Gastrita

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 6

Gastrita

Inflamatia mucoasei gastrice este cunoscuta sub denumirea de gastrita. Exista


doua forme diferite de gastrita: cea acuta si cea cronica. Gastrita acuta este insa
o forma mai rara. In ambele cazuri avem de-a face cu inflamari ale mucoasei
gastrice sau chiar cu leziuni ulceroase ale acesteia. Respectivele leziuni pot
continua sa fie atacate de acizii gastrici, ajungandu-se in cele din urma la ulcer.
In functie de cauza si gravitatea leziunilor mucoasei gastrice, pot aparea si
hemoragii gastrice, care se pot manifesta prin sangerari sau/si scaun cu sange.
Astfel de situatii va pot pune viata in pericol. De cele mai multe ori, gastrita
acuta se vindeca spontan, fara tratament.
Deseori durerile abdomenului superior de cauza necunoscuta sunt diagnosticate
ca fiind gastrita. Suspiciunea unei gastrite poate fi confirmata doar printr-un
examen microscopic al celulelor mucoasei gastrice. De remarcat insa este faptul
ca in ciuda opiniei populare, gastrita este insotita de dureri minore sau lipsa
completa a durerilor.
Cauze
Cauzele gastritei nu sunt inca foarte clare. Un factor generator este cu siguranta
stresul psihosocial. Inclusiv personalitatea joaca un rol in aparitia bolilor. Multi
pacienti care sufera de gastrita sunt marcati de sentimente de vina, frustrare si o
tensiune permanenta de conflict.
Gastrita acuta
Cele mai frecvente cauze ale gastrite sunt:
Consumul exagerat de alcool sau intoxicatia cu alcoolInfectii ale tractului gastrointestinal (gastroenterita)Medicamentele analgezice si cele care contin
cortizonInfectia cu Helicobacter pylori (gastrita infectioasa)Operatii dificile si
complicateArsurile cu lesii sau aciziPacientii aflati in soc al sistemului circulator,
care poate aparea in urmatoarele cazuri:Sangerari masive sau arsuriInfectii virale
(printre altele gastrita provocata de virusul Herpes-simplex) si gastrita
bacterianaIn cazul tuberculozei sau al toxinelor bacterieneIntoxicatiile alimentare
Alcoolul stimuleaza productia de acid gastric. Astfel, in scurt timp se poate
ajunge la o hiperaciditate in stomac. In plus, alcoolul ataca si stratul de protectie
al mucoasei gastrice, facilitand astfel inflamarea acesteia ca urmare a
hiperaciditatii. Anumite medicamente analgezice au capacitatea de a ataca
respectivul strat de protectie al mucoasei, provocand astfel inflamarea. Cu toate
acestea trebuie retinut ca nu toti pacientii carora le sunt administrate
medicamente analgezice, sufera de aceste inflamari ale mucoasei gastrice.
Helicobacter pylori ca posibila cauza
Gastrita poate fi provocata de o multitudine de agenti patogeni. Acestia din urma
pot conduce si la gastroenterita (= infectie a tractului gastro- intestinal, infectie

concomitenta a stomacului, a intestinului subtire si eventual a intestinului gros).


In plus, parazitii si virusii pot provoca gastrite infectioase.
Una dintre bacteriile foarte importante este "Helicobacter pylori", care a devenit
cunoscuta in anii recenti. Acest agent patogen poate supravietui acidului gastric,
prin anumite mecanisme, trecand de mucoasa gastrica si declansand atat
gastrite cronice cat si pe cele acute. Sursa de infectie nu este cunoscuta
deocamdata. S-a dovedit insa ca aceasta bacterie este transmisa in timpul
sarcinii de la mama la copil.
Infectia mucoasei gastrice poate ajunge la dimensiuni severe in urma operatiilor
complexe sau in cazul victimelor care au suferit arsuri. In ambele cazuri, corpul
este supus unui stres marit iar mucoasa gastrica devine foarte sensibila.
Gastrita Gastrita cronica
Gastrita cronica: gastrita tip A
In cazul gastritei de tip A avem de-a face cu o afectiune autoimuna. Asadar, sunt
formati asa numiti autoanticorpi impotriva celulelor mucoasei gastrice care
produc acid gastric (celule parietale). Celulele parietale ale mucoasei gastrice
produc acidul gastric, absolut necesar digestiei. In acelasi timp, acestia formeaza
asa-numitul factor intrinsec (Intrinsic Factor), absolut vital pentru asimilarea
vitaminei B12 din tractul digestiv. Autoanticorpii orientati impotriva celulelor
parietale afecteaza astfel si productia de acid gastric cat si asimilarea vitaminei
B12.
Urmarile gastritei de tip A constau in scaderea acidului gastric (aclorhidrie) si
anemie, ca urmare a deficitului de vitamina B12., care este de neinlocuit pentru
formarea hemoglobinei. Aceasta forma de gastrita este relativ rara, cu un
procentaj cuprins intre 3-6%. Cu toate acestea, gastrita autoimuna se poate
instala impreuna cu alte afectiuni autoimune, facilitand si aparitia cancerului
gastric.
Gastrita cronica: gastrita de tip B
Cauza cea mai frecventa a infectiei bacteriene cronice a mucoasei gastrice
consta in infectia cu agentul patogen Helicobacter pylori. Aproximativ 60% din
populatia globului este purtatoare a acestui agent patogen in mucoasa gastrica.
Este vorba de o bacterie care formeaza enzime care distrug apoi celulele
mucoasei gastrice. Acest agent patogen poate supravietui prin anumite
mecanisme in sucul gastric, trecand apoi de peretele format de mucoasa.
Sursa de infectie nu este cunoscuta deocamdata. S-a dovedit insa ca aceasta
bacterie este transmisa in timpul sarcinii de la mama la copil. Dat fiind faptul ca
agentul patogen al infectiei este cunoscut, acest tip de gastrita poate fi tratat cu
antibiotice ca orice alta infectie provocata de bacterii.
Gastrita cronica: gastrita de tip C

