1

Tema proiectului

Să se proiecteze planşeul din beton armat peste parterul unei construcţii alcătuite
din două corpuri conform schiţei de mai jos. celor două corpuri, precum şi distribuţia
elementelor structurale ale planşeelor sunt prevăzute în anexă Dimensiunile interioare
ale funcţie de numărul de ordine “n” al studentului. Zidăria exterioară se realizează din
cărămidă cu goluri verticale având grosimea de 30 cm. Corpurile A şi B sunt despărţite
printr-un rost de tasare. Încărcările utile corespunzătoare fiecărui corp sunt prevăzute în
anexă şi sunt deasemenea diferenţiate funcţie de numărul de ordine. Pardoseala peste
planşeele ce se proiectează se realizează din mozaic turnat în câmp continuu de 1 cm
grosime pe o şapă de egalizare din mortar de ciment cu grosimea de 3 cm. La stabilirea
încărcărilor nu se va lua în considerare zidurile interioare ce compartimentează etajul.
Planşeul peste corpul A se va realiza cu grinzi principale şi grinzi secundare,
utilizând calităţile de beton şi armătură indicate în anexă. Dimensionarea secţiunilor
elementelor ce compun acest tip de planşeu va fi făcută utilizând relaţiile de echilibru.
Placa planşeului va fi armată cu bare independente din OB 37 asociate în plase legate
şi cu plase sudate din STNB.
Planşeul peste corpul B va fi de tip casetă, placa acestuia fiind armată cu bare
independente din OB 37 asociate în plase legate. Pentru stabilirea cantităţilor de
armătură necesare se va utiliza dimensionarea cu ajutorul tabelelor.

1.1 PROIECTUL VA CUPRINDE

A Piese scrise:
1. Calculul şi alcătuirea plăcii planşeului cu grinzi principale şi grinzi secundare.
2. Calculul şi alcătuirea grinzilor secundare.
3. Calculul şi alcătuirea grinzilor principale.
4. Calculul şi alcătuirea plăcii planşeului casetat.
5. Dimensionarea şi alcătuirea reţelei de grinzi.
6. Indici tehnico-economici pentru fiecare tip de planşeu.

B Piese desenate
 2
1. Plan cofraj şi armare placă (varianta I)
2. Detalii de armare grindă secundară.
3. Detalii de armare grindă principală.
4. Plan cofraj şi armare placă (varianta II)
5. Detalii de armare grinzi.

lg
L2
B

lg
A
L1

L
lg
lg

ln ln ln

1.2 Etapizarea proiectului

1. Temă, bibliografie, etape, calcului plăcii (varianta I);

2. Schiţă armare placă, încărcări şi calcului static al grinzii secundare;
3. Dimensionarea grinzii secundare la acţiunea momentului încovoietor, schiţă
preliminară de armare;
 3
4. Dimensionarea grinzii secundare la acţiunea forţei tăietoare, schiţă de armare
definitivă;
5. Calculul static al grinzii principale;
6. Dimensionarea grinzii principale la M şi Q;
7. Schiţă de armare grindă principală. Plan cofraj şi armare placă;
8. Detalii armare grinzi;
9. Încărcări şi calcului static al plăcii (varianta II);
10. Dimensionarea plăcii, alegerea armăturilor pentru placă;
11. Calculul static şi dimensionarea reţelei de grinzi;
12. Dimensionarea grinzilor, schiţe de armare, detalii de armare grinzi;
13. Plan cofraj şi armare placă;
14. Predarea proiectului.

1.3 Bibliografie

1 C. Leonte – Îndrumar pentru proiectarea planşeelor din beton armat;

2 T. Oneţ, I. Tertea – Proiectarea betonului structural;
3 STAS-uri şi normative în vigoare

1.4 Date personale N=4

Grupa 3302 A
ln=(1.80+n*0.05) =(1.80+4*0.05)=2m
lg = (3.95+0.1*n)=(3.95+0.1*4)=4.35 m
PnA=(730-10*n)=(730-40)=690daN/m2
L1=(12.50+0.01*n)=12.54 m
L2=(10.50+0.05*n)=10.7 m
PnB=(750-10n)=710 daN/m2
Nr. pare– Bc 25, Pc 60

Pc 60 – Ra=3500 daN/cm2
STNB - Ra=3700 daN/cm2
OB 37 - Ra=2100 daN/cm2
Bc 25 – Rc=150 daN/cm2, Rt=11,5
 4
ETAPA 1 Calculul si alcătuirea plăcii planşeului cu grinzi principale
si grinzi secundare
1.1 Stabilirea schemei statice. Predimensionare
Schema statică de calcul a plăcii planşeului cu grinzi principale şi grinzi
secundare este o grindă continuă, pe reazeme simple.

lc

hp

hgs hgp

ln ln

lcm bgs lc bgs

30

Înălţimea grinzii secundare hgs=(1/12-1/14)lg=35cm

hp=1/35ln=5.7cm, hp=1/25lc,
Grosimea plăcii
hp min=7 cm hp=7 cm

Lăţimea grinzii secundare bgs= 18 cm

Lăţimea grinzii principale bgp= 30 cm

 5
1.2 Calculul încărcărilor

Nr. Valori normate Valori de calcul

Denumirea încărcării n
crt. (daN/m2) (daN/m2)
Greutate proprie placă
1 175 1,1 192.5
hpγ b1
Greutate pardoseală
2 85 1,3 110.5
hmγ m1.1+ hsγ s1.1
3 Greutate tencuială 0,01γ t 21 1,3 27.3
Total încărcări permanente 281 330.3

