fiind raposatul intru fericire banul Radul Nioolaiuvici Golescu,

panintele mieu, s'au asezat tdascal la mosia Galesti In oiOalle ce sunt

innaintea bisericii, pentru invatatura copiilor satului in limba romamasa. Aceasta scoala s'au urmat ni dupd ce au venit aceasta mosie
In mostenirea mea, pdna in vremea cunoscutelor intampdate rasvratiri..." (pag. X).
IGoleseu despre Poteca: ,.Acum dar and si domnia este incredintatA pe mains de starmuitor si damn parnaintean, iMariia Sa Grigorie
Vv. Mica, and si scoale rationale s'au asazat, and $i filozofia In
limba remancasca a vorbi acum intai s'au inceput prin parintele le- ,
comanahul Efrosin Poteca, profesorul filozofiei, ale caruia osardii ne
dau foarte bune nactejdi, and multi din nobila tinerime a patriei no. stre, dupa ce si-au savarsit cursul invataturilor in Evropa cea lumimath', in patrie s'au intors..." (Insemn. cal., ed. 1915, pag. 5).
Golescu despre Poteca, adversar al !tallith: Au estnigat bietul Efros'a

la paradie, nu silit din vreo vrajmasie, ci din iubirea de natia

ca stofele in toata Europa le .sport cos edienii;" (idem, 63). Cuvantarea lui Poteca e publicata in eivinte panighirice $1 moralnice, Buc.
L826, pag. 21 Si se rostise la 25 Decemvrie 1825.
Fetal cum justified Golescu redeschiderea sooliii dela Golesti: Iuminandu-ma mai

bine spre acest folos din cea putina alatorie ce am facut in tars
streine... Cum si nu putina desteptare si indemnare la aceasta mi-au
drat cuvintele cele povatuitoare, scrise $1 in vileag cuvantate ale ieromonahului chir Efrosin Poteca, profesorul filozofii in scoalele nationale din Tara Romaneasca in Bucuresti, dintru. a caruia indestulat:r
invatatura si cea cu ravna sarguinta asteapta natia nomaneasca mar
folos si rod. Asa dar ravna acestui em ce au aratat-o si povatuirile
lui, cum $i cunostinta cea din calatoria mea dobandita...". (v. Instiin
(area p. redeschiderea $calii in lnsemn. cal., ed. 1915, pag. X.).
Despre Poteca si ideia latinitatii v. Cull. dela 1827 in Filozofia Cuvdntului, pag 3614 365.
Despre Poteca si libertatea tiparthlui v. P.
Eliade, Histoire de l'esprit publ., Paris, 1905, pag. 332. Si Cuv. dela
1827 in Filozofia Cuvantului, pag. 361.

www.dacoromanica.ro

CAP. VI.

Indicatiile din traducere despre autorul ei.

Fami is tradu- In doua randuri traducatorul atrage

catorului.
atentiunea ca se trage din Romani adevarati. Aceasta, fiindca Thornton
vorbete atat de rau de Romani, incat daca 1-ar fi tradus un sti'ein in romanete, ar fi putut fi banuit ca o face

anume din dusmanie pentru neamul nostru. $i eu talmacitoriul aflandu-ma iara5i Roman din stramo5i, rnc*
i parinti nascuti Ileac* Romani...", zice el odata (pag.
1) Si a doua oara: apoi eu ticalosul aflandu-ma Roman neaos..." (pag. XI). Aceasta indicatiune se potriveW i pentru Colescu i pentru Eufrosin Poteca. Golescu tinea de vechea i romaneasca familie a Gole0lor, iar Poteca era fiu de taran din Nucoara, judetul
Prahova.
In alt lac, traducatorul recunaaVe ca nu 5tie bine
frantuze$te, ca nici parintii lui nu $tiau, din cauza ignorantei ob$te5ti din Cara: ,,...insumi ma cunosc nedestoinic sa apuc condeiul a scrie ceva in insu5i limba mea

parinteasca, cu cat mai vartos sa talmacesc din alte

imbi, care nici parintii mei le-au cunoscut, find cutruP. V. Hanm tin eald o' englez de p e B nani.

www.dacoromanica.ro

66

piti de adancul intunerec..." (pag. II). Si indicatiunea

aceasta se potriveste pentru amandoi, fiindca nici parintii lui Poteca, nici banul Radu Nicolaevici Golescu
nu stiau frantuzeste.

Modestia tradu- Din pasajul de mai sus reiese ca tracatorului.

ducatorul nu punea pre nici pe cunostintele lui de romaneste si ca nu
se socoteste scriitor. A trebuit sa scrie din dorinta de a
arata Romani lor ce rau nume si-au facut intre streini
si ca trebue sa lupte pentru indreptare, dar nu interneiat
pe vreun talent deosebit ce 1-ar avea. Mai avem un citat
in acest Sens: unii judecand talmacirea ca nu este bine

alcatuita (carea aceasta si eu insusi nu o tagaduesc,

marturisindu-mi neputinta", pag. II). E o modestie care
se potriveste cu Golescu si nu se potriveste cu Poteca.
Cum se va vedea mai departe in capitolele despre sti1111 si despre limba traducerii, Poteca a fost un bun stilist

si un bun cunoscator al limbii noastre, Golescu nu. A-

cesta a avut focul sacru, dar i-a lipsit pregatirea li-.

terara. Si nu se sfia sa-si marturiseasca nepregatirea,
Intocmai ca si traducatorul lui Thornton. Odata in Ad.

de pilde zice; Acestea toate date in tipariu; ca sa le

aduc dar celor de un nearn cu mine, nu pentru de a-nzi
arata puterea condeiului, ceici imi cunosc usurimea"

(pag. VII). Si alta data in Insemnarea calatoriei: Infranat de eunostinta micsorimii mele in stiinte si ascultarii intro invataturi, nu a$ fi Ind, eiznit niciodata sa
apuc condeiul" (ed. 1915, pag. 4).
Nu tot asa este cu Poteca. Declaratii de felul celor
de mai sus nu intalnim la el. Intalnim din contra afirma ea stiintei si a talentului sau in cuvinte curagicase.
Av m dela el o corespondenta din vremea cand invata
Pisa si la Paris, publicata de I. Bianu. Acolo citim odata ca se simte in stre sa 1predea filozofia: ,In
1

www.dacoromanica.ro

67
afara de limba italiana $i latina, am stu4iat atat de bine
filozofia propriu zisa, Malt indraznesc a spune ca $i a
o preda aceasta sunt vreclnic" (Rev. Noua, I, 1888,
pag. 422). Alta data, intro scrisoare din Pisa, cu data
de 10 Fevruarie 1822, catre mitropolitul Tarii Roma-ne$ti Dionisie se ridca indignat contra banuielii ca el
$i ceilalti trei bursieri-trime$i la studii n'ar corespunde
scopului ce s'a urmarit cu ei: incuno$tiinteaza-i s nu
se teama: banii la noi nu sunt pierduti; va veni timpul
sa se laude cu noi nu numai ace$tia care ne-au trimes,
ci $i toata Valahia" (idem). In aceea$ vreme spune intro alta scrisoare ca vor fi buni pentru neamul for cel

putin cat cainii la o turma: pentrued de aci intorcandu-ne, de nu alt, macar ca ni$te caini buni la o turma
de of tot vom fi folositori neamului nostru" (idem, pag.
424). Nici de originea lui taraneasea nu-i e ru$ine, fiind
ca i$i aduce aminte ca nu odata oamenii de jos au slat
in fruntea popoarelor. Si aceasta o scrie marelui boier,

efor al $colilor, C. Balaceanu: Dumnezeu.... adeseori

obi$nue$te sa scoata din gunoiu pe eel umilit $i sa-1 a_sue intro Principii norodului" (idem). Mai avem $i din
1826 confirmarea acestei Increderi in el. E vorba de
lectiunea incepatoare a cursului sau de filozofie la Sf.
Sava. Acolo spune: de care cumva, dupa toata osardia
spre adevar, dreptate $i dragoste, ma veti vedea vreodata departat de acest dumnezeesc scopos, atuncia sa-mi
vorbiti intru liniste si fara turburare, ca sa be Indreptam
pre toate cu duhul blandetilor, precum sa cuvine bristianilor, fiilor luminei. Iar deaca, precum nadajduesc
la darul liii Dutnnezeu, toate vor k$i dupa fagdduiald
$i dorire...." (Cuv. paneg., 143).,

Se potriveste aceasta mandrie 5i incredere in el cu

modestia traducatorului lui Thornton ? Putea fi el acela

In pasajele de mai sus e vorba de cultura lui genewww.dacoromanica.ro

-65
rala. Avem unul privitor la cultura lui literard, deci si
mai aproape de pasajul citat din traducatorul lui Thornton. In acel pasaj cl discuta chestiunea traducerilor, punand principiul atat de adevarat ca traducatorul trebue
sa cunoasca tot atat de bine limba ariginalwlui, cat si
pe a lu;, 5i afirma ca el a Indeplinit aceasta conditiune,

ca cititorii sai vor fi multumiti de opera lui: Tot talmacitoriui trebue sa .tie doao limbi bine, din carea si in
carea talmaceste si asa talmacirea lui nu va fi neplacuta. Aceasta an fost $i la mine. Nadalduesc a placed".
El spunea aceasta in 1818, in prefata traducerii lui din

greceste. Mai Inainte gatire pentru cunoasterea lui

Durnnezeu" (pag. 26-27), nand Inca nu studiase in
streinatate. Ar fi putut scrie el in prefata traducerii lui
Thornton cuvintele insumi ma cunosc nedestooinic sa
apuc condeiul a scrie ceva in insusi limba mea parinteasca, cu cat mai vartos sa talmacesc din alte limbi",
citate mai sus ?
Traducatorul 5i Cercetand in capitolul precedent ideile
chestiunea des- preconizate de Golescu si de Poteca
robirii Tiganilor. pentru ridicarea neamului romanesc,
am gasit la acesta din urma 5i desrobirea Tiganilor. Constatam acolo ca Golescu nu amin-

teste de loc de ea 5i nici traducatorul lui Thornton..

In legatura cu aceasta constatare trebue sa scoatem in
evidenta ca in textul sau Thornton vorbind odata despre Tiganii din Turcia spune ca fiind mahometani sunt
liberi r u robi: Dans la Romelie, ils sont Musulmans

et consequemment libres; en Moldavie et en Valachie

ils sont chretiens..." (Thornton, Etat actuel, pag. 473).
Traducatorul roman sare cuvintele et consequemment
libres 5i ne da urmatoarea versiune: In Rumeli (Tiganii) sint Musulmani, in Moldova 5i Valahia sint crest ni de be ea..." (St. de acum, pag. 51). Ar fi sarir Powww.dacoromanica.ro

69

teca aceste cuvinte, el care cerea si in Principate desrobirea Tiganilor? E mult mai inteles lucrul pentru Golescu, care nu se mddernizase inteatata in calatoriile
lui, incat sa ceara ca Tiganii sa intre in randul oamenilor, on impozit proportional pe venit.
Note.
Lacul de nastere al lui Poteca: Dimitrie Poteca se nascuse pe la jumatatea amtlui 1786 in satul Nucsoara, plasa Teleajenului, judetul Prahova" (G. Dern. Teodarescu, Viea(a $i operele lui
Lair. Poteca, Bite. 1883, pag. 6).
Poteca despre familia lui: Supt
nascut mai aproape de padure de cat curtea domneasca" (Rev. Nona,

I, 1888, pag. 424, scrisoare catre C. Balaceanu, 10 Fevruarie 1822).

N. Iorga nice despre Golescu in legatura cu modestia traducatarului

dui Thornton: El n'ar fi putut afirma ca isi cunoaste nestatornicia

sa apuce condeita a scrie ceva in insusi limba lui parinteasca, cu cat
mai vartos sa talmaceasca din alte dimbi" (1st. lit. in veacul al =lea, I, 99). Am citat 4nsa mai sus doua pasaie cu acest intelcs din
Bona scrieri ale lui Golescu.

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

Exactitatea traducerii.
Punand fata in fata textul francez cu cel romfinese,
putem si pe calea aceasta lamuri chestiunea autorului.
Intalnim multe traduceri gresite: augmenter (pag.
513)
a prisosi (pag. 95), commodite (pag. 507)
odihna (pag. 88), constamment odata (pag. 498)
anegresit
devarat (pag. 79) si alta data (pag. 505)
(pag. 86), contributions (pag. 491, 496 5i 499) Ontorinte (pag. 71, 77 si 81), delit (pag. 488)
vinovat
(pag. 68), depeches (pag. 513)
pacheturi (pag. 94),
desuetude (pag. 488) deosebire (pag. 68), emploi
(pag. 513) inldeuire (pag. 94), humain
omenirii

(le sang humain", pag. 488

sangele omenirii",

pag. 68), menacer (pag. 491) a infricosa (pag. 72),

mines metaluri (les mines de sel, pag. 499
metalurile de sare", pag. 81), persister (pag. 488)a se impotrivi (pag. 68), precaire rugaciuni (Le

Prince... est sous tous les autres rapports investi de

l'autorite royale, quoique precaire", pag. 476

Prin-

tipul... este la toate celelalte asemanari inpodobit cu

putere de craiu, macar ca este fdcut grin rugdciuni ",
pag. 54; un officier turc, qui est temoin et se moque
www.dacoromanica.ro

71

de la vanite de l'esclave que sa main a eleve a une

autorite precaire", pag. 480
un ofiter turc, carele
este de lap si isi bate joc de zadarnicia robului, pre
carele mana sa I-au radicat la o putere care este savarsit& prin rugeiciuni", pag. 58-59), principe (pag. 580)
incepere (pag. 89), qualite buniitate (et la qualite
des vivres exposs en vente", pag. 499 si bundtatea
celor pose spre hrana de vanzare", pag. 80), retailvenzent
spre inclinarile ( relativement a la Moldavie
et a la Valachie", pag. 511
spre inclindrile asupra
Moldovii si a Valahiei, pag. 93), traditions
pilde
(des traditions incertaines , 489
pilde neadevarate", pag. 79).

Traducerea cu- Putina cunoastere a limbii franceze

vintelor cu mai reiese si mai bine din traklucerea curmilte Intelesuri. vintelor cu mai multe intelesuri. Tra-

ducatorul nu stie sa aleaga din intelesurile unui cuvant pe cel mai potrivit. Entendre insertineaza in romaneste si a auzi, dar si a intelege. Traducatorul pune primul inteles, cand trebuia at doilea:
les lois... ne sont ni etudiees, ni entendues, ni suivies"
zice traducatorul francez al lui Thornton (pag. 498)
iar traducatorul roman al textului francez zice: legile...
nu sunt invatate de nimenia, nici auzite, nici urmate"
(pag. 79).
Loger se poate traduce prin a local, dar etre loge
trebue tradus prin a fi asezat. In Starea de acum a Prirt-

cipatelor gasim sont loges (pag. 494) redat prin sunt

lacuii (pag. 75).
Prononcer insemneaza si a vorbi, a zice, dar si a hotari. Traducatorul roman reda expresiunea pour prononcer sur tous les differends" (pag. 493) prin sa vorbea.scii asupra tuturor pricinilor" (pag. 74).
Suivant este in limba franceza si prepozitiune cu inwww.dacoromanica.ro

72

telesul dupa i participiul prezent al verbului suivre

cu intelesul a urmd. Traducatorul roman nu stie sa aleaga dintre aceste cloud intelesuri si pune pe cel de al
doilea in locul celui dintaiu. Vorbind astfel de Tigani
zice: supusi la pkerea neomenitului stapan al for si
batuti fara milostivire urmand supt fantasia lor" (pag.
51), card textul francez suna astfel: ,,soumis aux caprices de leurs maitres inhumains et battus sans pitie
suivant leur fantaisie" (pag. 473).
Traducerea ge- Traducerea exacta a genitivului frannitivului.
cez este si ea dovada cunoasterii limbii franceze. Nu se intampla insa astfel in cazul de fata. Traducatorul roman se multumeste
sa redea intocmai pe du, des franceze prin de romanese si sa ingreuneze mult intelegerea textului. El zice:
,,Iiatmanul are cinste de nobet sau muzica moldove-

neasca" (pag. 77), and in textul francez era: L'hetman a les honneurs du neubeth ou musique moldave"
(pag. 496). De asemenea: in lucrarea de aceea$ slujbd"

(pag. 81) pentru l'exercice des memes fonctions"

(pag. 500).
Aceeas gresita traducere a genitivului francez o gasim in Adunarea de tratate a lui C. Golescu, unde zice

el (pag. 73): Toate cele prin judecati urmate pricini

ale supusilor de amandoud puterile", in loc de ...amanduror puterilor".
In schimb se pune genitivul cand nu trebue si se tra-

duce la peine de mort" (pag. 488) cu prin osandirea

worth" ,(pag. 60).

Constructia il Aceeas greutate o intampina traducan'y a que..." torul la constructia it n'y a que... Expresiuni ca urmatoarea: il n'y a que
les gens du commun qui sortent a pied" (pag. 505) le
www.dacoromanica.ro

73

traduce cu intelesul neispravit: acolo numai oamenii

de rand carii umbla pe picioare" (pag. 86), fiindca a
pastrat pe qui. Intelesul fiind neispravit, traducatorul a
contopit propozitiunea cu cea urmatoare, ca sa indrepte

gresala. A dat insa intro gresala si mai mare, fiindca

iata ce a rezultat: ,,Acolo numai oamenii de rand, carii
umbla pre picioare, o trasura este un lucru atat de trebuincios cat si de lux" (pag. 86), cand in frantuzeste
sunt doua idei deosebite aratate destul de lamurit: II
n'y que les gens du commun qui sortent a pied: un equipage est autant un objet de necessite que de luxe" (pag.
505).

Tennenii abstracti- Greutatea creste cand e vorba de

termenii abstracti. Limba romaneasca pe la 1820 inca nu-si formase asemenea termeni in masura indestulatoare, iar pe de alta parte nici
traducatorul roman nu s'a simtit in stare sa ocoleasca
inteun chip oarecare greutatea. Astfel el traduce auto
rita grin steiptini. La intaia vedere s'ar parea ca nu e o
gresala. Iata insa rezultatul:
Printipii insusi ei au fost hranit intru ascuns impotrivirea ce faceh Poarta (de a primi consuli rusi 5i austriaci in Principate) $i adusesera deosebite indaratniciri
la intocmeli, de frica ca purtarea for fiind asemenia supusa la vederile Si dojenile streinilor, lucrarea sterpanilor asupra supusilor for sei fie impurinater (pag. 93-94).
Nu intelegem de ce stapani" e vorba. Confruntand
cu textul francez, aflam ca e vorba de ideia abstracta

a stapanirii, a puterii Principilor, care avea sa se reduca in clipa cand la Bucuresti 5i Iasi s'ar fi numit consuli rusi si austriaci, ceeace de altfel viitorul a dovedit:

l'exercice de leur autorite sur leurs sujets ne se

trouvat restreint" (pag. 512).
Cu siguranta ca pasajele de felul acesta nu le intewww.dacoromanica.ro

74

legea nici traducatorul, fiindca constatam uneori o

transpunere put- $i simplu a termenilor francezi in romaneste, fail nici o preocupare de inteles. Iata un caz:
un objet dune importance secondaire (pag. 513)

o socotinta de o mare ingrijire urmatoaie (pag.

