Anul I. Nr. 12. Martie 1936.

INSEMNARI
-

SOCIOLOGICE
Apar odat pe lung.
Director : TRAIAN BRAILEANU,
orofesor de Sociologic la Universitatea din Cernauti.

CUPRINSUL
ARTICOLE

I. Gaston Richard : Sociologia comparat a popoarelor

latine din America, dup'd operele '
lui Venturino.
II. Barbu Slu*anschi : Ideile conducAtoare ale organizatiei
Croix de Feu" din Franta.
III. Alexandru Isceanu : Catedra de Filosofie.

REDACTIA: Cernauti, str. General Berthelot 5.

ADMINISTRATIA (Profesor Constantin Zoppa):
Cernauti, str. Baltinester 15.
Abonamentul pentru 1 an . . . . Lei 60
Exemplarul 5 17

Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernauti.

www.dacoromanica.ro
REVISTA CARTILOR
Jacques Bainvile, Les Dictateurs, Paris, 1935. (Ion Turcan).
Constantin Sudeteanu, Durkheim si *coala socio1ogic5 francez5, Cluj
1935 (7r. Bralleanu).

REVISTA REVISTELOR
Orientari, Moinesti (G. Macrin). Buletinul A. G. I. R., Bucuresti.
Revue Internationale de Seciologie, Paris. Rev ista mea, Cluj.
Actiunea Romind, Bucuresti. Cuvintul Studentesc, Bucuresti. Ideea
Romineascii, Bucuresti. Bratul de Fier, Focsani. Rominia Cre--
Una', Chisinu. Glasul Stra'moesc, Cluj. Ideea Nationala, BuzAu.
Cuvintul Argeului, Pitesti. Ogorul, Bucuresti. Macedonia, Bu-
cure0. Iconar, Cernuti. Fat-Frumos, CernIuti. Pagini Literare,
Turda. Analele Dobrogiei, Cernauti. Analele de Psihologie, Bu-
curestl. (7r. Brileanu).

Fiecare nurngr va avea cel putin 32 pagini. 1

Manuscrisele nu se inapoiaz

www.dacoromanica.ro
ANUL L Nr. 12 Mart le 1936.

Insemndri Sociologice
Director: TRAIAN BRAILEANU,
profesor de Sociologic la Universilatea din Cernifuti.

Sociologia comparat a popoarelor latine

din America
dupi operele lul Venturino.
VENTURINO (Agustin) Soclologia primitiva chileindiana con com-
paraciones mayas, aztecas e incasicas. 2 vol. (Editorial Cervantes. Barcelona).
Sociologia chilena con comparaciones argentinas y mejicanas (acela
editor).
Sociologia general americana. Estudio experimental hecho en 15
paises del continente (acela editor).
Sociologia general. La interdependencia (Morel. La Cortma. 1935).

Sociologia, conceputA ca expunere a solidaritAtii natiunilor

si culturilor, poate ajuta popoarele latine a pricepe bine coma-
nitatea destinelor lor. Rasa latinA este mostenitoarea arianismulni
celni mai antentic, a cArui mArturie e limba. Ea reprezintA
tipul unei rase etice, Intemeiatil pe spirit si nu al unei rase
fizice, sprijinitA pe caractere materiale. Totus ea tsi vede con-
testat de dare Germani titlul de rash indo-europeana tocmai
pentru di In cursul istoriei sale ea a fost mijlocitoarea Intre
varietatile fizice ale speciei umane. Ca toate aceste, afirmindu-se
ca o cultur universalA, compatibilA eu constiintele nationale,
latinitatea are de jucat eel mai mare rol In competitianea
quasi-animalA a raselor fizice. Dar trebue ca pArtile sale sit
aibli constiintA de unitatea lor nu numai In Europa, dar In
lumea intreagA, fArA a se lAsa oprite prin deosebirile con-
fesionale. Protestantul din Elvetia romandA, ortodoxul grec
din Bacuresti, catolicul roman din Spania trebue sA se simth
deopotrivA Latini.
In aceastA privintA un rol covtrsitor i se cuvine Spaniel,
di zicem mai bine : peninsulei iberice si popoarelor cari ti vor-
bese limbele. MultumitA ei, latinitatea ocupA Inca cea mai mare
parte a acelui continent american al cArui spirit pacinic prese-

www.dacoromanica.ro
 2

dintele Franklin Roosevelt 11 opunea turbulentei nelinktite a

restului lumii.
Aceastit mare Mee stilpine0e opera considerabilit a socio-
logulni chilian Agustin Venturino. Ea ne reamintete totodatA
ci cum cultura spaniolk ereatia latinismulni expansiv al Romei,
s'a ritsplindit i s'a statornicit In Lnmea-Nouk dealungul revoln-
tiilor catolicismulni feodal i}i ale democratiei precum qi cum ea
a putut absorbi esentialul acelor eivilizatii indigene ale .Americei
cari, mai mult decit cele ale Vechiului Orient san ale Extremu-
mai Orient modern, desvAluese existenta unei treceri /titre civili-
zatiile superioare ale Enropei i acele societAti primitive cari an
dat loc la atitea conjecturi tulburAtoare.
Venturino ne inlesnele a ritspunde teoreticienilor falsalni
arianism, legind latinitatea de o lege de interdependentA pentru
care dri ea dovadA o IndoitA continuitate, Tina Intre civilizatia
InceputA de cMre indigenii din Chili qi civilizatiile superioare
din Peru, Yucatan i Mexic, cealaltii Intre viata socialA a Lati-
nilor Americei actuale i conditiunile date descendentilor Con-
quistadorilor fie prin Impotrivirea fie prin asimilarea Indigenilor
dupit deosebirile mediulai fizic.
Metoda urmatit de Venturino este aceea care ne impune a
Intemeia comparatia tipnrilor t;li a treptelor de organizatie so-
-dale pe ell se poate pe observatia directk Cele cinci volume
ce le prezintA cetitorulni resumtt o vial& consacratk en pretul
celor mai mari riscnri, studiului personal al populatiilor indigene
i coloniale din America meridionalit qi centralk De aci nu ur-
meadi cit el ar neglija istoria, dar el conchide la necesitatea de
a revizui asertiunile acelora pe caH li nume0e manue14ti, prea
adeseori potrivindu-se nnor legende, In America precum i ainrea.
Aplicarea acestei metode, care contrasteaz en aceea cd-
reia-i datorrim editiile succesive ale romanului Societatii primi-
tive, cere o sever& delimitare a problemei. Venturino i-a propus
problema de a regAsi prefacerile stArii sociale a unei rase san
a anal grup de rase definite, Weep Ind en aceea care s'a His-
pIndit In America antarctica i tinind In cea mai mare masura
socoteala de varietatea ImprejurArilor fizice pe caH le prezinta
America australA dela regiunile polare pink la regiunile ecvato-
riale. Dar aceasta na e singura problema. Ea se complicit pentru
Venturino prin faptul capital al Incorporarii mutuale, In alt fel
zis prin amestecul fiziologic i psihologic al Indigenilor sud-ame-
ricani en coloniqUi de origine iberick

www.dacoromanica.ro
 3

Aci este pentra dInsul cheia situatiunii politice creata

Americii latine kii a raportarilor ei ca America de Nord.
Autorul este astfel condns la o anima inductie care este
rodul taturor cercetrilor sale anterioare, la formula unei legi
de interdependenta Intro civilizatiuni. Aceasta lege desvlae an
raport intim i profund Intre sociologia inductiva qi filosofia
soli daritatii.
Ventarino este Chilian de na0ere. Chili a fost deci primal
vi cel mai statornic obiect al observatiunilor sale. Mai malt
decIt orice OM parte a Americei latine, aceasta tara Ii fagadaia
stt defineasca totdeodata deosebirile i raporturile Intre viata
Societatilor indigene i cea a Societatii coloniale care, In secolnl
al XVI-lea, se puse alaturi Mil a o absorbi prea de vreme, cum
s'a Intimplat In Argentinia. In Peru, in Colombia, In Yucatan i
In Mexic.
Ventnrino s'a straduit deci en mare Ingrijire O. dea o re-
constituire a civilizatiei, a credintelor i a nivelulai moral la
cari se ridicasera din propriile lor pateri. popoarele indigene din
Chili, fail a excepta pe cele ale regiunilor antaretice caH pnse-
sera deja la Incercare agerimea spiritului lui Charles Darwin.
Interesul ce-1 are Venturino pentru Chile-Indian, ea subiect
al unei evolutii ale earei trepte sant Faegianal Yaghan, Pata-
gonul i Arancanal, este justificat prin analogia ce prezinta
medial antarctic en acela la care trebrtira s se adapteze In
Europa contemporanii perioadei glaciare, adica a fazei celei
mai lamurite a epocei quaternare. Comparata ea America arctick,
media al EskimoOlor, i chiar en Siberia i cu Laponia, America
meridionala prezinta an Indoit caz privilegiat. Unul este existenta
unei adevarate regiuni polare unde civilizatia a suferit o IntIr-
ziere care se poate explica i caracteriza, celalalt este ca civi-
lizatiile indigene formate Inainte de cncerirea earopeana an
fiecare o istorie ce poate fi apropiata de celelalte pentra a le
intregi qi larnuri pe toate.
Venturino putea deci a practice o metoda sintetica legInd,
dupa cum am spas, de observatia directa a starii actuale de la-
cruri critica istorica gi studiul comparativ al documentelor etno-
grafice. El a pus la contributie pe toti istoricii spanioli din
epoca Conquistadorilor i toate documentele asupra transformii-
rilor qi revolutiilor caH i-au nrmat, dar el n'a avnt mai patina
grija de a stadia toate datele linguistice, arheologice, antropo-
logice, economice, asupra indigenilor Sad-Americani.

www.dacoromanica.ro
 4

Astfel a stadiat el In deosebi qulpus-urile, acest simbolism

care In civilizatiile indigene a tinut locul scrierii qi care ateapti
Inc& pe Champollion-ul sari. Dar faptul crucial a carui apreciere
orienteaza i lumineaza opera sa i-a fost furnizat de catre aceste
populatii indigene din Chili cari In secolul al XVI-lea opusera
o rezistenta energica cnceririi spaniole despre care adac mar-
turie Arancana lui Ercilla i Aranco domado al lni Lope de
Vega. Cu toate ca ne-ar fi imposibil de a urmari opera sa In
amlinunt, noi trebue sa semnalam In citeva cuvinte insemnatatea
studiilor sale speciale asupra religiei, culturii intelectuale, sim-
bolismului, artei i treptelor organizatiei sociale.
Venturino gasete originea credintei religioase a indigenilor
din Chili intr'o contiinta a raului fizic de uncle rezultli. o de-
presiune a vointei in lupta Impotriva naturii. Caracterizat prin free-
yenta ploilor glaciale, mediul fizic care Ii Inconjoar& este until din
cele mai putin favorabile din cite a Intilnit o rasa omeneasca. lndi-
genul este astfel mInat a se considera ea o victirn. Aceasta
contiinta generatoare de tristeta, realitatea sociala, departe de
ai fi originea, o face sa piarda din putere. Socialitatea trans-
form astfel notiunea religioasa a unui ru inerent conditiunii
umane. Se vede destul cit de mult se opune aceasta interpretare
a faptelor sociologiei religioase a nnei coli franceze (care n'are
dealtminteri nici un drept de a vorbi in numele ffintei tarii sale),
eit de mult ea se opune antropologiei religioase a unei coli
engleze, cu mull mai serioasa decit cea precedenta, dar aceasta
pentrn a se apropia de teodiceea cretina.
Venturino e departe de a reduce toata religia la an ritual
cum an facut-o unii sociologi inspirati de iudaism. Mai degraba
s'ar putea zice ca a constatat absenta unni cult adevarat la
Chilieni In momentul cuceririi. El vede aci dovada unui con-
flict /titre tendintele mitice i disciplina sociala.
*i Inca mai putin este el mInat a identifica mitul ca for-
mele elementare ale tiintei i ale logicei, cum an facut-o In
Franta Comte i mai ales Durkheim. El ne arata pe Chilianul
indigen ajungind prin desvoltarea gtndirii abstracte la notinnea
saptamtnii, apoi la cea a lanii, Infine la o numarare incompa-
rabil mai perfect& decit aceea ce s'a crezut a se putea constata
la Australieni i la Melanesieni. Chilianul indigen depaete nu-
mararea care poate fi numita manualli, a carei problema era de
a gsi un name de numar pentrn fiecare din cele cinci degete
ale mInii. El combina sistemul decimal en sistemnl binar ai

www.dacoromanica.ro
 5

Impinge dinteodata numararea sa vorbita pIna la numArul pa-

truzeci, care devine, pare-se, o unitate superioara. Reui el sa
creeze o numarare scrisa ? Interpretarea qulpus-urilor IngAdue a
o presupune. SA constatAm ca aci tnc nu e presiunea colectiva
care explica starea mentala.
Quipus-ul este un simbol care pina azi nu fasese de loc
studiat declt la Mayaii din Yucatan, carora le Inlesnise formarea
unei carti sfinte, numita Popul Vuh. Studiul critic al istoricilor
spanioli Ii permite lui Venturino de a demonstra ca Intrebuin-
tarea quipus-ului exista si la Arancani. P. Rosales raporteaza
ca efal lor, pentra a-i convoca la adunAri, i mai ales pentra
ai mobiliza Impotriva Spaniolilor, le trimitea sfori Inodate fa-
cute din Una colorata, cari se numeau compron si pron. Acestea
erart deci instructiuni scrise, analoage celor a cAror frecventa
an constat-o alti istorici la populatiile din Colombia, Guyane,
Venezuela qi din America centrala dupa numeroase marturii
comparate i larnurite de Robert d'Harcourt i pe earl le con-
firma alte observatii facute asupra Pieilor-Roqii i a Eskimoilor.
La Chilieni quipus-ul a fost In realitate primal pas catre
inventia scrierii, ateptInd introducerea de culori variate care se
produce In Peru i determina o adevArata evolutie. E dovedit
prin marturia lui Alonzo de Ovalles c quipus-urile permiteau
Indigenilor din Chili de a tinea socoteala cltigurilor lor.
Dela simbolismul quipus-urilor trecerea la arta e indicata.
La aceste popoare arta nu pare a fi fost Inapoia nivelulni cu-
noa0erii. Cu toate ca aceasta manifestare poarta mai mult declt
oricare alta marca personalitAtii, ea sufere Intr'o mare masura
influenta colectiva. Ea se manifesteaza mai Intliu In constructia
locuintelor, In virtutea pastrArii credincioase a traditiilor, apoi
In muzica, al cArei instrument preferat este trutuca i joach
rolul sail In ceremoniile funebre, WA a exclude de altminteri
muzica de sarbatoare. Ea se manifesteaza In sflrit In elocventa
ai poezie, una find mai ales razboinica vi cealalta reprezentata
prin cIntareti oficiali, genpinii.
Numararea i scrierea rudimental% Inlesnira un troc spri-
jinit pe institutia unei proprietati individuale. El consista In a
schimba fie produsele pescuitulni, fie Him de lama salbatecti, i
corespundea farAmitarii unei tari care poate fi considerata ca 0
Fenicie anstrala. Acest schimb se leagA dealtminteri de evolutia
intelectuala prin punerea In functiune a notinnilor de masura
ci greutate. UnitAtile de milsura sunt palma, piciorul, cotul, pasul.

