Insemnări Sociologice, Cernăuți. Anul I NR 12 Martie 1936
Insemnări Sociologice, Cernăuți. Anul I NR 12 Martie 1936
Insemnări Sociologice, Cernăuți. Anul I NR 12 Martie 1936
INSEMNARI
-
SOCIOLOGICE
Apar odat pe lung.
Director : TRAIAN BRAILEANU,
orofesor de Sociologic la Universitatea din Cernauti.
CUPRINSUL
ARTICOLE
www.dacoromanica.ro
REVISTA CARTILOR
Jacques Bainvile, Les Dictateurs, Paris, 1935. (Ion Turcan).
Constantin Sudeteanu, Durkheim si *coala socio1ogic5 francez5, Cluj
1935 (7r. Bralleanu).
REVISTA REVISTELOR
Orientari, Moinesti (G. Macrin). Buletinul A. G. I. R., Bucuresti.
Revue Internationale de Seciologie, Paris. Rev ista mea, Cluj.
Actiunea Romind, Bucuresti. Cuvintul Studentesc, Bucuresti. Ideea
Romineascii, Bucuresti. Bratul de Fier, Focsani. Rominia Cre--
Una', Chisinu. Glasul Stra'moesc, Cluj. Ideea Nationala, BuzAu.
Cuvintul Argeului, Pitesti. Ogorul, Bucuresti. Macedonia, Bu-
cure0. Iconar, Cernuti. Fat-Frumos, CernIuti. Pagini Literare,
Turda. Analele Dobrogiei, Cernauti. Analele de Psihologie, Bu-
curestl. (7r. Brileanu).
Manuscrisele nu se inapoiaz
www.dacoromanica.ro
ANUL L Nr. 12 Mart le 1936.
Insemndri Sociologice
Director: TRAIAN BRAILEANU,
profesor de Sociologic la Universilatea din Cernifuti.
www.dacoromanica.ro
2
www.dacoromanica.ro
3
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
5
www.dacoromanica.ro
6
Unit Mile de grentate sunt mai putin cunoscute. Dar noi suntem
departe de acel comunism pe care spirital de sistem a vroit
sA-1 regtiseascA la toti Primitivii".
Evolutia soeietAtii chiliene indigene s'ar socoti nu dup&
secole, ci duptt milenii. Ea ne aratti o trecere dela hoard& la
clan i dela clan la trib. Venturino e departe de a o explica
printr'un mecanism numai natural san fatal. El vede aci treptele
unei discipline sociale unde determinismul inflexibil este cel al
legilor lumii fizice cari opereazA prin mijlocirea relatiilor omului
au solul. Dar factorul fizic sau teritorial nu annleadt vointa in-
divizilor. Ea intervine In acest proces printr'un factor moral de
primA importanta. Pentra Venturino istoria vrednicA de acest
name este de rapt aceea care dincolo de amAnuntal faptelor
reglisete i Inscrie elemental etern care este energia umanA.
Intr'adevAr, In cursul luptelor sustinute de societatea indigenA
pentra a-i pAstra neatirnarea Impotriva cuceririi peruviene s'a
Inchegat aceastA societate, scApInd de soarta ce o pregAtise au-
toritatea Incailor poporalui Aymara din Bolivia de astAzi.
Inlliul moment al constitutiei sale e marcat prin diferen-
tierea definitivA a familiei, In virtutea unei Indoite biruinte
asupra egoismului i a instinctalui sexual, multumita cAreia un
sens definit e legat de aci Inainte de termenii de bunic i ha-
nick de tattt i mamA, de sot i sotie, de fin i flick de nepot
i nepoatA. Familia InceteazA a fi nominal& i trAete o existentA
efectivA. La drept vorbind poligamia, care rAmase necunoscutA
Aztecilor, se impunea Chilienilor indigeni din cauza dificultAtilor
de traiu. Dar ea nu-i trage originea din sensualitate i nu de-
gradeazA femeia care rAmIne strAinA de gelozie i nu este In
atelierul domestic decIt o ajutoare.