4 Încărcări utile pnA=690 1,2 pA=828

Total încărcări qn=gn+pn=971 q=g+p=1158.3

γ b =2500 daN/m3

γ m =2200 daN/m3 n=1,2 pentru pn>500 daN/m2

γ s =2100 daN/m3

γ t =2100 daN/m3

1.3 Calculul static al plăcii

Calculul static al plăcii se va face în domeniul plastic, în acest caz stabilindu-se

modul de pierdere a capacităţii de rezistenţă, respectiv a rezervei totale de rezistenţă.
Calculul static se va face pentru o fâşie unitară considerată din planşeu.
STAS-ul admite un calcul simplificat dacă:
 Planşeele nu sunt solicitate la acţiuni dinamice;
q
 Nu se pun condiţii speciale de limitare a deschiderii fisurilor;
 Raportul dintre încărcarea de lungă durată şi încărcarea totală este mai
mic decât 0,75
M M M
M
E
B C D

1 2 3 4
A B M C M D M E
M 4
2 3
1
 6

Făcându-se un calcul simplificat rezultă relaţiile de calcul cu următoarele valori

aproximative:
2
 M1=M9=1/11ql cm =295.43(daNm)
2
 MB=MI=-1/14ql c =-225.25(daNm)
2
 M2=MC=M3=_ _ =M7=MH =M8=± 1/16ql c =±197.09(daNm)

1.4 Dimensionarea plăcii

 Dimensionarea se va face în secţiunile caracteristice: câmpuri şi reazeme;

 Armarea se va face cu bare independente;
 Se scot din STAS caracteristicile materialelor: Ra şi Rc
 Elementele secţiunii:

Rc
bxRc
b=100 cm x
h0
hp =7cm hp Mmax AaRa
ab = 1 cm (pentru plăci)
a Aa
b

pentru OB37
hoc=hp-ab-∅min câmp/2=7-1-0.6/2=5.7cm
hor=hp-ab-∅min reazem/2=7-1-0.8/2=5.6cm
pentru STNB
hoc=hp-ab-Ømin cimp/2=7-1-0.4/2=5.8 cm

hor=hp-ab-∅min reazem/2=7-1-0.5/2=5.75cm

Pentru dimensionare se pleacă de la condiţia: M max ≤ Mcapsecţ; unde Mmax este

determinat din calcului static.

 7

Mcapsecţ = bho2Rcξ (1-0,5ξ )

B = ξ (1-0,5ξ ) Mcapsecţ = bho2RcB
Mmax
Mmax ≤ bho2RcB ⇒ B = ⇒ ξ = 1 − 1 − 2B
bh o2R c

Rc
Σ F=0 ⇒ AaRa=bxRc ⇒ AaRa=bhoξ Rc ⇒ A a
nec
= bhoξ
Ra

OB 37 Ra=2100 daN/cm2 STNB Ra=3700 daN/cm2

1. Câmpul 1 (M1=295.43, hoc=5.7) Câmpul 1 (M1=295.43, hoc=5.80)
2.Reazem B (MB=225.25, hor=5.6) Reazem B (MB=225.25, hor=5.75)
3. Câmpul 2 (M2=197.09, hoc=5.7) Câmpul 2 (M2=197.09, hoc=5.80)
4.Reazem C (MC=197.09, hor=5.6) Reazem C (MC=197.09, hor=5.75)
∅min admis – în câmp: ∅6 ∅min admis – în câmp: ∅4
- în reazem: ∅8 - în reazem: ∅5

ETAPA 2 Schiţa armare placa. încărcări şi calculul static al grinzii

secundare
Exemplu: (tabele pag. 10)
 Aa=2.707 5∅8/m+1Ø6/m (câmp 1) , Aef=2.793
 Aa= 2.307 5∅8/m (reazem B) , Aef=2.510
 Aa= 1.972 4∅8/m (câmp 2) , Aef=2.010
 Aa= 2.009 4∅8/m (reazem C) , Aef= 2.010

B C
lcm lc

A 1 2
ln ln

1/10l
1∅6/m
cm
cm 1∅8/m 1/5lcm
cm 1/5l
1/4lcc2∅8/m
 2∅8/m 1/5lc 1/5lc
 8
Aa=5∅8/m Aa=4∅8/m

− −

+ +
Aa=4∅8/m
Aa=5∅8/m+1∅6/m

1 1
Obs.C2,Rc,C1,RB lcm= 167.5=17.1cm
10 10
1 1
lcm= 171=34.2cm
5 5
1 1
lcm= 171=42.75cm
4 4
1 1
lc= 177=35.4cm
5 5
1 1
lc= 177=44.25cm
4 4

2.1 Armarea cu bare independente asociate în plase legate

Există circa 7 sisteme (modalităţi) de armare a plăcilor planşeelor care au
armătura dispusă după o singură direcţie, fiecare dintre ele prezentând avantaje şi
dezavantaje. Voi alege un sistem de armare simplu, cu relativ puţine tipuri (mărci) de
 9
bare care se montează uşor, este stabil în timpul execuţiei şi care asigură continuitatea
armăturii după direcţia calculată.
Obs. Plăcile la care l2/l1 (lg/ln) ≥ 2 se calculează şi armează după o singură
direcţie.
Câteva date pentru alegerea numărului de bare:
χ Diametrul minim în câmp ∅6;
χ Diametrul minim pe reazem ∅8;
χ Diametrul maxim al barelor: ∅12;
χ Numărul minim de bare pe metru: 5 (distanţa maximă dintre bare 20 cm) câmp şi
reazem;
χ Numărul maxim de bare pe metru în câmp: 14 (distanţa minimă dintre bare 4 cm);
χ Numărul maxim de bare pe metru pe reazeme: 10 (distanţa minimă dintre bare 10
cm).
Obs. Toate barele de rezistenţă din OB se termină obligatoriu cu ciocuri
(lungimea totală a unui cioc este de 7d).

7d

Obs. Sistemul utilizat este indicat pentru hp ≤ 10 cm.