www.dacoromanica.ro
 6

Unit Mile de grentate sunt mai putin cunoscute. Dar noi suntem
departe de acel comunism pe care spirital de sistem a vroit
sA-1 regtiseascA la toti Primitivii".
Evolutia soeietAtii chiliene indigene s'ar socoti nu dup&
secole, ci duptt milenii. Ea ne aratti o trecere dela hoard& la
clan i dela clan la trib. Venturino e departe de a o explica
printr'un mecanism numai natural san fatal. El vede aci treptele
unei discipline sociale unde determinismul inflexibil este cel al
legilor lumii fizice cari opereazA prin mijlocirea relatiilor omului
au solul. Dar factorul fizic sau teritorial nu annleadt vointa in-
divizilor. Ea intervine In acest proces printr'un factor moral de
primA importanta. Pentra Venturino istoria vrednicA de acest
name este de rapt aceea care dincolo de amAnuntal faptelor
reglisete i Inscrie elemental etern care este energia umanA.
Intr'adevAr, In cursul luptelor sustinute de societatea indigenA
pentra a-i pAstra neatirnarea Impotriva cuceririi peruviene s'a
Inchegat aceastA societate, scApInd de soarta ce o pregAtise au-
toritatea Incailor poporalui Aymara din Bolivia de astAzi.
Inlliul moment al constitutiei sale e marcat prin diferen-
tierea definitivA a familiei, In virtutea unei Indoite biruinte
asupra egoismului i a instinctalui sexual, multumita cAreia un
sens definit e legat de aci Inainte de termenii de bunic i ha-
nick de tattt i mamA, de sot i sotie, de fin i flick de nepot
i nepoatA. Familia InceteazA a fi nominal& i trAete o existentA
efectivA. La drept vorbind poligamia, care rAmase necunoscutA
Aztecilor, se impunea Chilienilor indigeni din cauza dificultAtilor
de traiu. Dar ea nu-i trage originea din sensualitate i nu de-
gradeazA femeia care rAmIne strAinA de gelozie i nu este In
atelierul domestic decIt o ajutoare.
Familia este elementul cel dintliu aI unitatii teritoriale,
numitA Bultamaqut, care ea Inn se Intemeiaztt pe o legAturA
de rudenie i poate fi definitA ea un canton, deoarece societatea
indigenA nu scaptt de sabt legea hotArnicirii ariilor san a deli-
mitArii aezArilor pentra locuitorii ce o compun. Reconstitairea
societatii indigene din Chili nu e decil Inn]] moment al operei
sociologice a lui Venturino. Ea II Impinge de fapt sA defineascA
In urmtt (1) raporturile civilizatiei rudimentare a Americei an-
tarctice cu civilizatiile mai Inalte cari, din Peru pInA In Mexic,
se constituiserA In America ecvatorialA i tropicalA, Inainte de
epoca descoperirii, (2) raporturile ce se InfAptuirA apoi Intre
rAmttitele societatilor indigene i dubla societate colonial&

www.dacoromanica.ro
 7

organizat& de Spanioli i Portughezi, (3) a-i da seama de aci

de caracterele ce le-a prezentat devenirea socialgt a Statelor
Americei latine compare& en cea a Americei saxone, (40) a
trage de aci o concluzie inductivA asupra interdependentei raselor
si civilizatiilor umane.
Drept spas interdependenta i se aratA lui Venturino de
cum analizeadt datele ce le posedttin despre marile civilizatii
sud-americane. Intre Nord, adicA in cealalt& hemisferA, regiunea
caldticsi miaztt-zi, adic& reginnea InvecinatA polului antarctic,
apoi In reginnile tropicale, Intro Peru si Mexic, interdependenta
e de netAgAdait. Nivelul atins de civilizatia Aztecilor presupune
cinci altele a cAror realitate se constat& la Uxmal, la Palenque,
la Teotihuacan, In Oajaca, in sfirsit In Guatemala si In Honduras.
Din partea lor Incaii (sau Kechuasii) era mostenitorii civilizatiei
Aymarasilor, confirmatit prin rainele din Tiahuanaco. Dar
tribarile chiliene le rAmaser& totdeauna refractare.
Formarea definitivA a imperiului Incasilor fr Indoialit c
nu s'a stivirsit decIt doar en douA secole inaintea cuceririi spa-
niole. 0 interdependent& analogh celei ce unea Intreolalt& socie-
tAtile indigene se prezintA ochilor celui ce studiazA rezultatele
acestei cuceriri si care trece in urinA la momentele etnice, so-
ciale i politice ale secolelor XIX si XX.
Aceast& interdependent& nu influent& prea malt pe Chilienii
indigeni Impini la marginile meridionale ale Continentnlui.
Greutatea de a strAbate singurAtAtile pustiului din Atacama scutise
tArile lor de cucerirea pernviantt. Influenta Incasilor care se
Intindea pIna la istmnl de Panama, n'avn nicio actiune asupra
troll Chili, Linde traia tin popor de pescari si de navigatori de-
osebindu-se de supusii imperiului prin aptitudinea lor pentra
initiativa individual& si proprietatea privatti. Dar acest popor
nu-si ImprospAtA singele prin aliante i constitutia Cetatii nu
atingea aceeas treapta ea la Azteci i Kechnasi, adicA forma
confederatiunii.
Starea social& a indigenilor din Chili si din toatA regiunea
antarctic& fost-a oare totus far& influent& asupra colonizarii
spaniole, a desvoltArii ei, a istoriei ei zbnciumate ? Chiar varia-
tiile ce prezentau diferitele pArti ale imperiului spaniol In America
au fost oare far& influentA asupra formArii i vietii Statelor cari
i-an luat local In secolul al XIX-lea si al door rol in lame
este din ce In ce tot mai vizibil ? 0 istorie superficialA, cum este
ceea ce ne-o prezint& fie admiratorii Conquistadorilor fie teore-

www.dacoromanica.ro
 8

ticienii democratiei revolutionare, ar putea face s'o credem, dar

Venturino se Inscrie Impotriva acestei Indoite interpretttri.
El ne area mai fattin c primele Cetati Intemeiate pe
continent de Spanioli an fost chiar Cetatile chiliene, Santiago,
Valparaison, Concepcion, tabere Intitrite Impotriva Intoarcerii
ofensive a indigenilor, rAmasi subt arme In partea meridionalit
din Chili. El aratit astfel continuitatea celor douS faze istorice
pe caH le calificti nna de pre-istorictt (cea a SocietAtilor indigene)
si cealaltit de ante-istoria (cea a colonizatorilor). Vechea civili-
zatie chile-indiand ava deci o adincit Inrfurire morals asnpra
civilizatiei coloniale, dedesuptul cAreia ea ditinui.
Totus interesul ce Venturino poarttt tArii Chili n'are nimic
pArtinitor san exclusiv. DimpotrivA, acest interes 41 conduce a
studia deosebirile ce le prezintA evolatia colonialit In Argentinia,
Pent i Mexic. In Chili, made structura muntoas a solulai
favoriza rezistenta Indigenilor, rAzboiul Impotriva lor li se Infitti-
seazA. Spaniolilor ea o functinne nobilk unde se perpetua traditia
cavaleriei europene, mArturia citrui fapt o gAsim In poemnl lui
Ercilla, Arancana. Dar In Argentinia, tail de ses si chiar In
Peru si In Mexic, lucrurile laar altit Infatisare. Situatia se rs-
turn i indigenul redevenea agresor a).
Catolicismul deveni mijlocitor Intro cuceritori si indigeni.
Deasemenea nu Impotriva lui se flicu revolutia care, in cnrsul
primelor decade ale secolnlui XIX, despArti America de Spania
si de Portugalia. Venturino vede In aceastA despArtire o reac-
tinne de naturA socialtt i economics impotriva repartitiei pAmln-
turilor ce a urmat cuceririi. Cnceritorii Ii atribuisertt de fapt
pmInturiIe comune si Injghebaserti astfel mari domenii din cari
avn i Biserica partea ei. Emanciparea, care fa mai Intlin un
Hispuns la cucerirea napoleoniank Ju Intorstitura unei revolutii
agrare. Dar departe de a vedea In acest fapt un efect al necre-
dintei religioase si un Hisunet al revolutiei franceze, Venturino
vede aci o simplit transformare a misticismulni catolic. In Chili,
aerie &Elan! 3), Revolutia a fost mai putin o miscare politica cleat
o puternicA pornire misticti a celor mai umile elemente populare
cArora li se altiturau curente desfrInate de criminalitate, deslAn-
tuite la tark Odatti rttsculat, umilul snflet mistic al Chilianului

1) Tom III. pp. 106-109.

2) Tom III, pp. 118-123.
3) Tom III, pp. 192-193.

www.dacoromanica.ro
 9

na se putea opri In fata nicinnui obstacol. Trei secole de dus-

mAnie Ii dAdase destulh energie pentra cucerirea bunei-stAri spre
care nitzuia. Indestulata IngrAmAdire de mizerii si suferinte In-
gAduia o nemAsuratk rezervA de ideal si de &iv:lint/I. spre actiune.
Acel ideal colectiv impingea tara Chili sit inceteze de a fl o
colonie pentru a ImbunAtAti soarta sa, dar acest ideal plutea
totdeauna peste acela sufiet mistic".
In Europa se puse adeseori Intrebarea dece, dap& emanci-
parea lor, coloniile spaniole na IncercaserA, cum fAcuserA colo-
niile engleze riverane ale Atlanticului, de a forma o confederatie
care ar fi Malt din ele una din marile puteri ale lumii. Ilks-
punsul iesit din aceste conditiuni flzice si etnice pe cari revolutia
nu le mai putea schimba asa cum n'o putuse cucerirea spaniolit
Inaintea ei. Nouile State ce se formai% dela Tara Focului pink
la hotarele Statelor-Unite corespandean unor vechi varietAti ale
rasei indigene precum si diviziunilor administrative impuse de
guvernal spaniol si aceste varietAti etnice ele Insele se mlAdia-
serA dapft conditiunile impuse vietii si asociatiei prin sol si climat.
In acest fel, de pildk, Chili, format& In parte de Arancani, con-
tinuit sit se deosebeascrt nu numai de pampa argentina unde
dkinuirit lune). vreme Patagonii si Puelchii, ci qi de Bolivia,
patria A ymarasilor, de Peru, patria Rechuasilor, si In sarsit de
Statele riverane ale golfului Mexicului si ale mArii Antilelor uncle
supravietaiaa amintirile si influenta vechei civilizatii a Chib-
chasilor, Mayasilor si Aztecilor.
Ventnrino ne descrie progresul statornic al natiunii chiliene
In cursul secolului urmAtor cuceririi definitive a independentei
sale ; el ne zugrAveste numeroasele cetAti cari se ridicA din
pamint, mai ales In regiunea temperatit si chiar rece care se
apropie de pol.: Valdivia, Temuco, Osorma, Angol, Traiguen,
Los Angeles 1). El cons tat& rolul imigratiei germane, careia se
datoreste mai ales formarea orasului Temuco, pe ling& imigratia
spaniolA. Totus el atribae In primal rind transformarii proprie-
tAtii funciare acest progres confirmat prin dublarea populatiei ;
proprietarilor de mari domenii feodale si eclesiastice li se sub-
stitue o clad noutt de midi proprietari fanciari, agricultori si
crescatori.
Dealtminteri autornl nostru na se mArgineste a ne prezenta
tabloul vietii materiale a natianii. El ne face sit canoastem si
1) Tom III, p. 262.

www.dacoromanica.ro
 10

viata ei intelectualii. Folklorul vi arheologia sudamericana sant

creatiuni chiliene. Putem prevedea o strgidaintgt de nattat tradi-
tionala menit s'l ample o lips& prea realgt a vietii morale vi
mai ales a vietii politice.
Instabilitatea politico. a fost, toti o vtim, marea piedica a
Infloririi Americei latine. Venturino nu incearcgt a ascunde acest
'tut, de care tara Chili a saferit mai putin cleat State le mai ecva-
toriale, dar Mat a fi scutit cu total 1), dar el se strAduevte sgt
descopere cauza raului. El crede cgt, devi avind conditiunile sale
proprii, instabilitatea politica este In mare parte expresia insta-
bilitAtii economice. Prosperitatea Statelor sucl-americane depinde
de comertul exterior vi prin urmare de fluctuatiunea pietelor
internationale. Se vede c e ava din pricina cgt sistemul econo-
miei coloniale se prelungevte aci snbt forma monoculturilor, cea
a cafelei de pildN, vi totava a industriilor speciale (cupra, nitru,
petrol etc.). N'ar fi tocmai ava dacgt aceste natiuni ar fl putut
vi ar putea prelucra produsele lor naturale vi schimba Intre ele
In loc sgt le predea In stare brutii.
Examenul acestei posibilitati II mina sift prezinte tabloul
efectelor variabile ale acestei dependente economice la cele mai
reprezentative State ibero-americane, privind mai ales Chili, Ar-
gentinia, Brasilia vi Mexicul. El ne Invat astfel di datoria ex-
tern a Republicei argentine feta de Capitalul nord-american
este egalgt ea a cincea parte a averii totale a Orli 2). El conchide
totuv la formarea probabila a unei clase mijlocii ce se navte
din activitatea indastrialit vi e capabil sti puna societatea sad-
americana intr'o stare de echilibra pe care n'o poete avtepta
numai dela culture iutelectualii.
Ii mai 'trainee lui Venturino sa fact& sinteza cercetrilor
sale. El i-a consacrat an al cincilett volum al carui rezumat I-a
prezentat Intr'o comunicare Mett la congresul Institutulul in-
iernational de sociologie tinut la Bruxelles In Augast 1935. 0
putem reduce la vase idei.
(1) Existenta grupurilor umane nu este an prim fapt din
care s'ar putea scoate explicarea faptelor sociale : asta e dim-
potriv necunoscuta a ciirei ecvatie cade In sarcina sociologului
s'o afle.
(2) Formarea grapului se explicii prin concursul duor

i) Tom IV, p. 327 i urm.