95).

Inca doua exemple :

Telle.est la couleur specieuse dont I'historien essaie
de couvrir sa rebellion" (pag. 514).
tradus prin :
Asa este vapseala a inlesnitii pricinuiri cu carea istoricu cearca sa-si acopere rasvratirea sa (pag. 96).
Si

La Porte est insultee par les linkites ostensibles posees a son autorite souveraine" (pag. 516)
tradus prin :

Poarta este numai ocarita cu insemnatele hotara

cele pusa, la puterea stapAnirii sale" (pag. 98).
Ceeace arata 5i mai mult nestiinta limarticolalui cu bii franceze din partea traducatorului
pronumele per- roman este confundarea lui les cu ils,
sonal.
sand reda pe les habitants (pag. 500)
prin ei kicuitorii (pag. 81).
Confundarea

Nanieroasele

Rezultatul atator procedari gresite nu

pasaje obscure. putea sa duca deist la o slaba traducere. In adevar sunt in ea numeroase
pasaje greu de inteles si cari te silesc sa te duci la textul irancez. lata un caz :
,.Cea lard socoteala prapadenie de atatea frumoase paduri, din care trebue sa schimbe tot orasul la fiestecare 5-6 ani podurile nu poate fi indreptata cu nici o trebuinta. Lacuitorii au fost de grabd

invatati a crede $i a poftori ca este preste pntintd

www.dacoromanica.ro

75

sa alaituiascci o asternere buna cu peatrd pre tur

pdmdnt apdtos; dar ar fi mai greu o socoti ca firea
pcimintulut este improtivii in 2 rase asa departate'
unul de altul ca Bucuresti de las.
Tot aceiasi improtivire carea nu sd afla nice intru o parte a Evropei nu este altd decdt scurta vedere a Tirdnii, carea ca sd-si Implineasca nzultamirea iubirit de sinest vremelnic sdraceste urnutsirea; si ale cdruia munci nu slut potrivite decit to
scurta ei rcitnanere.
Puted -va sd dea raspuns de o lucrare -asa dardpdndtoare de boga(ia si fericirea loculut o alto socotin(d carea urtneaza fireste.
Asta multime de netcimciduiri la un rau carele ar
fi asa lesne sd -1 tamadttiascci, accasta este pricina
prim carea aerul Capitalului i) ecte de nevoe stri
cat din aburul carele sa radica din apele cele ne-

curate si statatoare care sa aduna supt podurileulitelor" (pag. 85-86).

Reproducem din textul francez partea corespunzatoare randurilor subliniate mai sus :
Les habitants ont ete de bonne heure instruits

a croire et a repeter qu'il est impossible d'etablir

un pave solide sur un sol marecageux; mais it serait bien difficile de suppose? qtte la nature du sot
oppose, dans deux villes aussi distantes l'une de
l'autre que Bucharest et Yassi, le meme obstacle,
qui n'existe dans aucune autre partie de l'Europ'e.

II n'y a que la courte vue du despotisme qui,

pour satisfaire l'egoIsme du moment, appauvrit la
posterite, et dont les travaux ne sont adaptes qu'a
la brievete de sa duree, puisse rendre compte d'un
1) Gapitalei.

www.dacoromanica.ro

76

usage aussi destructeur de la richesse et de la pros-

perite du pays.
Une autre consequence qui resulte naturellement

de cette prodigalite de palliatifs a un mal auquel

iI serait si facile de remedier, c'est que l'air de la capitale est necessairement vide...." (pag. 504-505).
Din cele 3 idei, din can se compune pasajul francez.

traducatorul roman a facut 4, de$1 a urmat cuvant cu

cuvant originalul. Aceasta nu se putea realiza deck

distrugand intelesul pasajului, cum s'a si intamplat.
Un alt exemplu (e vorba de gropile depe strazi in can

cad caii; de ele e ferita doar strada care cuce la Curtea dotnneasca).

Aceasta poate sa se intample pre toate ulitele,

fara numai aceia earn merg la Curtea Printipultu,
$i aceasta este ca sa-1 pazeasca de aceasta primejdie; $i pentru teremonie ca butcile unor obraze de
deosebite trepte $i ale consulilor streini sint calauzite de slug], earn duc torte pre carele le numesc
masalale..." (pag. 87).
Ca sa intelegem pasajul, recurgem la textul francez:
Get accident peut arriver dans toutes les rues, excepts dans celle qui conduit au palais du prince.

C'est autant pour prevenir ces dangers, que par

etiquette, que les voitures des personnes d'un certain rang et des consuls strangers sont precedees
par des domestiques portant des torches appelees
maschallah..." (pag. 505).
Acela$ caz cu pasajul referitor la spitale :
Sint asijderea $i spitalurt; dar fiind inteinsele cea
mat preste masura lipsa si scarba, bolnavif nu sa
pot indatora ca sa ceard sa-1 pue. De acest feliu
de asezafi nu pot fagadui sfarsitun folositoare, intru stare de o insotire a$a de prea stricata" (pag.
86).
www.dacoromanica.ro

77
Ceeace corespunde la :
Il y a aussi des hOpitaux, mai dans lesquels la misere la plus profonde ne peut engajer les malades

a solliciter d'tre 'admis. De telles institutions ne

peuvent promettre d'effets avantageux dans un
kat de societe aussi deprave" (pag. 506).
Asezam acum pe cloud coloane st alte cateva exemple:
...ils font leur entree publique
dans la capitate de leur souverainete avec un grand etalage

Intrarta. Or in capitalurile
stapdnilor for e cu o mare podoaba $i de mare cheltuiala,

de magnificence, accompagnes
par le metropolitain" (pag. 479).

bmprennati

d'apres !'ascendant de sen

caractere sacre..." (pag. 487).

dupa averea puterii sfantului stiu caracter" (pag. 66).

mats quand les Crconstances

Paraissent necessiter un exempie aussi terrible..." (pag. 488).

Dar cand intamplarile sa

par ca este trebuin(a de o asa
pilda groaznica..." (pag. 68).

...ils sont d'une race distincte

de celle du peupie" (pag. 489).

vita" (pag. 69).

peuvent, d'un souffle, conferer une dignite permanente"

zeasca o vrednicie ramaitoare'

(pag. 489).

(pag. 70).

de

mitropolitul"

(pag. 58).

cunt

dintru

acea

curata

...pot cu o suflare sa hara-

... ne prendre attune part

...sa nu sa impartasasca in-

et a n'anporter aucun obstacle

aux operafons de son gouver-

tru singe nici sa pricinuiasca

vreo impedecare la lucrarile

aucun

obladuirit sqle, sa nu inch'pti-

c mplot ni aucune intrigue cen-

easca n.ct o intocmire cu im-

tre sa personne et s n auto -

preunari, n'cl vreo viclenie in-

r' e" (pag. 491).

potriva obrazulut s u $i inpotriva puterii sale" ( ag. 71 .

nement,

ne former

sont exemptes, sant les de-

sint scufti d cererile cele

mandes extraortlinaires, de tout

Miami latoare, de toate b'ru-

(pag. 72).

(pag. 491).

et exercent une juridiction

evil " (pag. 492).

5. au

dreptatt cetata este

(pag. 72).

www.dacoromanica.ro

78

est ineertain s'i/s out agi

Este cu indoTala dacti acestia

<thing cette circonstance rd'apTes

an facia aceastti urmare infra

des clesirs et la politique de la

aceastei inttirnplare duisa, poh-

Porte..." (pag. 496).

tele si politica Portii.." ('pag. 77)

.,II

La dilapidation de tart die

beau bols, qu'iI faut Temp lacer
dans toute la vine tons les einq
,ou. six ans..." (pag. 504).

Cea fora socoteala prapade!Ile de atitea ifrumoase paduri,

din care trebue sa: schimbe tot
orasul la fiestecaTe 5-6 ani po(pag. 85).

Pas* cu Pe langa pasaje greu deinteles, data

inteles contrariu nu le confrunti cu originalul, sunt i
originalului. altelie cu Inteles contrariu acestuia.
Astfel, vorbindu-se de vitiile boierilor, se spune: ,.fora sa" le acopere cu aceia ginga* carea Grecii pang acum de tot o an perdut-o" (pag. 90),
pe cand textul fran&z spune tocmai ca n'au pierdut-o:
sans les voiler avec cette delicatesse que les Grecs
Wont pas encore perdu tout-h-fait" (pag. 508).

De altfel traducatorul iii da bine seama de nepre&firm lui ca sa tradaca ,ceva din frantuze$te: insumi
ma cunosc nedestoinic sa apuc condeiul a scrie ceva in
insui limba mea parinteasca, cu cat mai vartos sa talmacesc din alte limbi..." (St. de dam, pag. II), unii
judecand talmacirea ca nu este bine alcatuita (carea aceasta si eu insu5i nu o tagaduesc, marturisindu-mi neputinta" (idem).
Reiese din textul traducerii lui ca nici cultura gene-

raid n'avea, fiindca nu intelegea multe din lucrurile

despre cari vorbia txtul francez. Cand e vorba de Conventiunea din Franta, el o traduce cu Invoiala" :
...jusqu'au moment oft la
Convention nationale de France
mamma pour son T epresentant
un Grec..." (pag. 512, nota).

pima in vreme cand invoiala

National?"' a Frantil au numit un

Grec inchipuituriu al fetii sale"

(pag. 94).

www.dacoromanica.ro

75

Dar. Poteca i Astfel cum se iniatiseaza traducerea

C. Golescu ca din punct de vedere al exactitatii ei,
cunoscatori ai poate fi opera lui Poteca? Acesta-si
limbii franceze. facuse studiile la Paris si cunostea
case limbi,Intre cari si limba franceza

si ca sa le vorbeasca, si ca s le scrie. Inteun moment de suparare pe eforia scoalelor din Bucuresti

care-I lasase o bucata de vreme,pe el si pe ceilalti

bursieri, fara bani, scrie ca era sa-si faca o apologie
in limbile romaneasca, greceasca noun si veche, latinleasca, italieneasca si frantuzeasea. Avem dela el si ur-

matoarea scrisoare in limba franceza trimisa marelui

invatat Arago in 1824.
Paris 8 Septembre 1824.

Tres excellent professew Mr. Arago, Monsieur,

Vous par votre derniere lecon d'Astronomie m'avez
donne bien de chases a refflechir sur le probleme si l'eau

diminue en general et la terre augmente, ce que vous

avez dit n'etre pas demontre jusqu'a present.
Mail moi, apres avoir beaucoup refflechi, je tiens
pour certain que l'eau de l'Ocean dirninue et la terre
augmente, et voici pourquoi:
, , l . Les grands espaces de sable en beaucoup de par-

ties- sur la superficie et dans l'interieur du globe, et

mime des grandes Iles au milieu du sable dans les
grands deserts de l'Afrique sous la zone torride sont
des indices evidents qu'il y etaient des mers autrefois.
2n. Tout le monde observe les rivages des mers
actuelles s'eloigner presque sensiblement et presqpe partout, a l'exception de quelque endroit qui semble appareiiiment s'enfoncer dans la mer.
3". Enfin vous savez mieux que tout le monde qu'une
grand partie de l'eau se transforme par l'action du

sold' continu llement 1. en vapeurs 2. en pluie, 3. en

www.dacoromanica.ro

Ez@

vegetaux en les nourrissant, 4. en animaux en se nourrissant des v6getaux, 5. en terre par l'adition, supposons, d'un miliard de cadavres d'hommes pour chaque

siecle Ft d'autant d'animaux et encore de toute les

forets.

4. On peu tmeme distinguer, en observant, les differentes qualites de terre, par exemple la plus freche,
la plus nouvelle, la plus ancienne, la pierre, le marbre,

etc. que je crois autant de modification de l'eau de

l'Ocean par ]'action du soleil.

Mais je dirais de plus, que si vous, avec tous les

grands Astronomes, faites du- globe de la terre une pla-

nete comme les autres planetes, ou danontrant aussi

son mouvement et sa grandeur, et si vous observez les
Astres, comme autant de soleils, et en consequence prononcez la sublime idee de la pluralite infinies des mondes, et cela sans blesser en aucune maniere les mysteres

de la morale. Vous, je crois, pourriez aussi, et peutetre plus facilement savoir mesurer la quantite totale
de l'eau de l'Ocean, et en calculer a ssi celle qui reste
absorbie par la terre chaque armee pour nourrir les ye-

getaux et predire consequemment apr,s combien de

millions d'annees la terre manquerait totalement de
l'eau et qu'une autre comete reviendrait nouvellement
la f 'conder par un autre deluge, comme celui du temps

de Noe qu'on pourrait dire avec raison qu'il n'a pas

ete le premier, si l'on considere les differentes &ages
de sable que les hauts bords des fleuves presentent a tout

le monde. Je suis avec respect votre serv'teur

Eu-

phrosyous Poteka pretre valaque" (Rev. Noted

I.

1888, hag. 429-430).

Despre ea, Pompiliu Eliade spune: C'est une lettre.,.
en francais (il s'agit du francais du pretre Euphrosine
Poteca, c'est-a-dire un francais tres pros du roumain
et du grec moderne)" (list. d. ]'esprit publ., Paris 1905,
www.dacoromanica.ro

81

Dag. 237 nota). Dar daca scrisoarea dovedeste ca Poteca nu-i insu$ise spiritu1 limbii franceze, in schimb ni-1

arata destul de stapan pe aceasta limba, ca sa nu des

traduceri de felul aceteia din Thornton, cu elementarele

gre$eli pe cari le-am constatat mai sus. De altfel tot

Pompiliu Eliade constata ca atat de strans contact avusese Poteca nu limba francezk incat pastreaza urine in

s.ntaxa scrierilor lui romanesti: Mais la syntaxe de

cet auteur oublie tres souvent la veritable genie de la
angue roumaine et se sert de constructions qui no sauraient convenir qu'a la langue francaise, it fait. des inersions etrangeres: Se aratei la orizon? ( Se montret-elle a l'horizon?), it donne un pluriel aux noms propre : Loki: Neftonii, Leibini ii, Wolfii, Kantii ( les
Locke Les NeIN ton, Les Leibnitz, Les Wolf, Les Kant)"
(Wein, 369).
In chimb, C. Golescu nu stia bine frantuzeste, nici
sa Torbeasca, nicci ca scrie. Pompiliu Elide se intreab5,
anglizand Insemnarea calatoriei, de ce Golescu in streinatate nu s'a dus la teatru. Sa fie din nestiinta limbilor

streine, on de economic? Fire5te ca din nestiinta limbilor streine. Golescu invatase buna carte greceasca.
Traducea bine din greceste, cum arata Adunarea de
folositoare invii(dturi *i Elementele de filozofie morald.
I isemnarile repezi sa le faces mai bucuros in greceste

decat chiar in romaneste, cum i s'a intamplat in cala-

toriile prin streinatate. Ne lipseste insa vreo indicatie cat de indeparata, de uncle sa reiasa ca el tia
bine frantuzeste. Cand introduce in Adunarea de folos*toare invataturi fragmente din Francezul Lemaire,
rill be traduce deadreptul, ci tot din greceste dintr'6 tra-

ducere a ginerelui sau Al. Racovita. Iorga, vorbind

in chestiunea aceasta spune ca , Golescu stie frantazeste, dar poate nu ass de bine pentru a putea traduce
pe Thornton", crezand ca 1-a tradus in adevar bine.
P. V. Ilano. Un

lalo pn lez de., re No

i n.

www.dacoromanica.ro

____ 8-) ____

Dupa probele din acest capitol rarnane, erect, destul de

(impede c 1-a tradus rau si ca deci, in felul acesta, putea fi el traducatorul.
Note.
Citatele franceze pastreaza ortografia original:dui. Pasajul dui Poteca privitor da ia4logia sa suns astfel: enam sa-mi fac

o apologie... pe care sa o scriu in case limbi, adeca crur'nan' este, greceste apla, elineste, latineste, italieneste si frantUzete" i se gaseste
in Revista Nouit, an. I, 1888, pag. 426. Pasajul tithe de o scrisoare
catre eforia scoalelor, cu data Paris 28 Noemvrle 1i823.
Scrisoarea

lui Poteca catre Arago e publicata de I. Bianu in Revista Noua,

an. 1, 1888, pag. 429
are data Parris 8 Sept. 1824.
Pentru datct.
intoatcerii dui if
dela Paris vezi ff. &lam In Rev. Noud, I, 1885,

pag. 421.
Pompiliu Diade despre C. Golescu si teatru: Est-oe
,parse que le boyar exotlescu ne comprend pas tires bien les langues
etrangeres ou par esprit d'economie qu'il ne va guere au theatre?"
(Hist. de l'esprit pub. en. Roam., Paris, 1905, pag. 187).
Golescu
face insemnari in greceste: Eu plecand din Brasov, am inceput sa

scriu oele ce vedeam in dimba nationala; si nu dupa zile =ate, ci

dupa patine, am fost slit sa scriu in dimba greceasca.... Si aceasta
nu far' de a Incerca rusine, cad toti tovarasii drumasi scria fiecare
in Eimba sa cea nationala, si scriind Qi eu, m'au Intrebat de este aceasta scrisoare in dimba nationala? Si de nervole\rain spits ea este
greceasca si mai poftorind ca In patria noastra toti fiii nobletii obicinuesc mai mult dimba greceasca sa scnie" (lnsemnarea
ed. 1915,'Minerva, pag. 90-91).
Ca pe Lemaire 1-a tradus din grece5te ne-o spune chiar Golescu in prefata cartid Adunare de folositoare
invataturi.
Intregul pasaj ad Id Iorga despre stiinta de Irantuzeste a dui Golescu sung astfel: Ca twilit ce a ithrebuintat
e in-

trebarea insa daca deadreptul

pe Lemaire, Colescu stie frantuzeste. fiat poate nu asa de bine pentru a putea traduce pe Thornton"
(1st. lit. rom. in veacul al XIX -lea, 1, 99). Ca n'a tradus deadreptul,
ci din greceste, pe Lernaire, o spune Golescu in prefata Adunarii de
folositoare inva(aturi; $i ca rea tradus bine pe Thornton se vede din
exempdele citat in capitolul de Kai sus.tIn Insemn. cal., Golescu intrebuinteaza expresiunea muiere cu tuna vietuire" in loc de moasa".
Vorbeste de grija pe care o an prasele man ca in fiecare suburbie sa
se gaseasca personilul sanitair inebuincios: un dohtor, un gerah, tau
spirr si o muiere cu bunii vie(uire sore ingrijirrea saracilor" (ed. 1915,
jag. 46). De sigur ea i
dase astfel de lamuriri in trantuzeste si el,
neintelegeand termentil de sage femme" pentru moasa", 1-a tradus
ad. litteram.

www.dacoromanica.ro

CAP. VIII.

Stilul.
Mal avem un mijloc de recunoasterea autorului Starii

de acum: felul sau de exprimare, stilul. Duca cumom

vedea $i la studiul limbii, Golescu si Poteca traind in
aceeas epoca, facand parte din acelas cerc literar res-trans al Societatii Literare din Bucurestii acelei vremi,
cunoscandu-se de aproape si lucrand, de sigur, de multe
on impreuna, se apropie si, prin stil. Stapaneste Inca in
vremea for stilul cartilor bisericesti. Inauntrul stilului
epocei se recunoaste insa cu insusiri aparte stilul scriitorului. Scrierilc lui Golescu nu seamana in totul cu ale
lui Poteca din punctul de vedere al felului de exprimare,
fiindca deli amandoi posedau cultura religioasa romaneasca a vremii si pe cea greceasca, cata patrunsese in
Principate, unul din ei, Poteca, invatase in Italia $i in

Franta si-$i insusise unele din calitatile comune lite-raturii latine, italiene si france7e, de pilda claritatea,
alegerea terme ,pilor, etc.