1. După alegerea armăturii în cele patru secţiuni caracteristice pentru schiţa de armare
se pleacă mai întâi de la un câmp interior (câmpul 2):
χ 50% din armătura aleasă rămâne la partea inferioară a plăcii şi se
ancorează în elementele marginale ale planşeului (centură) cu o acoperire
laterală de 1-2 cm;
χ celelalte 50% din bare se ridică pe reazem la 1/5 din lumină faţă de
marginea reazemelor intermediare si la 1/10 din lumină pentru reazemul
marginal dacă este reazem simplu (centură) sau tot la 1/5 dacă reazemul
marginal este o încastrare (grindă marginală)
2. Armătura pe reazemele intermediare (C, D, …) în acest moment este formată din
porţiunea superioară orizontală a armăturii continue ridicate. Restul până la necesar
se completează cu călăreţi ce se petrec de o parte şi de alta a reazemului cu 1/4lc.
 10
În acest mod deasupra fiecărei bare neridicate se va găsi câte un călăreţ. (Pe ce
este aşezat un călăreţ ?)
3. Se trece la câmpurile marginale (1≡ 9). Diferenţa de număr de bare neacoperită
(AaC1− AaC2) se împarte şi ea în două: 50%bare continue numai pe deschiderea
acestui câmp, iar restul se ridică pe reazeme după regulile cunoscute.
4. Primul reazem interior (B) are în prezent asigurată armarea din porţiunile drepte
superioare ale mărcilor 2 şi 5. Diferenţa necesară se completează cu călăreţi.
Pe direcţia lungă necalculată a plăcii se dispune o armătură constructivă numită
de repartiţie care trebuie să reprezinte 4∅6/m OB37 sau echivalentul acesteia. Ea se
dispune şi la partea inferioară şi la partea superioară dar numai pe reazeme (paralel cu
lg
GS). Rolul acesteia este de a asigura stabilitatea armăturilor principale de rezistenţă,
dar şi de a prelua tensiuni din contracţie şi tensiuni din moment încovoietor după direcţia
GP
lungă a plăcii.

2.2 Armarea cu plase sudate (STNB)

Plasele sudate reprezintă un mod industrializat şi rapid în execuţie pentru
armarea plăcilor după o singură direcţie (plase cu ochiuri dreptunghiulare de tip GR) şi a
GS
lg
plăcilor după două direcţii (plase cu ochiuri pătrate de tip GQ). Plasele se realizează în
uzine prin sudarea prin puncte a unei reţele de bare cu diametrul de 3-7,1 mm din
STNB. Rezistenţa de calcul a acestui oţel este superioară (3600 daN/cm2) barelor din
OB sau PC, motiv pentru care consumul de armătură rezultă sensibil diminuat. Plasele
se livrează la dimensiunile de 2,40x6,00 m. La plasele cu ochiuri dreptunghiulare (GR)
100 cm
armătura de rezistenţă este dispusă după direcţia lungă a plasei, barele transversale
având rol de armătură de repartiţie. Diametrul minim admis pentru armătura de
lg
rezistenţă este ∅4. În cazul în care armătura care caracterizează plasa este insuficientă
plasele se pot suprapune.
În câmpuri armarea se dispune la partea inferioară, iar pe reazeme plasele se
dispun la partea superioară după aceleaşi reguli ca la barele independente (1/4lc).

Exemplu: Aa nec=2.41 cm2/m ⇒ GR29 5.6x100/4x200 cu Aa ef=2.46 cm2/m (tabel pg. 124)
Aa nec=1.826cm2/m ⇒GR28 5x100/4x200 cu Aa ef=1.96 cm2/m
lg
Aa nec=1.59 cm2/m ⇒GR27 4.5x100/4x200 cu Aa ef=1.59 cm2/m
Aa nec=1.59 cm2/m ⇒GR27 4.5x100/4x200 cu Aa ef=1.59 cm2/m

ln ln ln
 11

2.3 Încărcări şi calculul static al grinzii secundare

Dimensionarea secţiunilor transversale de beton şi a armăturii longitudinale de
rezistenţă se face din calculul la SLR la acţiunea momentului încovoietor, iar armătura
transversală (etrieri şi bare înclinate) din calculul la SLR la acţiunea forţei tăietoare.

Dimensiunile rezultate din aceste calcule sunt satisfăcătoare dacă sunt îndeplinite şi
 12
condiţiile referitoare la deschiderea fisurilor şi mărimea săgeţii sub acţiunea
încărcărilor normate de exploatare.

2.3.1 Predimensionarea grinzii secundare

placă GS GP

hgs

bgp bgp
15 15 lom loc
lg lg

χ bgs = 16,18,20,22 bgs=18

χ hgs=(1/12-1/14)lg (multiplu de 5 cm) h gs=35
χ bgp=20, 25, 30, 35 cm bgp=35
χ 2 ≤ hgs/bgs ≤ 3 hgs/bgs=1.944

2.3.2 Schema statică de calcul

Este o grindă continuă pe mai multe reazeme, calculul făcându-se în domeniul

plastic.
A B C D E
1 2 3 4
lom loc loc lom

lom=lg-15-1/2bgp=405cm
loc =lg-bgp =405cm

2.3.3 Calculul încărcărilor

lg

Dacă lg / ln ≥ 2 nu se mai face

o distribuţie trapezoidală a

1/2ln 1/2ln
 13
încărcărilor transmise de
placă.

lg/ln =435/200=2.175 2

Nr. Valori Valori de

Crt Denumirea încărcării normate n calcul
. (daN/m) (daN/m)
1 Greutate proprie gs: bgs(hgs-hp)γ b 126 1,1 168.6
2 Încărcări transmise de placă: gnln 562 1,2 674.4
Total încărcări permanente Σ gn=688 Σ g=813
1,2
3 Încărcări utile pnAln Pn=1380 (1,3) P= 1656
(1,4)
n n n
q =g +p = q=g+p=
Total încărcări
=2068 =2469