2) Tom IV, p. 331.

www.dacoromanica.ro
 11

factori, conditiile de existenta date speciei umane de natal% i

reactiunea energiei umane.
(3) Studiul Americei meridionale este din cele mai potri-
vite pentru a ne Invata cum s'a tnfaptuit trecerea dela starea
initiala a societatii la primele civilizatii.
(4) Evolutia sa proprie comparati en cea a Vechiulni Con-
tinent (Earopa,'Orientul Apropiat, Orientul Extrem) prezintii o
perioada de oprire a carei explicare este o nona problema de
interes general.
(5) Comparata mai ales en Inflorirea eivilizatiei enropene
IncepInd en faza greco-romana, aceasta oprire desvalne impor-
tanta distantelor qi a spatiulni pentru Intelegerea determinis-
mului sociologic.
(6) Incepind eu secolul al XVI-lea, oprirea desvoltarii sn-
ferita de America, face loc unei notti evolutii In stare sa arate
eorelatia adlnea, dei latenta, Intre civilizatia romanti, cea a
lumii arabe qi in sfirit cea a celor doua natiuni iberice, Spa-
nia ci Portugalia. Interdependenta se restabilete ci America
,devine un factor preponderant al solidaritatii umane.
Cel ce compara aceasta sociologie americana" en seria
altor opere publicate asupra aceluiac snbiect fie de savanti pern-
vieni san argentini cum e Mariano Cornejo, Orgaz, Garcia 1),
san de sociologi spanioli ea Posada i Sales y Ferre 2) sau chiar
de geografi 8) sau de etnografi ') englezi salt nord-americani, nn
va pune la Indoiala temeinicia datelor de fapt pe cari se spri-
jina antorul. Originalitatea proprie a Ini Venturino e dovedita
prin Intreitul eau efort pentru a lmnri tot tre cutul raselor i
eivilizatiunilor proprin zise americane prin cercetarea sa adincita
a Chilii primitive, pentru a apropia evolutia colonizarii spaniole
tle dainuirea latenta a societatilor indigene, In sfIrOt pentru a
ne face sti Intelegem fikra partinire adevarata natura a relatin-
1) Cornejo (Mariano) Sociologie compare, 2 vol. (Giard editeur, 2e di-
tion 1932) Orgaz (Raul) Cuestiones y notas de historia (Cordoba Argentina,
Cubas, 1922) Garcia, La Ciadad Indiana (Angel Estrada, Buenos Aires 1931).
Posada (Adolfo) Instituciones politica de los pueblos hispano-arneri-
canos (Reus, Madrid, 1930). La Republica argentina. Impresiones y comen-
tarios V. Suarez, Madrid, 1912).
Sales y Ferrer, Tratado de sociologia. Evolucion social (3 vol. V. Suarez,
Madrid, 1895).
8) Scott Elliott, Chile. Its history and development. Natural f eatures,
products, commerce and present conditions (Fisher, London).
4) Brinton (Daniel), The american race (Philadelphia, David MacKay 1901)

www.dacoromanica.ro
 12

nilor na nnmai politica dar si etnice si sociale Intre America

latingt si America saxond, si cn ele, until din factorii preponde-
ranti ai politicei internationale, caprinzInd aci si tribnlatiunile
Societd(11 Natiunilor,
Prin acestea opera lui Venturino se recomandA sociologilor
din toate Virile. El lAmureste de fapt marile probleme teoretice
i practice cari i-au preocupat totdeanna eel mai malt. Glisim
aci, reluatd si Inoitd prin analiza nnor date InteadevAr precise,
problema societatilor primitive i a raportnrilor lor cu factorii
fizici si organici. Ea ne face sit trecem, prin legea interdepen-
dentei, dela sociologia comparattt la filosofia solidaritii fArd a
ne rAtiici In labirintul filosofiei istoriel. In sfIrit noi gsim aci
o analizd adIncitd a conditianilor create societatilor sad-ameri-
cane de Indoitul lor trecut indigen si colonial. Aceastii analiza
se transformd Intr'o lectie de politica experimentald, de ordine
internationald ca si de ordine sociald. Nn ne ajatd ea oare sgt
Intelegem stdrnirea doctrinei zisii a Ini Monroe, Inscrierea ei In
textul tratatnlai care institne Societatea Natiunilor1)i prin asta,
conditiunile create institutianilor internationale prin raportnrile
i conflictele civilizatiunilor i raselor ?
Gaston Richard,
(Trad. V. Brdileanu) Preedinte de onoare al Institutului
international de Sociologie.

Ideile conducatoare ale organizatiei

Croix de Feu" din Franta
John Stuart Mill spnnea cd meritul nnui stat nu este In
cele din nrmd cleat merital indivizilor care-I alcdtuescu. Des-
voltInd aceastd idee In sens individualist, Smiles concludea ed
progresnl national este InmAnancherea energiilor i virtutilor,
decdderea este Inmnuncherea lasitatilor, egoismelor si vithlor" 2).
Dacd orindairea unui stat este expresia nEtzuinteler particulare,
altfel de stat vor avea cei cari urmArese satisfacerea poftelor si
slabicinnilor lor, altfel de stat' cei ce se conduc de virtnte si
abnegatie. Attinci clad In stattil democratic de astzi se exaltd
idealnl libertdtii, se cam nitgi cd libertatea e rodal nnei Infloriri
morale pe bud de virtnte si antodisciplinare. Libertatea politick
1) Tratatul din Versailles, partea I-a, articolul 21.
2) H. Smiles : Selplielp, introducerea.

www.dacoromanica.ro
 13

a democratiei InseamnA legitimarea desmAtulni individualist, con-

sacrarea egoiranului hraparet, hrAnirea gindacilor politicei din
cadayrul corpnlni social desagregat. Este o Intrebare dacA statul
are a se preocupa de fericirea particularA a fiecArui cetAtean,
san dae ti. acestia an sit contribue dup puteri la dAinnirea sta-
tului. Republicile antice erau constituite pe bazA, de abnegatie ei
virtute, nn pe baza satisfacerii poftelor individaale, denurnite
astAzi revendicAri". Mora la spune ert omul spre a trAi muitumit
trebue sA fie muncitor, cinstit, harnic, ordonat, sA se disciplineze,
Intr'un cavInt sit se constrtngd, pentra a satisface cerintele legii
conservArii individuale (cIstigarea existentii) si a speciei (fandarea
unei familii). Omul va trebui sA lupte Impotriva slAbiciunilor,
viciilor, sit nu se lase ademenit de plAcerile ware, care Insem-
neazA o cAlcare a legilor conservArii. Rezolvirea fericitA a pro-
blemei existentii i-a impus constringerea i disciplinarea de care,
odatA scopul atins, se va mIndri. SA numim virtute rezistenta
la ratare i decAdere a individului, i sA ne Intrebtim dacA, In
viata corpulni social, an tot virtutea ya fi aceea care trebue s
determine organizarea statului, In interesul conservArii lui. CAci
In statele democratice de azi, revendicative, este evident cA in-
teresele particnlare i poftele individaale, numite drepturt, decid
In viata de stat, care se aseamAnA unni individ clizut pe povitr-
nisul slAbiciunilor i viciilor. Oare la conservarea statului nu
prezideazd aceleasi legi morale care II conservii pe individ ?
Daca virtutea trebue s ciklAuzeascA viata fiecArui om spre a-i
garanta existenta, dece viata statulai de azi sA, fie organizarea
exploatatoare a profitorilor particulari, numiti cetateni en drep-
turi i revendicAri ? AstAzi este din ce In ce mai rAzvedit cA
totnsi legile morale garanteazA existenta grupnlni social consti-
tuit In stat i cA virtutea, abnegatia i disciplina stint indispen-
sabile conservarii existentii Ini. Acesta este principiul de raliere
al grupArilor politice nnmite de dreapta. Oriunde existenta sta-
telor este amenintattt, ele apar ea an sAnAtos reviriment al vointei
de dAinuire. GrupArile de dreapta nu se constituesc prin imitatie,
ci, acolo nude apar, izvorlisc din necesitate, i pretutindeni ele
reoglindesc, eu coloritul lor particular, aceste necesitti locale.
Era necesarA In Franta aparitia nnei asemenea grupAri ?
Toatii evolutia politicei franceze, dela 1871 Inainte, o meta.
Afacerea Dreyfus, defetismal din preajma rAsboinlui, comunismul
4isolvant de astAzi, desmAtul venal al politicianilor democrati
(afacerile Hanau, Oustric, Stavisky, etc.), o mArtarisesc. Na este

www.dacoromanica.ro
 14

tarit lin care destrilbAlarea moralit s fi luat forme alit de erase

In culturA (Gide qi amoralitatea de sill:1ga), In care literatura s
legitimeze ocrotitor slithiciunea i ticAloqia omeneascii ridicIndu-le
osanele (Louis Ferdinand C line, Georges Duhamel). In moravuri,
in culturA, in politick era de ateptat o reac(iune de decentA i
demnitate. Scurta amAgire a guvernulni Doumergae, care a urmat
viirsitrii de singe dela 6 Februarie 1934, a arAtat c acest luau
e posibil.
Organizatia Croix de feu a fotilor combatanti din rttsboiu,
condui de colonelul La Rocque, i-a luat drept misiune stt In-
drepte Franta pe calea sAnAtoastt. Asupra originii i telurilor
acestei micAri ne lumineazA cartea lui Henri Malherbe La
Rocque, nn chef, des actes des ides" 1), (In care abundtt extra-
Bele din ziarnl Le Flambeau, organul micArii Croix de Feu,
scrise de Insui La Rocque). Vom comenta In cele ce urmeazit
datele culese din cartea citatA, Intregindu-le cut alte izvoare 2).
In Franta republicank laick cn partide militant interna-
tionaliste, sindicalistk comunistA, a crea o grupare de con-
ciliere national& In jurul steagulni trei colori, este o actiune
fascistA". Fiecare tail are o dreaptd specific& ei, izvorItA din
conditiile locale. In raport en situatia aa de stIngit" a Frantei
de azi, desagregattt In luptA de clasA qi In demagogie democratk a
micare de coheziune, de unire, centripetk oriclt de moderatk
este o extremA dreaptit. Cum s'a ajuns la constitnirea ei ?
Croix de feu s'a constituit In 1927 ca organizatie a fotilor
luptAtori de prima linie. Simpl reunire particalarit de oarneni
solidari prin jertfa comunk dela venirea la conducere a colo-
nelulni La Rocque, In 1928, Croix de Feu a evoluat progresiv
spre un rol efectiv In viata publick devenind dirijoare de opinie
i polarizatoare Inteo directie patrioticit desinteresatit, a ener-
giilor franceze dezamAgite de mersul treburilor publice. Fotii
luptAtori se simt responzabili pentru timpul lor" (Malherbe,
p. 26). DesamAgiti de insuficienta politicianilor ante- i post-
belici (In Franta an rAmas aceiai) ei se Intreaba dactt este po-
sibil stt se treacA, fiirtt a o bAga In seamit, peste coala de vir-
tate pe care an sAvIrit-o pe front. Azi stan fatA In fatk de
oparte lurnea coruptit a politicianilor exploatatori de formula

1) Paris, Librairie Plon.

2) Que veulent, que peuvent les Croix de Feu par Georges Suarezi
In ,Le Document' lunie 1935, Dena( et Steele, Paris.

www.dacoromanica.ro
 15

democratice, de alta massa grupath i calita de discipline raz-

boiului, avind ea ideal desinteresat intronarea demnitatii, a spi-
ritului de abnegatie si datorie In functiile politice". Inteadevar:
dece reforma morala de austeritate pe care a operat-o razboinl
sti n'aiba urmari In viata politica ? Dece sil stea deoparte, des-
considerati, eroii jertfei, de alta, in onoruri, mInuitorii veroi si
abuzivi ai averii publice, cavaleri ai votului i demagogi ai li-
bertatii ? *i fotii combatanti vor libertate, dar nu desantare i
destrabalare haotica, ci disciplinata i regulata supanere a into-
resulai particular celui general. Scopul ultim este Intrirea si
salvarea statulni.
Dupace ne-a facut sa nig= interesele noastre cele mai
apropiate, nesfirsita Incercare a foculni ne-a dat constiinta ne-
teda si limpede a lucrului de Indeplinit" (Malherbe, Introd.).
Cei caH au Invatat sa-si facti datoria In pofida simtului de con-
servare, Intori la vatra dupa scoala abnegatiei i a servitutii,
vad mai departe ea o nouti datorie li se impune. *tie sift dom-
neasca numai eine stie sit serveasegt. Eroii jertfei nu accepta sa
fie Inlaturati dela conducere de dare profitorii democratiei :
Se vrea sa se treaca pripit dela generatiile dinainte de
razboiu la cele de dupa razboin. Marea tranzitie a civilizatorilor
caH au facut razboinl este tnlaturat. Totusi ea trebue A deter-
mine astazi orice engetare si orice actiune. Situatia nu e vazuta
limpede decit de oamenii razboiului. Ei vor sti A lucreze pentru
domnia dreptatii". Descoperirile morale facute In timpul its-
boiului ne-au prins In realitatea lucrurilor. Cei ce renuntd la
viatd sunt singuri destul de tndrdzneti sei cucereascd partea de
adeveir care ne este data*. Not tim cd, pentru a mentine pro-
gresul spiritului uman, ordinea ,si libertatea se pot intruni"
(Malberbe, p. 27).
Croix de feu Inteleg libertatea In ordinea morala. Ei nu
vor sa Intrerupa traditia de libertate, dar vor sa substitue licentei
austeritatea. Ei propun un remedin en termen lung, participarea
virtutii la conducerea statulni, nu a interesalni egoist. De aceea
ei nu sunt pentra dietaturti, remedia brusc, radical, dar trecator.
Franta, a carol unitate politica este de mult realizata, na mai
are nevoie de dictatori care sti-i dea constiinta acestei nnitati.
Salvatoare a civilizatiei" in ritzboiu, Impotriva politicii pumnalui,
ea trebue sa-si Intareasca aceasta pozitie. In intern, unitatea
moraltt a tarii nu se obtine prin dictatura, ci prin conciliere

www.dacoromanica.ro
 -- 16 --
(desi concilierea implicn desfiintarea provocatorilor de desordine,
oricare ar fi ei).
De un mileniu Franta cunoaste toate formele de guverna-
mint. Azi jocul potitic se desvoltii In profitul dtorva stApIni
corupti. Valorile morale ce s'au selectionat In rilzboiu n'an fost
utilizate pentru reforma sistemulni politic. Desordinea si coruptia
s'au infiltrat In organismul social, tinInd loc de sistem. Elite le
an fost InlAturate, cAutIndu-se doar complici. Fostii luptAtori nu
mai vor sn fie spectatorii nemiscati ai acestui desmat. Ei s'au
grupat Insfirsit ca sn stIrpeascA destrAbalarea.
Din aceastA disciplinare a fortelor sociale In numele vir-
tutii, La Rocque constitue un principin de unitate. *coala auste-
ritAtii au fAcut-o la fel luptAtorii din toate clasele sociale, ei
toti trebue stt contribue la reforma vietii politice si admi-
nistrative.
GrupArile politice formate In numele unei idei morale, na
In numele unei cointeresnri, an alta putere si altA cheznsie de
duratn si izbInda. Partidele de azi nu sunt dedt adunAturi de
cointeresati. Croix de Feu se raliaza pe baza abnegatiei si In
ideea IntronArii cinstei si ordinei : functia politica sit apartinn
meritulai real. De stinga san de dreapta, de orice clu socialn,
aderentii se IntovArnsesc gratie acestui ferment de coheziune.
Ajuns la conducerea organizatiei Croix de Feu, colonelul
La Rocqne s'a revelat un admirabil organizator, un om cu ye-
deri dare si practice, un ginditor politic dotat cu simtul reali-
tAtii, al .concretului, al posibilalui. El a procedat metodic la
stApInirea mijloacelor de actiune, la determinarea obiectivelor,
fugind tot atit de mult de programe politice ca si de izbucniri
violente, focuri de artificii urmate de desamAgiri.
Trebue o mistica pentru a suscita aceastA fortn noun, o
&dire pentru a o cAlftuzi, o pIrghie spre a o folosi, un scop
spre a o absorbi" spune La Rocque (Flambeau, Dec. 1932).
Mistica. Dupn rAzboiu an continual. sit conducti tara oa-
menii dela 1914, care se caracterizan prin inaptitudine m.orbidn
a creatiei In orice ordine de activitate, cAutarea desfAtArilor
usoare si a minimului efort, apatie si nesigurantA, descurajare".
Lipsea o mistick Franta n'o mai avea. Unde s'o caute ? In alte
regimuri (cel morarchist)? '). Aceasta nu poate constitui astAzi
In Franta un principitt de unificare socialn. In pacifism umani-