Putem deci pune in fata stilul Stdrii de acum cu al

operelor lui Golescu de o parte si cu ale lui Poteca de
www.dacoromanica.ro

-84
alta 5i sa vedem cu cari din ele se apropie mai mult. In
capitolul precedent am vazut insa ca traducatorul, necunoscand bine limba franceza, ne-a dat o romaneasca
plina de gre5eli 5i greu de inteles. Stilul devine 5i el
obscur, din aceasta cauza. Multe din lipsurile lui sunt
deci 5i in legatura cu gre5elile de traducere. Deaceea
vom restrange comparatia numai la prefata traducerii,
ca una ce e originals. Ea fiind in acela5 timp destul de
lungs, a ingaduit deci a-utorului putinta de a-5i desfa5ura
insu5irile stilistice.

Ignorarea valorii 0 caracteristica a stilului din Starea

cuvintelor.
de acum este ca deli intrebuinteaza
cuvinte cunoscute nu-ti reda totu.5i
limpede intelesul. Cite5ti un text u5or ca expresiuni,
dar intelesul iti scapa. Aceasta vine in primul rand din
pricina nepreciziunii termenilor. Traducatorul nu le cu-

noa5te justa for valoare. Cand vrea el s arate cum

socotesc streinii neamul nostru, ne da urmatoarele insu5iri: ,.adormit, neprocopsit, tiparit din nesirn( ire, leneve (pag. XII). Intelegem ce vrea sa spuna, dar numai in mod vag. Acela5 lucru se intampla cu Golescu.
Aceea5 impresiune ne-o lasa Insemnarea calatoriei.
Vrand sa ne faca sa intelegem lacomia ochllor in mijlocul unui muzeu bogat 5i cum omul nu se poate satura
privind, el se exprima: , Aceasta vedere este nesdrioasd,
caci fie5care om abia vede dintr'o mie una din care sunt
lui cunoscute" (ed. 1915, pag. 43) in loc sa spuna ca

vederea nu to satura, etc.".

Froze nesiarOte. Nepreciziunea cuprinsului mai provine 5i din alt defect. Traducatorul
de multe on i5i lasa fraza neispravita, ceeace insemneaza tocmai ideia lasata in drum: Aceste vazindu-le
5i cetindu-le 5i eu, m'au aprins vapaia ru5inii, m'au pawww.dacoromanica.ro

85

runs obida

neamulni meu, ale caruia rusini,

abide, defaimari, ticalo5ii, naravuri scarboase, leneviri, trandaviri, amagiri, adormiri, inpelaciuni, despoeri,

rapiri, jefuiri, pedepse, chjnuri si neaplecarea la dulcile,

lolositoarele, luminataarele invdtaturi i mestesuguri"
(pag. IV) 5i fraza se rupe aici. ,,Apoi eu
vazand atatia scriitori in limbi streine, carii au scris taate
cele rele spre defaimare" (pag. XI-XII)
gi aceasta
fraza ramane neterminata.
De aceeas gresala se face vinovat si Golescu. In Insemnarea calatoriei are, de pilda, urmatoarea constructie: .Si dupa ce s fac cele mai multe transporturi in tinutul ei prin luntri, apoi pf tocmai dela Triesti, incepand
multime de marfuri, carandu-le cu cars, putin drum nu-

mai pana in aria Sava" (ed. 1915, pag. 130). 0 alta

i mai ciudata din punct de vedere gramatical: La patru colturi, cu deosebite Incunjurari de zid, unde sunt
iar odai pi grajdiuri pentru caii cei trebuinciosi la aceste
tunuri" (idem, pag. 2).

Pas* obscure. Din aceasta..cauza prefata Starii de

acum confine numeroase pasaje greu

de inteles la prima citire: Romanii sint oranduiti de

tristea for sa fie supt jug munciti, jefuiti si in veci sa
munceasca goli, despoiati spre desfatarile si desfranarile cobra lalte neamuri si color din pacate mai maxi
ai lor, carii numai dupa cuvant sa zic patrioti, dar in
fapta-s mai cumpliti decat lupii cei turbati si pedepsiti
la intunericul neinvataturilar..." (pag. IV-V). Pedepsiti" se rapoarta aici la patrioti". Traducatorul a urmarit insa de a arata pe Romani pedepsiti la intunericul

neinvataturilor, dovada continuarea pasajului: ca ei

(adica komanii),' de sa vor lumina cu invataturi, unde
vor mai gasi (patriotii) noroc orb sa-1 jupoaie" (pag. V).

In urmatorul pasaj: Asa dar, iubite cetitoriule, n'au

www.dacoromanica.ro

86

venit Inca vremea s asteptam folosul, luminarea, slava,

dreptatea si odihna, rapaosul norocului dela capeteniile
cei ce sa numesc patrioti si pamanteni; ci poate dela alte
neamuri vom putea dobandl vreuna din cele mai sus zise;
iar acum cand una dintra dansele ar simtl ticalosul no-

rod, ar fi fericit" (pag. XI). La tine se refers una dintea dansele ?"
Pasaje obscure Insemnarea calatoriei este atat -de ain Insemnarea tragatoare prin farmecul naivitatii 5i
al sinceritatii autorului ei si atat de interesanta prin larnuririle ce ne da despre starea Principatelor la inceputul veacului al XIXlea, incat se citeste $i repede si cu placere. Nu cere nici
multa pregatire, nici multa sfortare intelectuala din partea cititorului. Cand ar vrea insa cineva sa-i urmareasea ideile pana in amanuntul lor, se loveste de obscuritatea stilului. Autorul are suflet, mai mult deck Poteca,
dar ii lipseste stilul. Nu stie sa se faca repede inteles.
Calatoriei".

Iata un pasaj :
Binele 1-au invatat oamenii intai unii dela altii, neamurile mai pre urma unul dela altul, precum vedem in
istorii, ca Elinii prin calatorii Ia Eghipet au tras de acola luminarile stiintilor, multe din mestesuguri, si Romanilor, stramosilor nostri, Inmultite le-au comunicat.
Jar acestia in toata Evropa cea luminata le-au revarsat, $i aceasta, din zi in zi sporindu-le, insqt-it roditoare
le-au facut si isi fericeste noroadele prin comunicatia

binelui adunat din calatoriile ce fac neamurile, unele

prin tarile altora, si publicarisindu-le prin carti" (Insemn. cal., ed. 1915, pag. 4).
Un alt pasaj despre Palatinul Ungariei :
Acest oral este scaunul Ungarli; unde este si cetate, intru care 1acueste prea inaltatul palatinul, care
zic ca este am cu foarte bunavointa asupra onienirii. $i
www.dacoromanica.ro

-87
spre marturie, zic ca nu s'au intamplat vreun intrebuintat, facandu-$i aratarea, a nu s folosi la nevointa lui"
(idem, pag. 27-28).
Despre muzeul militar :
Vrednic de pedeapsa este eel ce va fi venit in Vienna
si nu va fi vazut acea mare zidire Intru care este stransoare de arme, caci nu are a vedea cineva$ numai aceea
ce numirea cuvantului Insemneaza, adica ca sint arme
nitrite stranse, ci aceea ce mintea ombilui nu poate socoti, $i deaceea vederea numai it va multumi" (idem,
42).

Bagand de seama ca vorbeste prea tle rau despre

starea lucrurilor din Cara lui, incearca o justificare. Si
aceasta e facuta in forma greoaie $i greu de prins :
Nu ma dojeni, frate cetitorule, unde gase$ti intocma
adevarul, ci adasta Wand vei gasi o mincinoasa aratare,

sau vreo urmare care sa urmeaza $i in alte parti de

lume desteptata, pentru care nu sa cuvine sa ma ciudesc, cadi sa urmeaza $i de noi, $i atunci singur to rog
sa ma dojene$ti" (idem, 48).
Pasajul contra calugarilor, desi se vede ca a fost in
adevar simtit de Golescu, nu e nici el clar :

Cum $i spitalurile pentru ciuma, care mai s'au darapanat, $i toate lucrurile s'au risipit, dandu-sa veniturile manastire$ti ce era pentru intrebuintarile spitalului in stapanirea calugarilor spre dobandirea $i folosul
lor. 0! tine poate dice ca a$a este placut Dumnezeirii?
In lac sa sa foloseasca ob$tea, sa sa imbogateasca trei
persoane calugare$ti, una dela Anadol, alta dela Armenia $i alta dela Bagdat; 5i sa fie macar si pamantean,

ce folos pot aduce patriei, cand acestea au ajuns sa

sa vanza $i sa sa cumpere ca o marfa; far' de a sa mai
pazi acele hotarite oranduieli de ctitor ce s'au straduit
si au cheltuit spre folosul ob$tii, iar nu spre a sta calugarii rastornati in colturile odailor, imbracati in haine
www.dacoromanica.ro

8$

scumpe, en saluri de mult pret incinsi, $l fie macar si

caldura, cu cate doua blane de miluri si de samururi
imbracati, in desfranari si in desfatari petrecand. Clue
poate zice ca aceste persoane multumindu-se din veni-

turile manastirilor, iar nu toata patria, nu vor judeca

chiar sfintiia for ca nu este cu cuviinta, si de-i vor intreba cinevas, vor raspunde ca au gasit un norod orb
si deaceea s'au strans unul peste altul" (idem, 56).

Descrierea multimii de oameni dintr'o promenada, a

Vienei :

Si s'au intamplat seara sa fiu acolo, si de multimea

norodului sa nu mai merg unde voiam, ci unde multimea ma ducea; fiind silit sa ma trag foarte departe, ci
numai cu vederea, far' de a ma mai misca, sa-i privesc
pe toti; unde era destui oameni mari si bogati, si deosebite dame, dar cea mai mare era a norodului, $i mai
totdeauna trei parti sunt din norod si a patra din noblete; din care un strain nu poate cunoaste care este
din noblete si care din norod, sau pe bogat din sarac,
caci nu sint cei mari imbracati cu firuri si damele pline
de scule, ci toti imbracati cu haine numai curate" (idem,
pag. 62).
Fragment din descrierea unei sali de muzeu :
,,ln trei odai unde sunt acesti noua ostasi. imprejurul
zidurilor odailor sint peste 12Q jaturi, intru cari sint
randuri de imbracaminte tot de fier, pe cari poate cineva$ sa cunoasca ca nu sint intrupati numai din gaurile
ochilor, caci numai atat loc este unde nu e fier, iar incolo este peste tot fier si intocmai ca trupul omului
miscarrdu-se din toate incheieturile" (idem, 66-67).
Vede in Elvetia un local de posta cu o frumoasa gradina. fndata se gandeste cum la not nu se poate face
a5a ceva, din cauza deselor rasboale 5i revolu;ii. Dar
iata ce greu se exprima:

fmparatii Evropii sa bucura cand vad acest feliu

www.dacoromanica.ro

spa

de casa si cand supusii for zidesc, sadesc si infrumuseteaza orasete si satele; iar ai no tri sa bucura cand
nu ne ramane caramida peste caramida. Cand voiu
vrea sd blestem pe eel mai mare vrajmas al rneu, e destul de voiu zice sa-i fie intr'un zadar lucrurile sale, numai a zecea parte din cute chiar mainile mele au lucrat

si pumai intr'acele fele zile intru cari tot omul sta inchis la caldura, si acum la cele mai multe sadiri nisi
locurile nu sa cunosc" (idein, 191). Iata descrierea cas-

cadei Rinului: Cale de un ceas departe incepe a sa

auzi un sgomot cu o oarescare duduiala, ce sa pricinuiaste din repedea aruncatura a Rinului; dar aceasta
este nimic pe langa mirarea si sfiala cu piacere ce coprinde pe om, cand vine langa aruncatura-i si impotriva-i si vede ca dintr'o naltime de 10 st. si latirne 35
sa arunca apa jos, fiind stramtorata-din partea dreapta
de un niunte de piatra asupra caruia este zidita o cetattle si in veci toata zidirea sa cutremura; si din stanga,
de alt munte mare, pe care sunt 4 fabrici de tabac, ar-

pacas, faind si de fier, unde aruncand acea piatra din

care sa face fierul si fierband mai cu rnult zor decast la
fabrica de sticla, sa lace un material curgator, din care
torn 5i lucreaza orce feliurimi voesc. Printr' aciesti 2
munti curgand garla Rinului in latimea ce am zis si
avand tocmai la muchea marginii, unde cade apa, alte
2 colturi de piatra ce ies din lumina apei ca de 3 st.,
sa desparte curgerea in trei limbi, tocmai in locul repez:ciunii si caderii', unde stramtorindu-sa Lurgcrea apii,

is o iuteala groaznica si necrezuta la eel 6e nu au vazut-o; aciia sa pricinueste acel infricosat sgomot si jos
in caderea apii, ne mai vazindu-sa curgere de girla, ci
in toata latimea o alba spumy ca zapada umflata si
prin i epeziciunea aruncata foarte departe".

www.dacoromanica.ro

90

Lipsa de ordine Stilul Starii de acum mai este caracui in9irarea

erizat si prin neoranduiala in care
ideilor.
ies ideile din mintea traducatorului.

Vezt indata pe cineva care n'are cultura literara, nici deprinderea de a scrie, care nu stie
ca price expunere de idei trebue facuta dupa un anume
plan. Chiar cand deschizi cartea, citesti:
Aceasta dar cunoscand eu si fiind incredintat ca
pre mi carele va lasa inima sa apace in mana aceasta
talmacire a o ceti ne gresit trebue sa he "ionlan, fiind

in limba romaneasca. Pentru caci alte neamuri au aceasta pre scurta istorie a neamului nostru in limba for
(fiind crisa intai in limba englezeascA de tin Englez
Thoma Thornton, apoi talmacita in limba frantozeasca
si tipiu ita in Pariz la anul 1812, alatur,..tA fiind in sfarsitul Istorii Otomanicesti, scrisA si aceasta tot de mai
sus numitul Englez). Si eu talmacitorul aflandu-ma iarasi Roman din stramosi, mosi si parinti nascuti neaosi
Romani, cu toate ca insumi ma cunosc nedestoinic sa
apuc condeiul a scrie ceva in insusi limba mea parin-

teasa, cu cat mai vartos sa talmacesc din alte limb',

care IliCi parintii mei le-au cunossut, fiir.d, cutrupiti de
adAncul intunerec, carele si pared astazi suet aceia5i cutrupire si jalnica intunerecime tine pre ta.alosul neamul
nostru..." (pag. 1-11).
$i mai jos:
Aceste toate vazandu-le povestite
scrise mai in
toate limbile Evropii si tiparite ; si de asemenea carti
mai toate casele Evropenilor pline, razand cetindu-le si
batioco ind zicand, Intocmai precum zicem 5i not Romanii pcntru Tigani, ca Tiganu nu e3to bun pentru alta
nimica a-1 intrebuinta; decat numai 11 maracini $i sa
care C:riumida si var la namestii cand sa zidesc; asemenea zic si cele lalte neamuri luminate si puternice:
ca Romanii sunt oranduiti de tristea for sa fie sup jug
www.dacoromanica.ro

91.
munciti, jefuiti si in veci sa munceasca goli, despoiati
spre deslatarile si desfranarile celora lalte neamui si
celor din pacate mai man ai lor, carii numai dupa
cuvant sa zic patrioti, dar in fapta-s mai cumpliti decit
lupii cei turbati si pedepsiti la intunerecul neinvataturilor; ca ei de sa vor lumina cu invataturi, unde vor
mai gasi norod orb sa-1 jupoae de pele si el gemind si
suspinInd sa taca nestiind ce sa vorbeasca si sa rabde
nestiind ce sa faca" (pag. IV-V).
Cu oarecare greutate se not deslusi aid patru idei,
deli ne gasim, ca forma, in fata unei singure fraze.
Lipsa de ordine Ace las lucru in Insemnarea Calato-

In insusirea
ideilor la

riei". Aid erau doua motive sa iasa

dezordinea. Intaiul, nepregatirea sti-

listica a autorului; al doilea felurimea

notelor luate in calatorie si cari nu se
puteau usor orandul. Admiratia lui peptru ordinea din
Viena si-o arata tocmai printr'o lipsa de ordine in expunerea ideilor:
Golescu.

Nu este mai folositor lucru decat a privi cineva

cu mare bagare de seama mijloacele cu cari stapanirea

s-au adus pe tot norodul, man si mici, la o asa bona

oranduiala si linistita vietuire, incat toti petrec ca niste
frafi, si mai vartos a vedea cineva blandetea celor marl
ce arata catre cei mici. Si a celor de tot prosti vietuire,
iar este vrednica de pilda. Caci peste, putinta este intr'un asa mult norod sa vada omul doi orasani galcevindu-sa sau ocarindu-sa, fiindca pe aceia ii ridica politia, pe cari intai ii cearta pentru a for necuviincioasa

urmare4u care aduc defaimare la tot orasul, apoi le

cerceteaza pricina care pot avea" (Insemn. cal., ed.
1915, pag. 38).
Tot in capitolul consacrat Vienei, dupa ce vorbeste
www.dacoromanica.ro

92

4e muzeul militar, de cel de $tiinte naturale, de mormantul arhiducesei Christina, continua:

Are cinci theatre, cloud in cetate $i trei afard...."
(pag. 45). Cine9 Viena, dar .despre ea nu se mai vorbise

de doua pagini.
Dupa ce vorbe$te $i de alte cladiri si institutii din
Viena, continua:
Si cate alte lucruri sunt mai vrednice de vedere de-

cat acestea care am vazut, pe care nu am avut vreme

intru o lung de zile, cat am $azut in Viena, vrand sa
bag seama mai mult la alte intocmiri, ce cauta spre
buna paza, podoaba, odihna ob$tii, $1 in scurt spre
-toate fericirile,
cum este ingrijirea pentru facerea
drumurilor, apoi udatul si maturatul necontenit, feli-

narele cari lumineaza de cum insareaza. $i pana s face

zioa, in toata Vienna, in toate ulitele ce sunt afard din
-'ceate si in toata gradina ce este imprejurul Vienni ce o
numesc clasa" (idem, pag. 45-46).
Tot astfel, vorbid de Viena, face o lunga digresiune
despre ignoranta dela noi, despre mandstirile noastre
iata de cele streine, despre un program de activitate la
noi $i indata continua:

Iar laca$ul Imparatesc pe afara nu are vreo deosebita podoaba, cad este zidire veche..." (pag. 60) $i tot
astfel mai departe despre re$edinta imparatului austriac,

fara nici o legatura cu ce scrisese pana atunci in anterioarele 6 pagini.

Cand poveste$te despre promenada Clasi din Viena,
face o alta digresiune, ea sa ante luxul dela noi, $i continua astfel:
Aceasta gradina este Mouth' de Iosiv al II-lea..."
(pag. 63), fara legatura cu textul precedent.
Despre multimea oamenilor din Prater, vestita gradina a Vienei:
.,$i aciia zic ea au fost zi cand s'au allot peste o suta
www.dacoromanica.ro

93

mii oameni. Adevarat altul anevoie va crede, iar eu maii

lesne dupa call am vazut, cand imparatul lipsia, $i mai
toti cei mari pe la bai $i mo$ii; sunt $i negutatorii asijderga, $i nu putin la Pojun, uncle sa facea gatirea pentni
incoronatia imparatesii" (pag. 65).