χ pAn< 200 daN/m2 ⇒ n=1,4

χ 200< pAn< 500 daN/m2 ⇒ n=1,3
χ pAn> 500 daN/m2 ⇒ n=1,2

B
lom static al grinzii secundare loc C
2.3.4Calculul
q
dr
T B

A
TBst TC

TA MB MC

M2
M1
 14

♦ Calculul momentelor încovoietoare:

 M1=M4= 1/11qlom2 = 3083.67(daNm)
 MB=MD= -1/11qlom2 = -3083.67(daNm)
 M2=MC=M3= ± 1/16qloc2 =  2120.023(daNm)
♦ Calculul forţelor tăietoare:
 TA =TE = 0,45 qlom= 4499.75(daN)
 TBst=TDdr= -0,65 qlom=-6499.64(daN)
 TBdr=Tc = TDst= ± 0,55 qloc=5499.7(daN)

2.3.5 Stabilirea h0 nec a grinzii secundare

lucrează ca o secţiune dreptunghiulară de lăţime bgs.

Aa

hp a Ta=AaRa

z=ho – 0,5x
M

ho
x Cb=bgs xRc

bgs Rc

p R
Se impune p = 1.05 % ⇒ μ = = 0.0105 ⇒ ξ = μ a = 0.147
100 Rc

1 M
B = ξ (1-0,5ξ ) =0.136 ⇒ r = B = 2.709 ⇒ h onec = r b R =28.96cm
gs c

hnec= ho nec+ ab +d/2 =31.76 (se rotunjeşte la multiplu de 5 cm)

d= ∅12-∅18
ab=2 cm hef=35cm
 15

Se verifică: hgs/bgs= 2-3

Se recalculează ho ef= h - ab -d/2=32.2cm

ETAPA 3 Dimensionarea grinzii secundare la acţiunea momentului

încovoietor. Schiţă preliminară de armare

3.1 Dimensionarea armăturilor

3.1.1 Dimensionarea în câmpul 1 (secţiune T)

 Stabilirea lăţimii active de placă: bp

hp

hgs

∆b bgs ∆b
l1=0,8lom l2=0,6loc hp

l1=0.8lom=324cm
l2=0.6loc =243cm

∆ b=1/6l1=54cm
∆ b≥ 6hp=42cm ∆b=54cm
bp=bgs+2∆ b = 126cm se alege valoarea cea mai mică
lom + loc
bp= =405cm bp=126cm
2
Obs. bp ≤ ln
bp Mcap pl=bphpRc(ho-0,5hp)=39028.50daNm
M1< Mcap pl ⇒x<hp (secţiune
x h
p dreptunghiulară, dar de lăţime bp)
M1
B= = .01498 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = .01509
hgs b p ho2 R c
Aa

bgs
 16
Rc
A a nec = bpho ξ =2.69cm2
Ra

3.1.2 Dimensionarea în reazemul B (secţiune dreptunghiulară de lăţime bgs)

Aa bp

MB
hp B= ⇒ ξ = 1− 1− 2B
bgsho2R c

Rc
hgs A anec = bgsho ξ =2.83cm2
Ra

bgs

3.1.3 Dimensionarea în câmpul 2

∆ b=1/6l2=405cm
∆ b≥ 6hp =42cm ∆b=42cm

bp=bgs+2∆ b =102cm se alege valoarea cea mai mica

lom + loc
bp= =405cm bp=102cm
2
Obs. bp ≤ ln
Mcap pl=bphpRc(ho-0,5hp)=31594.5daNm
M2< Mcap pl ⇒x<hp (secţiune dreptunghiulară, dar de lăţime bp
M2
B= ⇒ ξ = 1− 1− 2B
bpho2R c

Rc
A a nec = bpho ξ =1.85cm2
Ra

3.1.4 Dimensionarea reazemului C (secţiune dreptunghiulară de lăţime bgs)

Mc
B= ⇒ ξ = 1− 1− 2B
bgsho2R c
 17
Rc
A anec = bgsho ξ =1.907cm2
Ra

3.2 Schiţa preliminară de armare

Se face după alegerea armăturilor (număr de bare şi diametre) în cele patru

secţiuni caracteristice ale grinzii, utilizând următoarele principii şi recomandări:
 dmin= ∅10
 dmax= ∅18 (valori curente ∅12, 14, 16)
 dacă se într-o secţiune bare de două diametre diferite acestea nu trebuie să
difere între ele cu mai mult de 25%
 în general o secţiune se armează cu 3-5 bare, care se recomandă a fi dispuse pe
un singur rând (pentru grinzile secundare 3-4 diametre)
 cele două bare din câmpuri care se aşează pe colţurile secţiunii nu se ridică
niciodată; ele rămân pe toată lungimea grinzii secundare la partea inferioară
 se recomandă utilizarea unui singur diametru pe toate cele patru secţiuni; dacă
acest lucru nu este posibil obligatoriu diametrele se păstrează pentru barele ridicate
şi se modifică diametrul călăreţilor
 ridicarea barelor pe reazeme la 450 se face respectând planurile de ridicare din
schiţa de mai jos:
0-5 ≤
≤ hgs
cm 1,5hgs

hgs

30
 călăreţii pe reazeme trebuie să fie minim două bare care se aşează în colţurile de
sus ale secţiunii
 în câmp secţiunile sunt simplu armate (etrieri deschişi)
 pe reazem etrierii vor fi închişi
Exemplu:
C1 Aa nec=2.69 cm2 ⇒ 2∅12 +1∅10 cu Aa ef=3.045 cm2
 18
Rb Aa nec=2.83 cm ⇒ 2∅12 cu Aa ef=2.26 cm
2 2