1) Aluzie la Action Francalse'.

www.dacoromanica.ro
 17

tarist ? DesertAciune a celor lipsiti de vigoare i cumintenie. In

bolsevism ? Acesta e refuzat de spiritul latin echilibrat. Ce mis-
tica se mai putea destepta pe marginea priipastiei ? Aceea a
eroilor cari cu jertfa lor au salVat patria, aceea a soldatului
necunoseui, astAzi reprezentat aevea de fostii luptAtori, legatari
legitimi ai jertfei pure a celor dispAruti, si a lor. Acum cind
se cautA o nou aristocratie, sefi noi, cInd noblete de suflet de
rash par chimere, Croix de Feu reinvie adevArata aristocratie :
aceea a serviciilor prestate". Organizatia s'a pus sub scatul celor
trei colori nationale, declarindu-se Impotriva fanionului rosu.
Gindirea: punerea interesului general inaintea celui parti-
cular, afirmarea datoriei Inaintea drepturilor, combaterea formu-
lelor politice goale, pricinuitoare de divergente, precum si a
exploatatorilor lor. Croix de Feu aduc o gindire neattrnatA, desin-
teresatA si nepAtimasA pus& In slujba patriei, nu a lor.
Pirghia: sant efectivele de oameni a1ei, grupati In spirit
de disciplinA in numele idealului ce-i Inflaciireazit pe toti. Nici
o alti grupare nu mai dispune de o astfel de =sat de manevrA,
omogenA, vigaroasA, gata de actiune la primul semnal 1).
Scopul Crucilor de foc este sA Impiedice disolutia stattilui
prin desmatul grupArilor de stings. Din concesii In concesii Par-.
lamentul i guvernele vor duce Franta in pragul bolsevismului.
Cracile de foc vor sft scape Franta de aceastA leprA socialit si
moralA, nu In numele dictaturii sun al fascismului, ci In numele
bunului simt, al ecuilibrului, al virtutilor care au garantat exi-
stenta Frantei limp de o mie de ani. Croix de feu" pane mai
presus salvarea Frantei decit satisfacerea poftelor vre-unei cate-
gorii de interesati. Drept la conducere nu are oricine, nimAnni
nu-i este IngAduit sA conducA spre satisfacerea ambitiilor sale.
Poate conduce eine are destul virtate i abnegatie, nu eine are
prea multit interesare i lAcomie. Deee sit se deschidA condixerea
statului unei masse eft mai largi ? Asta InsemneazA sh-1 dai
pradA mai multor hrApareti necinstiti. Democratia usureazA
accesul oamenilor neformati, cari pretind conducerea pe baza
rrevendicArilor" unui grup ce le stA la spate. Rind pe rind
cereal rivnitorilor e mai larg. i sfirsitul ar fi nApustirea unei
masse de hulpavi pe cadavrul statulni. Crucile de foc rezerveaza
administrarea statului unei elite desinteresate, avInd ea tinta
dAinuirea i IntArirea patriei. Ei an garantia moral& a abnegatiei

1) Ast5zi se cifreaz5 la 300 de mil.

www.dacoromanica.ro
 18

dovedite, pe care n'o pot vAdi ambnscatii verosi i spoliatorii

afaceristi, cavaleri ai fraudei si ai traficului de influentk stApIni
vremelnici ai Frantei de azi. Sistemul democratic InsemneazA
dictatura poftelor individnale In partide, dictatnra partidelor In
parlamente, a parlamentului asupra puterii executive, justitiei
ai tArii. Guvernele franceze sunt jocul parlamentelor, ele, nefiind
durabile, nu pot lua hotArIri marl. Nestabilitatea cabinetelor
de hazrd, absenta majoritAtii durabile, inconsistenta opiniei, fac
imposi1,11A mice statornicie. Cine se poate baza pe un stat
dat pradA factianilor ? De aceea i diplomatia Frantei este ne-
hotArItA, fricoasA, de fatadi". (La Rocque, Flambeau).
Crucile de foc nu dispretuesc opinia, care trebue cIstigatit
prin banal simt, patriotismul pacific dar neclintit, independenta
politicA, lipsa spiritului de aventurA sau utopia, de care dA do-
vadi organizatia. Propaganda se indreaptA spre cercnrile unde
se cugetit In sens national, fArA a pierde vremea cu aservitii
strAinAtAtii, defetistii internationali.
Ca metodel de actiune, Crucile de foc dispretuesc convin-
gerea prin iolentk Ei Isi maresc cercarile prin infiltratie atr-
gtnd In raza lor energiile disponibile. Tori membrii fac cunoscutA
asociatia i ti mftresc efectivele. Actelor noastre le trebue
crescutA bAtaia prin sinspatia asigurattt a unui numAr In fiecare
zi sporit de francezi i franceze cari cunosc puterea noastrk
fiind gata BA le ritspIndeascA si a snstine interventiile noa-
stre" d)
Croix de feu se strAduesc s atragA In matca lor asociatiile
profesionale apolitice. Nu nzeazA de discursuri de reclamk ci
nnmai de logic& desvoltare de idei alit in scris cIt i In vorbire.
A cestea sunt sustinute prin manifestatii vizibile, u caracter de-
monstrativ. Puterea Crucilor de foc este forta retinntA, gata de
lovire, canoscutk spre a nu nza de ea" decit In surprize deci-
zive. Ei dispretuesc succesele de fatadA si jertfele inutile partiale,
rezervIndali toate fortele pentru succesul "definitiv. Savoir
attendre" e lozinca colonelulni La Rocque. Trebne Instt de lucrat
In adIncime pentru a surpa asociatiile de stInga i pentru cIsti- ,

garea egemoniei 1).

Un program detaliat nu este alatuit, ci numai directivele.
Programul namai circumstantele II vor stabili, principiul fiind sA
nu se facA reforme radicale pripite, ci tmbunAtAtiri. Dragoste
') Ca tehnicl de infiltratie, interesant Malherbe p. 85.

www.dacoromanica.ro
 19

de popor, voint& de nnire a claselor, respectul muncii sub toate

formele si al drepturilor celor ce muncesc, o trebninpi rational&
de antoritate, de dhinuire, cu sentimentul real ulni si al posibi-
Mai -acestea sunt aspiratiile ce ne Insufletesc" spune La
Rocque. El MI deosebeste dreapta san stinga, ci e Insufietit de
cultul traditiei si de dinamism (= adaptare la actnalitate), !in
scopul clAinuirii statnlni. Pacificarea intern& prin obtinerea uni-
tAtii de &dire In ideea de patrie echivaleazit ea distrugerea
partide!or de cies& si cu desfiintarea ideologiilor internationaliste
ei materialiste.
1. Politica intern/1:
Reforma constitutiei pentru asigurarea continuitAtii gavernelor.
Reforma metodelor de lucru si a moravurilor parlamentare
(redo cerea numAralui depntatilor, scrutin personal, disparitia
feudelor electorale de plas&, suprimarea interpelArilor seditioase,
sanctionarea absenteismulni, aplicarea clausei disolvArii parla-
mentului).
Votul familial introdus in sufragiul universal.
Asocierea la opera legislativ& a principalelor ramnri de
productie.
Reactinne contra abuznlui functionarismulni slat In stat,
disciplinarea i repartitia personalului pe departamente spre a
evita aglomerhoile.
Reducerea numArulni ministerelor, organizarea legaturei
strinse 'intre ele.
Controlnl sever al magistratnrii, en pedepse aspre pentra
corupAtori si corupti.
2. Chestiuni sociale.
Colaborare efectivIt !titre capital si muncti.
Repndierea luptei de etas& si a celei confesionale.
Ameliorarea conditiilor de existent& si igien& popularA.
Protejarea minei de lucru franceze.
Scoterea scolii de sub monopolnl exclnsiv al statnlni.
coala trebue s dea cetAtenilor o instruire proportionat& cu
capacitatea i sirgninta fiecArnia. Ea trebne sti fie neutr& si sik
respecte toate credintele, ea trebue si interzia orice tendinta
politicA. Statnl trebue stt interzicA tendintele contrare spiritului
national si ordinei publice 1). Se va pune un zAgaz afluxnlui
ambitiilor ran selectionate, dirijate spre situatii nemeritate.
1) In Franta existA un sindicat al institutorilor comunisti, cari fac pro-
pagandA pe fall in scolile lor.

www.dacoromanica.ro
 20

Protejarea familiei franceze, educatie profesionala, desvol-

tarea neobosita a asociatiilor de ajutor mutual, organizarea
breslelor.
3. Chestiuni economice.
Protejarea economiilor (Impotriva gestionarilor escroci).
Actinne combinata a producktorilor si consumatorilor Impo-
triva parasitismulai intermediarilor. Arbitraj Intre patronat si prole-
tariat, reorganizarea tirgulai de munca.
Panerea In valoare a resurselor teritorinlui national. Sta-
bilirea nnui plan de economie nationala restrInsa, care sa asigure,
in caz de criza, existenta tarii prin schimb Intre metropola i
colonii si eventual en tarile amice.
Crearea unni mare minister de lucrari publice, realizind
amenajarea perfecta a comuniearilor pe uscat, fluvii, mare si
aer, pentru a pune In valoare si a proteja patrimoniul national.
Reclucerea cheltuelilor nu prin paliative (impozite, seaderi
de salaiii) ci prin reforma i organizarea mai rationala a institu-
tiilor i administratiilor.
4. Politica externd.
Intangibilitatea tratatelor. Nici o concesie fara compensatie
efectivii si consimtita.
Asigurarea securitatii Inainte de a se proceda la desarmare.
Diplomatie neimprovizata, statornica i neconcesiva.
5. Apdrare nafionaM.
Amenajarea nnui biurou de stadiere a conditiilor razboiului
modern, pentru stabilirea modului de Intrebnintare a mijloacelor
ce se Intrunese In apararea solului, a coastelor, a comunicatiilor.
Protejarea teritoriulni Impotriva primejdiei aerochimice.
Concordanta dintre activitatea ministerelor de Razbolu,
Marina si Aviatie.
Evolutie spre masinism dupa, datele concrete ale stiintei
i industriei.
Constituirea unui statut militar national care sa tie seam&
de lipsa de oameni si de nevoile securittii.
Ern plan de actiune practica. Etape succesive bazate pe
nn calcul sincer al posibilului si al imposibilalui. 0 orientare
larga i neteda spre reforme organice, Inglobind i IncoronInd
reforma natinnii" (La Rocque, Revue dcs Vivants, Mai 1934)-
Odata. parcursa aceasta prima etapa, terenul va fi gata
pentru constrnctii darabile". (Ibid). A beta' atunci colonelnl La
Rocque ar Ina In vedere o noua constitutie, legalizind regiona-

www.dacoromanica.ro
 21

lismnl (descentralizarea) Imprennit ea corporatismul (cerute de

Actiunea Franceza"), Intarirea puterii i responsabilitatii exe-
cutivului, reforma corpulni judecatoresc, sub privegherea cultului
restatirat al disciplinei sociale si a moralei particulare si publice.
Ca prima conditie, reconcilierea national& de care sa se frInga
propaganda doctrinelor de nra.
Contrar principiilor Actiunii Franceze", Cruel le de foc,
prin colonelnl La Rocque, spun c regenerarea nu Incepe prin
reforma structurii politice, ci prin o serie de progrese spirituale,
de amenajari sociale, economice, administrative, cari urmeazil a
fi desavirsite i statornicite, ea In urrna sa fie consacrate de
reforma constautionalit. Aceasta nu e un scop de sine, ci asigura
rezultatele dobIndite. Reformismul Crucilor de foc este evolutio-
nist. pe clt monarchismul (politique d'abord") Actiunii franceze
e revolutionar. Na e destul sa cldesti un sistem, spune La
Rocque. Ornul, en defectele i calitMile sale, este singurol lui
executant. Imprejurarile ofera prilejurile si indica procedeele. 0
schimbare de Constitutie no se face in desor dine si tulburare ;
daca da, atunci desordinea ia revama asupra sistemului, II viciaza
0i-1 distruge. Incercarea pripita devine o aventura". $i apoi:
Constitutia politica existenta este baza inevitabila spre schim-
bari viitoare".
Crucile de foc pot renai tocmai din cauza rnoderatiei lor,
care Insa este energica i statornica Problema este daca idea-
lismul politic poate Invinge In Fmk* coalitiile de exploatatori,
cari la nevoe recurg si la crime spre a se apara, pe cind Cru-
cile de Foc actioneadt prin presiune morala.
De la 1930 Incoace Crucile de Foc, prin presediniele lor
ei prin ziarul Flambeau", si-an spus cuvintul In toate probiemele
vitale de stat i internationale privind Franta. Au criticat politica
de concesiuni prin Societat3a Natiunilor, care a dus la anularea
de fapt a tratatului din Versailles cu privire la Germania, la
Japonia i acum la Italia. A aratat c aderarea Frantei la des-
armare este un non-sens, Oita vreme situatia altor state (Anglia,
Rasia, Italia) este mult mai avantajoas a. ca contingente sab arrne,
ca buget al apararii, ca situatie geografica.
Crucile de foc controleaza aetivitatea politica, fr s parti-
cipe direct, nevoind s politicianizeze lupta lor, ci rezervInclu-se
erei noi, a carei inaugurare va insemna disparitia formatiilor si
sistemelor vechi. Orgaaizatia a intervenit decisiv In doaa chestiuni :