Un foarte inimos indemn ca boierii sa traeasca la

tara $i sa-$i ingrijeasca de mo$ii, cu descrierea repedei
ruinari a acelora cari stau numai la ora$. Simti $i priceperea in chestiune a scriitorului $i sinceritatea simtirii dar in acela$ timp $i ingramadirea ideilor. Scriitorul nu le poate orandul:
Iar not numai, ne na$tern4i putrezim in oral, astep-rand mila stapanirii cate cinci $i zece ani, sau pang ne
va veni randul, sau 'Ana cand,se va milostivi stapanlrea, sau pang vom ajunge intru acea varsta la care ni
sa cuvine sa dobandim acea boierie care o cerem cu
doua zed de ani mai nainte, sau pana cand vom afla
mijlocul prin care putem a o dobandi. Si cu acest mijloc

traind, pierdem vieata imparateasca, vieata vesela,

vieata odihnita, cea taraneasca, caci atunci am tral dintru al nostru, atunci nu am avea lipsa niciodata. Pociu
zice ca cei cu mai multe mosii ca ar strange 5i bogatie
si lipsindu-ne acelea fumuri $i politicesti gandiri, cum sa
urmam sau impRtriva- stapanirii sau spre folosu-i (par
acum Irani o ameteala de gandiri, cum foti sa dormim)
5i dobandind aerul cel curat, am fi sanatosi, am avea
putere si sange mai curat, am glindi bine, $i traind intre
norod, ne-am obicinul a-I iubi 5i a ni sa face mila de ei.

Si apoi cand vom fi chemati de stapanire, ca st ne

orandueasca in slujbele tarii, negre$it vom vorbi pentru norod mai des bine $i, in scurt, cu nici unul nu sa
va intampla, ceeace acum ni sa mtampla, de mostenim
mosii parinte0 $i peste putini ani le si vindem, far' de
a $ti in care parte de loc au fost. Si mii le pierd far' de
a li sa intampla pabuge :in negutatorii, far' de a inmulti
www.dacoromanica.ro

-94
veniturile la alte mosii printr'acele datorii, far' de a
bate macar un cuiu la o uluca a casii, far' de a till in
belsugare de argintarii, mese mari si slobode, giuvaeruri 51 alte deosebitie podoabe ale casii, far' d'a face la
-scapatati deosibite milostenii; ci numai inpodobindu-ne

ca nici un barbat din toata Europa" (idem, 126-127).

Defectul acesta 11 gasim 5i in Adunare de tractate.
Toata prefata acestei cart, ca forma, constitue o singura unitate gramaticala. Yondul insa e compus din
numeroase idei. Golescu nu tie sa gaseasca fiecarei idei exprimarea ei deosebita. Citarn prefata in intregime:

Intfaceasta vreme, cind prin cele de acum inpaduiri intre aceste doua puteri ne-au dobandit patria
multe fericiri si icea mai dintai dobandirea de domn pa-

mantean, dupa ale caruia bune masuri 5i a tutulor de

obste frati compatrioti asteapta natia in scurta vreme
mare folos, socotind ca nu putin folos va aduce de a
sti fiescine din lacuitorii acestui Printipat al Valahii
toate capetele de tractaturi ce cauta spre foloasele patrii

noastre, am hotarit ca dupa putere-mi sa aduc 5i eu

acest mic folos, adumandu-le si talmacindu-le in limba
nationala, sa be fac de obste cunoscute.
Deci dar dobandind aceste foloase ce sint pricinuitoare de toate feluriurile fericirilor, care sa aduc din
negotul cel slobod, din desteptarea si luminarea prin

scoale, din departarea luxului si a lenevii, din inbratisarea iconomii si a vrednicii cea cuviincioasa spre deschiderea tutulor producturilor pamantului si a fabricilor si spre on ce alta buna fapta ce au luminat si au inbogatit si pe alte natii, nu v leneviti ca fiescare dupa a
sa meserie s aduca binele infiintat in folosul obstesc,
parintii straduindu-s cu lucrarea pamantului, maicile
inbratisand toata iconomia casii si fii toti de obste al tot

www.dacoromanica.ro

95

norodului alergand la coale spre castigarea invataturilor".

Tot astfel in prefuta Adunarii de Pi lde. Aceeas ingramadire de idei, Fara nici o grija de a pune ordine in
exprimarea lor:
$tiind insa micsorimea ei $i rarimea in care au ajuns
aceasta carte (din pricinile care au rarit si tot binele in
neamul nostru si au amortit precum puterile cele sufletesti si cele trupesti ale rreamului asa si tipografia facatoarea de bine a omenirii si izvoditoarea inlesnirii
oei mai indemanate spre savarsirea luminilor intre natiil'e cele poliite), acum alergand din toate cele mai cuviincioase spre folosul invataturii copiilor de iznoava
o am talmacit depre limba greceasca in stramosasca
mea romaneasca, mai sporind altele tot spre folosul
invataturii celor de mai mare varsta copii, talmacindu-le
tot depre limba greceasca din cartile dascalului mieu,
chirie $tefan Comita, ce si sfintia sa are adunate dela
alti mai vechi scriitori, asezate pentru intrebuintarea
invataturii ca pre niste cetiri scurte ce pot face placere
si folos prin pildele lor, castigarea bunelor moravuri.
Cum si alte invataturi din cartea Frantuzului anume

M. H. Lemeru, ce o numeste Luminoasa pilda" sau

Noao adunare de fapte istoricesti si anecdote" foarte
vrednice de a inpodobi mintea tinerimii, care savarsaste
fericirea si slava omului ce traeste in adunarea politi-

ceasca, talmacita in limba oreceasca de dumnealui

Alexandru Racovita, ginere-mieu, si de mine talmacita
in limba romaneasca, cu oared care alegere de cele mai
trebuincioase in viata omului".

Nu mai putem face, e adevarat, aceeas constatare

pentru cea din urma" carte a lui Golescu, Elemente de
filozofie morala. Acolo fiecare ideie isi are propozitiunea on fraza ei deosebita.
www.dacoromanica.ro

96

Abuzul $i ter- Traducatorul lui Thornton insista orf

menu Halos" de cate on are prilej asupra relei star

$1 ticalosie". a taratrimii 5i a locuitorilor in genere.
In asenienea caz, termenii de cari se
sluje$te de preferinta sunt ticalos" 5i ticalosie": lasand sa se mustreze de cuget cei ce au ramas a ocarmul
un norod ticalos" (pag. IX), batatura ticalosuitzi lacuitoriu" (pag. X), ,,cand una dintra dansele (buniatati)
ar sirnti ticd/ostll norod" (pag. XI), iard sa nu voiasca
Romanii) a sa vedea in veci cufundati in intunerecul
ne$tiintelor $i in laturile ticei/o$ii" (pag. XV), unui neam
carele voia$te sa fie odihnit 5i seapat din tiecilosie". A-

ceasta adanca mahnire pentru reaua stare a taranului

$1 in genere a Principatelor am constatat-o $i in scrierile lui Golescu. Ai Fi avem prilejul s ne convingem ca

$i termenii prin cari isi arata mahnirea sunt aceeas..

,Ticalos" $i ticalosie" umplu paginile Insemnarii cala-toriei: Aceste nedrepte urmari... i-au adus pe ticaloW
lacuitori intru asa stare" (ed. 1915, pag. 81), s nu-mi
aduc aminte de ticalosia lacuitorilor Tarii Romanesti
(pag. 102), cum este in tiedloasa patria noastra" (pag.
210).
S H nenigriji

In genere aceasta e impresia pe care

ne-o lasa stilul traducerii lui Thorton:

un stil neingrijit. Grija numai de fond si de loc de forma.

Poate e unicul caz la scr:itorii, romani sa intalnesti pa-

tru participii prezente pe rand: razand cetindu-le $i

batj corind zicand" (pag. IV). Si anoi uneori dam chiar
de expresiuni prea vulgare: cei ce sint pre supt stapinitori $i otcirmuitori rod si oasele, ling Inca $i batatura
tica'osului lacuitoriu" (pag. X). Si din acest punct de
vedere nu suntem departe de Golescu. La el gasm ranca acestea: ,Iar eel de al treilea ingrijire spre folosu luminii sint multimea $coalelor" (Insemn, cd1., ed
www.dacoromanica.ro

97 --

1915, pag. 52), au imprejurul copacilor mil de mese

$i scaune, pe la cari fiescare lade si isi implinestepofta"
(pag. 65); .,Acest oral Lint este unul dint' acele mai frumoase ce am vazut, pentru multe daruri ce are, fiind pe
marginea Dunarii, care putin mai nainte de oral nu surge pe loc yes, ci printre doi munti ce sint inpodobiti din
fire cu feliurimi de paduri ce sa coboara pana in marginea Dunarii, uncle -Sint si drumurile de amandoao par-

tile, pe care este cea mai frumoasa pl.mbare a rasanilor" (pag. 158); , De aciia intrand in hotarele craii
Bavarii si putin calatorind, numai decat s'au cunoscut
dreapta si dulcea obladuire, fericirea, fireasca slobozenie a norodului si indrazneala cea fard de obraznicie,
ci numai pe cat sa cuvine la omenire" (pag. 161); gradina cu toate ca este mica, dar este vrednica de a primi
pe oricare om intr'insa, caci are ce vedea" (pag. 190).

Asemanari de Apropierea dintre traducatorul lui

expresiuni.
Thornton si dintre Golescu merge
pana la identitatea de exprimare. Si
unul $i celalalt intrebuinteaza expresiunea cutremur",
ca a arate impresiunea ce le face starea de plans a tdranimii: A nu mai auzi cele ce pricinuesc cutremur $i
parlirea parului la eel mai strein cand le aude" (St. de
acum, pag. IX); o! se cutremurd mintea omului, cand
isi va athice aminte ca faptura dumnezeirii, omenirea,
fratii no$tri au fost sate 10 asternuti pe pamant, cu ochii in soare 5i o barna mare si grea pusa pe pantecele
lor..." Ow inn. cat., ed. 1915, pag. 80).
Am mai vazut ca traducatorul lui Thornton protesteaza ca $i Golescu contra imbogatirii prin mijloace nepermise si contra lacomiei celor mai multi de a cere mereu tarii $i de a nu-i da in schimb nimic. Constatam ca
aceasta ideie nu numai se intalneste $i in doua din scrie.

P. V. Flanets II . tad or el gl z (1, pre Ro, an .

www.dacoromanica.ro

'7

9b

rile lui Golescu, ca si la traducatorul lui Thornton, dar

si cu aceleasi cuvinte. TraducAtorul zice Intr'un loc :
Numai un ZUVart toti tiu sa scoata din gura: add

acest add este lam sfarsit" (pag. XVI). Iata acum si

ideia si cuvantul in Ad. de pilde: adu-mi, dA-mi to mie,

patrie" (pag. 360). Iata-le 5i in Insemnarea cAlAtoriei:

Nu-i lipseste din auzul urechii, de cum se naste $i pana
moare, cuvintele adu bani" (ed. 1915, pag. 20).
Cel care a tradus pe Thornton se vede ca n'a fost un
cunoscator al stilului. Nu se preocupa prea mult de valoarea precisa a cu Yintelor, nici nu baga de seam daczi
frazele ci sunt terminate on nu, nici nu se putea exprima
clan, nici nu -5i ingrijia prea mult forma, nici nu poseda

un prea mate capital de cuvinte. Punea pret numai pe

fond. Era atat de absorbit de valoarea si de insemnatatea ideilor pe cari le propaga, incat i se parea ca e
indiferenta forma sub care le da.
Tocmai ao era marele logo-rat Constantin Golescu.
Sa cercetam totusi chestiunea 5i din, punctul de yedere al lui Eufrosin Poteca.

Eufrosin Poteca Pompilitr Eliade scrie aceste ranstilist.

duri despre o scrisoare a lui Po-.
teca din 4.824, doi ani inaintea aparitiei Starii de acum: La lettre est du 15 Septembre
1824; elle est u,ute occidentale ou, si l'on veut, toute
francaise, par l'ironie qui s'en degage, par les nombreuses divisions que l'auteur Suit introduire dans sa pensee, par sa dignite, par les sentiments liberaux qui Caracterisent et qui caracteriseront toujours desormais no-

tre pretre" (Hist. de r esprit public, Paris 1905, pag.

235). 0 consecintA a diviziunilor pe cari le introduce 5i
in operele lui este claritatea, care lipseste, cum am va-

zut, in Starea de acum. Claritatea se intalneste Iu sf-

www.dacoromanica.ro

09

lul lui Poteca Inca din 1818. Cartea lui dela aces data,
Mai inainte gatire, e in intregime distribuita pe capitole si fiecare capitol in paragrafe numerotate. Prefata
insasi e asezata pe paragrafe numerotate. Iata chiar incep utul :

Tot omul, iubitilor mei frati, isi iubeste fireste binele sau. De unde urmeaza ca toti oamenii din fire sa
fie siliti spre a-si cauta pre al loru-si bine si afilandu-1 sa
se faca bine noraciti si fericiti" (pag. VI).
In 1826, Poteca adauga la claritate si elegantd si ar
-monie, insusiri cari nu se gasesc in Starea de acum. Ascultati minunata descriere a primaverii din predica lui
dela Pasti 1826 :
Prirnavara in elima noastra a Valahiei este frumoasa si dulce. ca aurora unii frumoase zi, in care lumina
soarelui nu este mai intunecoasa de aburi grosi, ca intr'alte Marti, nici prea iute, ca in arsita caineasca. Acea-

sta la not este o lumina curata si blanda, care umple

de dulceata toata faptura, si sa aseamana cu lumina lui
Dumnezeu in ceriu. Sa arata ea la orizon ? Copacii indata isi mica frunzele sale. cele tinere, graclinile inflorite rasuna de glasul pasarilor si ihb a muntidor s rapete din fluerile pastorilor. Iar cand aceasta lumina va
sa apue. atuncea ceriul s acopere de hlamida Lea stralucita a stelelor scanteitoare. Si iarasi numai decat sa
grabeste a sa ivi si atuncea nu ne pare rau nici de racorirea noptii care au trecut, nici de stralucirea zilei care
vine. Pare ca un nou soare deasupra unui nou pamant
rasare si dela rasarit aduce oamenilor niste colori necunoscute. In fiescare clipa s adaoga oarece la frumusetea naturei. In fiescare clipa lucrul cel mare al cresterii estirnclor sporeste spre savarsire.
V 0 lumina a prim'averii ! 0 frumusete ! Noi to vedem si Intr'acest an in toata slava ta. Tu alergi ca o bi-

www.dacoromanica.ro

100

ruitoare toate campurile noastre 5i le inpodobe5i cu flurile cele mirositoare din cununa frumusetii tale. Te arati

tu in vai ? Ele indata sa prefac in livezi pline de bucurie. Te arati tu an munti ? Ei indata s acopere de
ilori, care dau mii de mirosuri nepretuite, mic5unele 5i
viorele in tot locul. Tot pamantul sa umple de dragoste,
tot e insufletit ca sa fie frumos, tot e frumos ca sa placa, incat noi, multamiti de viata noastra, cu spaima sa
vedem ca avem suflet spre a simtl, inima spre a pofti
minte intelegatoare spre a ne cunoa5te fericirea" (Cuy.
paneg., pag. 3-5).
Socotesc inutil sa ducem comparatiunea mai departe.

Poteca este in adevar un stilist. Ca atare de ce s mai

insistam sa-1 punem alaturi cu traducatorul lui Thornton care nu s'a preocupat de stil catu5i de putin ?

www.dacoromanica.ro

CAP. IX.
Limba traducerii.

Traind in aceeas vreme, cunoscandu-se de aproape,

luerand impreund pentru raspandirea culturii intre Romani, Golescu $i Poteca se apropie $i din puNctul de
vedere t,1 limbii pe care o intrebuintau in scrieri. Este
lihnba scriitorilor pe cari alta data i-am strans sub denumirea de curentul veacului al XVIII-lea", limba foarte aproape de a veacului al XVIII-lea, prin termenii ei $i
mai ales prin sintaxa. Limba scriitorilor nostri din yea.
cut al XVIII-lea este Inca limba cartilor bisericesti cu
multi termeni slavone$ti cu multe inversiuni nepotrivite felului de a fi al limbii noastre
la care s'au adaugat si numeroasele imprumuturi din limba greceasca.
Din aceasta limba se luase nu numai cuvinte aparte, dar
$i ulna cuvintelor noi, de alta origine decat greceasca.
Si traducsaturul lui Thornton si Golescu $i Poteca zic,
de pilda,
opt'. Cate$itrei ziC scopos si sorietate (Goles:.s.0 mai zice $i sotieta, neologism italian cu pronuntare greceasca), catesitrei intrebuinteaza reflex 'ivul si
sub forma sa $i sub se: sa sa sileasca", sa otcarmueste", sd odihnesc", ,,adunandu-sd", dandu-se", ,.inwww.dacoromanica.ro

[02

partindu-se", inmultindu-se", cunoscandu-str. Dintre formele infatosare" si infatisare", ambele intalnitela scriitorii dela inceputul veacului al XIX-lea, catesitrei
prefera pe cea din urmd.
Dar inauntrul acestor asemanari generale, datorite e-.

pocei in care amandoi au trait, sunt si particularitatf

cari deosebesc pe unul de celalalt, datorite preferintelor
personale pentru o forma sau alta a cuvintelor, datorite
culturii primite de fiecare scriitor, etc. Poteca invatase
in streinatate cinci ani de zile si se ocupase serios cu filozofia. Operele citite au lasat urme si in limba lui, cum
nu puteau lasa urme la Golescu, care din limbile streine
intelegea emu trebue numai pe cea greceasca. Controland limba din Starea de acum cu a lui Golescu gasim
asemanari surprinzatoare :

Cuvantul sang& it gasim ortografiat si de o parte

si de alta singe (v. notele).
Adjeetivul ,.gol" are la plural forma goli si de o partesi de alta.
tSubstantivele terminate in -ie (articulat -ia) fac la
cazul oblic in -ii in loc de -iei $i in St. de acum si la Golesce, iar la Poteca fac in -iei. Iata exemple din St. de
acum: ,,obida ticalosii" (pag. IV), hotarale Transilva-

nii" (17), ai cantelarii" (78), ai politii" (80), mana

dipetenii-`) (81), biserica mitropolii" (84), neingrijirea
tirdnii" (85), ,,scurta vedere a tirdnii" (86); ;,chipul cd-

latorii" (88), a Ghermanii" (89), nesuferirea mandril" (90), indrazneala zddarnicii lor' (91), Casa Aus-

trii" (95),a Rossii" (96), chizesuirea Rossii`' (97),

,.cabinetul Rossii" (99). jata acum si exemple din scrierile lui Golescu. Din Adunare de tratate: ,,a1 V alahii"
(pag. 4), foloasele patrii noastre" (idem), departarea
luxului $i a lenevii (5), imbratisarea iconomii $i a
vrednicii" (idem). Din, Adupare de pilde: profesorul
filozofii" (pag. VIII). Din Insemnarea calatoriei: prowww.dacoromanica.ro