C2 Aa nec=1.85 cm2 ⇒ 2∅12 cu Aa ef=2.26cm2

Rc Aa nec=1.907 cm2 ⇒2∅12 cu Aa ef=2.26 cm2
I←1 I←3 I←2 I←4

I←1 I←3 I←2

lg lg

{  2∅8 OB37 montaj

 2∅8 OB37 montaj

2∅12
1/4lom 1/4loc

2∅12
1/4loc
1/5loc

1∅12

 2∅12

Ordinea de armare: C1, C2, RB, RC

1 1
lom= 405 =101.25cm
4 4
1 1
loc = 405 =101.25cm
4 4
1 1
lom= 405 =101.25cm
5 5

Obs. Mărcile 2 şi 4 care s-au ridicat pe reazemul B ajung în zona întinsă a acestuia,
deci participă la preluarea tensiunilor produse de MB, dar ca o singură bară. Calculul
static s-a făcut în domeniul plastic, utilizându-se luminile şi nu interaxurile, deci valoarea
lui MB este la marginea reazemului şi nu în axul lui (armătura se numără la marginea
reazemului – în dreapta sau în stânga).
Secţiunile caracteristice:
bp bp

hp hp
1 bgs
Secţiunea 1-1 hgs 16 bgs
Secţiunea 2-2 hgs
 19

5
2

4 bp 3 bp

hp hp

hgs hgs
1 2 1

bgs bgs

Secţiunea 3-3 Secţiunea 4-4

Obs. Nu se modifică planul longitudinal al barelor.

Obs. În măsura posibilităţilor secţiunile trebuie armate simetric faţă de axa lor
verticală.
Se calculează: bnec=2ab+3dmin+3∅ < bgs (exemplu pentru reazemul B)
ab=2 cm
dmin=2.5 cm bnec=2*2+3*2.5+3*1.2=15.1<18cm
 20

ETAPA 4 Dimensionarea grinzii secundare la acţiunea forţei

tăietoare. Verificări

4.1 Elemente de ordin general

Calculul grinzii secundare la acţiunea forţei tăietoare se face în vederea
dimensionării armăturii formate din etrieri şi se mai numeşte şi calculul la starea limită
de rezistenţă în secţiuni înclinate. Dimensionarea se face în reazemul B (stânga)
deoarece forţa tăietoare în această secţiune este maximă (0,65qlcm).

hgs 5

ha

ha+5
ha+hgs +5

bgp

Q3
Q2 Q1(Qbst )

Din schiţa preliminară de armare rezultă:

 reazem A: Aai=1∅12 (marca 2) 1∅12=1.131 cm2
 reazem Bst: Aai=1∅12 (marca 2)
 reazem Bdr: Aai=0

Diametrele etrierilor pentru grinda secundară:

 dmin=∅6 (se menţine acelaşi diametru în lungul grinzii atât în câmp - etrieri deschişi,
cât şi pe reazeme-etrieri închişi)
 trebuie îndeplinită condiţia: detr≥ 1/4dmax long
 diametre curent folosite: ∅6, ∅8
 în mod excepţional pentru încărcări foarte mari: ∅10
 distanţa dintre etrieri trebuie să îndeplinească condiţiile:
 21
• ae min=10 cm
• ae≤ 3/4hgs
• ae≤ 30 cm
• ae≤ bgs
• ae≤ 15 dcomprimat
 etrierii închişi se dispun pe 0,25 din lumină în dreapta şi în stânga reazemelor
 pe porţiunea centrală a deschiderilor (1/2 din lumină) etrierii sunt deschişi şi pot avea
distanţe mărite între ei la 25 sau 30 cm, care se dispun constructiv
Calculul poate începe impunând etrieri ∅6 cu două ramuri (ne=2) din OB 37 şi
Ae=0,283 cm2 (1∅6).
Se verifică condiţia: 0,5bhoRt ≤ QBst ≤ 4bhoRt şi dacă este respectată se
calculează armătura transversală.
Dacă QBst < 0,5bhoRt nu se face calculul
Dacă QBst > 4bhoRt se r0eface calculul la M
0.5bhoRt=3145.5
QBst=6499.7 conditia este indeplinita
4bhoRt=25164
Qeb=2 bh o2mtR t pqe =5936.3daN
Qeb = forţa tăietoare capabilă a etrierilor şi betonului
mt = coeficientul condiţiilor de lucru (m t =1)
p = procentul de armare longitudinal în dreptul fisurii
qe = efortul preluat de etrieri pe unitatea de lungime de grindă (daN/cm)

bho2mtR t p
0,5ho ≤ si= ≤ 2,5ho
qe

si = proiecţia fisurii oblice cea mai periculoasă

ne A ematR a
qe =
ae

ne = numărul ramurilor de forfecare a etrierului

Ae = aria unei ramuri
mat = coeficientul condiţiilor de lucru a armăturii transversale (mat=0,8)
Ra = 2100 daN/cm2 (OB 37)
ae = distanţa dintre etrieri
 22
4.2 Fisura cea mai periculoasă care pleacă din punctul 1
A a long
p= 100 (Aa long=1∅12- marca 4)=0.38
bh0

Preliminar se impune un ae care să respecte condiţiile anterioare (Ex. ae=15,

20cm) ae=15cm
Se calculează:
ne A ematR a
 qe = (daN/cm)=105.65
ae

bho2mtR t p
 si= =36.3(cm) şi se verifică condiţia: 0,5ho ≤ si ≤ 2,5ho
qe

ho=32.2 0.5ho ≤ si ≤ 2.5ho 16.5≤ 36.3≤ 82.5

Se verifică dacă fisura a cărei proiecţie tocmai am determinat-o taie din plin (3/4lI)
bara înclinată având marca 2.