Aceasta forma de infectie a mucoasei gastrice este, la fel ca cea de tip A, relativ
rara si anume doar aproximativ 10% dintre pacientii suferinzi de gastrita.
Aceasta forma de gastrita consta in patrunderea gresita a bilei in stomac si nu in
intestinul subtire. Returul bilei apare de cele mai multe ori in urma operatiilor la
stomac. Bila afecteaza mediul acid al stomacului si ataca stratul de protectie al
mucoasei gastrice, iar leziunile provoaca inflamarea acesteia. Anumite
medicamente analgezice si antiinflamatoare cum ar fi acidul acetilsalicilic sau
tratamentele antireumatice ataca invelisul de protectie al mucoasei gastrice,
provocand astfel leziuni.
Diagnosticarea gastritei de tip A si B
Gastrita de tip A: In cazul inflamarii autoimune a mucoasei gastrice, aceasta din
urma are un aspect atrofiat.
Gastrita de tip B: Aceasta forma de inflamare a mucoasei gastrice este
caracterizata prin pete rosii pe suprafata mucoase sau excrescente de mici
dimensiunii vizibile pe mucoasa. In cazul gastritei Helicobacter-pylori, pe langa
inflamarea mucoasei gastrice se poate observa si un ulcer ventricular. Prelevarea
unei probe de tesut este absolut necesara pentru testul rapid al ureazei. Proba
de tesut de mucoasa este introdusa in lichid de testare care contine un indicator
de culoare si uree.
Helicobacter pylori produce enzima ureaza si poate diviza ureea. Atunci cand
bacteria Helicobacter pylori este prezenta in proba de tesut, lichidul de testare se
va colora in rosu ca urmare a divizarii ureei. Rezultatul testului este interpretat
ca fiind pozitiv atunci cand colorarea se produce dupa 24 de ore. In cazul unei
prezente puternice a bacteriei, colorarea se poate observa si dupa 15 minute.
O alta posibilitate de stabilire a diagnosticului este testul respirator, prin care
poate fi demonstrata prezenta bacteriei Helicobacter pylori. Dat fiind faptul ca
prin aceasta metoda poate fi evitata gastroscopia, aceasta este aplicata cu
predilectie in cazul copiilor. Cu toate acestea, mucoasa gastrica nu poate fi
evaluata prin testul respirator.
Diagnosticul gastritei de tip C
In cazul acestui tip de gastrita, mucoasa gastrica este inflamata si acoperita de
pete cu striatii de sange. Acest aspect este caracteristic in special in cazul
infectiilor produse de medicamente analgezice. Atunci cand boala este in stadiu
avansat, o simpla atingere a acestor zone cu endoscopul, poate provoca
sangerari.
Testul Schilling este folosit atunci cand inflamarea mucoasei gastrice a fost deja
stabilita. Metoda de consta in administrarea pacientului a unei doze de vitamina
B12 marcata radioactiv. Asa cum am amintit deja, vitamina B12 poate fi
asimilata numai in prezenta factorului intrinsec la capatul intestinului subtire. In
cazul instalarii gastritei, celulele parietale nu reusesc sa emita factorul intrinsec
(Intrinsic Factor), asadar vitamina B12 nu poate fi asimilata si este eliminata prin
urina.