www.dacoromanica.ro
 22

a) Neplata datoriei americane, dupace Franta rennntase la

reparatiile germane sub presiunea presedintelui Hoower.
b) Refuzul ca invalizii francezi sit fie scurtati de pensii,
pentrn a se echilibra bugetul, In limp ce se dan ajutoare de
somaj strinilor prip&siti, iar minitrii i deputatii nu safer& nici
o reducere.
Prin simpla presiune rnoral, Cradle de foc an determinat
votul Camerii si au rstarnat guverne, impunInd, dupa desmatul
radicalilor i socialistilor (Chautemps, Daladier, Trot), guvernul
de armistitin i concentrare national& In frunte en Donmergue
(1934). Gratie lor, ziva armistitiului a devenit stabatoare natio-
nalit, In care n'an tolerat sik se produc& cortegii de drapele rosii
ale comunistilor provocatori. Nu se mai poate tine nici o mani-
festare public& a pacifiqtilor tendentiosi (toti suntem pacifisti"
spune La Rocque) ,-antinationali, a defetisttlor, a prietenilor
obiectatorilor de constiinta" (nesupusi la serviciul militar).
Herriot Insusi a primit o lectie usturAtoare la un asemenea prilej.
Astfel, Crucile de foc distrug efectiv fermentii disolutiei natio-
nale finantati de Moscova si de Amsterdam" (cu ghetto-ul lui
comunist).
Vom incheia aceastli expunere cu dteva citate din articole
scrise de colonelnl La Rocque, rezumare succint4 a celor spuse
pin& aici.
Este de interes national ca o ce1ul, izolata de agitatiile
efemere, plin& de viata, de temut pentrn agentii destructivi, s&
fie gata s& primeasc& bunavointele rvsite i neexprimate
pin& acum".
,,Franta n'ar mai pntea sEt urmeze pe supravietnitorii jos-
nicei politici de dup& rttzboio, pe an ambuscat, pe nn dispre-
tnitor al poporalui, san pe un teoretician al luptei de clasti. Ea
nu poate nrma oameni a caror viatk particular& si existent&
familial& nu i-ar face demni de cea mai sAn&toasli si echilibrat
dintre natiuni. Conducerea i ridicarea Orli cere spirite dare,
caractere clite, suflete si simple si viguroase, si fratesti".
Demagogia s'a Inversunats distragii pe sefi, pentruca Isi
vrea In frunte profitori si incapabili. Dar rasa francezh este o
rasA de sefi. Elita noastr& este,calificat sa Intemeieze stapinifea".
S& fringem frA crutare campaniile desgustatoare, a caror
manifestare mai cunoscutik_estel,obiectia de constiinta. Sa lurtm
francezilor pr3ibilitatea de a urma pe _apostolii sinuciderii co-
lective. S fim gata a lmpiedica, prin technic& si forL sabota-

www.dacoromanica.ro
 23

jele en ajutoral cArora partidele de trAdare plAnuesc srt distruga.

mecanismul existentei nationale".
SA pregAtim efi. Frantei nu i-au lipsit la nici o epocA
mare a istoriei sale. Ea Ii va gAsi dacti stie sA-i pro voace, dacA
stie stt-i distingh dintre adevAratii ei slujitori".
Cruet le de foc insemneazA deci recratarea unei noi elite
de conducAtori, cea actualA find putredA, falimentarA. DacA
Inainte vreme lozinca de raliere a elitei eran ideile revendica-
torii, sub pretextal unrinitAtii si dreptulai la viatA al celui slab,
astAzi, la noi ea si In Franta, lozinca elitelor In formare este
alta. Azi se stie eft condnattorii intruchipInd crezuri democratice
au das statul la diiolutie, provocind anarchizarech si politicia-
nizarea maselor. Fosta Oita de exploatatori tinde O. fie InlocuitA
en oameni cari tin sa dea nu s ia, consacend In organizarea
statulni principiul disciplinei morale, care struneste si conservarea
individualA. Faptul c elitele de azi, In atitea pArti ale Europei,
se selectioneaza pe acest criteria, trebue s ne ample de opti-
mism asupra destinalni tArilor respective. Nu ar fi de dorit ca
tam noastrA s rAmInA apanajul vechei elite, ci sA se salte si
ea viguros spre viitoral de virtute i idealism, pe care elita cea
nonA i-1 pregAteste. In acest sens, actiunea Crucilor de foc este
pentrn noi Ohl& de InvAtAminte. Barbu Slu.5anschl.

Catedra de Filosofie
Factorii carl I-au determinat Inflintarea. Consecinte pentru
5coala I cultura romineasci.
InsfIrsit s'a Infiintat si Catedra de filosofie" I Minist. Instr.
publice prin decizia No. 7.825 din 15 Ian. c., i publicatA In
Monit. oficial din 25 Ian. c., care cuprinde : GrupAri de materii
de studii In catedre", prevede si catedra de filosofie pe lingfi
fiecare licen.
Trei momente au impus Infiintarea tieestei catedre : 1. Or-
ganizarea materiilor de InvAtAmint ; II. Respectarea si cnnoaterea
individualitatii scolarilor ; III. Integrarea profesorilor de filosofie
In Stat.
I. Organizarea materillor de Invatmint.
Liceul este o scoalA de culturgt generalgt. Programa de In-
vAtAmInt cuprinde diferite stiinte despre naturA i om. Prin aceste
stiinte se nrmAresto instruirea si formarea intelectualft a elevilor.

www.dacoromanica.ro
 24

Avind In vedere unitatea naturii i tiinei i nevoia de unitate

a spiritului omenesc, pedagogii si legiuitorii au fost intotdeauna
preocupati de organizarea sintetith, armonicA, a materiilor de
InvAtAmint. SintezA In mic i In mare, simultan i succesiv ').
AdicA organizare sinteticA a fiecArei materii i a fiecarei clase
(simnitan) si organizare sInteticA a tuturor rnateriilor din pro-
grarnA pentru toate clasele (succesiv).
Atit sinteza shnultanA eft i marea sintezA succesivA se
realizeazA prin don& principii principiul proportionalitatii i
principiul corelatiel.
Principiul proportionalitAtii reclamA extinderea fiecArei ma-
terii In raport cu intregul. Corelatia rechana o Intrepatrundere
a materiilor atit simultan clt si succesiv. Respectarea propor-
tionalitatii este opera exclusivA a legicritorului, corelatia revine
In cea mai mare masura autorilor de mannale i profesorilor.
Extinderea unei materii In detrimental sau In lipsa alteia strica
armonia 1ntregului c i nici corelatia nu se mai poate face. De
aceea consider proportionalitatea si corelatia ca principii funda-
mentale ale realizarii sintezei materiilor de invatamint i deci
ale formArii intelectuale unitare a elevilor.
Ar fi interesanta o excursie In cimpul materiilor de MO.-
tamint s vedem aportul fiecAreia la realizarea acestei sinteze
obiective i subiective. Noi ne yam ocnpa numai de ,materiile
filosofice", iar la celelalte ne vom referi narnai comparativ.
Prin noua lege a InvAtAmintalui sec din 1934, InvAtAmln-
tulni filosofic In licen i s'aa rezervat 6 ore si anume : 2 ore de
Psihologie la el. VI-a ; 2 ore de Logic& la el. VIIl-a; si 2 ore
la el. VIll-a una de Sociologie si alta de EticA.
Psihologia este fundamentul stiintelor noologice. Religia,
Istoria, Dreptul, toate Limbile si Geografia may* se ocupA cu
manifestArile sufletului omenesc. Psihologia iii numai c da ele-
vilor posibilitatea de intelegere a strintelor noologice, dar ea
sintetizeaza cunostinti din toate aceste stiinte, find prin aceasta
o materie de invat.AmInt c'un vast cimp de corelatie. Logica are
un cImp si mai Itntins. Ca disciplina formalA studiind conditiile
ai normele adevarului, ea opereaza cii datele tuturor stiintelor,
iar ca Metodologie, discutA metodele rationale de aflare a ade-
vArului In fiecare stiinta. Astfel cA i metodologic, Logica e o
stiinta de corelatie si sintezA care cu drept cuvint a fost numitA
1) Vezi G. G. Antonescu, Pedagogia general p. 292.

www.dacoromanica.ro
 25

regina" ctiintelor. Sociologia adace lumini asnpra interdepen-

dentei fenomenelor sociale i d elevilor aprehensiunea evolutiei
pi senzulni manifestArilor spiritulni omenesc concretizate In cal-
tura ci civilizatie. Psihologia fandamenteazA, Sociologia ea
dinamicA a spiritnlui omenesc sintetizeazA ctiintele noologice.
Etica dace sinteza mai departe. Ca ctiint a finalitAtii actianilor
omenecti, Etica discutA problema senzului ci valorii vietii, pro-
gresului ci perfectiunii omului. Oper Ind en valori", Etica unificA
In eel mai Ina it grad ctiintele noologice, legind ideal& eu viala
practicA prin educatia morald. Din aceste date marginale re-
zn1t cmateriile filosofice strAbat Intreaga ramurA noologicii a
InvAtAmlutului i fac din intelectul elevilor an Cosmos.
Cu toatik aceastA importanta strigate ani dearIndal de
pedagogii i filosofii romIni, i recunoscutei de legiuitorii Inv AtA-
mIntulai liceal rominese, totuci Filosofia" n'a pntat constitui
pinA astAzi o catedrd autonomd. Faptul acesta se datorecte. uni-
lateralitatil specialictilor cari au elaborat programele de Inv AtA-
mint. Nu s'a respectat proportionalitatea. Pe clod unele materii
avean mai multe subdivizinni ci o extensiune de 3-8 ore pe
sAptAmInA, pitnit la legea din 1929, materiile filosofice erau nnmai
2 (Psihologia i Logica), ca o extensiune de dou ore sAptAmt-
nale arrAndonA. Legea din 1929, pAstreazA tot numai aceste 2
materii dar dubleazA pentru fiecare orele (In total 4 ore). A bia
legea din 1934 (a d-lui Dr. C. Angelescu) mArecte sfera mate-
riilor filosofice, adAugInd Sociologia i Etica, ea tin nurnAr total
de 6 ore siiptAintnale, cum am mentionat mai sus. Legea din
1934 nu organizeazik Ins& definttiv InvAtAmIntul filosofic ci prin
asta nu realizeazA armonia, sinteza materiilor de InvAtAmInt.
InteadevAr i numAral materillor filosofice i numArul orelor
sApt. este insuficient, nu numai din punct de vedere al tavAtA-
mIntului filosofic In sine, ci ci din punctul de vedere al realizArii
ansamblnlai. Din materiile de InvAtAmInt lipsecte Enctclopedia
filosoficd. A fost preveizutd, dar Ong la votarea legii a dispdrut.
Ce continea aceastA Enciclopedie ? Marile conceptii filosofice en
privire la originea, alcAtuirea i scopul lamii i vietii, ImpArtite
ci tratate dupd problemele ce ci le-a pus mintea omeneascA In
decursul vremii. Ca vestibul In marile probleme i conceptii fi-
losofice, Enciclopedia mai cnprindea i tratarea criticA a proble-
melor de Epistemologie (descompanerea mecanismulai cunoacterii
stabilinda-i limitele i valoarea). Specialictii can au suprimat
Enciclopedia n'an suprimat numai o materie oarecare, an su-

www.dacoromanica.ro
 26

primat Insui capul tnvamintu1ui. Voin ilustra asertiunea mea

prin date din programa analiticA: La cl. VIII.a sectia literal%
sunt 4 ore de Latin& pe sAptAminik si 4 de GreacA ; iar la seetia
stiintificA 5 ore sApt. de MatematicA si 3 de FizicA. De Filosofie,
pentra ambele sectii aunt numai 2 ore (respectiv una de So-
ciologie i una de EticA).
Nerespectindu-se principiul proportionalitAtii, organismul In-
vatAmintului este diform, iar diformitatea aceasta din nefericire
nu rAmine pe hirtie ci se rilzfrInge asupra spiritulni elevilor.
Dile& specialistii ar fi privit programa si prin prisma ansamblului,
atunci ar fi Mat la el. 8-a si a treia materie filosoficii Enci-
clopedia i ar fi prevAzut la aceeas clasA 4 ore de Filosofie si
anume : cite o oil de Etic i Sociologie si 2 ore de Enciclo-
pedie (operatiune foarte usor de realizat si-acum, suprimindu-se-
o orA de ElinA i una de Matematick fiecare sectie rAminInd cu
cite 7 ore sAptAmlnale prea suficiente pentru specializarea care
trebuie s'o dee licenl). Prin aceasta s'ar fi realizat armonia pro-
grarnei si deci unificarea cunostintelor elevilor.
Inteadevar, In el. VII1-a, cunostintele ating ultima treaptA
de abstractiune si generalizare. Materia de InviitAmtnt care coor-
doneazA, generalizeazA si unificA pe toate celelalte, este Enci-
clopedia cu dublul ei aspect : epistemclogic si metafizic. Ca si
Logica Epistemologia ImbrAtiseazA toate stiintele, urmArind pa-
terea creatoare a spiritului omenesc.
Importanta Epistemologiei rezultA din faptul cA, discutind
valoarea cunoacterii, discutA valoarea Ain(ei si prin asta ii face
pe om sa-ci cunoascA propriile sale limite. Epistemologia, des-
vAluind relativitatea cunoasterii si stiintei, aduce eel mai eficace
corectiv sentimentului de grandoare pe care-1 trezeste In stifle-
tele elevilor cuceririle stiintei 1).
A doua parte a Enciclopediei, Metafizica, face sinteza
ramurei cosmologice en cea noologicA a materiilor de InvAta-
mint, Incercind sA realizeze In mintile elevilor o conceptie uni-
tarA despre lume si via, absolut indispensabilii pentru formarea
intelectualA si moralA a absolventalui de licea. Metafizica ope-
reazA cu ultimele principii ale celorlalte stiinte i Incearcik uni-
ficarea tuturor Intenn principiu absolut, generator al lumii ei
vietii. In aceastA tendintA de unificare, metafiziea se intilneste
Observatia D-lui Prof. I. Petrovici la examenul de capacitate a
Martie 1925.