Obs. Se va face un desen la scară.

Σ Aai=1∅16 (fisura taie o singură bară)
 Qi= Σ AaimatRaSinα =2237.3daN
 Diferenţa de forţă tăietoare Qbst-Qi va reveni etrierilor şi betonului, deci:
Qbst-Qi = Qeb=2 bh o2mtR t pqe =-8736.9daN
Din această relaţie se calculează valoarea necesară a lui qe:

 qe=
(Q st
B − Qi ) 2

=137.3daN/cm
2
4bh mtR t p
0

ne A ematR a
 ae1= =6.92cm
qe

4.3 Fisura cea mai periculoasă care pleacă din punctul 2

Având în vedere că si trebuie să fie cuprins între 0,5bh0 şi 2,5bh0, această fisură
nu intersectează nici o bară.
 Qi= Σ AaimatRaSinα =0 daN

 qe=
(Q st
2 − Qi ) 2

=97.55, unde Q2= Q1 - q(ha+5)=-7363.75 >

2
4bh mtR t p
0

0,5bh0Rt=3180.6,
 ha=ho-a’=29.6, a’=2+1,2/2
 23
ne A ematR a
 ae2= =16.24cm
qe

Exemplu:
C1 Aa ⇒ 3∅16 ; A’a ⇒2 ∅16
Rb Aa ⇒ 2∅16; A’a ⇒2 ∅16
C2 Aa ⇒ 3∅22; A’a ⇒2 ∅16
Rc Aa ⇒1∅12; A’a ⇒2 ∅12
I←1 I←3 I←2 I←4

lg I←1 I←3 I←2

lg lg

GP
 2∅12
 2∅12

3∅22

1/4lom 1/4loc
GS
lg

2∅16

1∅16

 2∅16

lOrdinea
g de armare: C1, C2, RB, RC

lg/2
ETAPA 5 Calculul static al grinzii principale
5.1 Stabilirea elementelor geometrice ale grinzii principale

lg

ln ln ln
 24

lg/2

hgp

30 cm
15 15 ln - 15 ln ln ln
lc1

 lc1 = 3ln =6m

 25
 lc2 = 3ln=6m
 hgp = (1/10-1/15)lc =1/10*600=60 (cm) hgp=60(cm)
 bgp = 20, 25, 30, 35 (cm) bgp=30(cm)
 2 ≤ hgp/bgp ≤ 3
Obs. Calculul static al grinzii principale (ultimul element de rezistenţă al
planşeului) se face în domeniul elastic, care este mai acoperitor, deci deschiderile de
calcul vor fi distanţele dintre axele reazemelor (stâlpi).

5.2 Calculul încărcărilor

P

G
gpr

lc1 lc2 lc1

gpr=1,1bgp(hgp-hp)1γ b =437.25(daN/m)
G=glg =3536.55(daN) (g – încărcarea totală permanentă de calcul
a grinzii secundare)
P=plg =7203.60 (daN) (p – încărcarea utilă de calcul a grinzii secundare)
5.3 Calculul static al grinzii principale
Hs=3,20m
Hi=3,20m
3 6 9 12 bst=30 cm
G
Hs hst=30 cm

1
2 5 8 11
gpr
Hi
1 4 7 10

♦ Moment maxim
3 6 9 12 negativ în reazemul
B;
P P Hs ♦ Forţă tăietoare
♦ Moment
maximă în maxim în
2 câmpul
câmpurile 2;
reazemul Bst şi Bdr;
2 5 8 11 ♦
♦ marginale;
Moment maxim în
Forţă axială
Hi ♦ stâlpii
Moment interiori
maximă în maxim
stâlp în
stâlpii marginali;
interior.
1 4 7 10 ♦ Moment negativ în
câmpul 2.
 26

3 6 9 12
P Hs
3
2 5 8 11
Hi
1 4 7 10

3 6 9 12
P P
Hs
4
2 5 8 11
Hi
1 4 7 10

Ipoteza 1: încărcări permanente;

Ipotezele 2, 3, 4: încărcări utile.
5.3.1 Momente de inerţie şi rigidităţi absolute
Modulul de rigiditate al elementelor din beton se exprimă sub forma: EI=k(EbIb)
♦ EbIb - rigiditatea unei secţiuni de beton simplu;
♦ k – coeficient adimensional care ţine cont de prezenţa armăturii.
bh3
Ist= =67500cm4;
12
3
bgphgp
Igr c= γ =858600cm4;
12
3
bgphgp
Igr r= =540000cm4;
12
Unde bp=bgp+12hp =30+12*7=114cm
Din tabelul 2.3 se alege γ în funcţie de bp/ bgp şi hp/hgp
γ =1.59
Igr c +Igr r
În final Igr= =699300cm4
2
 27
Ir
Rigidităţile absolute sunt: kgr= =1165.5;
lc

Iss
kss= =210.94
Hs

Isi
ksi= =210.94;
Hi

5.3.2 Calculul rigidităţilor relative

k gr
♦ nod 2: r2-5= k + k + k =0.7342;
gr ss si

ksi
♦ r2-1= k + k + k =0.1329;
gr ss si

k ss
♦ r2-3= k + k + k =0.1329 (idem nod 11)
gr ss si

k gr
♦ nod 5: r5-2= 2k + k + k =r5-8=0.4234;
gr ss si

kss
♦ r5-6= 2k + k + k =0.0766;
gr ss si

ksi
♦ r6-4= 2k + k + k =0.085 (idem nod 8)
gr ss si

5.3.3 Calculul momentelor de încastrare perfectă

 gpr lc2 2 
♦ M2-5= M5-2= ± 
 12 + Gl c1
 = ± 6027.15;