-103
fesorul filozofii" (ed. 1826, pag. 7), nobila tinerime a
patrii noastre" (idem, 8), bunelor oranduieli a patrii
noastre" (idem), aducatorul tipografii" (9), cei intai
talmacitori ai evanghelit si biblii" (idem), spre ferici-

rea natii" (12), samanaturile Ungarii" (24), Printipatul Valahii, Moldovii" (29), bisericile Rossii" (30),
scaunul inpard(ii Austrii" (38), ce folos pot aduce
patrii" (62), vorbesc pentru falosul patrii mele" (62),
sa slujasca patrii" (106), izvoditoriul sdreicii" (109),

toate statele !tale (142); in hotarele craft Bavarii"

(179, 180), acesta craiu de acum al Bavarii" (183).
0 singura data am intalnit forma corecta: acesta este
scaunul al craii Bavariei" (pag. 183).
Cu exceptiunea ultimului exemplu, asemanarea dintre St. de acum si dintre scrierile lui Golescu, in ceeace
priveste genitivul substantivelor feminine in -ie, este desavarsita.
Sa cercetam aceleasi forme la Poteca. In 1818, Poteca scria corect (-id), afara de putine cazuri cand scria
gresit (-ii). In 1826, data aparitiunii si a Starii de acum,
scria corect. In 1829 scria de asernenea corect. In 1.818
apare traducerea lui din gieceste Mai hainte gatire cpre
cunostirta lui Dumnezeu, cu doua prefete: a autorului
a traducatorului. In ambele am gasit de doua ori genitivul cu forma gresita: , adevara
Intrebuintare a
bogatii" (pag. XXIV), pricinile saracii" (XXV); si de

trei on forme corecte : spre tamaduirea patriei"

(XXIV) ai patriei cei varvare" (XXIV), vatamarea
cea de obste a patriei" (XXV). In 1826, Poteca publica
intr'o mica brosura trei din cuvantarile lui ocazionale,
Cuvinte panegirice. Acolo intainim nun ai forma corecta:
tinerimea patriei mele" (pag. 28); . inplirirea datoriei

mete" (idem) .incepatv ra contraditiei" (34), temelia

fitozofet moralnice" (40)luminarea norodului Vala
hiei" (44), Grigorie al Ungrovlahiei" (idem). Dace ar
fi tradus el pe Thornton, n'ar fi scris acolo gresit si aici
www.dacoromanica.ro

104

corect, cand ambele scrieri apar in acelas an. Tot corect scrie, fireste, si in traducerea lui, Filozofia cuvantului, aparuta in anul urmator: in limba patriei" (foaia
2 verso si 3), hotarirea filozofiei" (foaia 17), ale trufiei, leicomiei" (pag. 243), ale urgiei" (244), ale zavistiei` (245), pricina ticaloiej" (313), lucrul proniei
sale" (350), intemeierea patriei" (353).
Mai este in Starea de acum o eroare gramaticala,
mai mare deck precedenta, care de asemenea se iptairiWe pe o Kara Intinsa la Golescu si de loc la Poteca.
E vorba de constructiunea articolului prepozitiv al.
Cand se intrelwinteaza acesta, dispare articolul enclitic
la substantivul care preceda. Se zice, de pilda, defaimari ale unui neam intreg", on defaimarile unui neam
intreg". Se intrebuinteaza on articolul enclitic, on cel
prepozitiv al, amandoua deodata nu se poate. Tocmai
gresala aceasta o comite ,traducatorul Starii de acum.
El zice defaimarde ale unui neam intreg" (pag. III).
Gresala se intalneste in toate scrierile lui Golescu. In
Adun. de pilde: invatatura a bunei vietuiri" (pag. 6),
coconasii ai acestui cuibulet" (292). In Ad. de tractate: tabara ostirilor a Feldmaresalului Petru Roman-

toy" (pag. 8), marturisirea a legii crestinesti" (11),

,pricinile a legii crestinesti" (14), intocmirea a dragostii" (15), cat pentru implinirea legilor a ostirilor"
(54).ostiri/e ale inparatestii curti" (74), iscalitura a
lui Andrei Italinschi" (75). In Insemmarea calatoriei:
Semanaturi/e ale tot judetului Barsii" (ed. 1915, p.

12); cursul a tutulor invataturilor" (idem, 23); capitalu/ a tutulor acestor scoale" (idem); multimea glasuirii si strigarii a norodului" (idem, 31); din rasunetul
glasultd al norodului" (idem, 32); numaru/ a lacuito-

rilor" (idem, 41); piata a Sfantului Stefan" (idem) ;

scoala a multora mestesuguri" (idem, 45); toti ingrijitorii ai acestei case" (idem, 48); spitalul al acelor
www.dacoromanica.ro

- 105
muieri" (idem, 50); pacatu/ at acelui otcarmuitor" (idem, 51); invatatura a bunei cresteri" (idem, 52); lacap/ at lui Areas" (idem, 64); mosia a lui Lihtenstain"
(idem, To); cuviinta analoghiei a tutulor satelor" (idem, 84); calemgiii ai boierilor cu cari sunt insarcinati" (idem, 86); ,;pricine/e ale tot norodului" (idem,

87); ,,condica a divanului" (idem, 93); capetenia a

tuturor oraylor" (idem, 124); scaunu/ at craiei Bayariei" (ideni, 164); toate felurimi/e ale neamurilor clobitocesti" (iaem, 169); spitalu/ at craiului Iosif" (idem,

178); dobandirea a bunei cresteri" (idem, 208); vite/e ale acestui tine` (idem, 219); frumusetea a nulltelor plimbari" (idem, 221).
Si in apelul iui pentru redeschitlerea scoalei din Golesti se gaseste: ..de a aduce cinste catre toti batrand ai
orasului" (v. Insulin. cal., ed. 1915, pag. XI).
Din punct de vedere sintactic constatam si mai vizi-

bil ea traducatorul lui Thornton nu stapan9te e\pre,

siunile limbii. Nu intrebuinteaza, de pilda, corect pronumele posesiv, aniestecand pe sa si lui cu lor. Vrana sa
spue ca au fost popoare cari au dorit sa stapanea,!6 pe
Romani sau cel pucin sa le fie suzerane, el scrie attic!:
altele iarasi poitind si dorind sa-1 is supt sta,_atiirca

sa, macar supt ocrotirea lui si nu putea" (pag. Vy E

adevarat ca in romaneste se poate intrebuinta uneori
sau on lui, dar in constructiunea de mai sus trebue negresit lor. Traducatorul a imprumutat din graiul ardelenesc pe a fi de Upset", in lac de a trebul ": acum va fi
ceeace iade lipsci sa arunc o clipa de ochi repede",
rasi se explica daca traducatorul e Golescu, fiindca el a
stat multa vreme la Brasov si a calatorit prin Ardeal,
pe and Poteca nu. In genere sintaxa Starii de acum e
greoaie si cu multe inversiuni nefiresti limbii noastre.
Aceasta si din cauza necunoasterii limbii franceze, cum
s'a vazut la capitolul precedent, cat si din cauza putinei
www.dacoromanica.ro

106

pregatiri literare a autorului. Astfel el scrie: ,.ca ace!

Englez, de neam stlein fiMd" (pag. III), on le-asi raspunde ca sa ran turburcl" (idem). Uneori, din cauza inversiunilor, nu-I putem nici intelege: Poate dara fieste
carele sa judece si sa cunoasca ca neamul romanesc de
pastori si cliros bisericesc intemeiat in datoriile sale nu
are noroc sa aibd" (pag. X); it intelegem insa, daed indreptam inversiunea: ....neamul romanesc nu are noroc sa aiba pastori si cliros bisericesc intemeiati in datoriile for ".

0 astfel de sintaxa nu este a lui Eufrosin Poteca. El

era cleric, avea cultura religioasa, se tesimte si el de
sintaxa cartilor bisericesti, dar niciodata nu admite inversiunile 'Ana la neIntelegerea ideilor. Sintaxa veche
si-o modernizase in lungul contact cu Italia $i cu Franta.
Sintaxa Iui Golescu, mai ales in Insemnarea calatoriei,

e foarte aproape de sintaxa Starii de acum. El se gase$te incurcat, de pilda, de cazul oblic al nedefinitului
tot. In romaneste caz oblic pentru acest cuvant se obisnueste rar si de obiceiu se inlocueste cu corespunzatorul dela intre.r.{. Zicem ,.tot norodul" la catuLdrept,
dar la cel oblic zicem: al intregulni norod". Ei bine,
Golescu zice : al tot norodului" : ,.toate pricinile al
tot norodului Printipatului Valahii" ( Insemnarea
editia 1826, pagina 102), acest negot at
tot norodului" (idem, pagina 105). Inversiuni neiingaduite de limba romaneasca intdlnim multe in Insernnarea calatoriei a Iui Golescu ,,oral destul de mare
si impodobit foarte cu ziduri frumoase" (ed. 1915, pag.
101), ,,Graf, cel dindi oral al Stirii, carele se tearmileste prin gubernator, cu toate cele spre fericire bune
oranduiele si pravili" (idem), si iarasi uncle firea copaci nu au odraslit, oamenii cu feliurimi de mestesuguri
si munci paduri intregi au sadit" (idem, 152) am vazut o eascio,ari decdt toate celelante mai impodobita si
www.dacoromanica.ro

107 curata" (idem, 181), o vrednica de scris intamplare"

(idem, 195). Exprimarea in genere este greoaie in toata

Insemnarea calatoriei ca si in St. de acum: La care

imparateasa era silita de bunavointa (caci ye la noi,
-c5nd un mic se inchina celui mare, acela ii raspunde nu-

mai cu o cautare a coadii ochiului) sa raspunza cu o

necontenita multumire, cu plecare de cap in toate partite. A cariia veselie, pentru cinstea norodufui, obrazul
eel vesel o marturisia" (ed. 1915, pag. 32); ,,Si aceasta
facere de bine (maternitate) este tot a lui Iosiv al II-lea,

carele au judecat ca va fi mare pacat de a nu scapa

din moarte pe acei prunci ce pe tot anul pot fi hotariti
mortii, din pricjna fricii sau a rusinii maicilor lor,

cum

si chiar pacatul al acelui otcarmuitor, caruia fiindu-i

prim putinta cu acest mijloc sa scape din pierzanie pe
acei prunci, si nu va vol" (rdem, 51); etc.
Din punct de vedere lexical, limba Starii de acum se
apropie mai mutt de a lui Golescu, decat de a lui Poteca :
In loc de inbelsugare" gasim in St. de acum biusugare, inbiusugare; in lac de imhelsugat" gasim inbiu$ugat. Aceleasi forme inrudite gasim in Ad. de pilde:
biusug, imbiusugatei.

Cuvantul cler" are in St. de acum doua forme: cliros si cler. Prima forma se gaseste si in Insemnarea calatoriei.

Termenul turcesc hathumaium (decret imperial) se

gaseste si in St. de acum si in Ad. de tractate.
Cuvantul loctiitor" are in St. de acum forma locuffitor si odata locul riitor. Cea dintai forma se gaseste
si in Ad. de tractate.
Intalnim in St. de acum termenul namestii cu intelesul de cladiri", case"; 5i verbul a namestui, cu intelesul de a cladi". Primul termen 11 gasim si in Insemn.
calatoriei.
www.dacoromanica.ro

-108
Cuvantul natiune" are in St. de acum formele naie si nation ca si in lnsemn. cal.

-Cuvantul nobleta" are in St. de acum formele nobilatate si noblett. Forma din urma e intrebuintata si in
Insemn. cal. si in Ad. de pilde.

Intalnim in St. de acum termenul picioci, in loc de

cartofi", pe care Golescu it Invatase in Ardeal, cat stetese acolo in vremea revolutiei dela 1821 din Principate.

Pofta" si derivatele lui au cand forme cu f, cand

forme cu h: poftele, poftelor, poftesc, an poftit, a potion (traducand pe frantuzescul repeter), poftorire (trad.
pe fr. contestation), pohtti, pohtele. Ace las lucru in Insemn. cal., unde gasim pohtei, a pohti $i a pofti, a potion.
Adjectivul roman" are in St. de acum forma romanese: coloniile romcnesti", 4,imparatii romanesti"imparatie romaneasca". Ace las lucru in Insemn. cal., unde
gasim: singe romanese, ,,cu numele romanesc", haine
de bier ca cele vechi romanesti".
Cuvantul titlu" are forma titul si in St. de acum si
in Ad. de pilde.
Note.
Fvropa se gaseste in St. de acum, pag. 85, 94 si Insemn.
col., ed. 19115, pag. 85.. La Poteca in Cuv. paneg., 15; scopos, Elem.
rte morald, 4 si Cm% -paneg., 27, 42; sotietate, Insemn. cal., ed. 1915,
pag. 92, Ad. de pilde, 12, Cuv. paneg., 28; sotieta, Insemn. cal., ed.
1915, pag. Si 90, 92, 95, 205; sa sa sileasca" Insemn. cal., ed. 1826,

pag. 3; su otarmueste", idem, 11; sii odihnesc", idem; adunandusa", idem, 107; dandu-se", idem, 61; Inpartindu-se", idem;. 107 ;
.inmultindu-se". Cuv. paneg., 42; eunosandu-sa", idem; infatisat,
St. dt acorn, 70; inititisare, Insemn. cal., ed. 1915, pag. 107; a infatisii, M. in gat., pag. XII.
Cu privire la timpul cat a stat Poteca
in streinatate, citim la apompiliu Eliade: Comme on a beaucoup 4discute sur la date du depart de ces jeunes gens, nous sommes tres heu-

reux de lire dans one de ses lettres: Il n'y pas deux ans que nous
avons quitte as Valachie et nous avons fait ici des Trrogres surpreCette lettre est du 10 Fevnier 1822. Les boursiers ava1ent
done quitta la V,alachie apres le 10 Fevrier 1820" (Hist. de l'esprit
cants...".

www.dacoromanica.ro

- 109 Publ., Paris, 1905, pag. 226). Data intoarcerii este 1825 (I. Bianu, R
Nouii, 1, 1888, pag. 421). - singe, St. de acum, 22 si Insemn. cal., d
1826, pag. 65. - goli, St. de acum, IV si Insemn. cal., ed. 1826, pag. 89
biusugare, St. de acum, pag. 36; inbiusugare, St. de acum, pag. 34,
36, 37, 38, 50; inbiusugat, idem, 32; biusug, Ad. de pilde, 13; m ere

imbiusugatir, idem, 16; autos, St. de acum, VII, VIII, X, 5, 14 si 72

si Insemn. cal., ed. 1915, pag. 59; hathumaium, St. de acorn, pag. 19
nota $i Ad. de tractate, 25; locu tiitoriului, St, eit acum, 14; locutiitoriu, idem, 80; local tiitor, idem, 92; locutiitor, Ad. de trat., 9; namestii, St. de acum, 4 si Insemn. cal., 1915, pag. 144, 172, 174, 186,
a namestui, St. de acum, 73; na(ie, St. de acum, 5, 77 si 93 si lase inr.
cal., ed. 1915, pag. 9, 12, 53, 59, 121 cl 147; nation, St. de a cum, 77,
95 si Insemrearea calatoriel, editia 1916, pag. 121; nobilatate, Starea dc

acum, 69; nobleta, idem, 4, iota 1, pag. 15, Insem. cal., ed. 190, pag.
62, 133 $i Ad. de pilde, 20; picioci, St. de acum, 36; poftele, St. d
acum, 12; poftelor, idem, VIII; poftesc, idem, 10; an poftit, idem, 21;
a poftori, idem, 85 (originalul repeter in Thornton, Etat actuel, pag.
504); poftorirc, idem, 79 (original-al contestation in Thornton, id in,
498); pohtii, St. de acum, 77; pohtele, idem, V; pohta, Insemn. cal.
ed. 1915, pag. 3; a pohti, idem, 4; a pofti, idem, 96; a poi-1H, idem,

108; coloniile romanesti", St. de acum, 21; Imparatii romaitestr ,

idein, 22; Imparatie romaneasca" idem, 22; $1 vain scrie land incredintat ca in anii cei mai vechi au fost in trupthrile mosilor nos i
singe romanesc...." (Insemn. cal., ed. 1915, pag. 58); Manlius Gamin
Sclipianu au bdruit pe vrajma$i nutnai cu numele romanesc" (id rn,
97); ,,imbracat in haine de bier ca cele vechi romanesti" (idein), 198),
titul, St. de acum, 23, 24 $i Ad. de pilde, V. - Pe terneiul capitol ltd
de mai sus putem socoti ca neindraptatit acest pasaj din 1st. lit. I t
sec. al XI X-lea, I, 99 a lui Iarga, prin care se sustine aut rata
kui Poteca: Dar acesta OGolescu) nu intrebuinta in scrisul lui cu '010
provinciale care, precum sunt la acesta (la tract. lui Tho nton) " t

parte-$i", a ulma", a spargadui", castigos"; el nu construia gresit

Despre
ca in sa rau tulbura", defaimarile ale unui neam intreg".
lexicul lui Eufr. Potdca, Pompliu Eliade zice-: Le vocabulaire du pi:etre Euphrosine represente un choix heureux de termes anciens qui d vaient subsister et de neologismes qui devaient faire fortune" (Hist.

de l'esprit publ., Paris, 1905, pag. 369). Nu acesta este lex`cul traducatorului lui Thornton.

www.dacoromanica.ro

CAP. X.
Sistennd de adnotare.

In St. de atom Ne putem lamuri asupra chestiunii

a Princip.
ce ne intereseaza $i din sistema adnotarilor din St. de acum a Princip., punand-o in fata sistemei din celelalte scrieri ale
lui Golescu. Avem in acelas timp prilejul sa ne apropiem 1nai mult de Golescu, cautand sa cercetam felul
cum isi intOcmia el pretioasele-i opere.

St. de acum a Princip. intrebuinteaza doua procedeuri de adnotari: in josul paginilor si in cursul textului,

iu acest din urma caz facand fireste uz de parenteza.