Familia este elementul cel dintliu aI unitatii teritoriale,
numitA Bultamaqut, care ea Inn se Intemeiaztt pe o legAturA
de rudenie i poate fi definitA ea un canton, deoarece societatea
indigenA nu scaptt de sabt legea hotArnicirii ariilor san a deli-
mitArii aezArilor pentra locuitorii ce o compun. Reconstitairea
societatii indigene din Chili nu e decil Inn]] moment al operei
sociologice a lui Venturino. Ea II Impinge de fapt sA defineascA
In urmtt (1) raporturile civilizatiei rudimentare a Americei an-
tarctice cu civilizatiile mai Inalte cari, din Peru pInA In Mexic,
se constituiserA In America ecvatorialA i tropicalA, Inainte de
epoca descoperirii, (2) raporturile ce se InfAptuirA apoi Intre
rAmttitele societatilor indigene i dubla societate colonial&
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
-- 16 --
(desi concilierea implicn desfiintarea provocatorilor de desordine,
oricare ar fi ei).
De un mileniu Franta cunoaste toate formele de guverna-
mint. Azi jocul potitic se desvoltii In profitul dtorva stApIni
corupti. Valorile morale ce s'au selectionat In rilzboiu n'an fost
utilizate pentru reforma sistemulni politic. Desordinea si coruptia
s'au infiltrat In organismul social, tinInd loc de sistem. Elite le
an fost InlAturate, cAutIndu-se doar complici. Fostii luptAtori nu
mai vor sn fie spectatorii nemiscati ai acestui desmat. Ei s'au
grupat Insfirsit ca sn stIrpeascA destrAbalarea.
Din aceastA disciplinare a fortelor sociale In numele vir-
tutii, La Rocque constitue un principin de unitate. *coala auste-
ritAtii au fAcut-o la fel luptAtorii din toate clasele sociale, ei
toti trebue stt contribue la reforma vietii politice si admi-
nistrative.
GrupArile politice formate In numele unei idei morale, na
In numele unei cointeresnri, an alta putere si altA cheznsie de
duratn si izbInda. Partidele de azi nu sunt dedt adunAturi de
cointeresati. Croix de Feu se raliaza pe baza abnegatiei si In
ideea IntronArii cinstei si ordinei : functia politica sit apartinn
meritulai real. De stinga san de dreapta, de orice clu socialn,
aderentii se IntovArnsesc gratie acestui ferment de coheziune.
Ajuns la conducerea organizatiei Croix de Feu, colonelul
La Rocqne s'a revelat un admirabil organizator, un om cu ye-
deri dare si practice, un ginditor politic dotat cu simtul reali-
tAtii, al .concretului, al posibilalui. El a procedat metodic la
stApInirea mijloacelor de actiune, la determinarea obiectivelor,
fugind tot atit de mult de programe politice ca si de izbucniri
violente, focuri de artificii urmate de desamAgiri.
Trebue o mistica pentru a suscita aceastA fortn noun, o
&dire pentru a o cAlftuzi, o pIrghie spre a o folosi, un scop
spre a o absorbi" spune La Rocque (Flambeau, Dec. 1932).
Mistica. Dupn rAzboiu an continual. sit conducti tara oa-
menii dela 1914, care se caracterizan prin inaptitudine m.orbidn
a creatiei In orice ordine de activitate, cAutarea desfAtArilor
usoare si a minimului efort, apatie si nesigurantA, descurajare".
Lipsea o mistick Franta n'o mai avea. Unde s'o caute ? In alte
regimuri (cel morarchist)? '). Aceasta nu poate constitui astAzi
In Franta un principitt de unificare socialn. In pacifism umani-
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
Catedra de Filosofie
Factorii carl I-au determinat Inflintarea. Consecinte pentru
5coala I cultura romineasci.
InsfIrsit s'a Infiintat si Catedra de filosofie" I Minist. Instr.
publice prin decizia No. 7.825 din 15 Ian. c., i publicatA In
Monit. oficial din 25 Ian. c., care cuprinde : GrupAri de materii
de studii In catedre", prevede si catedra de filosofie pe lingfi
fiecare licen.
Trei momente au impus Infiintarea tieestei catedre : 1. Or-
ganizarea materiilor de InvAtAmint ; II. Respectarea si cnnoaterea
individualitatii scolarilor ; III. Integrarea profesorilor de filosofie
In Stat.