 9 

♦ M5-8 = M8-5 = M8-11 = M11-8=6027.15

2  P P
♦ M2-5= M5-2= ±  Pl c1  = ± 9604.8;
9 
G G
(M1+M4)A (M1+M4)B

A B
ln
5.3.4 Echilibrarea ln
momentelor (Cross) ln

♦ Se efectuează patru Cross-uri

♦ Se trasează diagramele de eforturi
Q
5.3.5 Calculul momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare
♦ Ipoteza 1 şi 4
Mos

(M1+M4)B
(M1+M4)A
 28

M A + MB
M1 max= Mos- =13808.15 daNm; unde
2
MA=(M1+M4)A=5365.61 daNm; MB=(M1+M4)B=13913.93 daNm;
1 (G + P)l c
Mos = gpr lc2 + =23447.925daNm
8 3
MA max= (M1+M4)A=5365.61 daNm
♦ Ipoteza 1 şi 2
MB max = max. [(M1+M2)Bst; (M1+M2)Bdr]=max(19732.61;19051.92)=19762.61 daNm
♦ Ipoteza 1 şi 3
M2 max=10013.84 daNm
Obs. Se calculează forţele tăietoare aferente fiecărei secţiuni.
♦ Ipoteza 1 şi 4
MB + MC
M2 min= Mos- =-1557 daNm; unde
2
MB=(M1+M4)B=10614.4 daNm; MC=(M1+M4)C=10581.06 daNm;
1 Gl
Mos = gpr lc2 + c =9040.725;
8 3

ETAPA 6 Dimensionarea grinzii principale la M si Q

6.1 Stabilirea înălţimii h a grinzii principale

Se face în reazemul B care lucrează ca o secţiune dreptunghiulară de lăţime bgp.
 29
p R
Se impune p=1,15 % ⇒ μ = = 0.0115 ⇒ ξ = μ a = 0.2683
100 Rc

1 0,9M B max
B = ξ (1-0,5ξ )=0.232 ⇒ r = = 4.304 ⇒ h onec = r = 79 .22 cm
B b gp R c

hnec= ho nec+ ab +d/2=82.72 =80 (se rotunjeşte la multiplu de 5 cm)

d= ∅18-∅25
ab=2,5 cm
Se verifică: hgp/bgp= 2-3
Se recalculează ho ef= h - ab -d/2=76.5
6.2 Stabilirea lăţimii active de placă
bp

l=0,6lc l=0,6lc l=0,6lc

∆ b =1/6lc=1/6*600=100cm ∆ bgp ∆
b b
∆ b ≥ 6hp=42cm Δb=100cm

bp=bgp+2∆ b =35+2*100=235cm se alege valoarea cea mai mică

lc + lc
bp= =600cm bp=235cm
2
6.3 Dimensionarea la acţiunea momentului încovoietor
6.3.1 Dimensionarea câmpului 1
♦ Mcap pl=bphpRc(ho-0,5hp)=180127.5(daNm)
♦ Dacă: M1max< Mcap pl ⇒x <hp (secţiune dreptunghiulară, dar de lăţime bp)
♦ Dacă: M1max> Mcap pl ⇒x >hp (secţiune în T)
M1max Rc
B= 2
⇒ ξ = 1− 1− 2B =0.67; A a nec = bpho ξ =5.17cm2;
bph R c
o Ra
bp

x h Din această armătură aproximativ

p

jumătate se ridică pe reazeme la 450, iar

hgs restul rămâne la partea inferioară a grinzii,
Aa

bgs
 30
devenind armătură comprimată pe
reazeme (Aa’)

6.3.2 Dimensionarea reazemului A (lucrează ca o secţiune dreptunghiulară dublu

armată)

Aa

hp a AaRa

z=ho – 0,5x
M

Aa’ ho
x bgp xRc
Aa’ Ra
bgp

M2=Aa’ Ra(ho-a’)=10299.24; a’=ab+d/2=2,5+1.6/2=3.3

M1=0,9MA max - M2=-5470.19daNm
Aa= Aa 2=A’a=4.02
6.3.3 Dimensionarea reazemului B
M2=Aa’ Ra(ho-a’)=10299.24(daNm); a’=ab+d/2=2,5+1.6/2=3.3cm
M1=0,9MB max - M2=2223.29(daNm)
M1 Rc
B= 2
⇒ ξ = 1− 1− 2B =0.067 A a1 = bgpho ξ =7.739cm2
b h Rc
gp o Ra

Aa 2=A’a=4.02cm2
Aa=Aa 1+ Aa 2=11.759cm2

6.3.4 Dimensionarea câmpului 2 la moment maxim

♦ Mcap pl=bphpRc(ho-0,5hp)=180127.5(daNm)
♦ Dacă: M2max< Mcap pl ⇒x<hp (secţiune dreptunghiulară, dar de lăţime bp)
♦ Dacă: M2max> Mcap pl ⇒x>hp (secţiune în T)
M2max Rc
B= 2
⇒ ξ = 1− 1− 2B =0.00487 A a nec = bpho ξ =0.559cm2
bph R c
o Ra
 31
6.3.5 Dimensionarea câmpului 2 la moment minim (secţiune dreptunghiulară
de lăţime bgp simplu armată)
M2min Rc
B= 2
⇒ ξ = 1− 1− 2B =0.0000513 A a nec = bgpho ξ =0.00589cm2
bgph R c
o Ra

Dacă aria de armătură rezultă foarte mică se impun constructiv 2∅12 cu Aa=2,26
cm2.