Note le din josul paginilor sunt in numar de 53, iar cele

dintre parenteze in numar de 4. Nu se arata anume

cani sunt persoanele $i cari ale originalului de unde se
traducea. Din confruntarea insa Cu acesta rezulta ca 49
din notele de sub mini sunt traduceri din Thornton 5i
numai 4 originate. Dpua din ele au de scop s indrepteze
originalul. Astfel, cand Thornton spune: Valahia fu supusa prin puterea armelor otomanicesti in anul 141a
pag. 14), traducatorul adnoteaza :
,,Are gresala scriitoriul ca Valahia au supus-o Turcii
www.dacoromanica.ro

11tcu puterea armelor in anul 1418, pentruca la anul 1460

Vlad al doilea Voevothq Bassarab, ce i-au zis si Laiot,
vazand biruintele lui Sultan Mehmet II-lea, luarea Tarigradului .51 cea de savarsit darapanarea imparatii grecesti, frica $1 groaza a toata Evropa, s'au sfatuit cu Mitropolitul si cu boerit si au judecat cu cale sa inchine
locul al doilea la Poarta Otomaniceasca. Deci dupa ce
s'au Tutors Sultan Mehmet dela Tabara, in carea stapanisa Peloponessul, Livadia, Iliria si alte Eparhii; si

indata dupa ce au ajuns la Adrianopol, au jertvit tire

tot' cei mai alesi 5i mai bogati al ziselor Eparhii, pre
unit cativa din boerit cei alesi cu dartifi si au adus inaintea lui supunerea locului de al doilea in anul 1490,
'cu tocmeala: sa dea Valahia cu cuvant de haraci pre
an cate 10 mil de galbeni si a fie supt ocrotirea Portit.
Mai mult insa sa nu ceara, nici sa alba a sa mesteca la
ale locului politicesti lucruri nici de cum si locul sa ra-nide cu total slobod si cu ale sale legs. Si facandu-sa invoirile s'au intarit toate dupa cererile boerilor privileghiun prin hat$erif, adeca hrisov imparatesc. Atunci au
cinstit sultanul pre Domn trimitandu-i 2 tuiuri, adeca
coade de cal; are insa de 3-tuiuri, ca $1 veziriT, fiind ca,
are deslegata stapanire in d'omnia sa. Pre l'anga acestea
i-au trimis st haina imparateasca, carea sa numeste cam-

banita, oarea la veziri nu sa da, sangeac adeca steag,

apoi sable $1 buzdugan. Dupa doi ani insa au trimis la

dorm porunca in anul 1462 ca sa mearga cu gran

domnul spre Inchinaciunea Iui din preuna cu dajdea aintim de zece mil' de galbeni $1" sa aduca impreuna cu
dansul si 500 de copii. Acestea,macar ca" s'au cerut de
rnulte on de cei mai nainte stapanitori sultana, dar nu
s'au dat. far Domnul au raspuns: ca." incatu-i pentru galkm. este gata a-si" numara; iar copii este preste putinta;
si mai lard putinta este de a sa duce spre inchinare insusi. Aceste raspunsuri au intaratat foarte pre Sitltanul
www.dacoromanica.ro

112

si I-au 5i salbatacit, dar invartejindu-5i mania din pricina iernii ce era, au trimis pre unul dintra slavitii sat
Cu un cartular, ca sa ceara adoaoara numat dajdea anului, zicand ,ca pentru celelalte sa va socoti preste putintel. Ajungand dar trimi5iT au aratat cele poruncite, iar
Domnul pre ace5tia i-hu pus in tepi. El insa, fara sa
piarza vreme, s'au pornit cu indestula putere 5i trecand
preste Dunare au pradat partile Dristorului 5i luand
mult norod prost robi 5i intorcandu-s in Valahia pre
tots cu aceia moarte i-au chinuit.
Iar o capetenie dintra a Sultanului, ce sa numea Hadim Pa5a, aflandu-se spre parAile cele de langa Dunare
5i vrand sa areate vitejie, au trecut cu 10000 de Otomani
in Valahia. Dar Domnul intinzand razboiii cu dansul,
nenumarati Turd au omorat 5i pre calf au luat vii din-

preura cu arhistratigul lor, prin teapa i-au omorit pre

tot].

Acestea cum au auzit Sultanul, au adunat o5tire

preste o suta cincizeci de mil' 5i ie5ind din Adrianopol au
ajuns la partite de langa Dunare, unde infigandu-5i corturile a5tepta sa i s stranga toate o5tiri1e sale. Domnul
insa mutand toata multimea norodului la locuri cu ane-

voe de umblat intru adanci paduri ale muntilor Car patiti, au lasat campurile cu totul pustii de oameni 51
de vite. lar el pornind cu toata oastea la hotaikle Transilvadif au intrat intra deasale si salbatece paduri 5i lua
aminte de acolo.
Intru acestea trecand sultanul Dunarea 51 calatorind
7 zile nu au intampinat nici dobitoc, nci om, nici ceva
de hrand sau de beut, ci cum au ajuns inteun camp, y-

zand mii de tepi pline de trupuri moarte 5i pre al sau

iubit Hadim Pa5a in mijlocul for imbracat cu ro5iii, s'au

turburat foarte 5i ramaind marmurit de aceasta nenadajdui a traghedie 5i infrico5ata priveala, 1-au stapanit
43 maTe spaimantare $i sta inbalma5it. Iar Domnul Inca
www.dacoromanica.ro

113

in intunerec fiind, e$ind cu 0$tirea sa dintra desele paduri incetisor $i cazand pre partea cea dreapta a o$tirii turcesii, au taiat pana la zio nenumarata multime
de o6ta$1 turce$ti. Sa omora infra dansii insa multi $i
unul pre altul rIna cand au luminat zioa. Atunci Romanii i ra sarind in tarlele for s'au odihnit, iar Sultan
Moharnet biruindu-sa de fried s'au intors cu rusine si

trecand Dunarea di ept la Adrianopol s'au inturnat.

Dupa aceasta, coborindu -sa $i Domnul cu norodul sau
din prapastiile Carpathilor, s'au odihnit in scaunul sau
$i train(' cu pace $i neatarnare au raposat in al optulea
an al domnii sale.
, A$a dar nici odinioara Otomanii nu au stapanit Valahia in puterea armelor, ei cu tractaturi cinstite, care
dupa vremi $i de nu s'au pazit prin rnijlocirea vicleni-

lor (irecilor, dar mai la urma acele tractaturi s'au intarit de puterea Rossii de 4 on pana acuma: 1) la anul
1774 cu tractatul Kainargicului; 2) la anul 1791 cu asemenea in Ia$; 3) la anul 1802 iara$1, la domnia rdposatului intru fericire Constantin Ipsilant Voevod, 4)
la anul 1812 cu tractatul din Bucure.sti; ale carora urmate striga $i astaii pravoslavnicii imparati ai Rossiei
cu mare glas de a sa pazi neclintite".
Nota urmareste, cum vedem, $i sd corecteze o afirmare din original, cat Si s limpezeasca mai mult chestiunea.
Procedeul este identic cu nota dela pag. 18. La afir-

marea lui Thornton a Moldavia 5-au inchinat privileghiurile si slobozenia sa in mainile lui Soliman in anul
1529", traducatorul adauga :
, Si la Moldova are gresala scriitorul, cad la leat
1503 vazand raposatul intru fericire Stefan Voevod,
iroul Moldovii, caruia i-au zis eel mare, ca i s'au apropiat sfarsitul vietii, vazand si marea crestere a Otoma-

nilar, pre Lehi slabiti, pre Ghermani asisderea, pre UnP.

Hane..-1'n ealutor evles d peB 2 I.

www.dacoromanica.ro

- 114 gun obositi; si fiindu-i nu care cumva si pana in sfarsit

locul sa va stapani cu sila si sa va lipsi de slobozeniia
sa, precum Grechia, au indemnat pre fiul sau Bogdan,
pre carele lasa mostenitor, si pre hoer', ca s apuce mai
nainte sa supue loud de buna voe la Poarta Otomaniceasca si sa ceard privileghiuri cu tractaturi, precum
Valahia, $i asa si-au dat obstescul sfarsit la al 47-lea an
al domnii sale si la 71 al varstii sale, ingropandu-1 in
Manastirea Putna.
,,Dupa aceasta ramaind stapanitoriti scaunului dupI

diata si obsteasca indliplecare a boerilor Bogdan al

3-lea voevod, acesta dupa oranduiala parinteasca au
trimis pre vreo cativa din boeri pre Teutul, Logofatul cel

Mare, si pre altii la Sultan Baiazet II cu daruri, de au

inchinat locul de buna voe, faaduind sa dea dajde pre
tot anul ate 10 pungi de bane, carii aceasta dajde adusese cu sine. Iar Sultanul de multa bucurie si multemire
ce au luat pentru cea din vointa supunere a stapanirii,
au dat indata hathumaium, adeca hrisov inparatesc, intaritor celor dupa cererea Moldovenilor privileghiuri,
care s'au inthrit prin tractaturile Rossiei, procum si a
Valahiei, si s'au pazit pana acum. Iar Domnului i-au
trimis tot aceleasi semne de cinste ca si la Domnii Va-

lahiet, adeca oambanita, sangeac, sabie, maciuca si

tuiuri".
Ca si precedenta prin urmare, nota aceasta indrepteaza pe de o parte, lamureste mai bine pe de alta afirmarea origanulului.
Al doilea rand de note au de scop sa lamureasca intelesul unor cuvinte cari apareau_atunci in cartile rornanesti, neologisme on termeni tehnici. Acestea sunt
in numar de doua: despre despotism i despre superstitios.

despotism este stapanirea cea grea si fail margini"

(pag. 1).
www.dacoromanica.ro

115

superstitios este acela carele sa sileste sa faca mai

mult de cat este putinta omeneasca la poruncile bisericii" (pag. 66).
Adnotarea ip cursul textului intre parenteze se intrebuinteaza, cand e scurta, formata din 2-3 cuvinte. Asemenea adnotari sunt in numar de 4 :
Lacuitorii dela munti sunt ticalositi de aceia umflatura a omusorului (adeca de gusi) precum cei dela muntii Alpi" (pag. 48) ;

Schiptru (adeca buzdugan) este apururia pus langa

tron" (pag. 56) ;
, 0 trasura (sau carafe) stralucioasa...." (pag. 59).
Tot astfel cand e vorba de Grecii cari ajung agenti
ai portii
el le zice gazde" , se adauga parenteza:
(cum sunt gazdele jude(elor in Valahia", pag. 6).

lu scrierile lui
Golescu.

In fata acestei sisteme de adnotari

sa cercetam pe aceea din scrierile
lui Golescu.

Adunarea de pilde (438 de pag. in 8) are si ea note

in josul paginii si note intre parenteze. Cele din josul
paginii sunt in numar de 25. Nu putem spune cu preciziune cate anume sunt traduceri din original si cate personale, fiindca lucrarea e o compilatiune. Totusi dupd
cuprins s'ar putea distribui astfel :
Traduceri sunt 5 si anume: Intreruperea dialogului
dintre Socrates si Criton (pag. 225), Cum califica Aristofanes pe Socrates (pag. 255), despre Dracon si Solon (pag. 273), Despre schimbul prizonierilor la Romani
(pag. 363).
Originale sunt 20 si anume :
1) Ce intelegeau Elenii prin bun si milostiv barbat"
(pag. 223) ;
2) Despre sapat, semanat $i secerat. E o nota de 4
pagini, ocazionata de recomandarea in inteles moral a
www.dacoromanica.ro

116

lui Socrates ca semanaturile trebue curgtite de ierburile

nefolositoare (pag. 288) ;
3) Despre prietenia interesata (pag. 314) ;

4) Despre datoria prietenilor de a se vedea des si

a-si comunica ce gandesc si ce simt
nota de cloud
pagini si jumatate (pag. 323) ;
5) Despre sinceritate in prietenie (pag. 328) ;
6) Idem (pag. 333) ;
7) Despre impacarea cugetului (pag. 339) ;
8) Considera virtute si chiar faptul de a nu impiedica cineva pe al(ii sa facal bine, data el nu -1 face (pag.
342) ;

9) Aprecieri asupra relei stari din Principate: stare) taranului si vanzarea slujbelor (pag. 347) ;
10) Despre jertfa si datoriile catre patrie (pag. 357

360) ;

11) Lamurirea jertfei pentru patrie a lui Attilius

Regulus (pag. 365) ;

12) Lamurirea mai ama'nuntita a unei idei din text
(pag. 404) ;
Restal notelor pang la 19 au de scup lamurirea intelesului unor cuvinte mai greu de inteles :
13) Explicarea cuvantului triumf" (pag. 351);
14)
15")
16)

77

77
77

17 )

ft

18)

77

19')

,.

20)

77

eczil" (pag. 360);

expresiunii foc grecesc" (p. 372);
lira sterling" (p. 393);
cuvantului sedie" (pag. 395);
liman" (pag. 405);
ff
lira" (pag. 407);
77

77

77
77

ipat" (pag. 410);

Adnotarile in cursul textului cu ajutorul parentezelor

sunt in numar de trei: doua scurte, ea si in St. de acurn
a Princip., i una mai lung):

7;t:ind insa micsorimea ei si rarirnea i,i care au ajuns aceasta carte (din pricinele care au rarit si tot biwww.dacoromanica.ro

-117 -nele in nearnul nostu 5i au amortit, precum puterile cele

$i cele trLpe5ti ale neamului, a5a 5i tipografia,
facatoarea de bine a omenirii $i izvoditoarea inlesnirii
cei mai mdemanate sere revarsarea luminilor intre natiile cele pohite)... (pag. V).
, Nici un lucru nu trangae pe oameni mai mult la insuflete5ti

tristarea for de -cat a fi in ochi un bun 5i credincios

prieten (aceasta n'ar fi gre5ala de s'ar scrie 5i de o mie
de oni)" (pag. 7);
Ursul apropiindu-se de el 5i mirosindu -1 1 -au socotit
mort, caci el iii Linea suflarea (zic ca ursul mortaciune
nu mananca)" (pag. 166).

Elemente de filozofie morala (380 pag. in 8) cuprind

47 de note grece5ti 5i 9 romane5ti. Cele grece5ti sunt
toate reproduceri din originalul tradus (al lui Vamva).
Au fost pastrate astfel, fiindca sunt toate citatiuni din
filozofii greci. Dintre cele romane5ti, 4 sunt dupd Vamva anume despre Smerd (pag. 351), la Vamva Egrhtic
(pag. 320); despre Gri5cu, la Vamva rp(axas(pag. 320);
despre Fabritie", la Vamva (Dapaxtoc (pag.324) ; indi-

carea moralistului eSarron", in Vamva Charron (cu

litere latine pag. 336.
Notele personale sunt in numar de 5: doua cuprind
anume despre
larnuriri pentru intelegerea textului
zeita Demeter (pag. 11) $1 despre Erinii (pag. 20), iar
trei lamuresc intelesul a trei cuvinte mai greu de Inteles:
drahma", ipat", efor" (pag. 42) pe al I1-lea 1-am
gasit explicat 5i in Adunare de pilde.

Adunare de tractate (88 pag. in 8 mic) nu cuprinde

note.

Trecem la Insemnatea calatoriei (234 pag. in 8). Neam fi a5teptat ca aici primul fel de note, adica acelea earl
www.dacoromanica.ro

118

lamuresc si intregesc texul, sa lipseasca, deoarece lu-

crarea e originals si tot ce a lost de spus s'a spus in

tett. In adevar numeroase pagini din opera constituesc
adevarate digresiuni, lard s fie puse nici intre parenteze, nici in note. Cu toate acestea sunt adnotari in
josul paginilor si intre parenteze. Obiceiul lui Golescu
de a mai da lamuriri si in note, de a reveni, de a intregi
apare aici, ca $i in celelalte scrieri, ca si in St. de acuni
a Princip.
Intalnim astfel lamuriri in josul paginilor pentru:
1) observatie astronomiceasca (pag. 31);
2) cabinet firesc (pag. 45);
3) lux (pag. 58), nota de 1 paging in care explica
Intelesul, arata si urmarile rele ale luxului, propune
indreptari. Intelesul este explicat astfel :

Inteacest cuvant lux s cuprind toate felurimile de cheltueli cele de prisos, cum si cheltuiala
cea mai mare decat veniturile" (pag. 58)4
Urmarile luxului :
Apoi urmeaza si pofta, 1111 numai de a face mice vede la altul, ci si mai scump, ne mai socotind
de i sa cuvine sau nu si de are venit pe cat are acela pe care el va sa-1 intreaca cu podoaba. Din
care pricing iata sarkiia gi stangerea de fa:mini
neau calcat, in hula gurif lumii am cazut condee
streine ne-au zugravit... luxul gi luarea cea farde
dreptate ne-au stins din fata pamantului, radian-

du-ne din toata lumea cea mai puling cinste ce

poate avea on ce natie" (idem).
Mijloacele de indreptare :
,,...ce ne vom fotosi cand not intre not vom voi
sa le tinem ascunse si vom crede ea nu sunt stiute?
In vreme ce toate neamurile le cetesc, fiind scrise
de accia ce ne pismuesc. Mai bine sa le cunoastem,
sa le marturisim, ca prin strasnica hotarire s ne
www.dacoromanica.ro

- 119
indieptam, departand aceste focurf si parjoale din
Patria noaFtra..." (idem) ;
4) Circus gunnasticus (pag. 73);

5) ailwagen (Fag. 118), nota de 5 pagini, in care

descrie diligenta tii modul de calatorie cu ea ;
6 ) vapor (pag. 129), nota de 2 pag., in care se de;
crie in amanun ;Ind :Lest mijloc de calatorie.
Cartea cuprinde in total 26 de note in josul paginilor.
Restul de 20 e consaciat explicarilor de cuvinte:

7) arhitecton" (pag. 15), 8) seturi" (pag. 16),

9') sadrivanuri" (idem), 10) cataract" (idem), 11)
alee" (pag. 17), 12) statue" (pag. 19), 13) mumie" (pag. 26), 14) invalit", 15) stena" (pag. 28),
16) deputati" (pag. 36), 17) aftocrator" (pag. 38),
18) palaturi" (pag. 40), 19) piate" (pag. 42), 20)
piramida" (pag. 46), 21) ghirlanta" (pag. 47), 22)
postamenturi" (pag. 79), 23) spaler" (pag. 81),
24) nireide" (pag. 82), 25) porto-franco" (pag.
127), 26) amfiteatre (pag. 148).
Asemanarea procedeului este insa completa si aici.
Si lnsemnarea are note intre parenteze in cursul textului

O deosebita cazarma (zidita de vrednicul de pomefire inparatul Iosiv al doilea) inprejur coprinde ca stanjini case sute..." (pag. 27) ;
toata curtea este o grading foarte frumos intocmita,
avand la mijloc un havuz cu sadarvan (s'au zis ca havuzul este un lac mic zidit, cu apa intr'insul; si sadarvan
este o aruncatura de apa in sus, pe care o fac in multe
feliuri)..." (pag. 29) ;
Din toate ulitele, ferestrile, usile $1 duprin vdlisul
caselor (caci multe case dezvalisera ca sa incapa lue vorba
mea) isa acest feliu de strigari..." (pag. 36)
de o incoronare la Presburg.
..i-au pus. corona Ungarii pe umere (caci in cap sa
www.dacoromanica.ro

120

pune numai and chiar imparateasa stapaneste)..."

(pag. 36).

Cat ar fi de trebuincioasa pe la noi aceasta supt

politie posta, ca sa nu mai tremure cei ce yin la raspunsuri prin sali 51 prin tinzi 5i sa vie 5i de doaazeci de
on pentr'o treaba si sa nu mai auza trimisi: vino maine
la cutare vreme, cand, viind, boeru au fast de mull plecat (Nu ma dojenl, frate cititorule, unde gasesti intocmai adevarul, ci adasta pana vei gasi vre o minc'noasa
aratare sau vre o urmare care sa urmeaza si in alte part'

de lume desteptata, pentru care nu sa cuvine sa ma

ciudesc, caci sa urmeaza si de noi si atunci singur to rog
sa ma dojenesti" (pag. 51).

palarie, roc (o haind 'Ana la genunche), veste, ca.masa" (pag. 234).