I. Organizarea materillor de Invatmint.
Liceul este o scoalA de culturgt generalgt. Programa de In-
vAtAmInt cuprinde diferite stiinte despre naturA i om. Prin aceste
stiinte se nrmAresto instruirea si formarea intelectualft a elevilor.
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
BO
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
REVISTA CARTILOR.
Jacques Bainville, Les Dictateurs, Paris, 1935. AceastA carte
e una din cele mai interesante lucrAri ce ne-a lAsat strAlacitul
scriitor Bainville, decedat ammo de curind si a cArui moarte a
deplinge toe& Franta nationalistA. Istoric si literat, el eviti sti
ne dea definitii abstracte duptt caH sti putem distinge dacit un
regim politic oarecare poate fi numit sau nu dictaturA. Regimurile
din Italia, Rusia, Germania, Portugalia sunt Inglobate In categoria
dictaturilor. DupA care criteria ? Pentra antor faptul ca. Mussolini,
Stalin, Hitler, Salazar stint conducAtori cell Impun vointa /or
in treburile publice, ajunge pentru a afirma di ei sunt dictatori.
FArA IndoialA di notiunea de dictaturA e susceptibilA de
diverse interpretAri, caH aa dat nactere la cele mai regretabile
conruzii. Dar Bainville, desigur, n'a vroit sA ia parte la cearta
teoreticienilor In jurul Intelesului acestai cuvint, ci a preferit sti
ne descrie conducAtori hotarIti et-0 impunA vointa indiferent
dacik aa fost dictatori buni sau rAi. Autorul constatA numai ci
ea (dictatura) poate sti fie cea mai bun& sau cea mai rea forma
de gavernAmint. ExistA dictaturi excelente. ExistA si detestabile".
Depinde de cel ce o face, ar sputre autorul, dac s'ar pronunta
hotArlt asupra acestui punct. Da, dar nu totdeauna. Si atunci
cum putem distinge o dictatur& bunA de una rea ? Apreciind
rezultatele, rAspunsul va fi usor de dat. Dar nu trebue sit asteptAm
ca un astfel de regim sA se IntroducA si apoi sA ne pronuntttm
ate& e util satt nu comunitAtii respective, cAci in acest caz n'am
constata decit anumite fapte care nu ne-ar ajuta la nimic. Am
descrie numai o realitate, atita tot. Din ceeace ne spune istoria
si sociologia putem afirma ch o tiranie, adicA domnia cu ajutoral fortei
a unei clase nu a unei persoane in favorul lor exclusiv, va fi
Intotdeauna rea, Inglobind deci regimul din Rusia si cel din Italia
In notiunea dictaturii, se ajunge la confazie si la compromiterea
acestei notiuni. InlAturInd tirania din conceptul dictaturii,
rAmine sa intelegem prin aceasta din uradt, un regim politic In
care puterea executivA primeazA fatA de celelalte. Si In acest
caz putem spune cA sant dictaturi bane si rele, cari vor depinde
si de cel ce o face, dar si de atitea alte conditiuni.
CH priveste necesitAtile caH o impun, autorul spnne cA ea
poate sA fie o reactiune contra efectelor ultime ele democratiei,
caH sunt socialismul si comunismul, sau o reactiune pentra a
InlAtura piedicele ce stan In calea realizArii unei democratii
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
Studii ci Articole
apdrute in Insemnri Sociologice"
Anui I, N-rele 1-12.
3
scriitorului (3), Autohtonismul in literatura (4), Doctrina micArii
Action francaise"(5), coala tineretului de azi i telurile ei (8), Ideile
conducatoare ale organizatiei Croix de Feud din Franta (12).
Tara, L. : Progres i Religie (8).
Topa, Leon : Razeii (1), Razqimea din Nordul Bucovinei (3), ludaism i Na-
tionalism (4), Familia i Statul (5).
Turcan, Ion : Citeva date in sprijinul unei probleme (1), RenaVerea spirituall-
tAtii romaneVi (7), Dimitrie Strchinaru (10).
www.dacoromanica.ro