6.4 Dimensionarea la acţiunea forţei tăietoare

6.4.1 Calculul forţelor tăietoare
P P

G G
(M1+M2)A (M1+M2)B

A B
ln ln ln

Se calculează VA şi VB

P P

G G
(M1+M2)B (M1+M2)C

B C
ln ln ln

Se calculează VB şi VC
VA=9494.4(daN)
VB=15271.77 (daN)
VB=13277.64(daN)
VC=10825.56(daN)
6.4.2 Dimensionarea în reazemul A
ha=ho-2*2,5=75 cm
QA=VA
ha
♦Q1=QA-g0,15=9428.8 (daN)
1 2 ♦Q2=QA-g(0,15+0,05+ha)=9079(daN)

15 5+ha hgp

QA Q1 Q2 Q3
 32

SECŢIUNEA 1
♦ Se verifică: 0,5bhoRt ≤ Q1 ≤ 4bhoRt
A a long
♦ p= 100 =0.15
bh0

♦ Qi= Σ AaimatRaSinα =3981.57(daN)

Diferenţa de forţă tăietoare Q1-Qi va reveni etrierilor şi betonului, deci:
♦ Q1-Qi = Qeb=2 bh o2mtR t pqe (daN)
Din această relaţie se calculează valoarea necesară a lui qe:

 qe=
(Q 1 − Qi ) 2

=8.13daN/cm
2
4bh mtR t p 0

ne A ematR a
 ae1= =207.85(cm) ;Se impun etrieri ∅8 cu Ae=0,503 cm2; ne=2
qe

SECŢIUNEA 2
♦ Se verifică: 0,5bhoRt ≤ Q2 ≤ 4bhoRt
A a long
♦ p= 100 =0.15
bh0

♦ Qi= Σ AaimatRaSinα =0 (daN)

♦ Q2-Qi = Qeb=2 bh o2mtR t pqe =9079(daN)

♦ qe=
(Q 2 − Qi ) 2

=22.588daN/cm
2
4bh mtR t p
0

ne A ematR a
♦ ae2= =74.82(cm); Se impun etrieri ∅8 cu Ae=0,503 cm2; ne=2
qe

6.4.3 Dimensionarea în reazemul Bst

h 5 QBst=VB-calculat pt. câmpul 1

ha

ha+5

Q2 Q1 QBst
 33

♦ Q1=QBst -g0,15=15206.18 (daN)

♦ Q2=QBst -g(0,15+0,05+ha) =14856.38(daN)

SECŢIUNEA 1
♦ Se verifică: 0,5bhoRt ≤ Q1 ≤ 4bhoRt
A a long
♦ p= 100 =0.15
bh0

♦ Qi= Σ AaimatRaSinα =3981.57(daN)

♦ Q1-Qi = Qeb=2 bh o2mtR t pqe (daN)

qe =
(Q 1 − Qi ) 2

=34.53
2
4bh mtR t p
0

ne A ematR a
ae1= =48.94 (cm). Se impun etrieri ∅8 cu Ae=0,503 cm2; ne=2
qe

SECŢIUNEA 2
♦ Se verifică: 0,5bhoRt ≤ Q2 ≤ 4bhoRt
A a long
♦ p= 100 =0.4446
bh0

♦ Qi= Σ AaimatRaSinα =0 (daN)

♦ Q2-Qi = Qeb=2 bh o2mtR t pqe (daN)

♦ qe=
(Q 2 − Qi ) 2

=60.48
2
4bh mtR t p
0

ne A ematR a
♦ ae2= =27.94(cm); Se impun etrieri ∅8 cu Ae=0,503 cm2; ne=2
qe

6.4.4 Dimensionarea reazemului Bdr

ha=ho-2*2,5=75 cm
QA=VA
ha
♦Q1=QA-g0,15=13212.05 (daN)
1 2 ♦Q2=QA-g(0,15+0,05+ha)=12862.25(daN)

15 5+ha hgp

QA Q1
Q2
Q3
 34

SECŢIUNEA 1
♦ Se verifică: 0,5bhoRt ≤ Q1 ≤ 4bhoRt
A a long
♦ p= 100 =0.15
bh0

♦ Qi= Σ AaimatRaSinα =2239.26(daN)

Diferenţa de forţă tăietoare Q1-Qi va reveni etrierilor şi betonului, deci:
♦ Q1-Qi = Qeb=2 bh o2mtR t pqe (daN)
Din această relaţie se calculează valoarea necesară a lui qe:

 qe=
(Q 1 − Qi ) 2

=32.99daN/cm
2
4bh mtR t p
0

ne A ematR a
 ae1= =51.22(cm) ;Se impun etrieri ∅8 cu Ae=0,503 cm2; ne=2
qe

6.5 Dimensionarea la starea limită de fisurare (câmpul1)

σa
α f=λ fψ
Ea
M λ f – distanţa dintre fisuri
M
ψ - indicele de conlucrare a betonului
α f
α f
cu armătura longitudinală (ψ =1)
λ f σ a – tensiunea în armătura
longitudinală în dreptul fisurii
Ea – modulul de elasticitate al armăturii
d
λ f=2(c+0,1s)+A p
t

c – grosimea stratului de acoperire cu beton (c=2,5 cm)

s – distanţa între axele armăturilor (maxim 15d)
A=6,5 (tabel 6.1)
Aa
pt= ; Abt – aria de înglobare a armăturii în beton
A bt

Se calculează relaţia: bnec= (n+1)c+n∅ ≤ bgp

bnec= 5*2.5+4*1.6=18.9 ≤ 25cm
s s s

cd
 35

♦ Abt= bgp(2c+d)=231 [cm2]

A a 8.04
♦ pt= = *100=2.6
A bt 165

bgp − 2(c + d / 2)
♦ s= =15.8cm
3
d
♦ λ f=2(c+0,1s)+A p =12.66cm
t

A a nec 5.17
♦ σ a=0,85Ra A =0.85*3500* =2550.7[daN/cm2]
a ef 6.03

σa
♦ α f=λ f ψ =0.15 ≤ α f ad =0,3 mm
Ea