Ca incheiere a acestui capitol, constatam ca din patnt
scrieri ale lui C. Golescu, trei sunt cu note 5i una fara
note. Cea fara note este cea mai mica din toate, 5i ca
format 5i ca numar de pagini, abia 88 de pag. mici. Este
Adunat ea de tractate, care traduce in romAneste cateva
fragmente din tratatele ruso-turce.
Sistemul de adnotare in cele trei scrieri comparat cu

eel din St. de acum a Princip. este identic si consta din note in josul paginilor si din parenteze in cursul
textului. Note le din josul paginilor, la randul lor, se pot
usor grupa in doua categorii in oricare din scrierile de
pana acum. Intr'o categorie intra notele relative la fondul textului
fie ea e traducere, fie ca e original ,

note can tintesc sa explice, sal Intregeasca on sa indrepte ideia textului. In alta categorie intra notele cat i
lamuresc intelesul unor cuvinte mai grew de inteles, de
obiceiu nedlogisme 5i termeni speciali.
Astfel in nota dela pag. 288 din Adunare de pilde se
insista asupra sapatului, semanatului si secerisului in
streinatate (in Stiria) si la noi, aratand foloasele muncii
www.dacoromanica.ro

- 121 sistemMice si a instrumentelor

deci nota de intregire.

In nota dela pag. 323 se combate ideia lui Socrates a

pri thnii trebue sa se vada rar El cere contrar'ul, fiindca
numai din schimbul mai des de gandiri si de si tiri pot
iesi foloase si pentru prieteni si pentru Cara for

deci

nota de indreptare. In nota dela pag. 347, profitand ca

venise vorba de datoriile catre patrie, el insista pe doua
pagini asupra relei stari de lucruri dela noi, in deosebi
asupra ticalosiei taranilor $i vanzarii slujbelor
deci
nota de intregire. In nota dela pag. 357-360 se reia acelas subiect, relevandu-se de asta data o alta datorie
catre patrie si anurne contribuirea prin bani la intemeierea unui invatamant primar
deci nota de intregire.
In Elemente de filozofie- morala, notele despre Demeter si Erinii sunt note de lamurire (paginile indicate.
mai sus).

In Insemnarea calatoriei sunt note de lamurire cele

-despre observatiile astronomice, cabinet firesc sf circ;
iar de intregire, utile despre lux, diligenta si vapor (pag.
indicate mai sus).
In Starea de acum a Princip. stint note de indreptare

amandoua: cea dela pag. 14 despre data la care Valahia s'a inchinat Turcilor si cea dela pag. 18 despre
data la care Moldova s'a supus Turcilor.
Notefe din categoria II-a, adica explicarile cuvintelor
noi sau speciale, seamand mult prin spiritul in care sunt
facute, ca si prin stilul lor. In St. de acum am gasit
doua :
despotism este stapanirea cea grea si fara margini"
(pag. 1) ;
superstitios este acela carele sa sileste sa faca mai
mult de cat este putinta omeneasca la poruncile bisericii" (pag. 66).
Sa le comparam cu doua din Insemnare :
,,arhitecton este cel mai mare peste mesteri zidarii,
www.dacoromanica.ro

-122 caruia not ii zicem meimarbasa, dar invatat la Academie

si cu stiinta de toate aceste lucruri" (pag. 15) ;

seturi sa chiama un deal sapat ca o scara si in loc

de treapta ingusta sunt late de stanjini putini sau multi;
si alti, spre a nu Cadea pamantul, zidesc cu zid, alti cu
brazda; aceste se numesc seturi" (pag. 16).
S le comparam si cu doted din Adunarea de pilde :

Murat": cati ocarmuitori sa intorc biruitori dela

razboi be fac in orasele for semne de cinste, precum arcuri, porti si altele asemenea" (pag. 351) ;

eczi/ in limba frantozeasca sa talmaceste cand un

orasan face vre o gresala, ocarmuirea, spre necinstea
lui, 11 trimete la o opreala, de unde nu este slobod a
merge unde va vrea pared cand ii va da ertaciune" (pag.
360).

Din punct de vedere al sistemului de adnotare nu

putm deci admite ca altul e autorul Starii de acum a
Princip. si altul al Adunarii de Pi lde, al-Elementelor de
filozofie morala si al Insemnarii calatoriei.

www.dacoromanica.ro

CAP. XL

De ce n'a semnat Golescu traducerea ?

Ideile lui Thornton despre domnitor si despre boierime.

Trebue lamurita $i chestiunea aceasta, fiindca anonimatul traducerii s'a adus ca argument in contra ideiei
ca Golescu e autorul. De ce $i-ar fi ascuns acesta numele
se intreaba. N. Iorga,
cand spusese mai
inainte atatea adevaruri crude tuturora? Si de ce ar fi
spus din nou mai incalcit pareri exprimate atat de lirnpede $i deslu$it in Insemnarea calatoriei? Cu o parte din
aceasta argumentare se uneste in mod indirect si Gh.
Bogdan-Duica. Invocasem cu alt prilej in favoarea lui
Golescu argumentul ca Thornton vorbe$te rau de boieri
$i de domnitor $i ca daca Golescu'admitea parerile acestea, sa zicem, din moment ce le traduced, nu void in
schimb s le semneze, ca s nu se certe cu cei din treapta
lui $i ca sa nu-si atraga ura domnitorului. La aceasta
Bogdan-Duica intampind ca. lui Golescu nu-i era frica
de boieri, dovada ca-i biciueste $i in Insemnarea card-

toriei, $i nici de domn, care la 1826 (cand apare traducerea romaneasca) nu mai era cel dela 1807 (cand apare opera lui Thornton" (v. mai jos notele). Nu e deci
www.dacoromanica.ro

121

fara interes raspunsul la intrebarea de ce n'a semnat

Golecu traducerea.
Sa relevam in primul rand a chiar ash sub anonimat traducerea a lasat afara un intreg pasaj, pe eel final. De ce? Fiindca vorbeste despre impartirea Imperiului turcesc, despre care nu indraznia sa vorbeasca
nici anonim vreun Roman pe atunci:
,

La erise actuelle embrasse les destinees du

monde entier. L'existence de l'Empire othoman depend de la question relative a la Moldavie et a la

Valachie, dont la decision approche. 'Ces provinces ne peuvent plus rester sous des princes separes, ni s'elever a l'independance au milieu des pu'ssances redoutables qui les entourent de tous cotes.

Si elles sont rendues a la Porte othomane, elles

peuvent encore devoir leur conservation a l'influen-

ce d'une puissance etrangere, en raison de la faiblesse du gouvernement turc. Sous la domination

de la maison d'Autriche, elles opposeraient une bar-

dere insurmontable aux progres utterieures des

Russes. Si elles sont reunies a l'Empire russe, le
Danube coulera en vain entre les Turcs et leurs en-

nemis inveteres. La dissolution de la puissance

othomane en sera la suite inevitable; evenement
qui ne peut etre contemple dans ses consequences
sans inspirer les craintes les plus serieuses et les
mieux fondees" (pag. 517).

Si nu e nevoie numai decat de aceasta proba ca sa

afirmam CA nimeni in Tara Romaneasca on Moldova
n'ar fi indraznit in 1826 s semneze o traducere care
ar fi vorbit rau de Turci on die Ru5i. Ei bine St. de acum a Princip vorbeste rat' $i de Turci $i de Rusi $i de
Austrieci (pag. 45). Ea afirma in acela$ timp CA cea
mai mare nenorocire a unui scat este s se gaseasca sub
jug strein: ,,...dintre toate rautatile care pot s cotropeawww.dacoromanica.ro

-125
sea un stat, cea rnai mare este aceia de a fi supt jug si in

supunere la o putere streina" (pag. 42) si ca de geaba

asteapta vreun bine dela altul: asa dara este in zadar sa astepte cineva vireo facere de bine dela mijlocirea unei puteri streine" (pag. 98-99).
Putea iscall Golescu iaceste randuri, chiar ca tradueator ?
Despre capul
Statului.

Dar s'a spus Ca ar fi iscalit cuvinte

aspre despre capul statului, fiindca
la 1807, and a scris Thornton era

alt domnitor, deck in 1826, and a aparut traducerea

romaneasca. Cu alte cuvinte domnitorul din 1826 n'ayea motiv sa se supere pentru ice se scrisese in 1807.
Dar Thornton nu vorbeste despre un domn anume, ci
In genere despre institutia aceasta a domniei, ca si despre a boieriei, ca si de armata, de preoti, de tarani, etc.
Parerile lui bune si rele priviau $i anul 1826, Hindca nitrieni nu s'ar fi gandit ca dela 1807 pang la 1826 sa se

fi schimbat inteatata starea de lucruri, incat parerile

adelea scrise sa nu mai fi lost de actualitate.
Sa cercetam atunci chestiunea din celalalt punct de
vedere, ca anume Golescu vorbise in alte scrieri ale 1W
destul de limpede despre aceleasi chestiuni din St. de
acum a Princip.. fard sa se serveasca de anonimat. Sa
ne fritrebam deci cand a scris el rau despre domnitorii
Valahiei.

La 25 Septemvrie 1825, C. Golescu se intampla la

Presburg, la ineoronarea de imparat al Austriei a lui
Franc-Ise al II-lea. Povesteste el foarte miscat rata lume
ce stransese acolo, cata dragoste manifestO multimea
pentru noul Imparat si noua fmparateasa si eata bucurie cra zugravita pe fetele acestora din cauza drago lef
aratate de multime. Golescu are obiceiul sa nu-si uite o
clips tai a. Comparatiile intre ce vede in strainatate si
www.dacoromanica.ro

126

ce stie de acasa apar la fiece pas. Asa si aici. Isi aduce

Indata aminte cum se petrec lucrurile la Bucuresti.
,,Dar eu carele mi-am adus aminte ca pe la noi, la acest
feliu de paradie, unii injura, altii scuipa si muierile blestema; caci nu numai nu au pricina pentru care din tot
sucfletul sa ureze bine stapanitorilor, ci in potriva" (Insemnare, ed. 1915, pag. 31). In alta parte lasa de asemenea sa se inteleaga ceva eau despre domnitorii nostri.
Anume acolo unde lauda increderea pe care imparatii

Austriei o au in supusii lor: nu are trebuinta (imp&

ratul) de a se imprejura: cu ziduri, nici cand sa culca a
sa inchide cu lacate multe, fiindca cunoaste intru adevar iubirea norodului... cand norodul nu-1 va iubl, acele
lacate sa pot socoti ca niste nodaturi de panglice" (idem,
pag. 60). Intelegem de aici Ca" cei cari se inconjoara de
ziduri si se fereca cu lacate sunt domnitorii nostri. Tot
grin comparatie cu felul de a fi salutat si de a raspunde
la salut al imparatului Austriei ne spune si despre obiceiul acesta la noi: O ce deosebire dela noi: Ne plecarn
pang ne da capul de pamant si ramanem foarte multumiti cand numai cu coada ochiului sa vor uita catra noi,
caci trupurile nu le misca, par'ca sunt de ceara si le tern
sa ntt se iranga. Jar cand ne vor zambi a rade, atunci
cu mare bucurie trebue s povestim catre familie si catre oamenii casei" (idem, pag. 61). Fireste ca asemenea
constatari, comparatiuni si aluziuni nu erau spre lauda
'domnitorilor, dar nici nu se prezinta ca atacuri directe,
cari sa fi putut aduce vreo napaste pe capul traducato-

rului. Golescu stie sa gaseasca forma potrivita ca sa

spuna adevaruri fard sal supere. Oare ticaloasa stare a
taranimii, aratata in culori atat de vii 5i pline de indignare de Golescu, nu se datora si relei administrathini a
domnitorilor? 0 spune si Golescu, dar cum? Pricina
este caci domnii si noi boierii nu vedem pe acestia nicipdata, ca ii vad numai aceia cari merg sa-i silneasca..."
www.dacoromanica.ro

127

(idem, pag. 83). Apoi aceasta e prea mult din partea,

unui boier de autoritatea si prestigiul lui Golescu? Tot
astfel, ba Inca si mai mult, si mai puffin transparent aduce vorba in partea unde arata minunile pe cari le svarsesc apele dela Mehadia: O! ce nemarginita facere
de bine savarsesc acei otcarmuitori, ce au durere de
inima de patimasele noroade" (idem, pag. 140).
Si aceasta e tot ce se spune si rau si bine de domnitor; far celelalte scrieri ale lui nu cuprind nici atat.
Sa comparam acum aceste cinci pasaje din Insemnarea calatoriei cu ce spune Thornton si ce spune pe romaneste traducatorul roman. Capul statului in Valahia
si Moldova tine pururea langa tron buzduganul si loveste cu el, daca gaseste de euviinta, chiar pe cei mai
devotati boieri ai sat. Se da ca exemplu cazul unui tartar boier pus in lanturi si bagat in temnita de Grigore
Ghica al Moldovei, numai fiindca purta haine lucrate
mai cu gust decat ale voevodului. Slujbele se impart dupa bunul plac al lui, veniturile mosiilor si ale satelor se
intrebuinteaza pentru satisfacerea placerilor lui (St. de
acum... a Princip., pag. 55-57 si 61-63). Voevozii nu
sunt nimic fata de sultan si nici fata de slujbasii aces-

tuia. Un singur cuvant al for fac din voevozi nimic :

numai cu un cuvant al for it face sa ajunga iarasi la
nimic precum au fost" (pag. 58). Voevodul e pazit de
soldati turci on de Ainauti, cari se falesc cu hotiile svarsite inainte de a fi intrat in slujba (pag. 65-67). Niculae ,si Constantin Mavrocordat au desfiintat oastea
tarii, ca sa le ramae in punga banii ce se intrebuintau
cu intretinerea ei (pag. 77). Descrie si Thornton ceremonia plind de fast a suirii voevodului pe tron, cum des-

crisese Golescu incoronarea lui Francisc al II lea la

Presburg; dar adauga imediat ca acel fast se datoreste
banilor si nu are un temeiu solid. Voevodul e in fiece
moment amenintat sa fie dat jos. E o fantoma regard",
www.dacoromanica.ro

12,6

sau o iazma Cu parere de craiu", cum zice traducatorul roman (textul francez, pag. 480; cel romanesc, pagina 58).
E limpede, socotim, ca in St. de acum... a Princip.
se vorbeste mult mai rau si in deosebi fara nici o consideratiune despre capul tarii, decal in Insemnarea calatoriei. Nimic mai firesc deci decal ea Golescu sa nu fi
avut curajul sa semneze pe cea dintai, deli a semnat -o
pe a doua.
Boierimea.

Poate ca ar fi de ajuns cele de papa

acum pentru limpezirea chestiunii
de ce n'a semnat Golescu traducerea: pentruca nu putea semna pareri aspre si mai ales nerespectoase despre
Turcia, Rusia si Austria ca si despre domnitorii Prin.
cipatelor. Sa mergem insa si mai departe, cercetand ce
zice Thornton si ce a trebuit sa redea in romaneste traducatorul despre boieri. SA vedem daca e adevarat ca
judecata despre boierime in St. de acum... a Princip. se
asearnana cu aceea din Insemnare si deci daca Golescu
a semnat pe cea de a doua, n'ar fi avut nici un motiv sa
n'o semneze si pe cea dintai.
Primul prilej al lui Golescu de a vorbl in Insemnarea
calatThlei despre boieri este tot ticaloasa stare a taranimii. Dupa ce o zugraveste si o plange, se intreaba
cine -i vinovat de aceasta stare. Vinovati sunt aceia eari
merg sa-i silueasca, sa-i pedepseascd si sa implineasca
(adica sa execute"), care au suflete otra."vite si fara
nici o constiinta de datoriile catre omenire" (ed. 1915,
pag. 83). Gine sunt acestia? Slujbasii, strangatorii de
biruri. Dar acestia lucreaza din porunca celor mari, a
boierilor, aceia cari in putini ani au ocupat mosii, au
zidit palaturi, far'de a mosten1 avutii parintesti si far'
de a fi cunoscute negutatoriile prin cari au putut castigh
doua, trei milioane" (idem, pag. 83). Vedeti cum stie
www.dacoromanica.ro

129

Golescu sa fie aspru, sa numeasca suflete otravite pe

boierii cari s'au imbogatit din jefuirea taranilor st sa
scoata de sub aceasta acuzare pe cei cari au mostenit
averi dela parinti ?
Mai spune el ca slujbele se vand, nu se dau pe merit.
Dar despre cari slujbe pomeneste? Polcovniciile, capitaniile, ispravniciile, samesiile, zapcilacurile (idem, pag.
84-85). Dar despre cele mai maxi, cele ocupate de adevaratii boieri de diferite trepte nu spune nimic. Nu se
dau si acelea pe favoruri st pe bani? Nu suntem doar
departe de epoca Fanariotilor.
Vorbeste rau, e adevArat, si despre marii boieri, dar
numai ca sa spund ca fiii de boieri mari sunt sf ei inaintati fn ranguri numai fiindca domnitorul vrea sa aiba

de partea sa pe acesti boieri man: domnii, Enda au

trebuinta de parintii nostri, dupa o boierie sau doua ne
fac boieri ai divanului, urcandu-ne la cea dintai treapta"
(idem, pag. 86). Acesti boieri, nefiind pregatiti pentru
functiunile ce li se dau, trebue sa iscaleasca orice hartie ii da slujbasul mai mic. Nu se sfieste Golescu sa se
dea exemplu chiar pe el, dar nu din vremea cand era

boier mare, ci tot din vremea cand era mic, doar ispravnic: Gaud m'am oranduit intias data ispravnic $i
am vazut pe sames si pe condicariu viind cu sanurile
pline de hartii, pe cari toate eram dator sa le vaz, sa le
judec st sa le intaresc cu iscalitura mea, m'au apucat
cutremurul" (idem, pag. 87). Are in adevar si ironii
destul de amare la adresa boierimii, cand o invinucste
ea pune pret pe imbracaminte si nu pe munca, dar Inca
nu este o invinuire ce nu se cputea semna de Golescu:
atunci adevarat ne-am mandri pentru darurile cele cu
sudoarea noastra castigate, iar nu pentru metalul pamantului, din care ne facem anterie de fir, nici pentru
pielea samurului si a rasului, pentru care si de ras am
ramas (idem, pag. 88). Si iarasi unde vede Ca nu era
P. V. Planeo. tin edleitor englez despre Romani.

www.dacoromanica.ro

-180
de a$teptat din partea lui o biciuire in adevaratul lutecum afirma Bogdanles al cuvantului a boierimii,
este cand gaseste boierilor, ca si domnitorilor,
Duica
vina ea nu yin in atingere cu taranimea, ci o lash" pe seama slujbasilor celor mici (idem, pag. 83). Nu e aceasta

mai mult o lauds, decat un blam? Din moment ce crezi

ca data boierimea ar fi venit in atingere mai de aproape
cu taranimea, starea rea a acesteia s'ar fi schimbat, nu
insemneaza ca reounosti acelei boierimi insusiri sufletesti superioare ?
Tot ash vorbeste Thornton ?
cei mari de tot grin
Boierii dimprejurul domnului
stint cei mai multi Greci, de neam de jos din
urmare
Fanar, yin in Principate flamanzi si se reped la mese,
ca sa se sature: ,,...acea adunare de jefuitori, carii npustind tarmurile stramtorii Tarigradului si viind supt
ocrotirea stapanitoriului, wind din fabrica cea noao,
navalesc asupa meselor of satura pofta for cea nesatioasa, rozind avutul ticalosilor...." Pe cat au fost de saraci si de umiliti la Tarigrad, pe atat se imbogatesc $i
)devin obraznici in Tara Romaneasca si Moldova (St. de
atom... a Princip., pag. 59).
Singurul merit al boierilor este ea dau Principelui Cafes, tutun on yin. Si pentru aceasta eapata dreptul de
a teal in trandavie si lux $i de a jeful pe locttitori: ,,...o
mare Adunare de deregatori carii traesc in trandavie $i
in lux si carii au privileghiu sa jefuiasca pre lamitori,
pentruca uneori da ciubuc Printipului sau cafea, sau yin
ai pentruca cumpara papucii si caciulele de noapte ale
Inaltimii sale" (pag. 63-64, nota).
In divan, cei mai multi au doar rolul sa iscaleas.:1 ce
hotaraste domnul singur, on impreund cu cativa favoriti (pag. 67).
Ei se disting dupa bogatie, nu dupa nastere si sunt o
creiatiune a domnului (pag. 69-70).
www.dacoromanica.ro

-131
Ispravnicii nu sunt plsatiti ci au vole sa fuse le si sa
jefueasca pe cat vor puteh ?pag. 81).
In genere sunt curtezani, molesiti, slugarnici cu cei
mari i fara mils cu cei mid (pag. 90). Cei mari curtezani $i oamenii cei bogati Sint molesiti, fara inima sa
taraesc pre dinaintea celor mai mari ai lor, iar cu cei
mai mici ai for pans la nesuferirea mandriei, pentru bani
fait orice. Asijderea sunt viclenitori, rasvratitori, lipitori
fara milostivire ai norodului, asupritori $i siluitori la
cei neputinciosi, strasnici catra supusii for si tirani In
casele lor" (pag, 90, nota).
Cum iii cresc copiii? Ca $i oamenii de rand. Ba Inca
si-i strica mai mutt prin contactul ca Tiganasii dela
cult (pag. 81).