www.dacoromanica.ro
 27

en religia i rezolvA aparentul conflict Intro Stiint i Religie pe

de o parte, Filosofie i Religie pe de alta.
Enciclopedia filosoficA nu completeazA asa dar numai seria
cunostintelor viitorului bacaloriat, ci ea le incoroneaa, dindu-i
o conceptie unitarti despre lume i viatk sau, cum se exprimit
D-I Antonescu : cel putin convingerea posibilitAtii nnei atari
conceptii ').
SuprimIndu-se Enciclopedia s'a suprimat deci Insusi capul
InviltAmIntului liceal. Suprimarea Enciclopediei n'a oprit numai
formarea intelectualA unitarA a bacaloriatulni, dar a fAcut im-
posibil formarea caracternlui si absolut infructuoasii educatia
moraltt. Etica se fandamenteazit pe MetafizicA. A face Eticit Mth
Enciclopedie Inseamn a pune carul inaintea boilor. (Justificarea
acestui punct de vedere, In capitolul urmAtor). Deaceea ping la
o nou lege a InvAtAmIntului, catedra de filosofie trebae si
compenseze suprimarea aceasta fAcInd Enciclopedia neoficial".
II. Respectarea I CunoaVerea IndividualitAtIi elevului.
a) Respectarea elevului.
Necesitatea i importanta catedrei de filosofie a rezultat
Oat acum, considerInd obiectul InvittamIntulni.
Aceast A. necesitate se va reliefa Intenn grad mai Inalt. dacA
vom considera i sublectul, elevul.
Pedagogii si leginitorii vremnrilor noastre li unesc strA-
dnintele pentru individualizarea InvAtAmIntului, pentru adaptarea
InvAmintului nu nnmai la diferitele virste ale psihologiei elevnlni
ci &TA fiecare tip psihologic, duptt fiecare individualitate. Inva-
ttun total filosofic in liceu este rezervat ultimelor 3 clase. Este
materia de InvAtAmint cerutA In cel mai Inalt grad de psihologla
adolescentii. Adolescenta Incepe prin nevoia de Interiorizare a
individului. Ea este epoca de actnalizare a fanctiunilor spirituale
si de reliefare a aptitudinilor. Noi, nelmurite, tumultuoase,
functiunile spirituale si aptitudinile apar cu dimensiuni mArite,
nelimitate. In contrast en ele viata prezintA asezAri i bariere
cunoscute i valorificate prin experien i traditie.
Pe de o parte din cauza cre,steril vietii snfletesti, pe de
alta, din cauza contrastulai Intre interiorul adolescentultti vi
viatk adolescenta este o stare de desechilibru. Desechilibrnl
acesta se mentine dealungul acestei veste ODA (And sufletul
9 Ped. generall p. 290.

www.dacoromanica.ro
 28

adolescentulni se incheagti in forme sufleteti stabile. Stabilitatea

sufleteasch inseamna sfirsitul adolescentii, trecerea In epoca
tineretii.
Adolescenta fiind epoca de formare a caracterului indivi-
dual, epoca de integrare a individului In vieata, rolul educatiei
este hottirItor, iar familia si scoala poarta rAspunderea integral&
a drurnului pe care a apncat adolescentul. Instrumental care
ajut& In cel mai inalt grad actinnea educativii a familiei si
scoalei asupra adolescentulni, 11 formeadi materille filosofice.
Psihologia desvAlue metodic interiorul sufletului omenesc si-1
plimbli pe adolescent prin sufletul vremurilor, desgropind epoci
si oarneni. Psihologia generalii, comparatit si diferentiala, aduce
prima potolire a focului adolescent deoarece prin cunoasterea
acestor psihologii, adolescentul pierde sentimental de unicitate
a starilor sufletesti si Intelege temporalitatea lor. Criticismului
si spiritului dialectic, cari iau la adolescenti forme pregnante,
Logica le da suprema satisfactie In cimpal rationamentalni en
material stiintific asa de bogat si variat. Sociologia dA adoles-
centulai ideea de evolutie a vietii sufletesti si-1 convinge di
numai prin solidaritate si cooperare in sinul societtii, omal a
putut creia cultura depasind cadrul animal. Etica e chematti sli
fac sudara definitivii dintre indrvidal- adolescent si viata social&
dind societatii odatil cu bacaloreatul un tinAr" c'o viata sufle-
tease& si moral& crescut& din Intelepcianea vrernurilor si adap-
tat& nevoilor ei. Totusi, bacaloriatal liceulni de azi na este tt-
niiral" Intreg pe care-1 viseaz ti. pedagogii si-1 reclama societatea.
Faptul acesta se datoreste MrA exagerare upset Enciclo-
pediei. Pentrua Enciclopedia in licen nn este o materie oare-
care ce poate eventual lipsi san poate fi suplinit& de alta. En-
ciclopedia ritspunde celor mai adtnci si umane frAmint&ri ale
adolescentului : frdmintdrilor metafizice. De undo vin ? Ce pot
spera ?" (intrebarea lui Kant in care se ascunde Intreaga pro-
blematic& a transcendentului), WA intrebbrile care chinaie mintea
Insetatli de adevr a adolescentulai. Suspendarea vietii Intro
cele dont% eternitAti (ante si post), din lipsa de cunochstere a
efortnrilor si thlmAcirilor date de spiritul omenesc In decursul
vremii, face pe cei mai buni dintre adolescentii liceelor de azi
oameni fard criterii in lupta vietii, privind toate cu scepticism
si sfirsind In ratare.
Nu prin canoasterea conceptii1or metafizice devine ornal
sceptic, cum cred adversarii filosofiei, ci din min necunoa#erli

www.dacoromanica.ro
 29

lor. Cunoaterea sistemelor de &dire, desigur nu Incbee pro-

blema metafizia pentru adolescent, dar Ii dA tehnica gindirii
creatoare qi de multe ori sugestii fericite pentra solutii satisfa-
cAtoare. FArA Kant n'ar fi fost posibil Fichte. Prin Schopenhauer,
Nietzsche s'a regAsit pe sine Insui, en toate c conceptia lui
a devenit antipodich maestrului. Intelepcinnea antic& are dreptate
cind spune c rul germineazA in ignorantA. Responsabilitatea,
cbeia de boltA a ordinei sociale moralo-juridice, se intemeiazi
tot pe cunoatere. Fr Enciclopedie, liceanul de azi ermine
ignorant, incomplet, rAn ... De acest fapt 1i elan seama toti pro-
fesorii de filosofie care predan Etica in liceu. Fundamentarea
sociologicA a eticii este insuficientA, cea teologicA nu satisface.
- Distinctia Intro Bine i RArt presupune o prealabilA valorificare
a vietii i gAsirea unui criteriu universalvalabil. OH, valoarea
vietil nu poate rezulta decit din concep(ia despre via(d, iar
conceptia despre viata din conceptia despre Univers.
Conceptia eticii este concluzie nu premisA. Prin suprimarea
Enciclopediei, legiuitorii au suprimat premisele Invatamintului
moral, redacind, prin insaficienta cerintelor programei qi orelor
sAptArninale, tratarea Eticii sub forma de predict! sterilA i dog-
maticA. Retrocedarea Eneiclopediei liceulai rominesc n'ar In-
semna deci numai redarea capultri materiilor de InvAtAmint, ci
ar Insemna qi intregirea personalitAtii viitorilor bacaloreati 1).

b) Cunoa,Fterea lndividualittii elevului.

Integrarea generatiilor tinere in Statal nostra se face pe
douA cM prin pregatire profesionalA (coli speciale) i prin
orientare profesionalA (licee). Orientarea profesionalk In Been
se face prin cunoaterea aptitudinilor individuale. Numai aptitu-
dinea integreadt armonic qi prodactiv pe individ In societate.
Canoaterea aptitudinilor individuale, nu e namai o problemik
.de psihologie i pedagogie, ci e In primul rind o problem4 so-
ciaM. In senzul orientArii profesionale legiuitorul romin a bi-
furcat nitimele 2 clase ale liceului, iar cunoa0erea individuali-
tAtii elevului romin a incredintat-o profesorulul de filosofie.
Din nefericire, ca'n orice chestiune crucialA, In Statul nostru

') Legiultorii altor tAri convinsi cA numai o conceptie unitarfi despre

lume i viata este generatoare de caracter, au pus Enciclopedia in centrut
materiilor de InvAtAmint din cl. VIII-a. Cl. VIII-a francezA de ex. nu este clasa
sterilelor 8 ore de greaco-latinA cI ,clasa filosoficA`.

www.dacoromanica.ro
 BO

end trec la aplicatie, legile degenereaza. InteadevAr, sub auspi-

ciile Minist. Instr. s'a elaborat o fisit pedagogicA (sic) i s'a
trimis In lark nu profesorilor de filosofie ci : dirigintilor. FAA
pregittire psihologicit (experimentalA) recunoscutti de Insisi pro-
fesorii dirigenti, cmarea majoritate a refuzat Intocmirea acestei
five, iar cei pntini cari-o IncearcA obtin rezultate mile din punct
de vedere psihologic si practic. Intocmirea stiintificA a fisei in-
dividuale (nu pedagogicit") revine numai profesorilor de speciall-
tate. Specialistii Insit nu 'pot Intocmi fisa oricInd i oriande, n'o
pot nici In orele teoretice, nici In cele de educatie moralA.
Pentru Intocinirea acestei five trebaiesc ore speciale i anume,
3 ore sitptAmlnale pentra studiul individualitAtii numal la ulti-
mele 3 clase liceale clnd Incepe orientarea profesionalk $i In-
trucIt actualmente catedra de filosofie e formatA din 9 ore, si
IntrucIt legea cere 15 ore pentru o catedrA completel, pe ling
cele trei ore de Educatie moralit la el. VI, VII si VIII-a care
vor reveni inevitabil acestei catedre, e firesc sit se completeze
ca aceste 3 ore pentru studiul individualitAtii In loc stt se
completeze bastard cu 3 ore de francezA, gimnastick etc. Coin-
pletarea In felul cerut de noi e reclamatti alit de nnitatea cate-
drei, de necesitAtile Invittamintului eft si de cerintele pedagogice
vi sociale ale timpului. Se Intelege dela sine cit o catedrA de
filosofie, educatie inoralA si studiul individualitAtii, necesitA pro-
fesori en cea mai mare rAspundere IntracIt acesti profesori leagtt
scoala cu viata integrInd organic tineretul scolar In viata socialL
AvInd In vedere acest rol, en bun& dreptate Minist. Instr. a
luat mai WU mAsura di fie integrati In Stat i $coalit profesorii
de Filosofie, pentrucit e absurd ca tocmai profesoral educator si
pregAtitor pentra vial& sti fie lipsit de cele necesare vietii.
Aceastit integrare a prof. de Fil. In scoala i Statul romun Mi-
nist. Instr. a flicut'o grupind materiile filosofice Intr'o catedr&
autonoml
III. Integrarea profesorilor de Filosofie In Stat.
Exceptind pe anormali, oamenii Ii satisfac cerintele vietii
integrati Intr'o profesiune. Prin prestarea nnei munci pentra
Comunitate, animalul social cu nnmele de om primeste bunnrile
materiale necesare arderii vietii si are posibilitatea si dreptul sA
se bucure de bunnrile spiritaale ale SocietAtii i s creeze
personal asemenea bmittri. FAA a fi anormali, Viral. la decizia
_Minist. Instr. No. 7.825 din 15 Januarie 1935, specialistii In

www.dacoromanica.ro
 31

illosotie" n'att avut catedre, ca alte cavinte" n'an fost integrati

Inteo profesiune. NeexistInd cateare, Invatamtntal filosofic in liceul
rominesc pe unele locuri a fost sporadic, iar In cele mai multe
parti inexistent. Cele 2 ore ale legii vechi si cele 4 ore de mai
tIrzia eran date In plus san completare altor specialisti, san
dac eran si alte ore vacante se dadeau spre suplinire specia-
listilor In filosofie, riltaciti In InvatamIntul secundar. Cu toata
lipsa de catedre In Invatamintul secundar, totusi dela intemeierea
Universitatilor au existat specialisti In filosofie, cari, cum am
vitzut mai sas, an Meat dealungul anilor fanctla de profesori
fart stabilitate.
Existenta acestor specialisti se datoreste exclusiv orientarii
profesionale pe baza de vocafte. eoala secandara a dat ping
azi multi bacaloriati ea vocatie pentru speculatffle fflosofice.
"%Mend Insa lipsa catedrelor si grentatile luptei pentru train multi
din ei, cei mai multi, si-aut eanalizat energia speculativa spre
alte domenii spirituale, uncle piata muncii" le oferea debuseuri.
Putini, foarte putini, n'au putut rezista ghimpelui vocatiei spre
abstract si mister si an apacat la Universitate calea filosofiei pare,
fara preocuparea zilei de mIine. Gasean In satisfactia gindulai
satisfactia integrala a vietii. Diu aceste motive, cele mai Alsace
facultati In stadenti au fost pInit. acurn Faculteitile de filosofle.
Saracia aceasta, determinata dupa parerea noastra de lipsa im-
boldului profesional, a creat Facultatilor de filosofie, o aureola
de distinctie, de raritate. Putini sant alesi pentra filosofie 1
Pentra a avea icoana completa a Facultatilor de filosofie
de plat acum, trebuie sit. mai adaugam la numaral celor chemati
si pe diletantil veniti la Filosofie sit-si completeze cultara gene-
rant", spre a se putea inpauna In relatffle sociale ea titlul de
student, licentiat si de multe ori doctor" In filosofie. Acecti dile-
tanti nu intra In cadrul discutiei noastre pentruca ei an an
drum deja trasat.
Licentiatii In Filosofie en vocatie -- aa avnt plat In
prezent cel mai spinos drum dintre toate categoriile de licentiati.
Unii, cu vocatie puternica, an luat calea doctoratulni si an intrat
in Universitate ca asistenti, conferentiari si mai ttrziu pro-
fesori. Acestia s'au integrat In Stat pe calea Invittamintalui su-
perior. Dintre ceilalti cari n'au putut urea treptele universitare,
unii biciuiti de greutatile vietii, an sacrificat vocatia, integrinda-se
In invattimintal secundar, (Mid capacitatea la alte specialitati
uncle eran catedre ; altii nepatind sacrifica vocatia, aa dat capa-

www.dacoromanica.ro
 32

citatea la filosofie, dar nefiind catedre, fortati de viatA au pArAsit

oficial drnmul filosofiei, integrIndu-se In InvAttimint la alte ca-
tedre. 0 ultimA categorie ar fi aceia caH n'aa intrat in nici o
ramurA a InvatamIntulni, integendu-se totusi In Stat pe calea
altor profesiuni.
Plasarea titratilor In filosofie (en licentfi, doctorat si capa-
citate) In felul arAtat mai sus, a fost posibilA inainte de rAsboi
si dupA rAsboi pInti spre anul 1928 deci chiar Itnainte de
isbucnirea crizei economice. Duptt 1928, titratii In filosofie nu
mai gAsesc vacante catedre la alte specialitati, nu mai gAsese
nici functiuni publice. Duptt 1928, titratii In filosofie, dacii nu
devin pmeuri intelectuali (enfemism pentra muritori de foame"),
rAmln Intretinutii familiilor san aunt obligati s se multumeascA
ea farAmItarile" ce rAmtn dela alto specialitAti prin canalurile
scolilor secundare. Dapik 1928 tusk InvAtAmtntul filosofic uni-
versitar n'a stagnat. Bacaloriatii en vocatie au devenit, si dupA
1929, Studenti In filosofie, iar Intre 1928 si 1935, cele 4 Uni-
versitati din Tara an dat 7 serii de licentiati In filosofie. Desi
nu existau catedre de fllosofie, totusi ea si In trecut i In 1928,
1931 si 1935 Minist. Instr. a prevAzut examen de capacitate la
filosofie. In 1935 au fost 1nscrisi la examen 130 candidati (bAeti)
i din 95 prezenti au trecut examenul 30. AdAugtnd la acestia
candidatii reusiti 1928 si 1931 rAmasi Inca neplasati, adAugind
si cele vreo 40 fete reusite In 1935 plus cele anterioare, Minist.
Instr. s'a gAsit In toamna anului scolar 1835/36 In fata a peste 120
de profesori i profesoare de filosofie, f1 catedre, pe cari i-a
numit suplinitori la 9 ore de filosofie i drept en un salar va-
riind Intre 1800 si 2500 lei lunar. Toti acesti profesori si pro-
fesoare sunt In vIrstA de 28 si 35 ani i Statul Inca nu le-a dat
posibilitatea sA-si organizeze viata dap& standardul reclamat de
cerintele lor biologice qi spirituale. Legea InvAtAmintului secundar
din 1934 a fost salvatoare pentra profesorii de filosofie. A In-
multit materiile filosofice de tnvAtAmtnt, a mArit numAral orelor,
si Ilona grupare a materiilor de studii In catedre a impns Sn-
flintarea catedrei de filosofie pe lIngh fiecare heel].
Ince') Ind eu anal colar 1936/37, liceul rominese va avea
Profesor de filosofie, numit la o catedrA antonomA. Prin Infiin-
tarea si numirea la catedre, profesorii de filosofie vor fi integrati
In Stat, spre a-si putea Incepe viata personall i profesional In
oonformitate ca cerintele vocatiei lor atttia ani InftbusitA. _

Consecintele imediate ale Infiintarii catedrei de filosofie se

www.dacoromanica.ro
 33

vor vedea din roadele ce le va da In sinal scoalei secundare,

Ca Incheere, ne vom opri putin asupra consecintelor ce se Intre-
vAd. Odatti en Infiintarea catedrei de filosofie la liceu, FacultAtile
de filosofie nu mai rArnin apanagiul celor alesi, celor en vo-
catie. Si aceste facultAti devin un debuou pindit si inundat de
infometatii zilelor de !Mine. Toamna anului 1936 va Inregistra
o urcare a numitrulni petitionarilor la facaltAtlle de filosofie ;
petitionari pentru cari studiul nu va mai fi ceva desinteresat,
dorit, ci o sarcinci pentra ocuparea nnei profesiuni mercantili-
zate. Acesti licentiati In filosofie vor avea un randament filosofic
cu mult sub nivelul licentiatilor trecutnlui. Mercantilizarea InvAtA-
mtntului filosofic universitar si secnndar este singura consecintA
rea si inevitabilA pe care o aduce Inflintarea catedrei de filosofie.
RAW acesta va fi Insii compensat prin douit nrmAri fericite :
a) Desvoltarea spiritului de comprehensiune filosoficA a na-
tiunii noastre si b) Na,sterea filosofiei rondne,qi. Difuzarea stiin-
tificA a InvAtAmIntului filosofic In liceu va trezi In massa tinere-
tntni rornIn potentele filosofice. Setea metafizicA a adolescentnlui
romln a fost pin astAzi potolitA prin ignorantit si prin uscarea
sclipirilor din adincuri. .
Adolescenta este vIrsta cea mai propice transmiterii si de-
prinderii en gindirea abstractA. Studiul filosofiei In liceu nu nu-
mai cA va ascuti mintea elevului romin, deprinzlndu-1 s urce
cele mai Inalte trepte ale abstractiei, dar din ciocnirca proble-
melor metafizice eteine eu spiritul etnic romInesc va putea iesi
scIntela originalitatii filosofice proprii, i cii ea filosai autoh-
toni de proportii universale.
Bacaloriatii en vocatie filosofia pe care Liceul romlnesc
nu va Inceta stk-i dee, vor creia miscarea filosoficA si viitoarea
filosofie romIneascA. Acesti bacaloriati vor fi cu mutt superiori
generatiilor trecute, a cAror latente filosofice n'au fost cercetate,
n'au fost Indrumate n'au fost ImbAiate" In atmosfera culturii
filosofice nniversitare.
La Facultatea de filosofie acesti bacaloriati vor alcittni o
minoritate selectionaa en mult deasupra diletantilor si-a plevei
profesionale. Continuitatea, promovarea si InAltarea InvAtAmln-
tulni filosofic universitar si secandar la noi, precum si creatia
filosofiett se va face numai prin aceastA minoritate selectionath
pe baz de vocatie, filosofia rAmInind si mai departe exclusiv
apanagiul Alesithru. Alexandru IsAceanu
Profesor de Filosofie-Dorohoi.

www.dacoromanica.ro
 34

REVISTA CARTILOR.
Jacques Bainville, Les Dictateurs, Paris, 1935. AceastA carte
e una din cele mai interesante lucrAri ce ne-a lAsat strAlacitul
scriitor Bainville, decedat ammo de curind si a cArui moarte a
deplinge toe& Franta nationalistA. Istoric si literat, el eviti sti
ne dea definitii abstracte duptt caH sti putem distinge dacit un
regim politic oarecare poate fi numit sau nu dictaturA. Regimurile
din Italia, Rusia, Germania, Portugalia sunt Inglobate In categoria
dictaturilor. DupA care criteria ? Pentra antor faptul ca. Mussolini,
Stalin, Hitler, Salazar stint conducAtori cell Impun vointa /or
in treburile publice, ajunge pentru a afirma di ei sunt dictatori.
FArA IndoialA di notiunea de dictaturA e susceptibilA de
diverse interpretAri, caH aa dat nactere la cele mai regretabile
conruzii. Dar Bainville, desigur, n'a vroit sA ia parte la cearta
teoreticienilor In jurul Intelesului acestai cuvint, ci a preferit sti
ne descrie conducAtori hotarIti et-0 impunA vointa indiferent
dacik aa fost dictatori buni sau rAi. Autorul constatA numai ci
ea (dictatura) poate sti fie cea mai bun& sau cea mai rea forma
de gavernAmint. ExistA dictaturi excelente. ExistA si detestabile".
Depinde de cel ce o face, ar sputre autorul, dac s'ar pronunta
hotArlt asupra acestui punct. Da, dar nu totdeauna. Si atunci
cum putem distinge o dictatur& bunA de una rea ? Apreciind
rezultatele, rAspunsul va fi usor de dat. Dar nu trebue sit asteptAm
ca un astfel de regim sA se IntroducA si apoi sA ne pronuntttm
ate& e util satt nu comunitAtii respective, cAci in acest caz n'am
constata decit anumite fapte care nu ne-ar ajuta la nimic. Am
descrie numai o realitate, atita tot. Din ceeace ne spune istoria
si sociologia putem afirma ch o tiranie, adicA domnia cu ajutoral fortei
a unei clase nu a unei persoane in favorul lor exclusiv, va fi
Intotdeauna rea, Inglobind deci regimul din Rusia si cel din Italia
In notiunea dictaturii, se ajunge la confazie si la compromiterea
acestei notiuni. InlAturInd tirania din conceptul dictaturii,
rAmine sa intelegem prin aceasta din uradt, un regim politic In
care puterea executivA primeazA fatA de celelalte. Si In acest
caz putem spune cA sant dictaturi bane si rele, cari vor depinde
si de cel ce o face, dar si de atitea alte conditiuni.
CH priveste necesitAtile caH o impun, autorul spnne cA ea
poate sA fie o reactiune contra efectelor ultime ele democratiei,
caH sunt socialismul si comunismul, sau o reactiune pentra a
InlAtura piedicele ce stan In calea realizArii unei democratii

www.dacoromanica.ro
 35

egalitare i anticapitaliste. Vedem cA dictatura, dap& conceptia

antornlai, poate sti fie an mijloc necesar pentra a InfAptui si a
garanta an regim democratic. Pare paradoxal& aceast& afirmatie,
dar acceptInd definitia data. dictaturii mai sus, ea devine verosi-
milA, chic& prin sistemul democratic Intelegem tin regim politic
In care e asigarat& libera eirculatie a elitelor.
atunci am putea formula urrnAtoarea lege pe care istoria
o confirm& :
Vom avea totdeauna an regim al activititAtii imediate, In
local unaia deliberativ, orictnd un pericol intern san extern
amenintA comanitatea respectiva. Fascismul si miscarea din Ger-
mania sant reactinni imediate contra comunismului. Regimnl din
Portugalia a fost impus de nevoia de a scApa aceast& tar& din
ghiarele anarhiei. Aceea functiune, de altfel, o indeplinea acest
sistem de condacere politic& i la Romani. In timp de mare
primejdie extern& avem totdeanna an astfel de regim pentruc&
institntiile specifice democratiei In Intelesal cotidian al en-
vIntalui nu stint In stare sti Nett fat& primejdiei. La Doi,
miscarea nationalist& se impune ca un regim de min& forte,
pentruc& sisternul democratic" s'a dovedit neputincios s In1A-
tare pericolul intern ce amenintA comunitatei romIneascA din
partea streinilor, In special a jidanilor.
In concluzie, sistemele de conducere In care puterea exe-
cativ& are an ascendent pronuntat asupra celorlalte, apar, in
mod necesar, In momente de primejdie intern& san extern& ale
unei comunitAti si sant compatibile cn un regim democratic cum
1-am definit, putInd chiar sA-1 Introdac& i sA-1 garanteze.
FAcnte odat& aceste precizAri, putem s urmtirim expunerile
antorului asupra dictatorilor i dictaturilor. Lumea antic& si-a
avnt dictatorii Pi. Solon, Pesistratos, Pericles an apartinut Gre-
ciei ; Marius, Salla, Pompeias, Cesar Romei. Timpurile mo-
derne numArA pe Cromwell en faimosul bilet afisat la asa ca-
merei depntatilor : camera nemobilat& de Inchiriat", Richelieu,
Lndovic al XIV-lea, Robespierre, Napoleon Bonaparte, cAruia
autoral nu-i acord& acelas credit ea i Ini Ludovic al XIV, pen-
true& Bonaparte e uzurpAtorul dinastiei Burbonilor, iar Jacques
Bainville e monarhist legitimist, si In sfirsit Napoleon al I1I-lea.
Trece apoi In revistA, in mod succint, dictaturile fluctnante
ale Americei latine si se opreste mai mull timp In fata dictato-
rilor timparilor noastre.
Rusia cunoaste figura stearsa a lai Kerensky, care face loc,

www.dacoromanica.ro
 36

prin fuga, dictaturii roii, reprezentatA prin Lenin i, din 1924,

prin Stalin. Rusia cunoaste sub stApinirea aeestor doi din urmrt
cea mai singeroasa tiranie din cite a cunoscut vreodata istoria
omenirii. Cum se explicit atunci mentinerea ei ? Bainville ne da
urmAtorul rAspuns : Amindoi au plecat dela acest vechia prin-
cipitt c forta este moasa societatilor". Si Inchee ironic un
forceps mai ales este necesar, InteadevAr, pentra nasterea mon-
strilor". Turcia 11 are pe Attaturk care a reusit sa schimbe pinrt
si obiceiurile si imbrAcAmintea concetAtenilor sal Mussolini si
fascismul se bucurrt de creditul Intreg al autorulni, pentrn C.
Ducele n'a uzurpat tronul regelui si n'a lovit in bisericA. In afara
de aceasta, conceptia despre viata a lui Mussolini Ii place lui
Bainville, care-i eiteaza urmatorul pasaj scris In 1932 : Viata
asa cum o considerA fascismul trebue s fie serioadt, austera,
religioasA, sastinuta de forta moralA". Si aceasta forth morala
care a luat aspectul unei religii a schitnbat, din temelii, Italia
In toate domeniile de activitate, in cei treispreze ani de gayer-
nare fascista. Dictatara lui Primo de Rivera a esuat pentraca a
neglijat un principin esential : o dictaturrt ca sa se mentie are
nevoe si de o ideologie care sit stApineasca spiritele.
Oliveira Salazar este reformatorul Portugaliei. Stirpeste
francmasoneria i societAtile secrete printeo lege votath. In una-
nimitate de adunarea generalA si motivatA de urmAtoarele : ma-
soneria este condan-inatA pentrucii este contrara principiilor de
justitie cretinrt cari sustin conducerea i cari sunt In traditia
Portugaliei ; pentructi scopurile sale n'au nimic comun cu cele
ale natiunii, pentruca ea Impiedica oamenii dela putere de a
Incra cu independenta necesarA ; cii ea face sA primeze intere-
sele sale de sect& fltr preocupare de interesele nationale, si
Inca mai putin de meritul personal, avind ea regulA sa rezerve
functiunele afiliatilor ei ; insfIrsit pentru crt ea a fost In Porta-
galia cea dintliu rhspunzAtoare de dezordinile revolutionare cari
an Insingerat i ruinat tara timp de 30 de ani".
Insfirsit, ultimul dictator In -ordine cronologicA OA la
aparitia cartii, ni-1 furnizeaza Germania in persoana lui Hitler.
Autorul recunoaste ert dictatorul Germaniei a realizat mull pe
plan politic si national. Despre omul Hitler se stiu putine lu-
cruri, dintre cari unul e absolut sigur: crt In jurul lui surd
cristalizate toate sperantele Germaniei Invinse In 1919", c el
este un om politic care stie ce vrea si care rarnIne cel mai
redutabil dintre dusmanii Frantei".

www.dacoromanica.ro
 37

Modal cum descrie i analizeazA dictaturile trecute si pre-

zente este peste mAsurA de instructiv si interesant, iar stibul
este a scriitoralui Jacques Bainville. Ion Turcan
Constantin Sudeteanu, Durkheim i coala sociologicA
fiance* Cluj 1935. pg. 212. Lei 80.
Sociologia lui Darkheim si a scoalei sale, grupatA In jurul
revistei L'Anne sociologique", a avut mare rAsunet si peste
hotarele Frantei si ea Incepu sA-si aroge titlul de socioJogie
francezA", desi In Franta sociologi mai autentici francezi deelt
Durkheim si declt cei mai multi dintre adeptii si urmasii sAi ti
contesta dreptnt de a se numi astfel. .

La noi, mai Int Iin d-1 M. Ralea a dat atentie sociologiei

lui Dinkheim, publicInd un scart stadia asupra lui In Viata Ro-
mIneascA" (1921). In 1924 urmeazA d-1 C. Sudeteanu en tradu-
cerea Regulelor rnetodei sociologice", dinda-ne In acelas limp
nu studin introductiv asupra Sociologiei lui Emil Darkheim".
In 1931 apare, In limba germanii, un stadia al d-lai Joan Lupu
Despre temeinrile societAtii, dreptalui si religiei In scoala dark-
heimianA" si, un an mai tirzin, d-1 G. Marica publicA temeinicul
saa stadia critic asupra lui Durkheim, aparat tot In limba ger-
manA. D-1 Sudeteanu, scriind romIneste, are meritul clk a con-
tribuit mai mutt la cunoasterea sociologiei durkheimiene la noi
In tart. Meritul sAn ar ft fost mai mare, dac ar fi luat o ati-
tadine critica mai pronantata fatA de pretentiile acestei sea,
care subt masca unui extrem obiectivism stiintific n'a servit dedt
cauza unor anumite curente sociale si politice bine cunoscute In
Franta i In strainAtate. Nu i se poate reprosa InsA autornlni ea
s'ar fi lAsat coplesit de grandoarea" operei durkheimiene, cum
o fac atItia altii pentra cari sociologia lui Durkheirn cuprinde tot
adevAral sociologic. Studiul autoralui se mentine In limitele unei
expuneri dare si bine documentate a sociologiei darkheimiene.
Tr. Brdileanu.
REVISTA REVISTELOR.
Orient Ari. IV No. 11 si 12. Revista .Asociatiei Culturale
Orient Ari" dela Moinesti, judetul Back!, e designr cea mai se-
rioasa revistA a Moldovei. Aceasta 6 dovedesc i cei patrn ani
do netntreruptit aparitie. Valoarea acestei reviste stA mai ales
In luminoasele si profunclele studii ale pAr. Crisan. In ultimele
nnmere pArintele Crisan se ocupA de problema co1ii romineti,
Dupti ce In No. 11 face o succinta analizli a raportulni dintre

www.dacoromanica.ro
 38

Scoal si via", In No. 12 se Intrevild conditiile pentra O

nou& scoalli". Umanului li e indispensabil fapta. Ideea trebuie
triiit. In medial social al ultimului veac omul a fost crescut
Intro notiuni" cari 1-au Indeprtat de realittile spirituale.
*coala de pin& actun a crescut numai intelectuali" cari stia a
vorbi despre muncA, dar dispretuesc munca instructivii, educativ&
si creatoare de uman. Aceastgt scoalik 1-a fault pe romIn lenes
prin excelenta. S'a format aceastii destructiv mentalitate care
spume : deaceea am Invtat eu carte, ca s& muncese ?" Defectele
acestei scoli an fost de malt sesizate, dar nimeni n'a gasit so-
lutia potrivita. Par. Crisan arattt cii, orice mAsuri s'ar Ina, ele
na vor duce la rezultatal dorit, atita vreme eft ele se apnea In
Statul politicianisto-democratic. 0 scoalik nou, Intean stat nou :
statul national-totalitar. coala cea nou va fi o scoal& a muncii,
o scoal& crestingt si naturalist, o scoalgt a vietii. Semneadt
versuri Rada Nour, Gr. Dumitrascn, Gh. Popovici, Octav Sargetiu
si altii. Minunat fragmental de roman al lui Mircea Streinul :
Dimineata, inainte de moarte. Revista CArtilor, Note si InsemnAri
semneaza Paul Popesca si Al. P. C. George Macrin
Buletinul A. G. I. R. (Asociatiei Generale a Inginerilor din
Rominia). Red. si Adm. Bucuresti III, B-dal Take Ionescu 31.
.Apare lunar. 0 publicatie de cea mai mare valoare, cuprinend
Studii temeinice din domeniul tehnic, Note, Recenzii, Oficiu de
plasare, Brevete romInesti etc. N-rele 10-12 1935 aduc stadiile :
loan Vladea, Monoplan sau biplan ; M. Manoilescu, Contributia
culturii generale la formarea conceptiei tehnice ; Marin I. Stroescu,
Densitatea populatiei, criteria de sistematizarea oraselor ; E. E.
Anastasia, Central de preparare In afacei (C. P. A.), de pe ling&
Camera de Comert din Paris ; Dan Constantinescu, Organizarea
viitoare a Directiunii Cadastrului ; Cristea Mateescu, Pe marginea
unui stadia recent asupra fortelor hidranlice ale RomIniei.
Amintim cu placere expunerile d-lui Ing. E. E. Anastasia,
In N-rul 10, despre Cele dou generatii". Din ele se vede cgt si
In lumea oamenilor practici a patrans saflal cald al miscgtrii na-
tionaliste. Noua generatid e IncAlzitii de idealuri comune. Inte-
resele fiecgtrnia sant snbordonate intereselor tuturor. Un crez
comun anima multimile, IntretinInd entuziasmul lor creator".
Creatia national& e supremul scop urmarit. Tn, Halt generatie,
laptil. Sentimentele ce te animit sant nobile. In rIndurile tale vor
Intra toti romInii cu inima vie. Persevereazirt si vei triumfa".
In noianal de foi si foite politice, Buletinul A. G. I. R. apare ca

www.dacoromanica.ro
 39

un bloc masiv de &dire i fapta constructiva a geniului romf-

nese. CInd inginerii romini vor fi Insafietiti de spirit de solida-
ritate, de imaginea lanai Stat national bogat si puternic, pamIntul
romtnese va deveni o fortareata inexpugnabila, tin izvor de pa-
tere nesecata pentra generatiile ce vin.
Revue Internationale de Sociologie. Dir. Emile Lasbax.
Paris. N-rele III 1936 cuprind un interesant studiu al d-lui W.
Deonna (Geneva) Aphrodite, la femme et la sandale". D-1 Ta-
zerout scrie despre Gindirea politica a lui Moeller van den
Bruck", iar d-1 G. L. Duprat continua ea publicarea Schitei
unui Tratat de Sociologie". Aceasta Schit, ajunsa la partea a
treia : Fizica si fiziologia sociale", va forma, chid va fi termi-
nata, subiectul unei expuneri mai largi in revista noastra. E In-
teadevar de cel mai mare Interes pentru InvatamIntul sociologic,
secundar i universitar, ca sociologii sa se Inteleaga asupra unei
delimitari mai precise a obiectului sociologiei. Fara aceasta de-
limitare cursurile universitare cIt si manualele de sociologie vor
continua di prezinte aceasta varietate de conceptii i teorii, care
opreste o desvoltare normala a acestei stiinte.
Revista mea. Director : Marta D. Rddulescu. Cluj, str. Mico 7.
N-rele 1 si 2 din Anul Ii, 1936 cuprincl articole si studii de ex-
trema important& pentra miscarea nationalista. Insemnam arti-
eolul d-lui Mika! Polilzroniade Editura i presa ea factori de
desnationalizare culturala", precum si articolul program pentru
anul 11 Marile revizuiri cari se impun".
Actiunea RominA a d-lui Dr. V. Trifa continua In N-rul 2
(An. VII) lupta Impotriva francmasoneriei, cut destainuiri intere-
sante. -- Cuvintul Studentesc aduce un miscator neerolog despre
Dumitru Strachinaru. Ideea RomineascA reapare stringind In-
Wan volam N-rele 5-10 ale anului I, cu articole interesante
(Pavel Costin Deleanu, Reactiune radical& si Revolutie in Ro-
minia) si o bogata Cronica. Bratul de Fier Focsani, Romt-
nia CretinA Chisinau, Olasul StrAmwsc Cluj, Ideea Na-
tionalA Buzau, Cuvintul Argeplui Pitesti, Ogorui Bu-
curesti (str. Academiei 8), Macedonia Bucuresti (str. CImpi-
neana 6) rascolese constiinta romineasca In toate colturile tarii,
pregatind ceasul marilor hotariri In politica Tara chid, dupa po-
tolirea zarvei politicianiste, neamul rominese va intra pe calea
unei noui vieti creatoare.

www.dacoromanica.ro
 40

Iconar, Red. i Adm. Cernauti str. Eminescu 15 (prof. Livia

Rusu), ne aduce, in No. 6 (An. I) : un stadiu de George Macrin
Critica oficialit i drumul rominismulai"; o viziune din vremnri
de adincii credintA in destinul transcendent al omului : Maur
Sfintul" de Barba Slusanschi; Cronici judicioase i thioase de
Mircea Streinul ; Versuri de Radu Gyr, Teofil Lianu, Mircea
Streinul i Vasile I. Posteucd ; o recenzie de Liviu Rusu despre
Tarot saa cAlAtoria omului de Mircea Streinul".
77

' Fat-Frumos, Dir. Leca Morariu, Cernauti, inchinA N-rele

1-2 1936 scriitorului Livia Rebreanu. Pagini Llterare, Turda,
au intrat in anal Ill ; e una din cele mai bane reviste literare ce
avem la noi In farA. Analele Dobrogel, Revista SocietAtii
Culturale Dobrogene. Dir.: C. Brdtescu. Anul XVI 1935. Studii
din domeniul geologiei arheologiei si istoriei, recenzii bogate
asupra lucrArilor de specialitate privind trecutal Dobrogei. Ana-
lele de Psihologie, Dir. : C. Rddulescu-Motru Volurnul 11, 1935.
Cele 302 pagini cupriud nurneroase studii, recenzii cari tind sit
prindA tot ce s'a publicat In Tara si strrtinAtate in stiinta psiho-
logiei. Despre studiul d-lui RAdrilescu-Motra Psihotehnica ai
munca nationala" s'a vorbit In N-ral 10 al InsemnArilor" ; pentru
sociologie prezintA interes i articolele : Egon Weigl, Raporturi
social-psihologice in lumea animaielor ; Dina Roco, Martorul i
opinia publicA. Tr. Br dileanu.

Care Abonaili ci Cetitorii no#ri

Cu numdrul de fat& nsemndrile Sociologice" incheie un
an de aparitie. Directiunea si Administratia multumesc tuturora
cari cu fapta, scrisul si vorba au contribuit la rdspindirea re-
vistei. In primal rind multumim colaboratorilor, cari au jertflt
timp si muncd pentru a ne da sprijinul lor desinteresat.
Recunoastem insd th fard ajutorul celor ce au abonat si
cumpdrat revista, strddania noastrd ar fi fost adarnicd; lor
le revine meritul Cd putetn pdsi.cu incredere in al doilea an de
existentd. Pe restantieri Ii rugdm sd-i achite cit mai grabnic
datoria, pe abonatii de elitd, buni platnici i Intelegdtori
al timpurilor grele, Ii rugdm sd inoiascd abonamentul.
Cele 12 numere ale anului 1 cuprind 410 pagini si costa 60 lei.
Credem cd abonatii si cetitotii nostri nu se pot plinge cd re-
vista ar fi scumpd. Sd le destdinuim si secretul acestul ieftesug:
munca colaboratorilor ci a administratiel e gratuitd, tiparul la
limita posibild (act expritndm d-lor Bucur Orendovici
Dimitrie Bucevschi mu/tam/rile noastre cele mai cdlduroase).
Ndddjduim deci cd prietenii revistei vor sti sd pretulascd aceste
jertfe si strdduinte, dindu-ne concursul lor prin plata regulatei a
abonamentului ci rdspindirea revistei in cercul cunoscutilor lor.
Directiunea si Administratia
IIINSEMIVARILOR SOCIOLOGICE".

www.dacoromanica.ro
 Studii ci Articole
apdrute in Insemnri Sociologice"
Anui I, N-rele 1-12.

B(rAileanu), G(eorge) : Caracterul esoteric al Principelui" lui Machiavel (4).

Braileanu; Traian : Eroarea initiala a sociologiei (1), tefan cel Mare i .Arta
de a guverna (2), Problema muncitoreasca in lumina doctrinei na-
tionaliste (3 i 4), Ideea comunitatii romineti (5), Elita ascetica (6),
Problema economica in Statul national (7), Intemeierea etnologica a
sociologiei (7),- Circulatia elitelor i Demagogia (8), Studentii (9),
Legea degenerarii elitelor (10), Imperativele morale in viata eco-
nomica (11).
lonescu, Gavril : Cerintele noului drum (2), Alte cerinte ale noului drum (3).
IsAcec.nu, Alexandru : Natiune-Umanitate. Disociatii (3), Catedra de filosofie (12).
Joussain, Andre : Misticismul social al masselor (10), RAsturnarea iortelor (11).
Macrin, George : Disciplina 4i camaraderia ca forte politice (1), Statistici i
crime (2), 0 nouS coalS romineasca. Taberele de munch (4), Tabe-
rele de munca. Aspectul politic (5), Politica in Universitati (7), Te-
me:urile istorice ale Micarii din 1922 (9).
Mailat, I. N. Imperialismul romin ca ideal national (9).
Narly, C. : Rugaciune la Cetatea Hotinului (3).
Nicolau Birlad : Rspunderea generatiilor (5).
Richard, Gaston : Cum s'ar putea inlocui dovada experimentala in sociologie (2).
Sociologia comparati a popoarelor latine dupa operele lui Venturino (12).
Rusu, Liviu : Consideratiuni sociologice asupra muzicii romineti (3), Omul
rumin in lumina de cintec (4), Cintecul Sceletilor (6).
Sluanschi, Bubo Literatura i societatea romineasca (1), Functia social a
:

3
scriitorului (3), Autohtonismul in literatura (4), Doctrina micArii
Action francaise"(5), coala tineretului de azi i telurile ei (8), Ideile
conducatoare ale organizatiei Croix de Feud din Franta (12).
Tara, L. : Progres i Religie (8).
Topa, Leon : Razeii (1), Razqimea din Nordul Bucovinei (3), ludaism i Na-
tionalism (4), Familia i Statul (5).
Turcan, Ion : Citeva date in sprijinul unei probleme (1), RenaVerea spirituall-
tAtii romaneVi (7), Dimitrie Strchinaru (10).

www.dacoromanica.ro