In cel de-al doilea pas al testului Schilling, pacientului i se administreaza


concomitent vitamina B12 marcata radioactiv si factorul intrinsec. Prezenta
vitaminei B12 in urina, reprezinta o confirmare a prezentei gastritei autoimune si
a anemiei pernicioase (anemia deficitului de vitamina B12). In plus este
prelevata si o proba de sange pentru a dovedi o eventuala anemie, care poate fi
cauzata fie de o hemoragie a mucoasei gastrice, fie de lipsa de vitamina B12. In
plus, se recomanda stabilirea anticorpilor impotriva celulelor parietale ale
mucoasei gastrice pentru a dovedi cu certitudine gastrita autoimuna (gastrita de
tip A).
Complicatii
Gastrita autoimuna faciliteaza aparitia cancerului gastric. In plus, pot aparea
hemoragii puternice ale mucoasei gastrice, care atrag dupa sine anemii, stari de
oboseala, de sfarseala etc. In cele mai grave cazuri de sangerari se poate ajunge
la un soc al sistemului circulator. In aceasta situatie, sangerarea poate fi oprita
printr-o gastroscopie. Insa in cazul in care aceasta metoda nu are succes,
sangerarea poate fi fatala pentru pacient!
O alta posibila complicatie este formarea ulceratiilor gastrice si a celor
duodenale. Ambele tipuri de ulceratii sunt insotite de dureri apasatoare sau
intepatoare in zona abdomenului superior. In cazul ulceratiilor gastrice, durerile
apar de regula imediat dupa mese, iar al celor duodenale, de regula pe stomacul
gol.
Dupa masa, durerile dispar timp de cateva secunde. Insa nu in toate cazurile.
Durerile pot continua si in timpul noptii. La unii pacienti, aceste simptome
lipsesc. Apar dureri necaracteristice in timpul digestiei, refluxuri si arsuri la
stomac, uneori stari de rau insotite de varsaturi.
Gastrita - Tratament
Un anumit procent (pana la 40 %) al ulceratiilor gastrice si duodenale se vindeca
spontan, de la sine. Procesul de ameliorare este conditionat de modificarea
contextului psihic-vegetativ al pacientului. Aceasta afirmatie este sustinuta de
studii stiintifice, potrivit carora aproximativ 40 50% dintre pacienti au fost
vindecati cu placebo (medicamente fara substante active). Eficienta
medicamentelor antiacide depaseste cu putin rata de succes a medicamentelor
placebo.
Tratament gastrita acuta
In cazul gastritei acute de cele mai multe ori nu este necesar nici un tratament,
aceasta vindecandu-se relativ rapid si fara tratament. Etapa dureroasa, acuta
dureaza in jur de 24 de ore. Ca urmare a acestui interval scurt, nici nu se
apeleaza la medicamente.
Atunci cand gastrita acuta este provocata de un consum exagerat de alcool spre
exemplu, pacientului i se recomanda reducerea consumului de alimente pentru o

perioada de minim 24 de ore. In acest rastimp, mucoasa gastrica are timp sa se


refaca.
Atunci cand gastrita este provocata de administrarea de medicamente, cum ar fi
cele anti-reumatice, gastrita acuta este tratata cu asa numitii inhibitori de pompa
de protoni sau derivate de prostaglandina.
Tratament gastrita cronica
Pentru tratarea anemiei cauzata de lipsa vitaminei B12, pacientului ii este
administrata vitamina injectabil. Dat fiind riscul sporit de aparitie a cancerului
gastric in cazul gastritei de tip A, se recomanda efectuarea examenelor
endoscopice anuale, prin prelevarea de probe din mucoasa gastrica (Biopsie). In
cazul gastritei de tip B (infectie Helicobacter pylori) se apeleaza la medicamente
pentru distrugerea agentului patogen. Aceasta metoda poarta numele de
eradicare.
Standardul curent consta dintr-o combinatie de antibiotice si inhibitori de pompa
de protoni. Numai prin aceasta combinatie este posibil tratamentul, prin compare
directa a agentului patogen, Helicobactor pylori. Astfel, sunt folosite:
Inhibitorii de pompa de protoni care asigura reducerea productiei acidului
gastricAntibiotice
Aceste substante sunt administrate timp de minim sapte zile, in caz contrar
eficienta nu este asigurata. O noua gastroscopie poate fi efectuata cel devreme
dupa patru saptamani. Se prevaleaza noi probe de mucoasa pentru a stabili
succesul tratamentului. Daca testul de ureaza este negativ, tratamentul de
eradicare este declarat eficient.
Tratamentul gastritei C
Tratamentul eficient impotriva gastritei de tip C consta in reducerea productiei de
acid gastric, pentru a permite vindecarea mucoasei gastrice, respectiv opririi
extinderii leziunilor. In prezent, in acest sens sunt folositi inhibitorii de pompa de
protoni.
In cazul in care pacientul consuma medicamente cunoscute ca provocand
gastrita, acestea trebuie intrerupte, daca este posibil, pe durata tratamentului.
Ca tratament suplimentar in cazul declansarii gastritei de bila, se poate apela la
spalari stomacale pentru a scurta timpul de contact al mucoasei gastrice cu bila.
Acestea pot fi induse prin administrarea de medicamente numite prokinetice.
Masuri preventive
Pentru a evita de la bun inceput aparitia unei gastrite, va oferim in cele ce
urmeaza cateva sfaturi:
Acordati atentie sanatatii dumneavoastra psiho-sociale Nu consumati niciodata
medicamente analgezice pe termen lung, fara reteta. Discutati dozajul si durata

de administrare al acestora cu medicul dvs.! Se recomanda evitarea consumului


exagerat de substante care stimuleaza productia de acid gastric cum ar fi
alcoolul, cafeaua, ceaiul, nicotina sau sucuri de fructe citrice

S-ar putea să vă placă și