In genere societatea bucuresteana si iesiana e o fume

de stricaciune, de prefacatorie, ide desfranare si dc joc
de dirti (pag. 89-90).
Dar Thornton ajunge sa." dea si mime si sa spuna despre vechea
puternica familie a Cantacuzinestilor
ca nu reprezinta pe
reprodueand pe D. Cantemir
adevaratii Cantaeuzini, ci pe doua persoane de familii
proaste nascute an Valahia" (pag. 8).
Nu sunt scutite de batjoeura nici balurile dela curte,
nici sotiile boierilor (pag. 60-61).
Sunt aceste constatari, ca asprime, numai la MAIOmea celor din Insemnarea calatoriei ? Vreo doua da,
dar restul? Ash fiind, lath. de ce C. Goleseu n'a semnat
traducerea. In dorul lui aprins de a-si vedea neamul ri-

dicat din stares de injosire si de umilire, In care i s'a

parut ca se gaseste dupa ice a callatorit in Europa cenvoih sa-i pue sub ochi ce rau vorbesc streinii despre el si s-1 ambitioneze pentru un traiu mai bun. In
hula gurii lumii am cazut condee straine ne-au zugravit", zice el byte() nota din Insemnarea calatoriei (ed.

1915, pag. 53), facand desigur aluziune tocmai la

www.dacoromanica.ro

132
Thornton, pe care fie ca numai ii cunostea., fie ca tocmai II traduces, ,rand iii redacts si notele de calatorie.
Dar ce vorbia Thornton era prea aspru, Iprea batjocoritor uneori si, in orice caz, venia din partea unui strein.
Din partea unui Roman s'ar fi interpretat si ca o lipsa
de respect fats de puterile suzerane, fats de domnitor si
de boieri, chiar rand Romanul era numai traducator.
Solutiunea cea mai bunrera tocmai aceea adoptata.' de
Golescu: sa traduci lucrarea, sa le-o arati Romani lor,
dar sa n'o semnezi. Colaborarea unui boier mare la ocarile unui strein, chiar drepte, s nu fie vadita.
Note.
Randurile Rn cars N. lorga considers anonimatul traducerli ca argument contra lui C. Golescu sunt acestea: El care spusese sub iscalitura atatea adevaruri etude ituturora, 'tear fi avut de
ce sa -$i ascunda numele data aceasta.... el n'avei de ce sa." repete ano(dm $i mai Incalcit parerile spuse limpede si deslusit lin CaTatorie ;
Mei una din celelalte traduced ale sale nu euprinde o mai intinsa critics polities Si socials" (1st. lit. rom. in veacul al XIX -lea, I, 99).
Argurnentul In favoarea lui Golescu I -am adus In prefata editiei din
1915 a Insemntirii
,De ce Golescu n'a semnat traducerea?

Fiindca Thornton vorbia. rau

des1 adevarat
despre bole;ri 4i domnitor in special; $1 traducatorului i-a lost frica sa nu si-ii aidke In cap"

(Minerva, 1915, pag. XXIX). La aceasta Gh. Bogdan-Duica Intampina: ...1mi permit doeci a crede: 1. Relativ la pag. XXIX ca lui Golescu nu-1 era Idea nisi de boieri pe care-i biclueste doar Qi is Insemnare, nici de domnitor, care la 1826 nu mai era cel dela 1807'
(revista Cultura Romdnilor, pag. 524).
Nota din 1nsemnarea calatoriei uncle Golescu zice In hula gurli Iumii am cazut SE condele straine
ne-au zugravit" face aluzlune, credo Nerva Hodos, toomtai Ia cartea
lui Thornton: oDaca n'a ttradus el lnsusi partite privitoare la %rile
rom'aneti din cartea lui Thomas Thornton... el nu poate fi strein de
aceasta traducere, deoarece face o aluzie Ia ea Intro nada din calatoria
sa Inca inainte de tiparirea ei la Buda" (pref. Ia Insemnarea ceilatorid, kid. 1910, pag. XLVXLVI). Am Impartasit $i eu aceasta parere
In prof. Insemnarli, ed 1915, pag. XXtII. Bogdan-Duilca n'o impartaseste: Data Nerva ,Hodos a zis ceva, trebue sa die totdeauna adevarat?... N. H. afirmase ,ca Golescu a vizat pe Thornton intro nota
din Insernnare. Nimic, absolut mimic, nu no da dreptul a Inlocul ca

www.dacoromanica.ro

133

unicul Thornton acel mai mare numar de scriltori

nenumiti in nota
iui Golescu
cari spnsesera ac,eleasi lucruri si inainte si deodata cu.

Thornton" (Cultura Romdnilor, din. I (1915), pag. 326). Dar B.-D.

ocupandu-se de patennitatea traducerii, zice: Pentru mine chestiunea
aceasta nu are prea multa importanta. Expunerea mea de (pan/ aid
deschide insa o perspective in atmosfere politice mai proprii lui Godescu, decat lui Eufrosin Poteca. an tot cazul traducerea les din anediul lui C. Golescu" (idem, pag. 323). (Duca deci, chiar dupa d-sa, Go-

lescu nu e strain de aceasta traducere si daca ea iese de sub tipar

tocmal In anivl in care iese si Insem,narea, cum se mai poate zice ca.
nimic, dar absolut nimic nu ne des dreptul s credem ca. la Thornton
a fled el ahfziune in nota despre hula lumii?
Fiindca in acest ca- .
pittol am vorbit despre pasajul lasat afara de traducatorul roman, sa
mai amintim de daub.' modificari de text, neinsemnate de altfel, afara
de cel privitor la desrobirea Tiganilor, asupra caruia am' atras atentiunea la ,pag. 68. Urmatorul pasaj despre vinurile noastre: Les vins
d'Odobezd, en Moldavie, et de Pietra, en Valachik, somt les meilleure
(Dag. 456, nota 2) este indreptat si tntregit astfel: Vinui de Odobesti
In [Moldova si de Dragasani, Cernatasti in Valahla este mai bun, iar
cel de (Peatra este prost" (pag. 33, nota 1). Un alt pasaj despre mo4ift teste Intregit cu numele copaCului, care lipseste in textul francen

,J1 y a dans les montagnes une espece de sapin plus notre quelie
sapin ordinaire. Son (Scarce est blanchatre, Varbre fort haut, fort droit

et Presque sans noeuds. 11 donne des mats excellents et it est trespropre a faire des batiments de tiler" (pag. 458, nota 1); In romaneste: Este le munti un feu de brad mai bun decat bradul cel bidunit. Coaja lui este albeneata, copaciul foarte drept si mai Ma nodal; acest copacin este moliftal din carele sa ifac catarturi foarte bune
si este foarte vrednic de a sa face corabii pentru mare* (pag. 3ii,.
nota 1).

www.dacoromanica.ro

CAP. XII.
Locul lui Constantin Golescu in istoria literaturii
romane,ti.

Activitatea de scriitor a lui Golescu consta deci din

patru traduceri si o opera originals, aparand toate in

1826 $i 1827. Douai traduceri sunt din limba greceasca

(Adunarea de pilde" si Elemente de filozofie moraid"), a treia din limba franceza (Starea de acum a
Principatelor"), a patra (Adunarea de tractate") poate
tot din limba franceza
dar aceasta nu are caracter
literar si o putem 'Asa de o parte in cercetarea locului
pe care-1 ocupa Golescu in istoria literaturii romanesti.
Scrierea originals a lui este Inseannarea calatoriei".
Rana la sfarsitul veacului al XVIII -lea chiar pang

in primele decenii ale veacului al XIX-lea, literatura

noastra era orientala. Era strains legata de biserica $i
biserica noastra este orientala. Se desvolta in stransa
legatura cu literatura slaya $i apoi Cu cea greceasca,
deci cu literaturi orientale.
La sfarsitul veacului al XVIII-lea apar in Ardeal scriitorii latinitti $i in Principate influenta franceza. Suntem

intorsi cu fata spre Apus. Suntem intorsi.... vor sa ne

intoarca. $i atuxci incepe turburarea aceea de aproape
www.dacoromanica.ro

135 --

cincizeci de ani in vieata paturii noastre culte, turburare care a imbra'cat diferite forme si a purtat diferite
numiri, dar care pornia din intreruperea pe nea$teptate
a vietii noastre orientale $i incercarea de inlocuire a ei
cu una occidentals. Nu se mai intelegeau mirenii cu
preotii si cu calugarii, tinerii cu batranii, copiii cu parintii, Romanii de peste Carpati cu cei de dincoace. Se
citeaza cu admiratie numele celor indrazneti din vremea aceea, numele celor cari n'au cedat nici unei consideratiuni $i au impins spre izbanda Enka': rasturnarea trecutului pi inaltarea noilor forme de cultura. Nu
se citeaza Ins aceia cari i'ntr'o singura vieata au reprezentat cloud lumi, inlesnind prin pilda for sclaimbarea care se cerea $i era negre$it necesard.
A$a a fost Constantin Golescu. Boier mare si bogat
ce i-ar mai fi trebuit altceva in Tara Romaneasca de

la inceputul secolului al XIX-lea. Poate un rang mai

malt in iearhia boiereasca 1-a avut pe aceia de mare
logofat. Poate buna consideratie din partea marei imparatii rusesti, care era atotstapanitoare in Orient pe
atunci
a avut-o $i pe aceea. Poate o original romaneasca pura, ca sal nu se $opteasca despre el cal e tin
venetic
se tragea din familie veche $i curat romaneasca, 1$i faces din aceasta o falal pi privia cu mandrie
pe deasupra atator capete de mari boieri de origine noua
on de peste Dundre. Si totu$i ravne$te sal -$i slujeasca
Zara si pe calea literary $i la varsta de 49 de ani publica
deodatal patru scrieri, iar la 50 de ani pe a cincia. Van-

tul cel nou din spre Apus cerea activitate intelectuala

pi marele boier s'a pus pe munca, chiar dacd trebuia,
din punct de vedere literar, sal se aseze Intre cei din urma, cand din punct de vedere social sta printre cei din
frunte.
IVIanifestarea lui nu se putea face cu succes decat in
directiunea pregatirii lui. El aver cultura orientala $i Cuwww.dacoromanica.ro

136

mostea deci dintre limbile cari imbracau o cultura mai

inalta numai pe cea greceasca. Iata-1 dar traducand din
greceste. Se simtia insa mai pre jos de preocuparile timpului, cari cereau opere in sens occidental. Deaceea
scrie Insemnarea calkoriei, deaceea traduce pe Thornton, luptandu-se insa din greu cu lipsurile pe cari atunci
le bags de seams si anume ea nu stia bine nici romaneste, nici frantuzeste.
In istoria literaturii noastre Golescu are deci o prima
insemnatate ea intrupeaza ambele tendinte, Inca In lupta
pe la 1820 in Principate, cea occidentals si cea orien,tala. Din acest punct de vedere, Pompiliu Eliade a gdsit pentru el minunatul calificativ Cel dintaiu Roman
modern".

Pe la 1815 literatura romaneasca religioasa era una

si aceeas la toti Romanii, cum a fost Inca din veacul at
XVII -Iea si cum e si astazi. Literatura in afar de Biserica nu era insa aceeas. In Ardeal se sera gramatick
si istorie cu tendinta hotarita de a se arata lumii stralucita origine a limbii si a neamului nostru, iar in Principate se aria dragostea dupa modele lautaresti si grecesti moderne. Alt suflet era par'ca dincolo de munti si
altul dincoace. Apropierea acestor doua suflete, contopirea celor dona feluri de literaturi s'a facut fireste si
--direct prin operele unora si altora, patrunzand alai ales
cele de dincolo de Inunti dincoace, cum au fost cartile
lui Maior, si aducand la Iasi si Bucuresti preocuparile
nationaliste de dincolo. Dar aceasta apropiere s'a facut
si prin intermediari Infocati ca Gheorghe I.azar, care
a venit din Ardeal cu tot sufletul scrijtorilor latinisti si
mai ales cu toata increderea in rolul binefacator al scolii.
La aceasta apropiere a lucrat si Golescu. Cat a stat
la Brasov, ca refugiat din vrernea revolutiei dela 1821,
a Invatat sa pretueasca pe Romanii din Ardeal; si cand
www.dacoromanica.ro

137 --

a redeschis la Go testi vechea scoala inceputa Inca de

tats -sau Banul Radu Go !ascii, n'a mai dat-o pe myna
unui dascal de strand, ci a anus un dascal de scoala, pe
Aaron Florian. Tot in vremea aceea s'a luminat el si
mai bine in chest'unca latinitgtii noastre, fiindca-1 ye)(lam invocand in Insemnare si motivul acesta ca indemn

la lupta noastra pentru regenerare.

A treia insemnatata a lui Golescu pentru istoria literaturii romanesti manta insa o atentiune si mai mare.
0 urmare imediata a contactului nostru cu literatura
Apusului a fost constatarea sa'raciei noastre literare.
Suntem inapoiati si fiindca literatura ne este inapoiata,
iii ziceau cei dept atunci. Saracia s1 inapoierea literaturii aveau ca pricind pe de o parte lipsa de talente, pe
de alta lipsa de incurajare. Condiliunile externe pentru
desvoltarea literaturii erau dintre cele mai rele si in
deosebi lipsia publicul cititor, nu era Inca format gustul
literar. Pe de alta parte talentele nu se desvoltau si din
lipsa modelelor romanesti.

Din aceasta cauza a unnat o actiune Indoita pentru

indreptarea
deoparte incurajarea si indemnul la
traduceri, pe de alta scoli, ziare, incercari de teatru,
societati literare pentru formarea publicului cititor si a
gustului de citit. Un intreg curent se constata in aceasta
privinta la not Intre 1815 si 1830-1840, reprezentat In
,deosebi de Constantin Golescu, Eufrosin Poteca, Gheorghe Lazar, Asachi si Eliad Radulescu.
Golescu a redeschis scoala dela Go lesi, dupa cum

am vazut.
El a scos dela administratia military ruseasca voia
de a se publica eel dintaiu ziar romanesc, Curierul lui

Mad.
El si-a deschis casa din Bucuresti, palatul regal de
www.dacoromanica.ro

138

astazi, pentru sediniele Societatii Literare si acolo s'au

citit scrierile lui Poteca, Eliad Radulescu si ale altora.
El a incurajat cu adanca convingere traducerile si a
tradus el insusi cat a putut si cum a putut.
El este deci unul din aceia cari au contribuit la for
marea publicului cititor si a gustului literar la inceputul
veacului al XIX-lea. Daca Gr. Alexandrescu si V. Alecsandri au gasit pe la 1830-1840 un public care sa-i inteleaga si s-i prefueasca, aceasta se datoreste si activitgii lui Constantin Golescu. Este acel curent al traducerilor care prinsese atAta in ambele Principate, inzece ani dupa nioartea lui
cat ajunsese pe la 1840
s inabuseasca desvoltarea operelor origiGolescu
nale, .deli incepuse tocmai cu gandul sa le provoace.
Contra acestui curent se va ridica in 1840 Mihail Kogalniceanu.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pa?,

PREFATA. Patina desvoltare a studiilor de istorie

CAP.

I.

literary la noi.
Cartea lai Thornton despre Turcia li despre

CAP.

IL

Principatele Romitne.
Traducerea romaneascit a pirtii despre Principatele Romiine

CAP. HI.
CAP. IV.
CAP.

V.

10

Stadiul actual at chestiunii.. . .

14

Serierile lui C. Golescu qi ale lui Her. Poteca

Prefaca traducerii. Ideila sociale, ;economic si

21

culturale ale lui Golescu si ale lui Potties.

Despre starea tianimii
Neamul romanesc in urma tuturor .

39
38

Neamul roma.nesc hulit de streini

Despre Cler
Despre boieri
Momente de desn'adeide
Programs de lucru comune .
Sinceritatea in marturisirea ploatelor
Potrivirea unor idei de amtinunt
Ideile lui Poteca
Programele lui Poteca

CAP. VI.

........
.
,

40
41
42

44
46
46
52
53
54
61

Indicatille din traducers despre autorul ei

Familia traduatorului

. .

ModeAia traducatorului
Traducatorui si chestiunea desrobirii Tigandor
CAP. VII.

65
65

Exactitatea traducerii

66
68
70

Traducerea cuyintelor cu mai multe intelesuri .

'71

www.dacoromanica.ro

- 140 -

Pag.

Traducerea genitivului

72

Constructia il n'y a que... "

73
73
74
74

Termenii abstrac4i
Confundarea articolului cu pronumele personal .
Numeroasele pasage obscure
Pasaje et' inteles contrariu originalului
Eufrosin Poteca si C. Golescu ca cuno cAtori ai limbii franceze
CAP. VIII.

78
79

Stilul

83

Ignorarea valorii cuvintelor

Fraze nesfareite .
Pasaje obscure

84
84
85

Pasaje obscure in Insemnarea calAtoriei" de C.

86
90

Golescu
. .
Lipsa de ordine in Insirarea ideilor .
Lipsa de ordine in insirarea ideilor la Golescu

Abuzul de termenii tialos' si ticilosie

91

96
96
97

Stil neingrijit
Asemanki de expresiuni
Eufrosin Poteca stilist
CAP. IX.
CAP.

X.

98

Limbs' tradneerii
Sisteranl de adnotare .
In ,Starea de acum a Principatelor"

101

110
110
115

In Scrierile lui Golescu

CAP. XI.

Deco n'a semnat Golesen tradneerea

Thornton despre domnitor ,ai boerime
Despre capul statului . . .
Boierimea

CAP. XII.

ideile lui
.

123
125
128

Loud Ini C. Golescu in istoria Iiteraturii ro-

mane0i

135

lH

C. 28727

Tip. Prufesiozald Dim. C. Ioneseu, str. Cs mpineanu 9.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro