Referat Botanică

Butnariu Cristina
AN I, AMF
Referat botanic - Boli produse de ciuperci parazite
Fungii (ciupercile), considerai cu circa dou decenii n urm ca fiind nepatogeni (care
nu produc boal - n.r.), sunt recunoscui astzi ca ageni patogeni redutabili n cazul
pacienilor cu boli imunodeprimante.
n natur se cunosc sute de mii de specii de fungi, ns doar 150-200 dintre acestea sunt
considerate patogeni pentru om. Fungii sunt implicai ntr-o serie de boli care pot fi grupate n
micoze superficiale, profunde i sistemice.
Termenul general de micoze se refera la boli produse de mai multe specii de
microorganisme care se numesc fungi, mucegaiuri, levuri sau ciuperci microscopice. Aceste
microorganisme saprofite se gasesc in mod normal pe pielea si mucoasele omului, in gura,
nas, urechi, intestin, organele genitale, urina etc. Cand aceste ciuperci gasesc conditii prielnice
(boli acute si cronice, tratamente indelungate cu antibiotice), ele se inmultesc peste masura si
produc infectii (rani, iritatii, dureri) ale pielii si mucoaselor. Datorita iritatiei pe care o
provoaca, favorizeaza si suprainfectiile cu diferiti microbi.
Exist mai multe tipuri de infecii cu fungi, clasificate dup tipul de leziune i
microrganisme implicate:
-
Superficial: infecia esutului keratinizat (unghii, pr, straturi superficiale ale

pielii). Exemplu: Ptiriazis versicolor cauzat de Malassezia furfur
Subcutant: invazie fungic n urma unui traumatism local. Implic esutul
subcutanat i vasele limfatice i se poate extinde n profunzime. Exemplu:
Sporotricoza cauzat de Sporothrix schenckii
Sistematic: cu debut la nivelul unui organ sau sistem (frecvent pulmonar) i
diseminare sangvin. Exemplu: Histoplasmoz, determinat de Histoplasma
capsulatum
Cu oportuniti: scderea imunitii organismului permite saprofiilor i fungilor din
flora proprie s se nmuleasc necontrolat i s colonizeze anumite esuturi.
Exemplu: candidoza n urma colonizrii cu Candida albicans
Micozele cutanate superficiale se mai numesc i dermatomicoze i alctuiesc un grup de

afeciuni cronice ale pielii, prului i unghiilor. Dei sunt considerate cel mai adesea boli
banale, numrul mare de mbolnviri i consecinele de ordin local i psihic pot fi foarte
importante pentru pacient.
Principalii ageni etiologici implicai n producerea dermatomicozelor aparin genurilor:
- Tricophyton, capabil s invadeze prul, epiderma i unghiile;
- Epidermophyton, afecteaz epiderma i unghiile;
- Microsporum, afecteaz prul i epiderma.
Micozele cutanate sunt, probabil, cele mai frecvente infecii fungice la om i sunt
denumite cu termenul latin tinea (vierme inelar). Leziunea are un aspect inelar, este
acoperit de scuame, iar marginea sa constituie zona de infecie activ.
Tinea pedis reunete infeciile de la nivelul tlpilor, clcielor i spaiilor interdigitale.

Transpiraia abundent, a crei evaporare este mpiedicat de nclminte, duce la macerarea
stratului cornos al epidermului i favorizeaz apariia bolii. Condiiile favorizante sunt create
de umezeala i cldura acumulate ntre degete, de folosirea n comun a bilor, a bazinelor de
not, a trandurilor, a slilor de sport, aceast dermatomicoz fiind numit i boala atleilor
sau picior de atlet.
Tinea cruris apare la persoanele adulte expuse la condiii de cldur i umiditate ridicate
i este mai frecvent la brbai. Frecventarea bilor publice, a trandurilor favorizeaz
transmiterea acestei boli.
Tinea corporis se mai numete i herpesul circinat i cuprinde manifestrile localizate
pe pielea fr pr a trunchiului i membrelor i pe zonele neproase ale feei. Contaminarea
profesional apare la cei care ngrijesc vite, precum i la persoanele care mnuiesc animale de
laborator. Afeciunea este uor transmisibil, sursa de infecie fiind, de obicei, o leziune
activ.
Tinea barbae apare la brbai n zona brbii, mustii i pe prile laterale ale obrajilor.
Se caracterizeaz prin apariia de plci scuamoase i peri cenuii, fragili, care se smulg foarte
uor, lsnd n urma lor cicatrice cu alopecie definitiv (prul nu va mai crete pe aceste
suprafee).
Tinea unguium este infecia unghiilor provocat de fungi dermatofii. Contaminarea se
poate produce prin autoinocularea din alte leziuni, prin infectare direct cu fungii de pe sol
sau prin intermediul unor obiecte contaminate: prosoape, nclminte, instrumente de
pedichiur. Clinic, afectarea unghiei se produce lent, ncepnd dinspre marginea liber ctre
rdcin. De obicei, iniial este afectat doar o unghie, iar ulterior infecia se extinde i la
celelalte. Netratat, boala evolueaz cronic, cu extindere la unghiile vecine. Chiar i cu
tratament adecvat, vindecarea se obine greu, n timp ndelungat.
Alte exemple sunt candidozele sau dermatofitozele (picior de atlet, herpes circinat).
Epidermomicozele sunt micoze care ating epidermul, provocate de dermatofiti sau de ptiriazis
verzi color.
Micozele profunde constituie formele cele mai grave. Infectia cu candida poate lua
forma unei septicemii cu extindere la endocard, la plamani, la meninge si la rinichi. O alta
levura, Cryptococcus neoformans, este responsabila de meningoencefalita si de atingere
pulmonara, indeosebi la bolnavii atinsi de SIDA. Asperlig illusfumigans este cauza
aspergilozei, care se manifesta sub forma de tumori pulmonare sau bronsice (aspergiloame) la
bolnavii supusi unei chimioterapii anticancerose sau care au avut deja o tuberculoza, care au o
afectiune cronica a bronhiilor sau o mucoviscidioza.
Fungii oportuniti sunt prezeni n mod obinuit n diverse esuturi, fr efecte
patologice. n condiii favorizante pot deveni patogeni i produce infecii ale unghiilor,
mucoaselor sau sinusurilor, care se pot disemina sistemic. Administrarea prelungit de
antibiotice, de exemplu, cu distrugerea inevitabil a bacteriilor normale de la acest nivel,
permite dezvoltarea necontrolat a anumitor specii de fungi, cum ar fi Candida.
Diagnosticul micozelor se pune pe baza examinarii leziunilor si a examenului direct sau
dupa cultura prelevatelor. Tratamentele locale specifice permit vindecarea majoritatii
leziunilor locale. micozele profunde sunt de cele mai multe ori sensibile la actiunea
medicamentelor antimicozice, dar tratamentele sunt, in acest caz, in general de lunga durata.

Referat Botanică

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat Botanică

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat Botanică

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Butnariu Cristina

Superficial: infecia esutului keratinizat (unghii, pr, straturi superficiale ale

Micozele cutanate superficiale se mai numesc i dermatomicoze i alctuiesc un grup de

Tinea pedis reunete infeciile de la nivelul tlpilor, clcielor i spaiilor interdigitale.

S-ar putea să vă placă și