Lucrmes.

ouprinde un resumat sl teoriei calcnlnloi static elsstic

@i plastic ggrinzilorcontinue cu seetinne constanti sau vasiabili, nume:
roase pentru determinarea eforturilor qi reac$innilor din i n c h i n
saroini fixe sau mobile, cum gi exemple de oaloul care *rat% modd de
folosire a formnlelor gi tabelelor.
Nous. editis este revizut& qi completatZ.
Lucrarea se adreseazi inginerilor conatmcto?i proieo-i gi studen- Edijia de fat5 a lucrdrii ,&in& continue. Tabele de caleul" repreahti retipdrirea
edit& apdrute tn anul 1959, recdmtci gi cmpletatci cu u M t o a r e k :
1'
tilm faonlti$.tilorde construc 11, cum si inginer~lorg~ stud:ntflor de d t e spe-
cialitgti oirora l i se pun pro leme legate de teorla gr~nedoroontmnue. - calcululdeforma$iilor elastice dintncwoiere ale pQnnzilwcontin% (subcap.3.4);
- calnclul grinzilor continue in d o m i u l plastic (cap. 4);
- ta6ela 116 (modulul de re&stenfd plastic lVp $ coefieientul de forma" y pentnc
difen'le sectiuni);
- e x m p l e b de calcul 6,18,19 gi 20.
Tolodalii numcirul tabelelor pentru grin& continue e u m l e n t de imjie constant
$ 2 , 3 sau 4 deschideri inegale a fosl redus de la 92 la 50 tabele, p a l dintre ele pennG
$t?dn inte*polaresufi&nt de exact6 ppntru valori intermediare ale rapoartelm des-
chiderilor.
Calnrlul p h t i e a1 slructurilw static nedeterminate realizate d i n m t n i a l e e h t i c o -
p h t i e e , cum este o,lelul m a l e sau b e l a u l armat, calm1 care a cdpdtat astdzi o extindere
destul de mare, p d t e luaren tn conside*are a rezervelor de rezisten$d pe care calnclul
elastic nu k poate p n e in evidenjri g i duce prth aeeasta la solu$i mi economice g i mni
rationale d e d t caleulul elastic.
Directivele C o n g r w l u i a1 111-lea a1 P.M.R. previd pe do o park. realizarea
wnui tlolum m r e de investitii tn loate h i i l e ecmacmiei nationale gi pe de a 1 6 park
eregterea tntr-u.n r i t m rapid a nUma:mlui ifisinerilm necesari produe$iei. Prin retipd-
rilea l w d r i i de t a p se d i un sprijin efectiv mtiVitdjii de proiectare a colzstnlcJiilor
de toate genurp'k gi pregdlirii de noi cadre dc ingineri pent?u e c m i u na$ionali.
AUTORUL
 asenema e h t e de cmtructie, locwi sareinile peryunente d n t hahidhare, fiind
tn g m a l mull m; mari decCt sa7einite utdle ( d i m ea exemplu cam1 unui pod din heton
amnat preemprimal pe grinzi continue m d m " deschibi egale a 68 m ficcare, la care
bdl$zmea grinzii Fvr. h p s-a luat de 1,33 m faH de 5,OG m pe reazm).
herarea se adresea& in,ginerilor eonstncclwi proieclanti Qi studenfih f a m l h i f i h
de eonstmojii. E a poate li tmnsi folosiP $i de iwinerii sau studatid de alti specialitafe
atunci eEnd li se pun probleme legate de teoria gri&lor continue. Rolosirea labelelw
de e a h l upreazd w c a de proiectare $ipermite s i se r m h rapid $ie m i c proble-
mle puse de pracliea in~z'weasei.
AUTORUL

Imraren d~ fi(i reprell.nf6 reedilarea, lair-un pi~zgur vokmz mai rrdur, o dour3
l u n 6 n anlmioarp ale aslontl?<i:,,Gn'nn eonhnse nc m m e n l de innjiv mriakl. Tea&
st tabple dp c a h l ' ' 11946) . ..Cnnn
, si ,. ran1qnt.e cu m m l de itwrie cmlunt" 119491.
~ m m aZucrare q w i n d e a , tn afar; de iabekk de c a b 1 ~ie m p l e i e de c a h l edrespuk-
zdtoare. teoria oenerald cmvletd a arinzii continue cu mwnenl de inertie variabil,
En limp ee an &area a d& labellle de ealeul erau precedafe de un s&rt recumai
a1 temiei grin& continue cu moment de i w @ constant.
f n p& park a lucrd~iide fat6 se dd un reeuml a1 teoriei grin& contilnue eu
moment de inn,tk variabil $ comlnnt,
i care m p p n n d etoate f m u l e l e de ealcul $
indica-
i
tiik necesare d e h i v d r i i reacjiunilor, a e f o r M l m a defom~ajiiknEnlr4 grin%
continud ac;ionati de sareini (/or@si euple) distribuite sau concenkate, fixe sau mobile.
Formulele date permit, tntre allele, g i rezolvarea cancrilw de grinzi continu8 care nu
d n t cuprime C tabelele de calcul. Se presupm ezrnosmfe tecriile +wind probletnele de
statiea comtrucJiilar care inlervin C aceastri lucrare.
Partea a doua cuprinde 103 labele pentm @nda continud eu m e n 1 de k t i e
constant Qi 54 tabele pentrzc grinda cmtinui ou mammt de ilze7tie ieariahil (m vute
drepte ,si parabolice). Tabelele permit determinarea rm!iunilw V $ia eforturil?? En
lulgul grinzii (momente de tncovdere M $ifor,@ Biehare T ) din sarcini uniform distri-
buite g i concentrate, permanenti giutile (g, p, G, P), prenc?ngi dhsareini mobile (b' ''
de influen@ V , M , T ) . Fa@ de editia precedentti, se d m Bn plus 9 liniile de in.flw
V , M , T pentrn incircarea cu cuplul mobil M = l (tabela 103).
h
z parlea a treia se dau o swie de exemple de ealcul care ilustrewi modul
de tolosire a tabelelor sau rezolvarea unor problene ee nu se giisesc Fvrl tabele.
Formulele si labelek de ealcul din twezenta lunare d n t slabilite ue baza l e d

h i n d prin el h s u i i o p r o b h d Garte; de asemma nn.ncpri& calculul eL7-

continue tn d m n i u l plaslie.
Grinda continud cu m m t de i w t i e conslant este e l e m t u l static nedeten
~ r ?ria?
l de; b l f l n ~inl pn1,:1;,.u dc loale zzjele a inginemlui conrbuclor proircfant.
Gnnda ccnl:nud ru mom~n!de i n d i e m r i d i l este Iolo~tMmat rar ri anume L ."..
sbuc!it irnpmfnnle nr desthtda mori sai sarcint p~rma.&nte m a n , nrm a? f i podu rile
de Sosea sau L tale lwafu, chidir:k inditjtnalr r d d~s~huleri mar; el<. P r i ~Enqropawea
qrihzilw pe reazeme gi cmentrarea momentelor kcovoietoare C amte zone, se miqorea z i
i n mod corespunitw monznztele bcovoietoare Bn d m p , r m l t t n d o redueere importantii
a see$ipmilar elnnentelor $ideci a sareinilor permanenle din grmbtea prop?%; ori,
 +
Grinda continui aqezati pe (n 1) reazeme consecutive, din care nnul este
fix (articulatie) qi celelalte mobile (reazeme simple), este de (n - 1) ori static
nedeterminati, adici de atitea ori cite reazeme intermediare are grinda. Reaze-
mele mobile permit dilatarea qi contractia liberi s grinzii; reazemul fix face posi-
bili echilibrarea componentelor dupi ax& grinzii ale fortelor exterioare.

't2L,Jvm
Fig. 1.

Grinda continui poate f i dreapti sau montaa de la inceput sub formi d e

linie f r h t i in dreptul reamelor. Vom considera mai departe numai cazul grinzii.
continue cu axa dreapt5 $i agezati pe reazeme de nivel (fig. 1).
Sarcinile aplioate grinzii pot f i forte sau cupluri, distribuite sau concentrate,
fixe sau mobile. Vom considera mai departe numai cazul sarcinilor cuprinse Sn
planul vertical de simetrie a1 grinzii; fortele de leglturi care echilibreazi sar-
cinile direct a.plicate vor f i reactiunile verticale Vo, V,, ... , V , qi impingerea ori-

11
zontali H,,,iar in lungul axei grinzii vor lua nagtere eforturile: forte axiale N, in lungul grinzii (p, p,, nt). h e eforturi ?i sarcinile aplicate grinzii exist2 urn%-
forte tiietoare T g i momente Encovoietoare M. toarele relatii diferenjiale:
Ca necunosoute finale static nedeterminate, independent de metoda de oalcul
folosit&,.se aleg momentele incovoietoare MI, M,,...,. M,, din dreptul reaze-
melor i.xtermediare. OdatEG aceste necunosoute determmate, grinda continu& se
dN
-=-
dz
P,;
dT
= -p;
d-M
-
ds
-- T + ep, + m. (1 a,b, c)
poate descompune h n grinzi static determinate, actionate de sarcinile direct apli-
cate gi momentele hcovoietoare M, din dreptul reazemelor (7. fig. I), dupi care
se uot usor oalcula:
- reactiunile V $i H;
- eforturile N , T $i M in lungul axei grindlor;
- deplasirile in orice punct a1 grinzilor (rotiri gi sigeti)
CalcuIul se face pe baza ipotezelor eunoscute:
- materialul esti continuu, omogen gi izotrop;
- materialul este perfect elastic ~i eforturile siut proportionale cu ddorma-
tiile (legea lui Hooke);
- oroarietZtile materialului sint constante in timp gi transmiterea efortu-
rilor nn2de$nde he timp;
- sectiunile plane p i normale pe axa grinzii inainte de deformare, r8mEn
plane gi normale pe axa grinzii g i dupj deformare (ipoteza lni Bernoulli) ;
- deformatiile sint foarte mici gi ecuatiile de echilibru static se pot exprima
pentrn starea nedefonnat~la grinzii;
- este valabil principiul suprapunerii efeetelor, atft pentru eforturi, oEt ~i
pentrn deformatii.

2. GRINDA SIMPLU REZEKATA DOMENIUL ELASTIC

CA ELEMENT AL GRINZII CONTINUE
2.1. Ceneraliati. Echilibml unei grinzi, in cazul cel mai genera1 de Encilr-
oare plan&, poate f i asigurat prin trei conditii simple de rezemare, care se reali-
zeaG in mod obignuit printr-o articula.$ie gi un reazem simplu (fig. 2). Reactizc-
+tile V, Vl g i H, se determini cu ajutorul celor trei eeuatii de eehilibru static.
Eforturile AT, T gi M se determin5 cu metoda sectiunilor:
- f o r $ a a x i a 1 & N pe fata din dreapta a unei sectiuni a grinzii este
egali cu suma proiectiilor pe axa grinzii a tuturor fortelor exterioare (forte date
~i reactiuni) de la stinga sectiunii; N este pozitiv eind reprezinti o intindere
- f o r 3 a t & i e t o a r e T pe fats aoeleiagi sectiuni este egalg cu sum
proiec$iilor pe normala la axa grineii a tuturor fortelor exterioare dr la sting Fig. 2.
scctiunii; T este pozitiv cSnd este dirijat de jos in sus;
- m o m e n t u 1 i n o o v o i e t o r M pe f&$a aceleiagi sectiwi este eg;
cu sunla momentelor, in raport cu centrnl de grentate a1 seotiunii, ale tuturor fo Din analiza definitiilor date eforturilor N, T gi M gi a relatiilor diferentiale
telor exterioare de la st- sectiunii, plus suma tuturor cuplurilor exterioare i (1) se pot trage concluzii privind oonstruirea diagrmnelor acestor eforturi:
la stinga seetionii; M este pozitiv eind produce intinderi pe fata infrrioa~ - coeficientul unghiular a1 tangentei geometrice la curba N , htr-o sec$iune
a grinzii. . . a grinzii, este egal cu for@ tangential%repartizati pe din dinma sec$iune, dar cu
Saroinile (forte g i cupluri) stnt pozitive eind aotioneazi ca h fig. 2. semn sohimbat; pe por$innile de grind% cu p, = 0 rezult% N constant, iar Ln
Fortele care ac$ioneazi inclinat fat%do axa grinzii se pot Enlocui on oompo- sectinnile Sn care se aplici o forti tangential& conoentrati P, valoarea lui N face
uentrlc lor normale (p, P) gi tangentiale (pL, P,), ultimele aplicate cu excentri- un salt eeal on P.:
citatea e >, 0 fa$%de axa grinzii; primele produc numsi eforturi T gi M, iar - cGeficientGi unghiular a1 tangentei geometrice la curba T, Sntr-o sectiune
nltimele eforturi N, T gi M. Sarcinile aplio'te grineii pot fi forte $i cupluri con- a grinzii, este egal cu for$a normal&repartizati p din aoea sectiune, dar cu semn
centrate (P, P,, M) s &forte ~ sicupluri repartiza%euniform, liniar, parabolic etc. sohimbat; pe poqiunile de grindi eu p = 0 rezulti T constant, iar h sectiunile
Fn care se anlici o f o ~ @normal% concentrata P, valoarea lui T face un salt M&rimilestatic determinate s h t afectate de indicele s, isr cele static nedebr-
igalcu P; ' minate de indicele n.
- coeficientul unghiular a1 tangentei gwmetrice la curba M , intr-o sectiune 2.2.2. F o r , t a c o n c e n t r a t d m o b i l d P = l (fig. 4). Liniile de
influenti ale reactiunilor sint date de expresiile:
a grinzii inc&rcat&numai cu fo* normale, este egal m f o e taietoare T din aces
sectiune; En sectiunile in care T este nu1 san trece prin valoarea zero, M este
maxim sau minim, iar in sec$iunile in m e T face un salt, tangents geometric&
la ourba M are o schimbare bmsci a inolin&rii;
- pe portiunile de grindi neindrcate, Teste wnstant, iar M variaz8 liniar; h e liniile de influen$% ale for-
- ne
r - nortiunile de grind5 i n c h a t e cu forte normale p uniform repartiza*,
9
telor tiietoare din sectiuuile (0) gi (10)
T variazi imiar, iar M Api o paraboli de gradul doi; $i cele ale reactiunilor exists relatiile:
- pe portiunile de grindi i n c h a t e cu forte normale p repartizate liniar, To=Vo=E5'; TI,=-Vl=-5. (6a.b) y,
T variaci dup% o parahol& de gradul doi, iar M dup8 o paraboli de gradul trei;
- ne nortinuile de grind&
. & , - cu T > 0, M crqte, iar pe cele cu T < 0, M
descregte ;
- tangentele geometrice la curba M duse En dreptul a don8 sectiuni ale grinzii
se intersecteazk pe rezultanta fortelor normale aplicate pe grindi Intre aceste
sectiuni ;
- pe portiunile de grind& incacate, h afari de forte normale, gi cu foqe
tangentiale excentrice repartizate p, ~icupluri repartizate m, coeficientul unghiular
al tangentei la curba M este dati de relacia (1c); En sectiunile in care se aplici o
Sorfi tangential5 excentrici cancentrat5 PI sau un cuplu concentrat M, valoarea
momentului inwvoietor face un salt egal cu eP,,,respectiv cu M (v. fig. 2).
Vom considera mai departe numai cazul gnnzii simplu rezemk pe dous rea-
zcme de nivel, incLreati cu forte transversale verticale repartizate sau concentrate
( p , P) qi cu cupluri repartizate sau concentrate (m, M),pe care le echilibreazi
reactiunile verticale T o gi V1; 5n lungul grinzii apar eforturile T g i M. Cazul
Inc%c8rii cu forte tangentiale excentrice (p,, P,) poate f i inlocuit cu doui cazuri
mai simple ce se rezolv& separat: incircarea cu cupluri ea mai inainte (m = ep,;
M =eP,),gi hoircarea cu forte tangentiale axiale grinzii (p,, P,) cafe produo reac-
tiunea orlzontali Ho in reazemul fix gi forte axiale N En lungul gnnzii. Fig. 3. Fig. 4.
2.2. Eforturi gi reactiuni. Determinarea aoestor mgrimi se face conform celor
aritate la -parwaful
- 2.1 (v. si exemplul 1). Se analizeazi mai departe trei cazuri
speciale. Linia de influenti a fortei tsietoare din sectiunea a/b are expresii:
2.2.1, s a i i f i x e. Griuda simplu rezemati ca element a1 grinzii
continue este supus8 la doui categorii de inciLr~i1i: T'--'=-E pentruzga; c=-=E'
Z' penbx',<b. (7a,b)
- sarcini direct aplicate ( p , P, m, M); "- 1 1
- cuplurile M, gi ~ , , a p l i c a t ela capetele grinzii $i care reprezints mmen
tele static nedeterminate dm dreptul reazemelor. Link de influenti a momentului incovoietor din sectiunea a/b este d a a
morturile gi reactiunile au valorile (fig. 3): de relatia:
2' 2
M,=M,,+Mm=M;,+Ml-i-+M,-; 1 (2)

T, = T, + T,, ='T,, - M, -I M..'

- (3) h
Ordonata maxim8 a liniei de influenti a momentului ineovoietor are loc In
seotiunea a/b cu valoarea M = abll; extremitatea ordonatei maxime descrie para-
bola xx'll de sigeati 0,25 1.
v, = v,, + vln= v, *
-I= I +T~; (4 a) Liniile de influenti M., To = T o gi -
T I , = Vl sfnt date In tabela 5; In
aceeagi tabel& sint date gi momentele inoovoietoare gi fortele Gietoare maxime gi
minime din incircarea cu sarciui uniform repartizate, ipotezele de hcgrcare fiind
Y,=V,+V,. =v, + -
1 M1-M,=-Tv (4b! stabilite pe baza liniilor de influen@.
 Tabelele 6 ?i 7 sint nlclttuite in mod analog pentru grinda static nedetermi-
- rotirea
I
ink-o sectiune a grinzii r ale este numeric egalL cu forta tsietoare
nati cu o singurl deschidere $i eu moment de inefiie constant.
2.2.3. C u p l u l c o n c e n t r a t m o b i l M = l ( f i g . 5). Liniile de din aceeagi sectiune a grinzii conjugate JeLrcatTi, cu suprafata de momcnte reduse
MIEI (sarcina elastid MIEI):
influens ale resctiunilor si ale fortelor aietosre sfnt date de relatia: I

Linia de influen@ a momentului incovoietor din sectiunea a/b se determini%

cu formula:
- sggeata intr-o sectiune a grinzii $ale este n)rne$c egallt cu momentul ineo-
B
Mi = - = const. pentru x 4 a ; M',=
1
- -a1 =const. pentru x' ,< b. (10 a, b) reduse MIEI (sarcina elastid MIEI): 1
voietor din aoccagi sectiune a grinzii eon ugate incarcata cu s~lprafyade momente

In relatiile de mai Znainte, mirimile M pi I sfnt functii de r.

Rotirile axei deformate sub axa ini la1 nedeformatB a grinzii se socotesc pozi-
tive (fig. 6), iar eele de deasupra ei, nedivl:; shgetile 8 sint pozitiye cind centrele
de greutate ale sectiunilor grinzii se deplaseazl de sus in jos.
In mod obi~nuiteste suficient s?i s$ calculeze rotirile rp' pip" $i sigetile 8.'
2.3.1. C r i n d a cu rnomenf e inertme colzstant.
2.3.1.1. Movnmlul ~neovoielor M'd= 1 aplicat tn mcnpi~le~lails sthlga a1
grinzii (fig. 7, a) saw M" = 1 A cap tul dzn dreapkz (fig. 7, 6) - tabela 4,
nr. 32 qi 33). I

Fig. 6. Fig. 6.

2.3. Deiormatii elastice din incovoiere. Pentru calculul grinzilor continue este
necesar s i se cunoascl rotirile 7' pip" ale sectiunilor din dreptul reazemelor grinzii
simplu rezemate actionat3 de saaeini direct aplicate (p, P, m, N) g i de doui
cupluri aplicate la capetele grinzii (M', M"); rotirile sectiunilor sint egale cu roti-
--,-----
rile axei deformate conform ipotezei lui Bernoulli. Pentru studiul deformat,iilor
grinzilor este necesar 6% se poatk determina 2x1 fiecare sectiune a grinzii simplu
rezemate rotirea p a sectiunii $i sltgeata 8 a axei deformate.
La calculul deformatiilor elastice nu se tine seama de influenta for@(
toare T, deformatiile produse de fortele tiietoare fiind neglijabile in raport ou Unghiurile de rotire pe reazeme: 1
produse de momentele incovoietoare; fac exceptie grinzile fnalte, la w e kiltin rp'=n'=cr=-.-. 1 1
a sectiunii transversale depi%$epto115 din deschiderea 2 a grinzii, cfnd se ii 3 EI' fi EI (14 a , h)
considera$ie si influenp fortelor tiietoare. 8i
Rotirile sectiunilor gi sigetile axei deformate se pot dekmina folosind c t
1 1 1
rema grinzii conjugate (fig. 6): '#
+
, =p = l.-.
6 El' 3 EJ (fig. 7, b). (14 C, d)
I
f SE'Z
ll t:$Z 8 a
,
5-,d N
8 g - p xII zg F
5sg z. 0
Z'Gi
"--"
" -.
-
"I^" *;;: a?
'$ '.'
Ci:
a w l g *J - ab:
' 8.c 9 J2 2 a--
m % mJ E . m E,
wg S " Egg -*
-2 e a$ J J" II II P-2
0- a 6 E -- zag ajr "1,
". p0 - .p II
5,3 & ~,z5. ;
:01-
Jn ."
%I-.. - P * Ps ~
;Z$.Il g'gg
a
-.- " 2 0 e:o a
st% F r.
m
C.',.f I 1
-?I S ;21 3 J"
2 2
P - N . ~3
.-. - - "2; I1 a ll
wm
e 3 5 II 1
I
F &5.=. 2 -1- -1- &-a,
m!- gg-
II 5 - - rr '0 1
rSg,E. 7 Jn E
a'?
11 h a E
b ' "F'
.2 G - %j3 1 % g " I
2 g!-z '2 II I\ $&
-
I 41- g I
I II X: P Z
-. _, Jn r GS
d a 2 s -1- -.
w$".$ - 29
* ISrn E" 5
,
g
11 " ?' I.?
r - e: g

4 s s
-. -
w0 P O l oE.
-, s
C
-z
0 0.
5 5
gF g a g - -
 SBgeatn axei deformate in sectiunea a/b = 515':
2.3.7.4. Guplul concenlrat mbi1 M = 1 (fig. 8, b) - (tabela 4, nr. 34). (1 - a) la
Unghiurile de rotire pe reazeme, cind cuplul concentrat mobil M = 1 par- 8, = a-&,At= = -alAlo c(1 - c),
curge intreaga descbidere a grinzii, au valorile: 2h (27)
w raloarea maximi .la mijlocul deschiderii:
1'
8, ms = - alAla.
ah . . (27 a)
Axa defo~matia grinzii este un aac do cerc (aproximatfi printr-o paraboli in
formula 27).
+
Variatia de temperaturi in m a grinzii 61' = (1," t4/2 fati de temperatura
de montaj (de exeoutie) produce alungirea grinzii cu AZ = q 6,. 1.
Variatia de temperaturi nu produce efortnri in grinda simplu rezemati.
2.3.1.6. Alk tncireriri. Unghiurile de rotire pe reazeme p' sip", respectiv ter-
Valorile coeficientilor ok = (3 F,'% -1) gi a; = (1-3 53 se gisesc calculate, menii de indrcare k' gi k", pentru diferite inckciri intilnite in mod obignuit in
pentru fiecare zccime a deschiderii grinzii, in tabela 1. Expresia termenilor de practici, altele decit cele de mai iuainte, se gisesc gata calculate in tabela 4.
inctrcare k' gi k" este de asemenea dati, sub alt&forms, in tabela 4, nr. 34. Sggetile axei deformate se pot calcula plecind de la formula generala. (13),
1.iniile de influent5 ale unghinrilor de rotire p' $i p", respectiv ale termenilor
~~~
cu E I = oonst.
de inc&care k' vi k", sint parable de gradul doi (V. fig. 8, b). 2.3.1.7. Rolirile pe veazeme pentru fnca'reiri totale se calculea7A cu formulele:
Sageata axei deformate in sectiunea %/b, = 5115;:
- in stinga cuplului M = 1 (chd E , 4 5):
+ +
''= aM' PM" 9'; r" = PM' + rrM" + pa, (28 a, b)
fn care M' pi M" sin1 momentele inoovoietoare din dreptul reazemelor (momentele
de continnitate - v. fig. 1). iar p' = k'jEI $i p" = k"/EI rotbile pe reazeme
produse de incirekile aplicate in lungul grinzii (exclusiv cuplele d 4 ' ~ iM").
Tinind seama de relatiile (14), formulele (28) se pot scrie:
6EIs' = 2M'Z + Mnl $6k'; ~ E I T = +
' M'l 2MX1+ 6k". (29 a,, b)
Termenii de incLrcare k' gi kl sint dati fn ttibela 4.
2.3.2. G r i n d a e u m o m e n t d e i n e r i i e v a r i a b i 1 , a v t n d
- in dreptul cuplului M = 1 (cind 5, = n: v u t e d r e p t e s a u p a r a l~ o 1 i e e. Cazul curent a1 grinzilor continue eu
moment de iner$ie variabil este ace1 al grinzilor cu vute (Engrogiri) pe reazeme,
1 1'
SM=-.-[5(35"
6 EI
- 1)+,E3]; (24 0) partea centrali a fiedrei deschideri avfnd moment de inertie constant (fig. 9.)
Practic se utilizeazi dou&tipuri de vute; vule drepte, la care fa$a inferioari este
- oind cuplul M = 1 oalci in mijlooul grinzii: dupB o linie dreapti (fig. 9, a, 10, a $i b) $i vute paraboliee, la care fa$&inferioara
este dupi o parabolL (fig. 9, b, 10, e gi d).
,8 = 0. (24 d)

1,iniile de influent& ale coeficientilor a$6gi din formulele (24 a pi b) sint

date in tabela 3 fiecare zeciG a desehiderii grinzii.
2.3.1.5. Variaiia cEe ternperaturi fa@ de ternperatwa de montaj*(k emcecutie)
(tabela 4, nr. 35). Considerim o variatie liniari de temperaturi pe mn%l$imeah a
grinzii, temperatura t; a fibrei inferioare fiind considerati mai mare deci! tempe- , I
ratura tz a fibrei superioare, ass, incit Al0=t,"- t x i n aceasti%situatie uugh~unlede Fig. 9.
rotire ~e reazeme sint pozitive); noam cu a,coeficientul
. ..
de dilatare termirl liniari.
~ n ~ b i n r i de
l e rotire pe reazemo au valorile: Grinda simplu rezemati, ca element al grinzii continue, poate sH f e nesime-
Me$, avind vl~tAla un singur capit (fig. 10, a gi c) sau simelricii, avind vute la
amindoui capetele (fig. 10, b si d).
Se fac notatiilc:
A1 - lungimea vutei, cu A 4 1 pentm grinda nesimetrici, respectiv A 0,6
pentru grinda simetrici (A reprezinta, lungimea relativh a vutei);
 I, - momentul de ineeie minim a1 sectiunii grinzii (momentul de iner$ie pe
portiunea cu sectiune constanti);
I, - momentul de inertie maxim (la capitnl vutei, in axa reazemului) ;
1
Expresiile (83)s; (35) se pot integr' ai~alitic[3 valorile termenilor de hclir-
care el, c, gi c, se giisesc gata ealcolade in tabele e; 62, 63, 64 si 66 in fnnc$ir
de A, n, forma vutei gi simetria san nesimetria grinzii.
n = I,: I , - raportul dintre momentul de inertie m i n i [;i cel maxim; Calculul analitic a1 sigetilor axei deformate, prinintegrare directi, pornind
I, - momentul de inertje in sectiunea x/x' a grinzii. de la formula generall (l3), este dificil gi laborios; este mai simplu s& se foloseascL
calcnlul aproximativ analitic sau grabic, bazat pe teorema grinzii conjugate
,'. 4.12)~
(V
~ l i e i i l eaxei deformate se pot determina ugor cu ajotorul tabelelor 68, 69, 70,
71, in care se dautermenii de inckcare k, si k, pentru forta concentrat& mobili
P = 1, oici, conform teoremei reciprociti$ii deforma$iilor (Yaxwell), se poate
scrie (v. fig. 13, a):
pentru M' = 1 :

- Al - Xnr.,1= ?P=, = -1%

EI.
k,; (36 a)

Fig. 10. pentru M * = 1;

Pe portiunea de grind& cu sectiune constanti rezulti I, = lo= const; b~

lungul vutei din stinga a grinzii, I, are expresia:
- penbu vuta dreapts: 2.3.2.2. Sarcina uniform vepartizaki q pe toalil lungirnea grim% Unghiurile
de rotirc pe reazeme au valorile:
I, = (1 - c q s I,; (30 a) - pentru grinda simetrici:
- pentru vuta parabolic&:
I, = (1 -C ~ ) ~ I , ,
cu - pentru grinda nesimetricz:
C-1-v;
C
gi 0 , < 5 = - < I , (31 a, b). , 91" = 3c
'P = -kl; v X
A1 BI, El, kz, (38 a, b)
-
(pentru vuta din dreapta - la gr&i simetrice se hlocuiegte x cu x' gi 5 cu 5'). ou
2.3.2.1. M m l u l twncovoielor M' = 1 aplicat t n capritul din s s ~ a1
a grinzii,
sau M" = 1 tn eapritul din dreapta (fig. 7). Unghiurile de rotire pe reazeme, por- 1
I,
21- ,( z*1'
1 X"
1= -
dz
I, 2-
.
,21 ) ( B
-
I I z
0
sa
la
-
dz
z*
(39a,b)
nind de la formulele generale (ll),se pot scrie:
- pentrn grinda simetricK: Valorile termenilor de inekeare k, k, $i k, se gisesc gata caloulate in bbe-
lele 62, 63, 65 gi 67.
2.3.2.3. Forja eonceatrafa: mobilii P = 1 (fig. 8, Unghiurile de rotire pe
reazeme au va,lorile:
9, = - &
1. . , 'P" = 11 kt. -(40 a, b)
310 BI,
CU

- pentru grinda nesimetrioK: b ' 2" dz sZ 1 z ' a ddz

' k ~ = a ( ~ ( I - ) ~ + + ~ ~ P . ~ ;(41 a)
(41b)
Liniile de influen@ ale termenilor de PncLcare k, $i k, sint date in tabe-
lele 68, 69, 70 gi 71.
 I
2.3.2.4. Guplul eoneenlral mobil 1ll = 1 (fig. 8, b). Determinarea ungbiurilor care actioneazi fortele concentrate P (pentru sectiunile cuprinse intre valorile date
de rotire pe reazeme se poate face ca in cazul precedent, pornind de la formula (ll), in Lthele se interpoleazi liniar), dupi ca/re
iinghiurilc de rotire pe reazeme se cal-
dar calmlul este laborios pi dificil. Unghiurile de rotirc pe reazeme se pot lnsi culeazB cu formulele:
caleula suficient de exact (cu o eroare de citeva procente), folosind tabelele 68, 69, la
70 si 71 gata oaloulate; pentru aceasta se l q n = 131.
-~pk2. - (43 a, b)
inlocuiegte cuplul M = 1, care actionead
in sectiunea alb s grinzii, cu ouplul eP = 1 I .
fncHrcarea cu s a r c i n a unlform repartizatis q pe o
din aoecs~iseetiune (fig. I]), la care bra-
$ul de pirghie e se poate alege oricft de mic
1u n g i m e s d i n d e s c h i d e r e { g r i n z i i: se calculeazB suprafap S
a liniei de influent;i. k,, respectiv k,, pe unglmea lncKrcat8, dupi regula trapezului
dorim. In tabelele amintito mai inainte,
ordonatelc liniilor de influenti ale terme-
nilor de indrcare k, si k, sint calculate pen-
9'
( d a d limita fncbdrii cade intre douis o donate, se interpoleazH liniar pentru deter-
minarea ordonatei la limita ino&rcirii),dupioare unghiurile de rotire pe reazemc
se determini cu formulele:
tru fiecare zeeime a deschiderii grinzii ( A x = I
= 0,l l ) , asa inclt se poate lua e = 0,01 1
pentru un calcul suficient de exact. Confonn
principiului suprapunerii efeotelor se poate
scrie:
'
'Pad -
,
- ~ l p p+(pp.,
. =
.;
1 z2
EI, (k;-k;) ; (42 a)
abscisele A x sint lungimi). 1
Suprafetele S au dimensiunea une lungimi (ordonatele k sint numere, iar
l n c i r c a r e a c u s a r c i n i q(z) r e p a r t i z a t i d u p i o l e g e
o a r e c a r e (liniarH, parabolic& etc.): se descompune sarcina repartizati in forte
deazi ca in cazul fortelor couocntrate.
~ n c i r c a r e ac u o u p l u r
I
elementare concentrate AP (dupH regula trapezului, spre exemplu) si apoi se proce-
concentrate sau reparti-
. ,*' Termenii de lnczrcare k;, k;, k; $i z a t e; se procedeazi in mod analog ca in cazul incircilrii cu forte concentrate sau
I
b -Jk2 k; (pozitivi) se determini5 prin inter- repartizate.
Var i a tia d e t emp er a t
Fig. 11. polare liniari fntre valorile vecine, date
in tabelele 68. 69. 70 $i 71. Unghiurile de
determini diagrama de momente inccv -. -
Ten@ de temGatnrH AtD,momentul in voletor htr-o sectiune x/i' a grinzii avind
rotire Q,-, $i p&=, rezulti pozitive sau negative, in functie de pozitia cuplului
M = 1p e grind5 (v. fig. 8, a g i exemplul 3).
valoarca: 7 '

Bormulele (42) slnt valabile pentm sac$iunile 1,2, ..., 8, 9 ale grinzii. Pentru
sectiunea 0 (reazemnl din stinga) $i sectiunea 10 (reazemui din dreapta) folosim
formulele (32) $i (34), tinind seama 06:
- in sectiunea 0:
, ,, .
'Pk-I = 9M.4 p1 Ya-I = (Pw-1% (42 C, d)
Jionali, deoarece
deformatia grinzii se
dintre cele doui fete ale
incastrare partial& sau totali la apar momente de
2.3.2.5. Alte Ccirciri. Determinarea prin calcul a unghiurilor de rotire pe incovoiere in luugul grinzii. Ing. V. P tabele care dau direct
reazeme, pornind de la formula (11), pentru alte cazuri de incirciri (jn genul celor momentele de incastrare perfects temperaturii, pentru
din tahela 4) duoe la cxpresii greu de integrat. Unghiurile de rotire pe rea- grinda cu vute drepte.
zeme se pot lnsi d c u l a ugor cn ajutorul liniilor de influenti date de for- 2.3.3. G r i n d . r u n o m e n ) d e i n r r l i e r a r i a b i l o r i c r n .
mulele (40) in cazul incircHrii cu forte, respectiv de fomulele (42) in cazul Se trateazH cazul general al grinzii si plu rezema6 la care momentul de ine6ie
incir&ii ou cupluri. I a1 sectiunii transversale variazi in lungul grinzii yi nu dupi o lege m-
fn c i r c a r e a c u f o r t e c o n c e n t r a t e: se determins din tabelele zits,, care s&permit5 o rezolvare &naltlB usoar& a integralelor definite din for-
I'
68, 69, 70 sau 71 valorile termenilor de lncircare k, gi in sectiunile grinzii in mulele (ll), (12) gi (13). Se noteazi ou I, mornentul de ineflie minim.
.I
 Pentru efectuarea integralelor definite din forniulele de mai inainte sc utiii- SQetile axei deformate produse de cuplul M' = 1 aplicat in oapatul din sthga-
zeaz& metoda aproximativil cunosr,uti a Ensnmirii dt. cantititi elementare, fic aria.- a1 grinzii, respectiv M"=l ln capitul din dreapta, se pot calcula ca lapct. 2.3.3.1.2.
litic, fie grafic. Sligetile axei defonnste produse de sareini aplicate in lungul grinzii sau d e
o variatie de temperaturi At" se pot calcula mai uqor gi suficient de exact pe cale
2.3.3.1. Caleulul analitic grafici ca la pot. 2.3.3.2.
2.3.3.1.1. ]t n c & r c a r e a o u s a r c i n i f i x e. Se consider& i n c h a r e a
cu momentul incovoietor M' = 1 aplicat in capitul din stiuga a1 grinzii (care
produce rotirile pe reazeme a' y i pi), M" = 1in eap'tul din dreapta al grinzii (care
producc rotirilc pe reazeme p gi
6 7 8 9 lo ,") ~i forte gi cupluri, repartizate
sau concentrate, aplicate in lungul
grinzii (care produc rotirilc pe rea-
zeme p' g i p").
Caloulul se face dupil metoda
de insumare a lni Simnson. Pen-
trn aoeasta, se impart: lungimea
grinzii Eutr-un numir par de n p k t i
cgale (10, 20, 50 etc. pirti egale,
dupL precizia doritil a oalculului),
aga inclt:
Fig. 12.
I = aAx (46)

ei se calculeazi momentul do iner$ie I, yi momentul lncovoietor M, din Enc&rciri,

In fiecare punct de diviziune (fig. 12): rezulti M , = 5' pentru inckcasea M' = 1,
respectiv MX= F; pentru M" = 1.
Unghiurile de rotire pe reazeme, porniud de la formulele (ll), au valorile:
2.3.3.1.2. F o r $ a c o 11 o e n t r a t & m o b i 1 & P = 1. Pentru deter-
minarea unghiurilor de rotire pe reazeme p' gi p" produsede forta mobili P = 1se-
foloseyte teorema reciprocititii deformatiilor (Maxwell -fig. 13, a); tinhd seama.
gi de formula (13), se poate scrie:

astfel lncit d e b i n a r e a unghiurilor de rotire p' pi p" se reduce la determinarea.

sigetilor axei deformate a grinzii pentru lnc&roarea M' = 1, reapectiv M" = 1
(linia axei deformate reprezinti chiar linia de influenta, a unghiurilor de rotire pe.
reazeme).
Cu Mx = x'/l = t', fonnula (49 a) se poate scrie:
unde k este coeficientul din metoda lui Simpson (k = 1;4; 2; 4 ; 2; ...; 2; 4; 1).
Pentru usurinta caloulelor. sumele din formulele de mai inainte (care se extind
pe lntreka iingime a grinzii) se e f z u e a z i organizat cu 'jutorul unei tabele (coloa-
nele 10, 11, 12, 13 gi 14 din tabela a).
I n cazul uuei variatii de temperaturi Ato (In conditiile de la pct. 2.3.1.6), Sub aceasti form&,partea a doua a relatiei de mai sus reprezinti momentul'.
rotirile pe reazeme p; $i pi se pot wlcula cu formulele (48 a, b), momentol inco- lnoovoietor in sectiunea ajb a grinzii conjugate iuckcati cu suprafata de mo-
voietor M; lulndu-se cu valoarea (conven$ional&) dati de formula (45). mente reduse MJojI, = x' Io/lI, = t' Io/I,.
 Cousideri~ugrinda impLrtit8 iutr-uu numkr par de pirti egale, ca la pet.
2.3.3.1.1. Valoarea inc&rcirii cuprinsH intre doug sectiuni consrcutive este: sprc extmplu:
As
8K;=EIop;= EI w;-.
W;
As
=-
2
Zo
(-&n-> 10
S;n-l + -
1,
&), spre exempln: w; = ;(
A z I,
F,;
10
+- 4;) 2

{foqele w: se presupun, suficient de exact, c i actioneazi la mijlocul interva- Calculele se organizeazil ca in

lului Ax). Pentru determinarea anghiului p" pe reazemul din dreapta se proce-
Poqa tHietoare intr-o sectiune oarecare are valoarea: deazi la fel: I

8; = EL-, - u(,,, spre exemplu: X;= 3;- foi.

%.
&-
- AZ
-
3
C" kI5, (coloana 10, tahela a):
(calculele se incep de la reazemul din

15 ( 16 I 17 1 18 1 18
I
1 20 I Zl
Tobela b

1 12 1 w n 1. $1
rm-,-"% i- ,I
In:-n;,+.r:.ln=-=T
, As

0
w:
d m;=o
--
I
- 1 ,' wr,=m;+s,~s-w
.A2
-
2
WP ,Ax , Ax
2 ~m~
p=rn;+d;~~-w,- 2
--
S T 5;=51-~;
, -
5 ;

w.3 ,A z ,Ax
3 - Q;-S~-W; A m ; = n : + ~ ~ ~ z - u r- .
l 2
--
4 ,AX ,A z
4 - w., g.;-8k-w; A R;=DI(;+B;As-w.- 2

5 ~;AS w ~ ; = ~ ; + ~ ; A z -' w
2-
.A z
--
8
. A2z
~ R , - W I ; + ~ , A Z - W $-
--
7 -
WI ,,A=
"7 y
'

I;-~[;-w; Q;AZ m;=m;+r;~s-w

.-
' 2
AX

--
8 -
W; -
,AX
A 5t,=m;+$;~z-w
, Az
-
2
s,=s/;-t~i
-- , -
9
wo ,A z
= - C;AZ
Az
rn;=m;+bi;~~-i.~
.
Fig. 13. --
, AX
I0
WIO
z w,, y =o
mio= mi + 5 ; ~ -
Molnentul incovoietor in aceeasi secfiune este:
aW;, =Elo?' = EI$' = 91Z&_, -.
+S;,.,Ax - tnk As2 (50 a) 2.3.3.1.3. C u p 1 u 1 c o n c
naaea unghiurilor do rotire pe
I
m o b i 1 M = 1. Pentru determi-
produse de cuplul mobil M = I se

29
 Se alege scara 1: q pen* fortele elementare wm, reactiunile Vo gi V,, forta
folosegte tearema reciprocititii defom~atiilor(Maxwell -fig. 13, b); tinind seama tiietoare T, ?i produsul El, (toate aceste mbimi se misoari in kgcmz).
gi de formula. (l2), se poate scrie: Se.constmiepte poligonul de forte w,,,?i cu un pol oarecare 0, avind distanta
polari H = EIo/p, se construiegte apoi poligonul funicular 0,, el, :.., El5 7O*.
Din conditia c i momentul incovoietor 8K, este nu1 pe reazeme se obtlne llnla de
astfel incit determinarea unghiurilor de rotire pe reazeme p' g i pn produse de cuplul
mobil M = 1 din seotiunea a/b se reduce la determinazea unghiurilor de rotire p,
$i 7, in sectiunea a/b produse de monlentul Encovoietor M' = 1 aplicat in reaze-
mu1 din stinga, respectiv Y"= 1 in reazemul din dreapta.
Considerim grinda h p i r $ i t i in n p&rti egale, ca la pct. 2.3.3.1.1. Wrmu-
lele (51) se mai pot scrie:

Unghiurile de rotire a' gi a" sint date de formulele (47 a gi b); integralele
definite din formulele de mai fnainte se calculeaz&cu metoda aproximativi a tra-
pezului, ordonatele E,'I,/I,(respectiv cIo/I,) fiind date in coloana 16, tabela a.
Unghiurile de rotire pe reazeme p' gi p" rezulti phitive sau negative, functie
de pozitia cuplului M = 1 pe grinds (v. gi fig. 8, a).
2.3.3.2. Calculul gufie. Pentru indrcarea cu sazcini fixe, formulele (11), (12)
$i (13) se pot sorie sub forma:

I n aceasti situatie, eonsiderind grinda conjugati incircatl ou suprafata de

momente reduse M,Io/I,, reactiunile Vo gi V, (respectiv unghiurile de rotiue pe
reazeme 7' gi p"), forta tiietoare 8, (respectiv unghiul de rotire 7 in sectinnea
alb) gi momentul incovoiotor Qn, (respectiv sageat5 S hrsectiunea alb) se pot deter-
mina grafic cu ajntorul poligonului de forte +ia1 poligonului funicular(fig. 14).
Se imparte grinda intr-un numir n. de pirti egale, aga incik 1 = nAx (pentru
claritatea desenului, grinda din fig. 14 s-a impirtit in cinoi pi$i egale; practic se
ia un n u m b mai mare dc diviziuni, dup%precizia doria a calculului). Se alege
scara 1 : p pentru lungimi.
& ..
Se calculeaz& ordonatele MLI.11.:
", in nunotele d e divizinne si se traseazi dia-
grama de momente reduse; figiile elementare de IHtirne A s gi i&ltime M;I,/I, se
asimileazi cu ~araleloerame.asa Encit ..fortele elementare" care actioneazi minda
conjugati se pot calcu~acu forkula: .. ' 9
Fig. 14.

spre exemplu: kchidere t) a poligonului funicular. Duoindu-se In poligonul de forte o razi polar&
paraleli ou 0, se obtin valorile reactiunilor Vo gi V,.
Poligmul funicular astfel desenat reprezinti - intr-o prim& aproxima:ie -
~ b i a rax& deforrnati a grinzii. I n realitate axa deformati a grinzii este o cnrbZcon-
Se determini grafic centrele de greutate ale suprafetelor elementare gi se tinui insoris& in poligonul funicular si tangenti3 la laturile awstui poligon in drep-
aplicl in ele fortele elementare w,, obtinhdu-se poligonul de pozitie al aces- tul punctelor de divisiune a grinzii, d c i numai in aceste puncte tangenta p la axa
tor forte.
 Independent de metoda folositil pentm calculul grinzii continue, necunoscu-
-
deformati ~isigeata 8 a axei deformate coincid cu latura gi ordonata poligonului tele finale r h i n de fapt momentele incovoietoare M I , M,,....M,, ce apar in
funicular.
. Luind pentru distanta polar%H vnloarea E l J p yi 1: p fiind scara lungimilor, grindl in dreptul reazemelor 1, 2, ..., n - 1 din sarcini exterioare sau din alte
sagetile 8 (cu %
,, = H&,, spre exemplu 31tl =H1,) rezulta in desen in udevirata
cause (denivelarea reazemelor, variatii de temperaturi etc.), intmcit pornind de
lor mkrime (la scara 1: I), in schimb unghiuriIe de rotire p apar deformate in poli-
gouul funicular.
la valorile acestor necunoscute se pot determina fn continuare reactiunile
~~

. v~rti-
- - - - ~ -- ~-
~ a l eVo, V l , V z , ..., V,-,, V,, efoiturile M yi T in lungul axei grinzii si depla-
~~

Un~hiurilede rotire pe reaaeme se deduc usor din relatiile: skile (rotiui $i seeti) En orice punct a1 grinzii.
Pentru calculul grinzilor continue sipoato folosi atit metoda eforturilor, cft
si metoda denlasPilor.
1. hletoha eforturilor dnce la sistemul de ecuatii de trei momente, sistem ce
reactiunile Vo pi Vln~&surindu-sedirect din poligonul de forte. ~ o a t efi rezolvat:
Pentru dcterminarea suficient de exacta a unghiului de rotire p intr-o sffitiune
-~
a) direct, printr-un procedeu oarecare algebric (prin substitutie, prin elimi-
oarecare ajb a grinzii, se deseneazz diagrama fo$lor tiietoare 9, ca in fig. 14 nare, cu determinanti, cu algoritmul lui Gauss) ceea ce conduce la aya-numita
(diagrama este curba continui - linia intrerupti - care are valori calculate grafic metodi a ecuatiilor celor trei momente;
exact in drcptul punctelor de diviziune a grinzii). Se misoar8 in aceastl diagram% b) prin recuren;i, ceea ce conduce la metoda punctelor fixe;
forta tiietoare 5,,, (spre exemplu 5,)si se obtine: c) prin iteratie, ceea ce conduce la metoda momentelor la noduri.
2. Metoda deplasirilor dnce la sistemul de ecuatii de trei rotiri, sistem ce
-
p = om , spre exemplu
El0
ip - o%
--EI,'
(58) poate fi rezolvat:
a) direct, ea mai fnainte;
S5neata
- .~ 0~
S se m2soari direct. la adevirata mlrime, fn -poligonul
- fnnic~llar(spre b) prin recurenti, ceea ce conduce la metoda lui XlouEek;
c) prin iteratie, ceea ce conduce la:
~

exemplu s&geata 6 , Fu sectiuuea m = 2).

In cazul unei variatii de temperaturi At" (in conditiile de la pot. 2.3:1.5), d metoda transmiterii rotirilor, c h d se aleg ca neonnoscute chiar rdtirile
rotirile pe reazeme si p; pi sigetile 1, se determini ca in cazul in&cltrclrl~ cu la noduri;
sarcini fixc, ordonatele diagramei de momente iucovoietoare (conventionale) M , p) metoda repartiz&riimomentelor (Cross), cind se aleg ca necunoscute momen-
din fig. 14 calcuIfndu-se, in punctele de diviziune, cu formula (45). tele la mpetele barelor, adic& direct necunoscntele care intereseazs.
Pentm determiuarea unghimilor de rotire pe reazeme p' gi p" produse de for+ La sfirgitul calculului prin metoda deplasbilor se trece de la rotiri la momen-
tele hcovoietoare MI,ME,..., MnI,, (cind in calcul se opereazii direct cu rotiri).
concentrat5 mobill P = 1, se procedeaz&ca mai Enainte, consideriod grinda incir-
catl cu momentul incovcietor Y'= 1 in capitul din sttnga, respectiv M" 1
in capitul din dreapta (la care corespuude diagrama de momente reduse t'l,/I,,
- Se dau in continuare metodele de calcul de la pnnctele la, l b , $i 2cp de mai
inainte; pentru celelalte metode se vor consulta lucr&rile [I], [El, [18].
respectiv SI,/I, -fig. 13, a), fntrucft,conformteoremei reciprocit&$iideformatiilor, 3.1.1. M e l o d a e e u a f i i l o r c e l o r t r e i m o m e n f e (Clnpeyron).
se poate scrie: Pentru reazemul m, ecuatia lui Clapeyron are forma:
T' =a', respeotiv rp" = S", (59 a, b) +
Mm-=P,. Mm(4,+a',.,) +Jf,,b,+~= - (rp; + qb+,).
(59 a)
unde 8'. respectiv S", este sigeata produs&de momentul M' = 1,respectiv Ma = 1, Pentru o grind& continu& cu n deechiden (fig. lb), se pot scrie (n-1) ecuatii
En sectiunea in c u e calch forta concentrat5 mobili P = 1. de forma (59), a d i d atitea ecuatii cite reazeme intermediare are grinda, respectiv
Peutru determinarea unghiurilor de rotire pe reazeme p' yi p" produse de
M = 1, se procedeazz oa in cnzul precedent, rici se poate
p' = pl, respectiv p" = p,, (60 a, b)
unde p,, respectiv p,, este unghiul de rotire produs de momentul M' = 1, respectiv
Jf" = 1, in sectiunea in care calc&cuplul concentrat mob11 M = 1.
3. GRINDA CONTINUA h' DOMENIUL ELASTIC
3.1. Determinarea momentelor ineovoietoare static nedeterminate de pe ren-
zeme. Grinda coutinui agezata, pe n + 1reazeme consecutive este de n - 1ori static Fig. 15.
nedeterminat5, in ipoteza c&un reazem este fix (articulatie) iyi celelalte mobile (re&-
zeme simple); cind grinda este.pw$ial sau perfect incastrata in unul sau , ambele cite necunoscute static nedetermihate are sistemul, &ci M, =.O gi Me= 0. Pro-
reazeme extreme; atunci apar una sau doui necunoscute static nedetermlnate in blema se reduce deci la rezolvarea unui sistem de (la - 1)
-,e a ~ n t nliniare cu (n - 1)
plus, aga incit numkul total al nec~~noscutelor devine n sau n I. + necunoscnte.
\ --7
 Daci grinda este perfect incaskat& in reazemele extreme, apar doul necunos- Determinarea punctelor fixe K, respectiv L , se face pornind de ladeschiderea
cute in plus ( M , gi M,,), pentru care se pot scrie doul ecnatii suplimentare: din stinga, respoctiv din dreapta:
Moa;+Mlp,=-q,; M,.lp,+M,a~=-~,. (60 a, b)
Pentm grinzi cu vute drepte sau parabolice, unghiurile de rotire a', a" h i P,
precum si uughiurile de rotire q' gi q" produse de sarcina uniform repartizatic q, respectiv:
sint datx En tabelele 62-67; pentru f o e concentrate sau sarciui repartizate
dup& o lege oarecare (care pot fi inlocuite cu forte elementare concentrate), un-
ghiurile p' $i p " se pot ealeula cu ajutorul liniilor de influenti din tabelele 68-71.
h cazul grinzii continue cu moment de inerfie constant, ecuatiile de mai Daci grinda este Encastrati elastic in unul sau ambele reazeme extreme, dis-
kainte se transformi in: tantele a, si b, sint diferite de zero. Notim cu E nnghiul de rotire a reazemului
zmMm-, + 2(1m + Zm+x)Mm+ L+1 Mma = - 6 (k", %+,) (59 b) extrem cind in ace1 reazmn se aplici un moment M = 1 (v. gi [6]) gi cu 6 = e-"
gradul de incastrare a1 capitului grinzii in reazem; penku inoastrarea perfect&
si avem E = 0 $i0 = 1, iar pentru articulatie E = m @i8 = 0.
211M,+~M,=-6ki; l,M,,-l+21,M,=-6k~. (60e,d) Pozitia pnnotelor fixe K 1 $i L, se determing prin distantele a, gi b, (fig. 16):

Termenii de inoBrcare k' gi k" se gisesc in tabela 4.

Metoda ccuatiilor celor trei momente este practicl pentru grinzi continue cu
putine deschideri, la care se incarcB mai multe deschideri deodati. La limitc rezultl:
3.1.2. M e i o d a p u n c t e 1 o r f 2. x e. Pozitia punctelor fixe K , pi Lm - pentru incastrarea perfect&( c = 0):
din deschiderea l, se determini prin distantele a,$i h,, (fig. 16):

- pentru articulatie sau reazem simplu (E = m):

a, = 0; h , = 0. (63 a, b)
Mai departe punctele fixe K,, K, etc., respectiv L,,,L,-, etc., se determius
cu formulele (61).
In ca~ul'~r'inziicontinue cu moment do 'inertie constant, formulele de mai
inainte se trausform?i in:

- pentru incastrarea elastic& ( 0 < c < w):

Fiecare deschidere are doui puncte fixe K @iL, afar&de deschiderile extreme,
unde:
a,=O; b,=0. (63 n, b)
 Metoda puuotelor fixe se folosegte in special pentru determinarea Iiniilor de
- pentru incaskarea perfect% (E = 0 ) ; influent& (v. pot. 3.2); ea p a t e fi folositi gi in cazul sarcinilor fixe eind sfnt
multe ipoteze de hcgrcare si in fiecare ipotezi se incarci numai cite un singur eimp.
.=L.3 ' an e-&.
3, (66 C, d) 3.1.3. M e t o d a r e p a r t i z d r i i m o m e n t e 1 o r (Cross). Se presu-
pune cunoscuti metoda Cross [5], [6]. Calculnl se conduce dupl cum urmeazi
(fig. 18).
- pentru articulatie sau reazem simplu (c = m):
a,=O; b, = 0 . (63 e, d)
La tncircrorarea deschiderii 1, cu sarcini direct aplioate, momentele de incovo-
iere static nedeterminate de pe reazemele vecine au valorile (fig. 17):

Fig. 18.

Se calculeazi rigiditltile barelor l,, I,, ... 1, ,... l,,, 1, cu formulele:

Fig. 17. - pentru deschiderile intcrioare:
m" = 1
p;
. m
-
1
(70a, b)
C1--
9 Js
.
I
p; '
--a!
1 .
I J
J

-' pentni descbiderilc extreme:

respectiv pentru grinda cu moment de inortie constant:

respectiv pentru grinda ou moment do inortie constant:
60,
Mm-1 = y [kLbm - Em(1, - 5,,,)1; (67 0)
G"'m

eu:
Dac& grinda este incastrati elastic in reazemele extreme (s fiind unghiul de
ern = 1, - (a, + bm). (681 rotire a reazemlllui extrem cind in ace1 reazem se aplici un moment M = 1)
atnnci rigidititile barelor extreme I, ?i I, au valorile:
In celclalte desrhidtr~mamentc.Ie dc fntovo~ere~ a r i a 7 sliniar de la un reazenl
la altul, jar linia mom~ntelortreceprin punctele f ~ x aledesch~derilur
e respectlvt.:
Mm-, = - Mm-1 %-I
etc.; (69 a)
in-, - a,"-%
respcctiv pentru grinda cu moment de inertie constant:
am+,
&+I = - M m L+I - am+,
etc.

Cina sint mai multe deschideri Enclrcate, momentele de lncovoiere totale

rezultl din insumarea momentelor partiale eorespunzitoare hc&roirii fiecirei des-
chideri in parte (principiul suprapunerii efectelor).
 L a limite rezulta: - pentru artioulatie sau reazem sim$lu (E = m):
- pentru lncastrarea perfect5 (e = 0):
11 a = 0; ,.-t =O, (80 a,, b)
respectiv pentru grinda cu moment de inrrtie constant:
(e= 0): tl,o = 0,5; f,_l., = 0,5; (79 c, d)
- pentru artieulafie sau reazem simplu (E = m): (i= 00): t, o = 0 ; = 0. (80 a , b)

Coeficientii de rep.uti$ie sint totdoauna negativi, iar coefieientii de transmi-

$ere, totdeauna pozitivi.
respectiv pentru grinda ru moment de inertie constant: Sc oalouleazP momentele de incastrare pcrfecti din capetele barelor (in desebi-
4EI 4EI derile incbcate), folosind regula de semne Cross (fig. 18), comuni metodei depla-
(E = 0): MI,,= - ; m".I, = -; (73 c, d) sirilor:
1, 1.
- pentru desohiderile extreme:

Se calculcazi apoi coefieientii de repartitie (rigidit8tile relative) pentru nodu-

rile interioare 1, 2, ..., n - 2 , n - I: - penku desohiderile interioare:

7~

T.. - - -.Lm-. ; rjk=-- mia , (76 ;I b) Unghinrile de rotire a',a", P, rp' gi rp", pentru grinda cu vute drepte $i parr-
-
I.
mji + rnjh mji + "jk holico, sint date in tabelele 62-71 (pentru tnc2rciri cu forte concentrate sau dis-
pi in continuare coeficien$ii de transmitere: tribuitc dupi o lege oarecare se folosesc liniile de influenti ip' ~i rp" din tabelele
68-71; v. si 2.3.2.5).
Pentru griuda cu moment de inertie constant, fomnlele de mai inainte se
transform% in:
respectiv pentru grinda cu moment de inertie canstant:
h-0 = 0; 11+2 = 0,5; I,+j= 0,5; ti+ = 0,5. (77 e, f , g, h)
Cind grinda este incastrat%elastic in reazrmole extreme, corficir!ntii de trans-
niiiere spre aceste reazrmr au vahrile:

termenii de inc8roare k' gi k" fiind dati in tabela 4.

respectiv pentm grinda cu moment de inertie constant: Cind grinda este incastrat2 elastic fn reazemele extrcnie, momentele de
incastrare partial% in reazemele 0 gi n gi de inasstrare perfect& in reazemele 1 gi
n-1 ale desohiderilor extreme au valorile:

La limite rezult8:
- pentru fnoastrarea perfeeti (c = 0):

PI;;
=-
(11
,,= k.
a"
(79 a , b)
respectiv pentru grinda cu moment de iner$ie constant: tasarea unui reazem se misoari fa$%de linia de inchidere, adicI f a g de linia care
unelte reazemele vecine celui oons~derat in pozitiile lor tasate); rezulti:
No1 = + 2(2hh- k;) YO; M , ~= - 2 [2k;(1 +4 38@)- k;] YO; (83 c,d)
p'=+-,
urn .
p,=--;
urn 1
rpr=-,,,
urn . rp,+1=+-.
Vm
(86)
L, r, L,+l
2[2k;r(1+38n)-k;llYn; 2 (2ki - kk)
Mn,,n=+ 1"
M,, ,-I = - -- C
--YR, (84 Xomentele ineovoietoare ce iau din denivelarea reazemului m au
valorile urmitoare, determinate prin punctelor fixe (fig. 19):

La, limite, pentru incastrare perfecti in reazemele extreme (E=O), formulele

(83 si 84) se transformi fn formule de tipul (82), iar pentru articulatie sau reazem M , + , = - > . ~ ~ v ~ . ~ ! T L .am+, , (87 C)
simplu (E = m), in formulele (81). I,+, . Pm+,, ,c h & cm fm+, - bm+,
Se efectueazi apoi calculul iterativ al mementelor inwvoietoare static nede-
terminate din dreptul reazemelor chiar pe schemagrinzii continue (v. vi exemplele
4, c yi 7, c). Pentru usuring u r m k i i i caleulului, se noteaze momentele de repar-
I,.
respectiv pentru grinda cu moment de i e r t ~ econstant:

tieat (adici momentele de incastrare perfects) cu I), momentele repartizate cu 2)

pi momentele transmise cu 3). Se face echilibrarea succesiv.%a nodurilor, incephd
cu nodul cel mai dezechilibrat, si iteratia se continu% pin& la gradul de precizie
dont. Suma algebrich a, tuturor momentelor din cap&tul fieokei bare (adicl a
momentului de Encastrare perfecti yi a momentelor repartizate gi transmise) repre-
zinti momentul fncovoietor static nedeterminat. Se trece apoi de la regula de semne
Cross la regula din metoda eforturilor (fig. 18). ,

t
Celelalte momente pe reazeme se d termini cu formulele (69).
CEnd sint mai multe deniveliri de reazeme, se determine momentele incovo-
ietoare pentru fiecare denivelare in p a r t si apoi, se supfapun efectele.
Calculul se poate face gi cu ajutor 1 metode1 repartizZrii momentelor (v. pet.
3.1.3). Xomentele de incastrare perfecti roduse de denivelarea v, a reazemului m
au valoriie: P
Llm.,& fm L in?,, /m.r ----I
Fig. 19. .

Metoda repartiz&rii momentelor este practic5 pentru grinzi cu multe deschi-

deri, la care celelalte metode sfnt laborioase sau In cazul cind nu dispunem
de tahele.
Mm+l,m = - - *
urn + Bm+t . (89 d)
3.1.4. f f r i n z i c o r r t i a r e c u r e a z e m e t a s a b d l e , a v t n d - Pm+,
.L}& + , ~ ~ +, t 9

lasriri date. h t r - o grind&continue cu n desohideri, presupunem ce reazemul m

se deniveleazi cu cantitatea v, fa@ de linia reazemelor vecine, presupuse fixe. rcspectiv pentru grinda cu moment de inrrfie constant:
Denivelares vm se socotegte pozitivi la o deplasare in jos a reazemului qi negativi
b caz contrar (dacii se taseazi simultan mai multe rememe, cu cantititi diferite,
 Dacl reazemul extre~n0 rste incastrat elastic qi reazemul I re deniveleazs Se calculeazi pozitia punctelor fixe If pi L cu formulele (61-66) -(fig. 1G).
eu cantitatea 4, momentele de incastrare partiali in 0 pi de inca8trare perfeca Se aplici in reazemul n perechea de momente e x-t-. ~.r-i-o.-n rEm
-~- = 1- , rare
--.- qv
..
in I au valorile: transmit prin punotele fixe ping la capetele grinzii continue, resultind momentcla
pe reazeme 81Lm, 8L l, ... gi 311,+,, &
,, ... (formulelc 69).

respectiv pentru grinda cn moment dc inertie constant:

,
Ma1 = + GElu,
1: M,,= +
6EZv,
1:

I
m-2
I I
m-/ m m+ I mtz ;'P.I rnr3.r
La limite, pentru incastrare perfect& in reazemul extrem (c, = 0), formulele n

2- T % 2 4
A
(90) se transformi in formule de tipul (89 a, b gi e, f,) i w pentru articulatie sau
rcazcm simplu (c, = M) in formulele: 2,"-, z", - rn,,- !,",2 !m+;=lp
Fig. 20

Ordonatele liniei de influenti pentru deschiderild din dreapta reazrmului n,

spre exemplu pentrn descbiderca l , , se ealculcazk cu formula:
rcspectiv pentm grinda cu moment de inertie constant:

Idem pentru deschiderile din stinga reazemului n:

3.1.5. V a r i a l i i d e t e m p e r a t u r d f a t i d e t e m p e ~ a t u r a
d e n o n t a f . lntr-o grindi continu5 cu un reazem fix (articulatie) gi relelalte
mobile (reazrme simple), nu apw eforturi decit din variatia de temperaturi Ato =
= 1: - t i intre fata interioari gi fata superioara a grinzii, deoarece dilatarra in
lungul grinzii produsk de variatia de temperaturi (11 + t:)/2 in a x i este liberi. Unghiurile de rotire P, p' gi p", peutru grinzi cu vute.drepte gi pambolice,
Momentele incovoietoare static nedeterminate de pe reazeme produsc dc varia- sint date in tabelele 62-64. 66 si 68-71,
$is de temperature At" se pot calcula cu oricare din metodele aritafe la pet. 3.1, Pentru grinda ou moment dc inertic constant, formulele (03 a, b) sc trans-
respectiv cu formulele date la pot. 3.1.1, 3.1.2 gi 3.1.3, inlocuind rotirile pe reazeme form& in:
p' gi p" prodnse de inc5rcilri ou,rotirile pe reazeme p; gi p; produse de variatia
de temperatur5 Ato; rotbile pi g i pf se determini ca lapct. 2.3.1.5 (v. pi tal)ela 4,
nr..45), 2.3.2.5, 2.3.3.1.1 ~i 2.3.3.2.
Intre reazemele grinzii continue, momentul incovoietor variazi lininr.

3.2 Linii de influen$H Liniile de influent& ale coeficientilor w;. gi o; se iau din tabela 1.
Formulele (93 c, d) reprezinti diferenta a doui parabole cubice. Curba rrzul-
3.2.1. L i n i i d e i n f l u e n t d p e n t r r / o r ! a c o n c e n t r n t d tants admite un punct de inflexiune pentru fiecare deschidere, afar5 dr cin~pu-
n o b i l d P=l. rile marginale, unde una din parabole lipsegte ( c h i @It,-,=8ILa=O :i L81t,=81(n=0).
3.2.1.1. Mpmente tneoeoietoare static nedeteminnte pe reweme. Liuia de inflo- Ordouatele liniei de influenti sint de forma Mm = xl, unde x este un numk.
en@ a momentului incovoietor M, de pe reazemnl m al unri grinzi continue cu n La o grindi continui cu deschideri inegale este comod s i se ia in calcule, c;a
deschideri se determini dupi cum urmeazk (fig. 20). deschidere de bae5, deschiderea primului cimp' de la stinga: 1, = 1; ordona.tele
liniei de influen* vor rezulta de forma M m = xl, daci h formulele (93) toate des-
chiderile se inlocuiesc cu valorile: liuiile de influen* ale momentelor iueovoietoare de pc reazemele m - 1qi m deter-
minate ca la act. 3.2.1.1.
Alura l6iiIor de influenti M, qi semnele ordonatelor acestor linii depind,
unde m, m,,, ... m, ... sint numere pozitivc. aaa cum rezulti din fig. 22, de pozitia sectiunii x/x' f a t i de punctele fixe K gi L.
Pentru ugurin$&qi control, calculele se aranjeazi in tabele. 3.2.1.3. Fwk Iriietwe. Pcutru o deschiderc oarocarc 1, so oalculeazi liniile
Cum rezultii din fig. 20, ciud fo$a P = 1oulci in eimpurile vecine reazemului de influenti x, qi Th ale for$elor tiietoare din seotiunile aflate imediat in
dreapta reuzemului m - 1 i;i fn stlnga reazemului m (fig. 23).
pentru care s-a calculat linia de influen@, momentul iucovoietor pe reazem este
negativ; cind forta P = 1trece En celelalte cimpuri, momentul pe reazem schimbi
alternativ de semn.
3.2.1.2. M o m ~ t ehcovoietoare tn clmp. Problema este static determinatii.
Linia de infloen!B a momentului de incovoiere M,, in sectiuuea x/x' a deschiderii 1,

Fig. 22.

Fig. 21

se calculeazi eu formulele (fig. 21):

- pentru deschiderea l,,,:

- pentru celelalte deschideri:

unde 8.K, reprezint5 linia de influenti, static determinatj, a momentului lncovo-

ietor din sectiirnca z/x' a grinzii simplu rezemate l, (tabela 5), iar M-, $i M,,,
Fig. 28.

45
 Pentru deschidcrra I,, avcm: Liniile de inflneu!i & MI, ,,, ,1 Tm qi V,, peutru inelrrcarea cu
T,-,,
Tb-, =
.
8,-,
Ifm-*-Nm
- : T,=%, - Mm-'-Mm ; (96 a, h)
forts coneentrati mobill P = 1, sint d4t.e:
- in tabelele 35-60 pentru grinzi continue cu moment de inertie constant
1, 1,
iar pentru toate celelalte deschideri:

undc X ,
= Tb= - Mm-r
Tm_,
1,
- Mm
(96 c)
pi Z , reprezintl liuiile de influrnJX, s t a t i c determinate, ale fortelor
$i 2-5 desohideri egale sau inegaie:

bolice) pi 2-4 deschideri.

4
- in tabelele 72-91, 92-93, 96- 7, 100-101, 104-105, 108-109 ?i
,112-113 pentru g i n z i continue cu mome t de inertie variahil (vute drepte pi para-
3.2.1.5. Folosirea liniilor de influenti. Pentru calculul eforturilor M si T $i
tiietoare din sectiunile imediat vecine reazemelor grinzii simplu rczemate 4, (liniile a1 reac$iuuilor V produse de sareini mobile, se, dcs~neaziliniile de influenti sub
dn influenti To pi T,, din tabela 5). formi de diagrame, puuindu-se in abscisl luug~meagrinzii ?i in ordonate, ordona-
Linia de influenti a forte; tilietoare T, din sectiunea s/x'a. deschiderii L, tele liniilor de influenti calculate p e n t 4 fiecare zeeime a deschidcrilor grinzii.
este dat8 de ramura liniei de influrnfi T ,, situati l a dreapta seotiunii pi de Se procedeazi apoi dupX cum urmeazl:
ramura liniei de influenli T, situati la stinga sectiunii (diagrama hasurati din 1) C o n v o i d e s a r c i n i c o b c e n t r a t e . Se deseneazi pe calc
fig. 23 jos). convoiul,' distantele dintre for@ luindu-se a scara lungimilor pentru diagrama liniei
3.2.1.4. Rene&J. Linia de influenti a reactiunii V,, do pe reazemul m se cal- de influenti. Se plimbi hirtia de calc culoonvoiul peste diagrama liuiei de infiu-
en@ pi prin citeva incerciri se gbegte pozi,ia convoiului care produce efortul maxim
cnleazk cu formula (fig. 24):
Vm= - Tk 1Tm. (97)
d
sau minim, introduoind convoiul pe la un a p l t sau altul a1 grinaii $iinc&clnd con-
venabil anumite bucle - pozitive sau ne a t ~ v e ale liniei de influent&. Pentru
momente incovoietoare qi reactiuui se asaza, $ ? '
in -
general, forta cea mai marc in
dreptul ordonatei maxime; pentru forte $ietoare se agazi in general, prima fort&
am-2 a convoiului h dreptul sectiuuii in care se calculeazi efortul.
I
/
Se misoari apoi ordonata liniei de influenti in dreptul fieckei forte; cihd
forta ca,dr intre d o u l ordonate, se inlerp leazil liniar, grafic sau aualitie. Daci I

so determini, prin calcul, cu formulelo:

R
ostc lungimca deschiderii marginale din s inga a grinzii, efortul maxim sau minim
1
- pentru momentcle incovoietoare:

- pentru for!elo tiictoare:

T =.dYp;
- pcntru reacfiuni: 1
Fig. 24.
v= a ZP,

undc z, y, z sint ordonatele liniei dc inflden* misurate in dreptulfor$elor P.

Proiectantii experimentati pot oiti ducat in tabele ordonatele x, y, z din drep-
tul fortelor P, fir& a mai fi nevoiti s i dbseneze.diagramele liniilor de influen@.
2) S a r c i n a m o b i l i u n i f r m d i s t r i h u i t a p. Dacl sar-
cina mobilg incarel fntreaga grindi sau [or$iunile de grindi care dau eforturile
maxime sau minime, atunci valorile M, T qi V se gisesc gata oaleulate En tabelele
saroinilor uniform distrihuite g g i p (v. di pot. 3.3).
Da& sarcina mobili Encarci numai o portiune dintr-o desohidere oarecare
I, = ml, atuuci efortul este egal cu sarciA p iumul$it&ou suprafata liniei dc influ-
ent& pc poqiunea i n c l c a t i :
Fig. 25.
M,T 8aU V = pS.

Pcntru rcazemele extreme rezulti (fig. 25): Suprafap S sc calculeazi, cu sufici ntir exactitate, dupZL regula trapezului.
Distantele dintre ordonate sint de forma A k = d l = 0,1 ml (cLci L, = ml, unde I
v, = T,; v,= - T,,. (97 a, b) este prima deschiderc., iar f i e m e d e s e h i d p cste I m p l f i B in 10 p k t i egale). Ordo-

I 47
natele sint de forma xl pentru momente (lungimi) gi deforms y sau z pfntru forte Lmia de influent5 a fortei titietoare Tm din orice sectiune a deschiderii 5,
tgietoare sau reactiuni. Suprafata S este de forma kla pentru momente $1 kt pentru (fig. 26, c) se calculeaz% cu formulele:
forte t&ietoare gi ieactiuni. - pentru deschiderea 2,:
Cind limita in&c?irii cade intre doug ordonate, se interpolem5 liniar, grafic
sau analitic, pentru determinarea ordonatei la limita hcirckii. T;D,=T,=--- 1 Mm-1-Nm .
3) S a r c i n i m o b i l e d i s t r i b u i t e d u p i o l e g e o a r e - ,1 ,1 (99 a)
c a r e. fn acest caz se descompune sarcina distribniti in forte elementare concen-
trate U qi apoi se procedeaz5 ca la 1.
- pentIU toate celelalte descbideri:
4) S a r c i n i f i x e. Cind grinda continul este inc?ircat%cu sarcini fixc, T~.,_
=~- Mm-1- Mm.
concentrate (P) sau distribuite dupa o lege oarecare (care se pot lnlocui ou forte ele- Jm (99 b)
mentare concentrate hP), eforturile M gi T gi reactiunile V se pot detemin? uvor
cu aiutoml liniilor de influ- Ordonatele liniei de influen@ sint de forma y/1. unde y este un numir.
0 m-l-1 m.2 m.1:3 4 5 en$%,"aga cum s-a aritat pen- Linia de influen@ a reactiunii Vm de pe reazemul m (fig. 26, d) se calculeaz&
A LA Y aZ + 4 tru sarcini mobile, cu sin- cu formula (97).
\ ,

gura deosebire c i pozitia for- Liniile de influent5 M,, M,,, Tk-I= gi V,, pentru inckoarea cu
telor este bine determinati cnplul concentrat mobil M = I gi grinzi cu moment de inertie oonstant gi 2-5
pe grindi. descbideri egale, sint date in tabela 61.
3.2.2. L i n i i de ififla-
en@ pentru c u p l u l con-
centrat mobilM=1[7]. Linia 3.3. Sarcini uniform repariizate pemanenk 81 mobile
de influentg a momentului fn-
covoietor M, de pe reazemul m 3.3.1. S ~ r c i n ap e r n a a n e n l d g, u n i f o r m r e p a r l i z a l i

*
a1 unei grinzi continue cu n p e t o a t i 1 u n g i m e a g r i n a i i. Momentele incovoietoare pe reazeme se
deschideri se calculeaz% cu deteminti aga cum s-a. argtat la pct. 3.1, folosind totdeauna metoda de calcnl cea
fonnulele (93 a,h)-(fig. 2 6 , ~ ) . mai potrivitg. Unghiurile de rotire pe reazeme rp' gi p" sint date, pentru grinda ou
in oare unghiurile de rotire moment de iner$ie constant, in tabela 4 (nr. I), iar p e n h grinda cu moment de
rp; gi p; se determin% cu for- inertie variabil si vute drepte sau parabolice, in tabelele 62, 63, 65 pi 67.
mulele (42), conform fig. 11, Momentul lncovoietor in cimp din scctiunea x/x' a deschiderii 1, se calcu-
pentru grinda cu moment de leaz%cu formula:
inertie variabil gi vute drepte
sau parabolice, respectiv cu
formulele (51) si (52), conform
fig. 13, b, pentru grinda cu
moment de inertie variabil
oricum.
- Pentru grinda cu mo-
ment de inertie constant, for-
Fig. 26. mulele (93 a, b) se transfor-
m& in:
-1
Momentul incovoietor static determinat a, = (5 - $) gl:, se ia din
2
tabela 6.
Momentnl incovoietor M,, variazs in lungul deschiderii dup& o parabolir
(fig. 27). Sectiunea de moment maxim are abscisa:

En care liniile de influen$%ale coeficientilor oh$ ob se iau din tabela 1.

Ordonatele limiei de influent& sint numere. iar sectiunile de moment nu1 abscisele:
Linia de influen* a momentului incovoietor M , dm sectiunea six' a des-
chiderii 2, (fig. 26, b) se calculeazL cuformulele (95) in care linia de influen9 a
momentulni incovoietor a , este dat&de formulele (10) - (in fig. 5 M a=a,).
 For* Sietoare in sectiunea z/x' a deschiderii l, are valoarea: Pentru momentul incovoietor in clmp trebuie s i se deosebeasd dou&cazuri:
C a z u 1 1: se@iunea 212' se giseqte iutre punctele fixe. Pentru momentul
M, , (pozitiv), respectiv M,, mi, (negativ), se incarci numai cimpnri intregi
Borta tLietoare T,, variazii liniar, avfnd la extrerniagile deschiderii lm valo-
rile (fiCs27):
1 Mm-1 - M*t. y - - -gl 1 - Mm-' - Nm. (103 c, d)
T,-1 = -91, - I , m-
2 2 Im

Fig. 29.

ca in fig. 29, b, respectiv fig. 29, c. Dupi calcularea momentelor incovoietoare

static ncdeterminate M,, $i M,, momentul M,,, se determinft cu formulele:
Fig. 27.

Reatiunca pe reaeemul m se calculeazL cu formula:

V m = -T; T6.+ (104)
3.3.2. S a r c i n a m o b i l b : u n i f o r m r e p a r l i z a t d p. Se cal- Momentul M , , variazi dup2 o paraboll, iar, ,M, , liniar (fig. 31).
culeazi eforturile maxime $i minime in fiecare sectiune a grinzii continue. C a z u l 2: sectiunea 21%' se gLegte iutre punctul fix L si reazemul m.
Pcntru determinarea momentului inwvoietor M, , (pozitiv), respectiv M , mi,
(negativ), grinda se incarci ca in fig. 30, b, respectiv 30, c ; cimpul 1, se
fncarci partial, En prinlul caz pe portiunea 2; si in al doilea pe portiunea zl.

, , / L -J- /m+, -4- 1m+z --I--

Fig. 28.

IvIi~omentulincovoietor M, (pozitiv) pe reazemul m se obtine iucirrcind

cimpurile in care linia de influent5 Mm are ordonatele pozitive (fig. 28, c), iar
M, (negatiq cbnpurile in care linia de influent5 M m ,are ordonatele negativ!
(fie. 28. b ) : se incarcl deci numai deschideri lntregi (unghlurlle de rotire 7' qi p
Fig. 30.
 Wrta tHietoare maximi T,,,, respectiv miniml T,, fn seciiunea
Punctul de absoisi %/xi se determing prin interpolare liniar& intre ordonatele, x/xl din deschiderea l,, se obtine din incilrcarea grinzii continue ca in
una negativri pi alta pozitivi, ale liniei de influen* M
,, care incadreazH acest
punct. Pentru grinda cu moment de inertie constant, punch1 de abscisri xl/x', se
poate determina qi cu ecuatia:

-
ax?++z~+y=O, (106)
unde:
a=[a(Z,-x)-bx]; p=-3aZm(lm-b-x); (106 a, b)

y = - 1: ,Z([ - 3a) (l,- 21 - x)]. (1% c)

4 --L- 4 +31.
Fig.
1~ 4- 1, -I---
Unghiurile de rotire pe reazeme ,p, pi pi, produse de incharea par$iaI a
cimpului l, cn sarcina uniform repartizat& p, se pot determina, pentru grindaWcu
moment de inertie variabil, folosind liniile de influen@ ale rotir~lorp' $i rp" pro-
duse de forts mobill concentrati P = 1 si date in tabelele 68-71 (v. yi 3.2.1.5);
pentru grinda cu moment de inertie constant, ungbiurile p, gi pk se gisesc in
tabela 4 (nr. 5).
Se calculeazi momcntele M,_, qi Mm corespunz&toareipotezelor de in&-
care din fig. 30, b gi c pi apoi:

Fig. 32.

Cind sectiunea xjx' se g&segte intrc rcazemul m - I gi punctul fix K, se fig. 32, b, respectiv fig. 32, c. Fortele a i e t o m de mai inainte se pot calcula
procedeazri ca mai sus, folosindu-se formulele: inrnultind sarcina p cu suprafa@ liniei de influenti, de pe portiunile incircate,
m:+px1+y =O, (108) a fortei aietmre din
unde: sectiunea x/z'. Se
poate proceda pi alt-
a x - a ( - ) ] y=-chx; (108 a, c) fel: se calculeaz&
p = [b (1, - 3a) x + a (25, - 36) (i,,, - 2 ) l ; (108 b) momentele incovoie-
toare static nede-
apoi:
terminate Mm, g i
Mm oorespunzitoare
in&rrc&rii din fig.
32, b, respectiv fig.
32, c, dupri care:
Fig. 33.
Curbele de momente incovoietoare maxime pi miuime in intervalele (m-1)-
- -
K @iL m au expresii anslitice complicate chiar pentiu grinda cu moment de Mm-&.
inertie constant. Aceste curbe pot f i inlocuite, pentru simpliificare, cu linii drepte, Tm ma, - PZ"
21,
--
1,
caae dau momente ceva mai defavorabile, deci acoperitoare (fig. 31); in aceasti
situatie este suficient s& se calculeze momentele incovoietoare maxime $1 minime
din dreptul reazemelor (M,-, qi M,) pi din dreptul punctelor fixe K +i L (cu for-
mulele 105), ceea ce simplifici foarte mult problema, d c i se incare&numai elm- Fortele tiietoare maxime ei minime variazr in lungul grinzii ca in fig. 33.
puri intregi.
 Reactiunile maxime pi minime pe reazrmul m au valorile (v. pi fig. 33): fig. 34, 6 axa ei deformat&. fn fig. 34, c $i d s-a reprezentat grinda simplu reze-
Vmm,= - T k , , +
TmrnaE;
(111 a) mat5 de deschidere l,, = 2 incgrcata cu cuplurile M' qi M", respectiv cu sarcinile
direct aplicate ZP,,cum qi axele deformate corespunzltoare.
V, mi,, = - T m mnx T r +
n mi". (111 b) Unghiurile de rotire T' qi r" pe reazemcle m-1 pi m se pot calcula cu for-
Eforturile M ~i T $i reactiunile V, produse de sarcini unilorm repartizata mulele (28 a, b), luind pentru a', a" pi p valorile date de formulele (14 a, b, e):
permanente (g) pi mobile (p), sint gata I.alculate:
- in tabelele 8-33peutru grinzi
continue cu moment de inertie con-
stant pi 2-5 .deschideri:
- in tabelele 72-91, 94-95,
98-99, 1OZ710S, 106-107, 110-111
pi 114-115 pentm grinzi continue cu Unghiurile de rotire p' pi p" (fig. 34, d), pentrn diferite inoh.rcbi intilnite in
moment de inertie variabil (vute drepte mod obipnuit in practich., so calculeazi cu formulele:
gi parabolice) pi 2-4 deschidcri. 1
p' =-k'. (pm = 1 -k", (113 a, b)
EI ' EI
3.4. Deformatii elastiee din ineovoiere
unde termenii de incbcare k' pi k" se iau din tabela 4.
La proiectarea grinzilor continue., Pentru alte incirciri decit cele din tabela 4, unghiurile de rotire (p' pi p" se
in afara calculului oapacitAtii portante, calcnleazA cu formulele generaIe.(ll a, b), luind EI = oonst. (v. pi fig. 6):
b care este obligatoriu pentru orice ele-
ment de constmctie, intervine unrori
$i calculul deformatiilor pentru veri-
?' = -
IEI
i0
1 1 Mox'dz; (p" =
IEI
1: M Q ~
d5, (114 a, b)

ficarea nedepiqirii anumitor valori unde MO este ordonata, in punctul de abscisi x/x', a diagramei de momente inco-
limiti. voietoare produse de sarcinile aplicate pe grinda simplu rezemati de deschidere
Deformatiile elasticeale grinzilor ,Z = 1 (v. fig. 34, d).
continue (rotirile pe reazeme T yi 8 i i . g ~ - Sigeata SR in sectiunea k de abscisi a/b=E/Y este egall cu (v. fig. 34,1, c, d):
tile 8 in once puuct al axei grinzii)
'C He pot calcula consideiind fiecare des- Sh =$+Sf. (115)
chidere ca o grindi simplu rezematl
supus& l a incirc&rilc: Sageata 6; prodush. de be?lrcarea cu cuplurile M' yi M' are valoarea (v. gi
- cuplurile J1' pi M" aplicatr la formulele 15 a, b):
capetele grinzii, care represinti momen-
tele incovoietoare de continuitate (ml-
12
8; = -(obMt
681
+ obMn), (I16)
rimi static nedeterminate, caloulate
conform Pot. 3.1): unde coefioientii w b pi a> se iau din tabela I.
. - sarcinile direct aplicate pc
grindl (p, P, m, M). I n cazul incarckii grinzii simplu rezemate de deschidere 1, = 1 cu forte con-
Formulele date mai dcparte s h t centrate, valoarea sigetii 6; se poate calcula cu ajutorul formulelor (21 s,b):
stabilite pentru sarcini fixe. Ele pot
d f i insi folosite pi pentru sarcini mobile,
cHci deformatiile elastice'se d 0 u k d
pentru ipotezele de incLcare care dau
efortnrile maxime; ln aceste ipotcze de eoeficientii qi fiind dati in tabela 2.
inc&rcare sarcinile mobile pot fi con- Idem in cazul incbrcirii cu cupluri cu ajutorul formulelor (24 a, b):
siderate drept sarcini fixe.
Fig. 94. 3.4.1. Q r i l t z i c o n t i n u e
E U m o m e n t l d e i n e l t i e eon-
s t o n t . In fig. 34, a s-.%reprezentat deschiderea ,1 = 1 a unei grinzi continue,
cu sarcinile direct aplicate SPi si diagrama de momente incovoietoare M, iar En coefieientii o;, gi o
;
, fiind dati in tabela 3.
 D a d grinda simplu rezemati este incircatA cu sarcini distribuite dupi o lege Suprafetele S au dimensiunea uuei lungimi (ordonatele o m sint numere,
omcare -forte pcx), respectiv cupluri m(x) -atunci sarcina distribuiti se descom- i a r absoisele Ax lungimi).
pune in sarcini elementare concentrate (forte AP, respectiv cupluri hM) pi apoi se Gind sarcina uniform distribuiti p incard grinda simplu rezemati pe toatH
folosegte formula (117), respectiv formula (118). Sarcinile elementare concentrate lungimea ei, sQeata in sectiunea k de abscisi alb = se calculeazi cu formula
(AP, AM) se calculeai, ca mi.rime qi pozitie, conform fig. 35. (v. qi formula 18):
In cazul incirdrii cu sarcina uniform dis-
tribuiti p pe o lungime s din deschiderea grinzii to --& EZ
' . 5 - 2 8 a + E ' _ ~-
24 BI'a~69 (I2")
se procedeazi precum urmeazi:
cu:
a) Secliunea k de abscisi a/& se afli in
dreapta sarcinii ps (fig. 36, a): se calculeazi su- 5 = 0,O 0,l 0,2 0,3 0,4 0,5
prafap S" a liniei de influent& o h , dat5 in o,, = 0,0000 0,0041 0,0077 0,0106 0,0124 0,0130
tabela 2, pe lungimea incircati, dupi regula
trapezului; daci limita iuciroiLrii cade intre
5 = 0.6 0,7 0,8 0,9 1,0
doui ordonate, se interpoleazi liniar pentm up, = 0,0124 0,0106 0,0077 0,0041 0,0000.
determinarea ordonatei liniei de influenti la li- Sigeata maximi Sa = , , ,B nu are lac in sectiunea de moment incovoietor
mita incirc5rii. Sigeatasedetermiu&ouformula: maxim, ci En sectiunea in care rotirea este uuli; pozitia acestei sectiuui de abscisi
a/b = se obtine egalind cu zero valoarea rotirii q din formula (12):
( l l 9 a)
Fig. 35
rp=rp'--
z; :j Mdx=O,
(121)
b) Sectiunea k de abscisi ajb se afli in stinga sarcinii ps (fig. 36, b): se cu:
procedeaza in mod asembitor cu linia de influenti wbs. Rezulti:
Z'
M =-M' +?M"+MO.
1 I (122)
Formula (121) reprezintB o ecuatie in a.
Dupi determinarea abscisei a, valoarea sigetii maximc se calculeaza cu for-
c) Sectiunca k de abscisi a l l se afl5 intre limitele inc&r&ii (fig.36, e): se mulele date mai iuainte. f n mod praetic ins%este suficient s i secalculeze sigeata
calculeazi suprafetele S" si S' pe lungimile indrcate la stinga, respectiv la dreapta fn sectiunea dc moment incovoietor maxim, diferenta intre aceasti sqeat8 qi cea
maximi fiiud neglijabila, (v. $i exemplul 2).
Conventiile dc semue pentru sarcini, eforturi ~i defarmatii elastice sint cele
stabilite la pet. 2.1, 2.2 qi 2.3 (v. gi fig. 34).
3.4.2. G r i l z z i c o l z t i n u e c u v u t c d r e p t e s a u p a r a b o l i e e .
Unghiurile de rotire pe reazeme T' pi r" (v. fig. 34) se calculeazi cu formulele
(28 a, b).
Unghiurile de rotire cr', ct" gi P se iau din tabelele 62, 63, 64 p i 65 in functie
de A, n, forma vutei qi simetria sau nesimetria grihzii simplu rezemate de descbi-
dere 1," = 2.
I n cazul incirdrii cu forte concentrate in lungul deschiderii, rotirile rp' pi T"
se calculeazi cu formulele (43 a, b), liniile de influent%ale termenilor de incircare
k, yi k, fiind date in tabelele 68, 69, 70 $i 71.
b Idem in cazul inciro&riicu oupluri concentrate (v. $i pct. 2.3.2.4, fig. 11 gi
Fig. 36. formulele 42 a, b):
,
sectiunii k. Rezulti:
rp = -.-.C(k;
l I a n
e ,-L
-k;)Mi; (123 a)

11
8 t ==p(S" + S'). (119 0 )
v n = 7.--
1I"
C(k;- ki) M,.
El0 ,-I
(123 b).
 Ciid inckcarea se face cu sarcini distribuite dup5 o lege oarecare (fo* p, tie de temperatnr& AtDf a t i de temperatura de montaj (in conditiile de la pet.
cuplwi m), rotirile rp' $i rp" se calculeazi cu formulele (43 a, b) respeetiv (123 a, b) 2.3.1.5) nu produc eforturi, ci numai deplaski rigide in cazul lni v (fig. 37, a),
dupi metodica de la pot. 3.4.1. respectiv deplasiri elastice in cazul lui At" (fig. 37, b).
Sigeata ah in sectiunea k se calculeaz;? cu formula (116). Depiasirile totale in deschiderea 1,= 1 a grineii continue (static nedeter-
Sigeata 6; produsi de cuplurile M' pi M " (v. fig. 34 , c) se determini folosind minata) se pot obtine prin suprapunerea deplas&ilor el'stice produse de eforturile
teorema reciprocit;itii deformatiilor (v. $i fig. 13, a): sigeata produsi in sectiunca h static nedeterminate M' si M " (ca in fig. 34, c) peste deplasirile ginzii sinlplu
de cuplul M' = 1aplioat in reazemul m-1, respectiv M" = 1 in m, este egali eu rezemate (oa in fig. 37):
rotirea pe reazemul m-I, respectiv pe reaeemul m, prodnsi de for@ P = 1. - din denivelarea reazemelor:
Rezulti:
T; = (a'M' + +
BM") Q,; (126 a)
T; = (PM'+="Me) + rp;; (125 b)
8 s = 8L C a:,; (126 e)
unde termenii de i n c k m e k 1 ti & se iau din tabe.lele 68, 69, 70 gi 71. pentru
sectiunea k ; daci sectiunea k cade intre doui ordonate &, respectiv k,, se mterpo- - din variatii de temperatur8:
leazi liniar. T; = (a'M' + +
BM") rp; ; (126 a)
Calculul analitic al s g e t i i 8
: produsi de incircarea directs a grinzii simpb
rezemate de deschidere I, = 1 cu forte $i cupluri este dificil ~i laborios. Siigetile 8; T; =(@MI + +
a"M") 8;; (126 b)
Re pot calcula ea la pet. 2.3.3, cu diagrama de momente incovoietoare Ma din +
81, = stt q,. (126 c)
fig. 34, d. Acest calcul se poate face de la inceput pentru sagetile Shcu diagrama
de mamente incovoietoare M din fig. 34, a, fki a mai fi necesar, calculul separat
+
Deplasbile elastice (arM' PM"), (PM' )& "+
a! qi :
6 se calculeazs ca la
pet. 3.4.1, 3.4.2 $i 3.4.3 cu disgramele de momente fneovoietaare M' - M"
al siigeigetilor 8; cu formula (124); calculul grafic este mai expeditlv decit cel ana- din fia. 37.
litic de insumare de cantititi elementare gi suficient de exact daei desenul se exe- i)eplasjrile grinzii simplu rezemate au valorile:
cuts cu ingrijire (v. pot. 2.3.3.2 pi fig. 14). a) denivelarea reazemnlui m (cu v > 0):
3.4.3. O r i n e i c o n t i n u e c u m o m e n t d e i n e r t i e v a r i a -
- pentru deschiderea 1,:
b i 1 o r i c u m. Pentru calculul rotirilor pe reazeme T' pi T" p: al siget~lor6~
(v. fig. 34, b) se procedeazi ca la pet. 2.3.3, folasind diagrama de momente inco-
voietoare M din fig. 34, a.
- pentru deschiderea l,,,,:

b) Variatia de temperaturs At": deplasjrile elastice rp;, p; pi a;, se calculeaz&

ea la pet. 2.3.1.5, 2.3.2.5, 2.3.3.1.1 qi 2.3.3.2.
Conventiile de semue slnt aritate in fig. 37.

4. GRINDA CONTINUA DOMENIUL PLASTIC

Proiectarea unei structuri de rezistentil static nedeterminati se poate face in

urmLtoarele modnri:
I-- I,,) ---&
I,", -----I 1) - determinarea eforturilor se face in domeniul elastic (v. ~i cap. 1. Intro-
ducere, aliniatul ultim);
0 - dimensionarea elementelor structurii se face tot in domeniul elastio prin
Fig. a?. mctoda de calcul a ,~zisten$eloradmisibile";
2) - determinarea eforturilor se face ca la (1);
3.4.4. D e n d u e l a r e a reasemelor; varialii de lempe- - dimensionarea elementelor structur;i se face in domeniul plastic, prin
r a 1u r 5,. I n grinda simplu reeemati de desehidere 1,= 1 (formi de ha.% static metoda de calcul ,,la rupere"(coeficient unic de siguranv) sau prin motoda de
determinaG), denivelarea v a reazemelor (in conditiile do la pct. 3.1.4) sau o varia- calcul ,.la s t k i limit%' (coeficienti diferentiati de calcul);
 2)
--I - d~t.eminn,rea
- eforturilor se face in domeniul plastlc;
6 .
h calculul plastic a1 structurilor din otel moale $i beton armat se admite dia-
- dimens~onareaelementelor structurii se face ca i a (2). grams din fig. 39, b (materiale elastico-plastice); in seaiunile critice se considera.
Modul (1) de proiectare admite aceleagi ipoteze de bazi pentru ambele faze cB materialul este rigid-plastic (c. = 0 in fig. 39, 8).
de calcul, dar este valabil numai pentru materialele ee se supun legii lui Hooke 4.1.2. G r i n d a s i m p l u r e z e m a l d : f o r m a r e a a r t i e u l a -
pins la rupere (materialele casante). ! i i l o r p l a s t i e e ; c o e f i c i e w t u l d e f o r n d a l s e c t i u n i i . In
Modurile (2) gi (3) de proiectare se pot aplica structurilor din materiale elas- sectiuneadin drcptul for!ei P a grinzii din material elastico-plastic ideal din fig. 40, a
tico-plastice (opl moale, beton armat etc.). Modul (2) contine o contradictie funda-
mentaii privind cele douL faze ale proiectirii: materialul este eonsiderat elastlo
in calculul static $i plastic la dimensionare; el reprezinta. totugl un progres sub-
stantial fa?.%de modul (1) mai ales sub raport economic. Modul (3) de proiectare
iulituri aceasti contradietie $i permite expioatarea rezervelor de rezist.enti ale
structurilor static nedeterminate, pe care modul (1) nu lc poate pune in evidenp.
1.a stnletnrile
-. ..... static determinate eforturile nu depind de deplasbl (in cadrul
calculului de ordinul I); calculul static se face pe baza ecuatiilor de echilibru statfc,
iar dimensionarea elementelor structurii dupL modul (1) sau (2) funct~ede proprie-
tLtile materialelor.
4.1.1. C u r b a e a r a e t e r i s t i c d a m a t e r i a l u l u i e l a s l i e o -
p l a s 1 i e i d e a I. Diagramele caraeteristice reale ale materialelor variazi3 in
limite mari, aqa cum rezulta. din fig. 38 pentru materialele casante (betonul, fonta,
1 6 br iU

b
Fig. 38.

-
Fig. 40.
apare momentul incovoietor limit5 in conformitate cu calmlul elastic, Me, cind la
o b c o valoare a lui P egal&cu P,, in fibrele extreme ale ei o = o,:
Fie.
" 39.
8h' 1
Mk,.=A~e=u,W=~,-=-P.Z, (129 a)
rocile naturale - f i ~ . 38, a), otelul moale cn palier distinct de curgere (fig. 38, b) G 4
qi otelul ecruisat (fig. 38, c). respecliv:
Penku uqurareil calculelor, diagramele reale se inlomiesc cu diagramele con- P y T 4. M, (129 b)
ventionale simplifioate din fig. 39.
 Capacitatea portanti a sectiumi nu este ins%epuizat&$i sarcinil P poate cregte T.imita zonei elastice, in momeutul formbii articulatiei plastice, este functie
in continuare pin&cind, teoretio, se atinge o = a, pe intreaga ei iniltime (fig. 40, c); de inGreare pi de foma sectiunii tranwersale:
in realitate exist&intotdeauna o foarte mici zoni elastic2 in jurul axei neutre, care - in a z u l sarcinii concentrate, zona elasti& este limitat5 in planul de inco-
SR poate insi ncglija. Avem: voiere, de douB parabole de gradul doi (v. fig. 40, a si 42,6);
Bh' 1 - in cmul sarcinii uniform distribuite zoua elastic& este limitatg. de doua
M,, = M , = o,Wn = oo,- = 1,5 Me = -P,E, (130 a) drepte (fig. 42, a si c).
4 4
Lungimea articulatiei plastice este datA de formula:
respectiv:
P,=* =1,5 P,. (130 b)
1

Momentul incovoietor M,, care reprezinti capacitatea limiti a secfiuuii pentru sareina concentrat5 la mijlocul desohiderii, re spec ti^:
de a rezista la incovoiere, se numeste moment do plastificare sau preseurtat
llaanat plastic.
Tn sectiuntra solicitati maxim, numitii sectiune niticii, se forme& o wtim-
Zutie plnstbli; in realitate materialul so plrstifici pe o anumiti zoni in vecinitatea
sectiunii critice (fig. 40,a, 42, a, b, c) pi numai in cazul unui ,,prafil ideal" plasti-
ficarea se reduce la. o scctiuno (fig. 42, d). Sub actiunea lui M , = const articu- pentru sarcina uniform distribuitg. pe toati lungimea grinzii.
latia plastic& se rotqte cu un unghi 6, unghiul de disoontinuitate a1 axei griuzii Aga cum rezult& din fig. 40 gi 42, lungimile 1, sint er atit mai mici cu cit
in dreptul articula$iei (fig. 40,t). Structura se transformi deci intr-un mecanism coeficientul de formi y este mai mic.
cu un gra,d de libertate. 4.1.3. S t r u e t u r i s t a t i c n e d e t e r m i n a t e Bn d o m e n i u l
Anioulatia plastici se deosebegte de o articulatie obipuuiti deoarece: plastic; coeficienful de redistributie a1 strueturii.
- momeutul in articulatia plastic% nu este nu1 ci ega,l cu M,; Spre deosehire de oazul structurilor static determinate, ln emu1 unai structuri static
- articulatia plastici este unilateral% dispirind la schimbarea sensului de nedeterminate din material elastioo-plastic ideal aparifia unei singure artieulatii
actiune a efortului (la des&care materialul elastico-plastic ideal se comport2 ca pla,sticenu duce laepuizareacapaciti$iiei portante, adioi lacedareaplartiG(colaps),
un material elnstir -fig. 39, b). deoarece structura formeazi inc& un sistem geometric indeformabil. Lacresterea
Tn eazul seetiunilor cu o singuri ax& de simetrie sarcinilor. In seotiunea corespunzitoare primei artieulatii . "lastice
. momentul in-
~ - -
covoictor ;&mine knstant pi egal cu M,, pe
~ ~

I I
/A,
I 1 -.
4 cuprinsi in planul de incovoiere (fig. 41) modulut de
rezistent: pluslie W , se calculcaz&cu formula: cind in celelalte sectiuui eforturile eresc.
Aceasti redistrihufie continu& a. eforturilor
dncc la. aparitia succesivi a altor articulatii 0
plastior.
unde S,,respeotiv S,,reprezints momentul static a1 Nllm&mlastioulatiilor plastice necesare
ariei sonei oomorimate 8.. resoectiv iutinsc A.. in ra- pentru a produce cedarea plastic& a strue-
port cu axa neutri; En staiiul piasticaxa neutr%'bnparte turii este egnl ou n u m h l legiturilor ne-
Fig. 41 aria A a sectillnii in doui parti egale:
A , = 4 = 0 , 5 A. (132)
cesare pentru a realiza configuratia geo- b
metric5 indefomabili a strueturii sau a
nirtii de s t-r u~~ t~
~
u ~~
cnre
r i. . ~
.. .transformi
ne .~ in I
I
Raportul supraunitar: hledanism in starea limiti.
Cind iutreaga structur5 static nede-
terminat& se transform5 in mecanism, nu- C
mirul articulatiilor olastice este h general
I
+
egal cu n I, 'unde este gradul de nedz-
numit coefkimat rEe fwmd al sectiunii, indie&rezerva de rezistentg a sectiunii, creg-
tcrea capaciwii ei de rezistenti fa@ de stadiul elastic datoriti plastific%rii.
Pentru diferite secfiuni, valorile W, pi y sint date in tabela 116: din exami-
terminare statici a1 struoturii (mpere com-
~~~~~~

plea); la stmcturi simetrioe iuctcate si- A 1 '

I IP1
T
narea aeestei tabele rezulti c6 y este cu atft mai mlc cu cit materialul este rnai indc- metric pot spirea mai mult de n 1 arti-+ I 2.J
pirtat de axa neuM, deci cu cit sectiunea supusi la incovoiere este mai jndicios culatii plastice, prin formarea simultanil a
nlcituiti iu conformitate cu calculul elastic (in cazul ,,profilului ideal" cu inima
infinit de subtire, y = 1).
unor artiouMii simetriee (rupere supra-
completB).
?-- ddl -+-051
lp.0

Pig. 42.
 Din diagrama de momente hcovoietoare corespunz&toare calculului plastic
Cind numai o p a t e din structur2 se transform&b mecanism! restul stplcturii (fig. 43, e) rezulti:
r&minEnd static nedeterminat sau determinat, num-1 art~cula$lllorplastrce eSte
in general mai mic decit e + 1 -(rupere incornplea). M -L'=M*
+ - M=BM p + - - - Mu - 3%
In calcnlul plastic a1 structurilor static nedeterminate se congider2~drept O- 4 2 2 2
limitit a stadiului elastic momentul aparitiei primei articulap; plastlce, c ~ In d de nnde:
sectiunea critic% corespunzitoare avem M = M, (so plastific2 lntre!ga sectlune), p,=6. (135 b)
En loc de M = Ye(se plastific&nnmai fibrele extreme ale sectmnl~);de rezerva 1
de resisten$&a primei sectiuni critice, dati prin caeficientul de form2 y, se tine
scama prin dimensionarea sectiunii prin metoda de oalcul la rupere sau la stiri Raportul dintre sarcina de rupeye plastic&P, gi cea carespunz&toareaparitiei
limit&. In felul acesta in calcnlul plastic al eforturilor se tine seama numa, de primei articulatii plastice P,, numit coe!dn'ent & redistriktie a1 struefurti:
rezerva de reristeut2 a stmcturii.
S& considerim o grindit continu; cu douL deschideri egale si sectiune con- 7 = -p.= 6 x0,203=1,218 (136)
stant&, Enc&rcat&cu o for$&ooncentratZ P la mijlocul deschiderii din stings p,
(fig. 43, a); structura este o datL static nedeterminats. (n = 1). reprezint& rezerva de rezisten@ a stmcttwii (hacest caz egal2 ou 21.8%).
In cazul fig. 44, a prima articula$ie plastid apare in sectiunea critid B.
La cregterea in continuare a sarcinilor, din cauza simetriei stmcturii gi a incAro2-
rilor,. ror apare simultan dou2 articnlatii plastiw in sectiunile critice I gi 2.

Fig. 43.
C
/ 1 IP
Calculul elastic duce la diagrama de momente incovoietoare din fig. 43, b d 6
(v. si tabela 34). Prima articulatie plastic2 apar'e in sectiunea I c b d forta P atinge
valoma P,, egal& conform calculului elastic. cu:
Fia. 44. .

Din cslculul elastic (fig. 44, b), respectiv plastic (fig. 44, e) rezult2 ssroi-
nile limit&:
Grinda, devenitL de tip Gerber, poate suporta cregterea in continuare a lui P,
pin& cind la o incbcare P = P,, M E devine egal cu-M, $istrnctura se transform&
partial intr-un mecanism, atingind starea limit%.

64
iar coeficientul de redistributie al stmcturii are valoarea: 11) St&rile de teusiune i n i w e $ideplaskile de m e m e nu influenpaz&sar-
cina limiti care produce cedarea plastic8 a structurii; distributia eforturilor in
structura este oonditionata numai de sarcinile aplicate, fiind independents de soli-
citgrile la care structura a fast supus&anterior.
4.1.4. P r i n c i p i i l e f u n d a m e n b a l e a l e c a l c u l u l u i p l a s . 12) Sarcinile aplicate structurii ac$ioneazi static ~idepiud de un singur pars-
metru, crescind proportional pin5 la cedarea plastid.
t i c. Pentru simplificarea calculului plastic al skucturilor static nedeterminate
se admit urmitoirele principii fundamentale:
1)Stmctura este exeoutati dink-un material elastico-plastic ideal, f%rizonir
de consolidare (v. fig. 39, b). 4.2.1. Ct r in d a e o n t i n u d m e t a 1 i c d . Otelul moale cu palier dis-
2) Se admite ipoteza sectiunilor plane (Bernoulli) $i in stadiul plantic. tinct de curgere se apropie cel mai mult de ipoteza materialului elastico-plastic
3) Se neglijeazii influenta fortei tiietoare T asupra valorii momentului plastic ideal. La grinzile continue metalice capacitatea de rotire a articulatiilor plastice
M,; sectinnile critlce trebuie h s i mtfol dimensionate fncit cedarea s&nu se pro- este dcstul do mare, incit s i fie asigurata formarea mecanismului de cedare plas-
duci datoriti fortelor tiietoare. tioi f&Z depigirea capacititii de rotire in nici o sectiune critic&.
4) Structura atinge starea limit& a capacit?i$ii portante atunci c b d apare un In calculul plastic conditiile de echilibm static, de continuitate geometric&
numir sufioient de artmnlatii plastice pentru a o transforma, total sau partial, $ cele fizice de legituri intre deformatii $i efortwi - din calculul elastic - se
fntr-un mecanrsm; in ace1 moment se produce cedarea plastic& a structurii fnIocuiesc prin:
(colapsul). - conditii de echilibm static;
5) Se consideri c&articulatiile plastice sint punctuale (Iq = 0; fig. 45) g i se - conditii de mecanism (cunoagterea numkului @ipozitiei articulatiilor plas-
formeazi instantaneu de indata ce in scctiunea critic&respectlv5 momentul boo- tice la cedarea plastici);
voietor M devine egal cu momentul plastic M, = a,Wp (fig. 46). - conditii de curgere plastid (in orice punct a1 struoturii:-Mq,<M,<+Hn).
Jrhcu/qI~cp/os/c~+
reold Dac5 pentrn structura static nedeterminati gi sistemul de sarclnl dat, depin-
WllV 1 4 zfnd de un singur parametm, se gisefe o diagrami de momente lncovoietoare care
satisface cele trei conditii de mai lnainte, aceast& diagrami este unica compati-
bili cu aceste conditii $i sistemul de sarcini corespunz&tor reprezinti sarcinile
limit& pe care structura le poate snporta.
Pentru determinarea saroinilor limits $i a diagramei de momente hcovoie-
toare corespunzitoare se pot folosi doui metode: metoda cinematici $i metoda sta-
tic& [38, 39, 47, 50, 581.
a) Metoda einanatica: (ehborati de A. A. Gvozdev). DacI pentru structura
static nedeterminati gi sistemul de sarcini dat, depinzhd de un singur panuneb,
se cunoqte mecanismul de cedare plasticit, atunci valoarea limit5 a acestui sistem
~7 -
Fig. 46. Fig. 4 6 de sarcini se poate gisi aplicfnd teorema lucmlui mecanic virtual.
k
i cazul grinrilor continue se poate stabili usor mecanismul de cedare plas-
tics. La o grind&continui cu mai multe deschideri, starea limit&se atinge in gene-
6) Elementele structurii situate intre articulatiile plastioe punctuale r h h ral prin formarea unui meoanism partial: aparitia fntr-o deschidere a unei articu-
I n d..
n*-- i -~. stadiul
in.. .
t ?- de cedare ulasticL; defomatiile sub actiunea sarcinii limitlr se latii care se deschide in jos gi a doui atticulatii care se deschid in sus pe reaze-
produc numai datoriti rotiri~articula$iilorplsstice. mele aoeleiqi deschideri (grind&cu sectiune constant& -fig. 47, a) sau fn apropie-
- ..
7) Cedarea plastic8 a structurii se produce inainte. de cedarea local& a unei
sectinni (rupere oaaantZ) sau inainte de pierderea stabilltat11 unora din barele ei;
rea reazemelor (grindi cu sectiune variabili - fig. 47, b); ordinea de aparitie a
articula$iilor plastice depinde de schema de inc%roare.Daci grinda continui are see-
In kaz cdnkar sarciua limit& rezult6 mai mica. tiune variabils gi vute puternice mecanismele de cedare plastici se pot forma ca
8) Cedarea plastic% a structurii se produce bainte de epuizarea capaciti$ii in fig. 48; se ohservi 0%pot apare $i mai mult decit trei articulatii plastioe.
de rotire a wennei articulatii plmtioe; in oaz oontrar sareina limiti rezult& Chd nu se cunoaqte mecanismul real de cedare plastid, se aplicit teorema
lucrului mecanie virtual diferitelor mecanisme posibile; sarcina limiti real5 va fi
mai mici. cea mai mici dintre toate saroinile limit&gisite in acest fel vi mecanismul cores-
9) Pin&la cedarea plastic5 (atingerea stArii limit&) deformatiile structurii punzitor va fi mecanismul real de cedare plastici.
iint atit de mici lnclt pot fi neglijate variatiile mlrirnilor geometric0 care in&% Aplicbd metoda cinematic%la calculul grinzilor continue din fig. 43 $i fig. 44,
in wnditiile de echilibru. se ob$ine (fig. 49, a qi b):
10) In nici un punct al structurii momentul hcovoietor M nu dep&vqte
valoarea l i i t i M,.
 de unde:
p -6MP, PI (137 a, b)
- -1 Mp=+
respectiv:

de unde:
b
P, =- u , .
9
Mv -
- 6'7' ' (137 a, b)
Fig. 47.
Pentrn o deschidere interioar8 a uuei grinzi continue cu m i mult decft do&
desahideri egale, ln&cat& cu forte concentrate la mijlocul desohiderilor (fig. 49, c)
rezula:

de unde:
p7 - -
1
&f --.P, 1
'- 8 (138 a, h)

Tu cazul grinzii continue din fig. 50, a pozi$ia articulatiei plastice din prima
Fig. 48. deschidere trebuie determiuats. Presupunind c&se g&se@ela distanta x de primul
reazem se scrie:
I eI + M B O B ~ M , ( ~ + ~ ) ~
1
q , z(1-2)
.-.-=~
de unde:
ZMu(L+ 2).
6 = zl(l - 2)
Sarcina limia q, trebuie sl fie cea mai m i d dintre toate sarcinile q, calcu-
late cu diferite valori x. Valoarea lui x oorespuuz&toaresarcinii limia q, se obtine
deci din ecuatia dg,/dx = 0 :
zP+2lx-B=O,
de uude:
x=x,,=(fi-1)lc0,411. (139)
Cu aceasti%valoare a lui x:

Pentru o deschidere intermedim8 1ncirmtA ca in fig. 50, d se obtine:

de unde:
16 M P . - 1%
Fig. 49.
7 .p - 1 6 -
PV
(141 a, b)
Valoarea limit&a sistemului de forte poate fi deci calculat& egalind momentul hco- Metoda static& este foarte comod&pentru calculul plastic al grinzilor continue
voietor static determinat Mo cu 2 M,. Astfel, in cazul fig. 50, f se scrie: cu sectiune variabil&,respectiv modulul de rezistentil W , variabil, htrucit permite
determinarea ugoarz a pozitici articulatiilor plastice de ling& reazeme. Pentru
M -"I=~M,, aceasta se deseneazi diagramele momentelor plastice negative si pozitive:
@ - 8
dc unde:
16MP.
¶ r = 7 3
M
-
-*.16 (141 8; b)
pe intreaga lungime a grinzii qi apoi diagrama de momente hcovoietoare M , astfel
amplificae incit se fie inscrisl in cele doue diagrame de mai inainte; sectiunile
critioe in care apar articul%$iileplastice (care transforms ficcare deschidere in meca-
Pentru o deschidere marginal5 (fig. 50, c), cu M A = 0, M B = - MP ~i nism) sint determinate de punctele de contact dintrc diagrama M , gi diagramele
iM,,,,, = M,, ecuatia (145) devine: M,, (fig. 53). Cunoschd valorile momentelor plastice din dreptul sectiunilor cri-
M,,,=M,,,-MB?=M~ (146)
tice (sectiunile I - B' - B' - 2 - C' - C" .- 3 - D' - D" - 4 fn fig. 53). din
simple relatii geometrice se pot determina in continuare momentele incovoietoare
M, din dreptul reazemelor intermediare (MB. Mc, Mo in fig. 53). Saroiqile cri-
Aici se va egala momentul M ~ cu
. M~ (I +y) (numai fntimpletor pentru 0
tice in ficcare deschidere se detcrmins apoi scriind pentru fiecare scctiune critic3
din cimp (seotiunile 1-2-3-4 in fig. 53) o ecuatie de echilibru de forma ecuatiei
scheme de indrcare M,,, = M,): (142), dar cu valorile corespunzltoare fig. 53.

M*,.=-p,12 ZG, - - q12 , ~ = . M , ( l + ~ ) s

de unde:
6=
ZMp(1 +4,
%V - %I

Valoarea extrernl a lui p, q,, poate f i determinaa fn mod o b i p i t . Folosind ins&

pmprietHtile paraboloi, se scrie:
-
(
" X
- M~
2Mp
- L , adicia:=z,=(1/2-1)1~0,411
2
(139)

$i
"=
. - fi.
11,666 MP
7 '- 11,656
(140 a, b)

Astfel se g&seqtepentru fiecare desohidere in parte sarcina limia (fig. 52).

v v 1 ' I t
Fig. 63.

Dup& determinarea diagrmei de momente fncovoietoare M, corespunzHtoare

narcinilor limit&, se pot oalcula forplet3ietoare qi reactiunile on alutorul formulelor
(3) ~i (4 a, b).
Sub actiunea sarcinilor de exploatare (a sarcinilor normate) stmcturile meta-
lice calculate plastic se gbeso in mod obignuit in stadiul elastic. Cind nn exist&
eforturi alternante, se poate admite in citeva puncte un inceput de plastificare chiar
i?~conditiile de serviciu, spre exemplu formarea a citeva articulatii plastice din
totalul de n articulatii care preced cedarea plastic&. fn acest caz calculul se p a t e
Fig. 52. face conform 1471.
 4.2.2. (;r, i n a c 0 n t i s u d d s b e t o n a r m a t . Relatia conventio- cu calculul plastic (r = 1). DacH grinda se dimensioneazi la momentele fncovoie-
nal& M - Y" din fig. 46 poate fi admisi ?i in cazul structurilor de heton armat, toare rezultate dintr-un calcul plastic (m cele aritate in paragraful precedent) can-
j tititile de armituri din clmpuri ~i de pe reazeme se egaleazi. Se obtin deci avan-
la care se folosesc procente mici pi mijlocii de armare (obignuite in practici), iar
-&ha este realizat&din atel moale, adici la care cantitatea gi calitatea armiturii taje privind fasonarea gi montarea armiturii. La dimensionare se poate ins5 admite
asiguri defomatii plastice suficient de mari inainte de atingerea stadiului de orice diagram& de momente inoovoietoare static compatibili, cuprinsi intre dia-
rupere (fig. 54). grama limiti elastic5 pi cea plastici, astfel incit solutia s i devini economic%.
Momentul nlastic M, corespunde atingerii limitei de curgere ac in armifma . .. La grinzile de beton armat un calcul fn domeniul plastic poate deveni avan-
intinsl 8. (stadiul I1 a d i incovoiere). CreGterea lui M, pin& la valoarea momen- tajos:
tului de rupere M, provoaxi curgerea armiturii intinse pe lunglmea 1, a articula- - cfnd se urmiregte reducerea momentelor incovoietoare En uneIe zone cu
-
aelomerare mare de armlturi:
- cind se urmbpte industrializarea fasonsrii armiturilor (plici continue
armate cu plase sudate continue etc.);
- ctnd se urmiregte desdrcarea deschiderilor mici vecine cu deschideri mari;
- l a grinzi prefabricate, uude capacitatea de preluilre a momentelor de cou-
tinuitate de citre imbiniri este limitatl;
- ciud se verifici o coustructie existent& pi rezultH sectiuni suprasolicitate
sau puncte slabe dintr-o executie defectuoasi, Insi in schimb exista rezerve in
alte sectiuni etc.
Calculul plastic a1 unei grinzi continue de beton armat de n ori static nede-
terminati se poate face in felul urmitor:
Se face in prealabil un oaloul elastic a1 grinzii continue thi o exactitate
+I+ excesivl, deoarece acest calcul nu corespunde comportgrii reale a stmcturii nici
F i c 54. Fig. 66. chiar sub actiunea sarcinilor de exploatare (a sarcinilor normate). Acest calcul se
poate face cu modulul de rigiditate EbIb c~ies~unzitor stadiului'~;uneori se tine
tiei plastice, miriidu-i capacitatea de rotire (fig. 55). Pentru procente mici gi mij- seama yi de influenta fisurhii betonulul intins luind modulul de rigiditate K cores-
locii de armare M, = (1,05...1,lO) M,. punzgtor stadiului I1 [61].
Modulul de rezisten* W, $i momentul plaatio M, = e,Wp se pot determina E,,
conform teoriei lui V. I. Murqev [49] (fig. 56 gi tabela 116). K
*
= - W,(&-z). (148)
Se alcg n seetiuni eu momente ineoroietoare maxime in valoare absoluta (in
general ser!iunile in dreptul reazrmelor intermediare - fie. 57 - sau uneori o
sectiune in cimp ?i alta >e reazem la fiecare descbidere) gi ie dimensionem%arm&-
tura $tins& A, din aceste sectiuni la momente incovoietoare X" mi mici decit
momentele X rezultate din calculul elastic. In aceste n sectiuni critice se vor forma
primele n articulatii plaatice w e preced cedarea plaatistjd.
Pentru ca s i se produe5 cedarea plastici este necesar s& se mai formeze inci
cfte o articulatie plastic& pentru fiecare deschidere (in c h p sau pe unul din
reazeme).
0 b E Cinoagtrrea momentelor incovoietoare X . in cele n seetiuni rriticc transforms
Fig. 56. .
structura intr-un sistem static detrrminat:. anlicarea eonditiilor de eehilibru static
(formula 142) permite trasarea noii diagrame de momente incovoietoare (linia punc-
Caloulul nlastic a1 erinzilor continue de beton armat prezinti anumite parti- tatZ in fig. 57). care constituie diagrama de momente a calculului plastic. Sectiu-
culariti@ pi ne'cesiti satiifacerea unor oonditii suplimentarefag de cel al grinzilor nile critice cuprinse iutre cele n sectiuni critice alese initial vor avea momente
metalice [37, 41, 42, 45, 46,48, 51, 52, 53, 54, 56, 56, 57, 59, 601. incovoietoare mai mari decit cele rezultate din calculul elastic. Uneori se cauti s i
La o grindi ooutinui de beton armat cu sectiune transversali constanti modu- se egaleze pe de o park momentele incovoietoare din chpurile marginale gi pri-
lul de rezistenti plastic W, $i momentul plastic M, pot varia in limite mari in mele reazeme intermediare pi pe de altZ parte momentele incovoietoare din cim-
lungul grinzii, variind sectiunea armiturii intinse A. Dac& armiturile din clm-
puri gi de pe reazeme se dimensionead la momentele incovoietoare date de cal- purile interioare $i celelalte reazeme intermediare [48, 591.
culul elastic, rezulti CL teoretic vor apare articulatii plastice simultan in toate Efectuind calculul plastic ca mai inainte, rezulti un coeficient de redistributie
sectiuuile critice. In acest caz grinda nu are rezervi de siguranp in conformitate al structurii mai mare decit unitatea.
 b) Nu se produce ruperea nioi unei sectiuni sub actiunea fortelor tgietoare
Yentru ca mecanismul de oedare plastic&s i se produd Sn conformitate cu cal- lnainte de cedarea plastic& a stmcturii. Asigurarea impotriva cedkii premature
culul ar&tat, trebuie EndepIinite urmitoarele oonditii de ,,mpereN [42, 541: a grinzilor datoriti actiuuii fortelor tiietoare se face fie majorhd armiitura trans-
a) Capacitatea de rotire nu este dep6sitK in nici o articulatie plastid Snainte versal& calculati cu forta tMetoare limit& [48], fie majorind aceasti forti t&ie-
de formarea meoanismului de cedare plastid. toare 1541.
Doterminarea rotirilor 0 ale articulatiilor plastice se face imediat hajnte de c) hiculatiile plastice apar in sectiunile critice luate in consideratie la nal-
+
cedarea plastich, adici in momentul cind s-a format cea de a n 1artlculat~eplas- euluI plastic (sectiunile de pe reazeme gi sectiunea de moment incovoietor maxim

Fig. 57.

tic8 care transformi structura partial sau total in mecanism, dar rotirea ei este
inc&nuli.
Se cunosc momentele plastice X* din primele a sectiuni critice igi sarfidile
limit& determinate prin calculul plastic de mai inainte ; grinda static deterpmat3
obtinutL este dat& in fig. 58, a. Tronsoanele cnprinse tntre primele n art~culatii
. ' e'
plastice r8mIn incll contiune. Astfel rotirea relativi in articulatia i,adiejl rotirea
articulatiei plastice i, se poate calcula cu formula: AX,=7 AX,,7=7 AX,,: 7

Si, i - l ~ i ' _ l + Sii XI + Si. x:+,+ Aio = -0,.

ia (149)
cu (fig. 68, b gi c):

Fig. 68.

Pentru modulul de rigiditate EI se poate lua valoarea EbIb corespuu5%toaa, din c h p ) . Pentru satisfacerea aoestei conditii este neoesar ca dimensionarea arm&-
stadiului I sau mai exact valoarea K corespunzMoare stadiulu~I1 (formula 148). turii longitudinale s8 se fac& pe baza inf%gur%toarelormomentelor plastice pozi-
Pentru sistemul de baz&din fig. 58, a, ecuatia de continuitate pentru sectiu- tive sau negative determinate conform [48] sau [57]. Cind grinzile secundare sint
nea i in metoda eforturilor este: legate monolit de minzile principale, se procedeazi ca la art. 22 din 1481
+ +
ai, ,-I Ximl S,i Xi Si, ,+I X,+I A s =0. + (151) Grinzile c o n t h e de beton armat caiculate in stadiul p~astiFtrebke-;& satis-
fac& $i urmitoarele conditii de ,,exploatare" 142. 541:
pnind seama de aceasti ecuatie ?i de relatia: a) Absenta articulatiilor plastiie sub acthnea sarciuilor de exploatare (a sar-
AX, = Xi - X l , cinilor normate). Pentru a satisface aceste conditii, valorile momentelor inoovo-
ietoare X* alese in mod arbitrar trebnie d fie cuprinse intre limitele [421:
eeuatia (149) devine (fig. 58, d, e, f):
si, AX,, + siiai+ ai, i+l = ei. (153)
Folosirea formulei (153) este mai simplii decit a formulei (149).
Pentru calculul capacit&tii de rotire a articulatiilor plastice de beton annat
),e(, s-au propus diierite formnle [37, 42, 54 ete.].
este media ponderat2 a coeficien$ilor de suprainoHr~~~e. Valorile X se determina
sub actiunea sarcinilor de calcul. Normele sovietice [48] admit o redueere maxim&
a momentului elastic X de 30% iar cele engleze de 15%.
De fapt coeficientul n, reprezina limita superioar8 7. a coeficientului de
redistr~butieT; trebuie deci respectaEi conditia:
r<re=)4n (1%)
pentru toti weficientii de redistributie ai grinzii continue.
Limita superioari a coeficientului de redistributic pentru care nu .spar arti-
culatii plastice sub sarcinile de exploatare, dati de relatia (165) paate f l scriss gi
sub forma 1511:
Grinzile continue de beton armat au de foarte multe ori seotiunea transvcr-
sali in f o m i de T (fig. 59).
La asemenea grinzi momkntul de ineqie al sectiunii. transemale se deter-
.
cu k = a' /,"g (aici = n,,gn este sarciua permanent2 de caloul 8i P =%pn Bar- - minil pentru intreaga sectiune de beton, f i r i a se lua in considera$ie sectiunea
ciua temporarfi de cal&l). armiturii longitudinale.
Valoloilrea minimi a coeficientului 7, se obtine penku k = 0 (numai ssarin& Distanta x de la muchia superioarfi a sectiunii
permanenti): pin%la oentrul ei de greutate G ~i momentul de iner-
tie I al sectiunii in raport cu axa orisontali oe t r e e
re,, = 11, (obignuit q = l,l), (157 a) prin G se calculeazii cu formnlele:
jar valoarea maximi pentru k = ca (sarcina temporaril extrem de mare in raport
cu cea permanent&):
7,,, = n, (obignuit n, = 1,2 1,4). - (157 b)
b) Liitarea deschiderii fisurilor.
c) Limitma efortului unitar maxim b betonul zonei wmprimate.
d) Limitarea deforma$iilor.
Respectarea cnnditiilor (b) gi (c) asiguridurabilitates, iar a conditiei (d) exploa-
tuea normali a construc$iilor de beton m a t .
Detalii privind calculul plastic a1 grinzilor'oontinue de beton m a t pi veri-
ficarea respectirii conditiilor de ruperc qi exploatare se gisesc En lucdrile [37,42,
44, 45, 46, 48, 53, 54, 55, 56, 57, 591.
Dupi determinarea momentelor plastice de calcnl Mp $ toate sectiunile mi- unde S, yi I, reprezintg, momentul static g i momentul de ineqie ale sectiunii T
tice, calculul grinzii la $ncovo~erese face cu momentele incovoietoare limit& [57]: in raport co muchis snnsrinnr5.
M = 1,05 M,, (168) ~alcululmomentulul:----:---
de lneqie I se poate face mai ugor cu formula:

admitind CA momentele de rupere (stadiul 111) sint cu aproximativ 5% mai mari

declt momentele plastice.
Calculul eforturilor Eu domeniul plastic nu esto pormis pentru elementele gi in care coeficientul y se introduce cu valoarea din fabela e .
structurile static uedeterminate pentru care nu exist& prescriptii coI'?spunzi%toare
sau verificsri experimentale concludente sau care sint supuse la sarclni repetate; ANEXA 2
in aoeste cazuri calculul efortnrilor se face cu metodele mecanicii construct~~lorca
pentru corpuri omogeue si elastice [61]. Detetminsrea liniei de influenti M,,, pentru cuplul mobil M = 1 din linia da
influen@ M, pentru forfa mobilg P = 1
Ordontele liniei de influen@ a momentului fncovaietor static nedeterminat
di, de pe reazemnl m al unei grinzi continue cu n deschideri, date de cuplul
eoncentrat mobil M = 1, se pot determina pornind de la ordonatele liniei de
 Talela c
cuplului eP = 1, dupH care se poate calcull ordonata q a liniei de influen@ M,,,
Vdorile caeflclsntolui y din form1118 (181) din cuplul mobil M = 1 cu formula:
q=
1
-- y, .
P e n h alte detalii ale calculului, v; ki pct. 2.3.2.4.
1t y". (162)

2) Ordonatele q ale liniei de influenti M m date de cuplul mobil M r l s6

2,OO 1,106 1,129 1,160 1,189 1,222 1,261 1,286 1,328 1,353 1,366 1.371 pot determina prin derivare numeria *) d t ordon?tele y ale liniei de influent%
230 1,127 1,163 1,178 1,223 1,262 1,295 1,335 1,381 1,408 1,422 1,426
2,40 1,147 1,177 1,206 1,256 1,300 1,337 1,381 1,431 1,469 1,473 1,477 M,,, date de forta mahili P = 1 , lntrucft p ]ma h n ~ ede influentg reprezinc deri-
2/30 1,166 1,201 1,233 1,289 1,337 1,377 1,425 1,478 1,507 1,520 1.524 vata celei de a doua linii de influent%,lu care se deduce gi directdin formula
2,80 1,186 1,224 1,259 1,321 1,372 1,416 1,467 1,523 1,552 1,664
1,605
1,567
1,608
(162), in care la limiti e = d z ~i y" - dy gi dcci:
3,00 1,205 1,246 1,284 1,351 1,407 1,463 1,507 1,565 1,594

Ordonatele y sint date fw tabele pentrl fiecare zecime a deschiderilor grinzii,

fiind de forma y = al, unde a este un nu iir gi 1 lungimea primci deschideri din
stlnga a grinzii (1, = 1). 'T
%
Ordonata q pentru o secfiune oarecar a grinzii se determinz ca formula de
mai jos, fn care se folosesc don&ordonate din stinga sectiunii respective $i doui
ordonate y din rbeapta e i (v. $i exemplu! 16 gi fig. 64).
I
6,20 1,398 1,470 1,634 1,641 1,723 1,786 1,852 1,910 1,930 1.933 1,934 1
5,40 1,414 1,489 1,555 1,663 1,747 1,810 1,877 1,934 1,953 1,955 1,957 9 =~ ( y - -3 a
5,60 1,430 1,507 1,574 1,685 1,770 1,834 1,900 1,967 1,974 1,977 1,979
6.80 1,446 1,525 1,594 1,707 1,793 1.857 1,924 1,979 1,995 1,997 2,000
6-00 1,461 1,542 1,613 1,728 1,815 1,880 1,946 2,000 2,016 2.017 2,021 Cu Ax = 0,l E, = 0 , l rnl pi y = al, formula de rnai sus se trxmformi fn:
6.50 1,499 1,585 1,659 1,179 1,868 1,933 1,988 '2,050 2.063 2,064 2,070
2,106 2.107 2,116 q=- 1
7.00 1,536 1,626 1,703 1,827 1,917 1,983 2,047 2,095 ' (163)
7,60 1,671 1,665 1,745 1,872 1,964 2,029 2,092 2,137 2,146 2,147 2,159 1.2n
8,OO 1,605 1.703 1,786 1,915 2,008 2.073 2,134 2,176 2,183 2.185 2,200
8.54 1.639
9,oO 1.671
1,739
1,175
1,824 1,956
1,861 $1,995
2,049 2,113
2,088 2,152
2,173 2,212
2,209 2,246
2,218
2,250
2,220
2.264
2.239
2,277
Ordonatele q skit numere.
1,
Pentm oapetele de curbi (sec$iunile l0' $i 10" din fig. 84) gi :ec$unile
9.60
10.00
1,702
1,732
1,809
1,841
1.897
1,,931
2,032
2,068
2,125 2,188
2,160 2,222
2,@3,
2,276
2,277
2,506
2,280.
2,309
2.286
2.316
2,313
2,348
vecine
y fati de capetele1,
(sectiunile gi 11 din
ei9(linia fig. 64)din
punctati se dmite
64). Xg.
prelungirea antisimetrici a curhei
10,60 1,762 1,873 1.974 2.101 2,193 2,264 2.306 2.334 2,336 2,345 2,382 Dupi determinaea liniilor de influe M,, liniile de mfluenp,,$I T,,,qi
11,OO
11,60
1,791
1,818
1,904
1,933
1,996
2,027
2,134
2,165
2,225 . 2,256
2.255 2,313
, 2,334
2,361
2,360
2,386
2,362
2,386
2.373
2.399
2.415
2.447
vrnse cillculeazi cu formulele (95), (99) $!&I (v. qi pct. 3.2.2).
12.00 1,859 1,962 2,056 2,194 2,284 2.341 2,387 2,408 2,409 2,425 2,478

influenti a momentului fncovoietor &.date, de forts concentratz mobilz P = 1,

pentru care exist5 tabele gata calculate (tabelele 35-60 pentru grinzile cu I =
reazemelor nu eoinci e cu axa grin~ii t
Qinda eontinu&aetionati de foee tangent ale excentrice mobile, la care linia

= const gi tabelele 72-91, 92-93, 96-97,

112-113 pentm grinzile cu I variabil).
100-101, 104-105, 108-109 gi J
Pin& aioi s-a considerat d liuia re emelor coincidk cu axa grihzii; acesta
t
este, spre exemplu, casul grinzilor .de ru re dm beton m a t monolit care sint
'. ha,lelor industxiale previzute
prinse pe Entreaga lor EnEiltime fn consolo e stiIp11or
Pentru aceasta se pot folosi doui prooedee.
: 1) Se lnlocuiegte cuplwl..fiwbil M -
1 din sectiunea ln care actioneazi cu
cuplul eP = 1 din m a g i &c$iune, la oare b r a p l de phghie e se alege oricit de
cu poduri rulante.
In schirnb la grinzile podurilor de dsea si cale feratA, reazemele mobile $i
reazemul fix sint ayezate in mod obignuitrub farinferioari a grinzii, aga tnclt
mic dorim (v. fig. 11). Dm% y este ordonata liniei de influenfi M, in ace&& linia reazemelor nu mai coincide cu axa r m m
sectiune din fo* mobilH.P = I , ~ ~ t u ~ c i -interpolare
~rin liniaci%htrevalorile vecine
se determini ordonatele y' gi y",din 9eptul foqelor P' =- lie $i P" =f l[e ale I) Zurrnijhl
Verlag - 1953).
- Pxaktisohe Mathernatikl fijr Ingenieure und Physilrer (Springer
I
 f n soeast5 situatie, for$a mobili excentrid Pt se reduce in raport 'cu ax8
grinzii la un cuplu mobil M = ePt, care produce in grinds eforturile M, T $i reac-
tiunile verticale V, $i la o fort&axiali mobils Pt,care produce in grindi eforturi
axiale N de lntindere sau de compresiune $i o reacfiune orizontalg H = Pt in
reazemul fix. Reaeiunea orizontali H = P,, aplichdu-se excentric fati de axa
grinzii, d&nagtere unui cuplu suplimentar M' = e'P,.= const care actioneazi
grinda ca o inckcare exterioarH aplicats in sectiunea ce cuprinde reazemul fix
(fig. 65, a).
Cuplul suplientar fix M' = e'P, produce in grinds eforturi suplimentare
M', T' gi reactiuni verticale suplimentare V', care s e suprapun peste eforturile
M, T $i reac$iunile V, maxime gi minime, produse de cuplul mobil M = eP,.
Mkimile M, T qi V se determini%cu ajutorul liniilor de influen+ stabilite
la pct. 3.2.2. Mltrimile M', T' $4 V' se pot determina cu orice metodi cnnoscuti
11
pentru studiul grinzilor continue; este mai aimplu ins&s i se foloseasc8 chiar liniile
de influenti pentru cuplul mobil M = 1, aga cum se aratil in exemplul 17.
TABELE DE CALCUL
I. GRlNZI CONTINUE CU MOMENT DE INERTIE CONSTANT
IN DOMENNIL ELASTIC
 Clad fort. P-1

O O S 3 4 8 9 r W D ' O
'
- -1
~ o e , o o o o e o m
ggggggggggg
-- ........... -
,,,o,,oomoo
........... 9
'
g&%'SS3~~~E~
-
O o o o O o o o P ~ p
........
rn 80ZZ05500Z8
om-,*Pw",-mo
- -
PPPPPPPPPPP
- gsz5zss09Z-
uMeo-,mmc"s

e -
-
meo,,m,,mm,
...........
a o m
8ggg$zgZ&e- ~ w ~a ~ v ~ ~ ~
-
9PPPP"PPPP.c
X0%08&99988 s
o"m-m-x"3ucm,o
-
-
PPPPePPPPP.e
gEgggggggHH c

. =

CO

.....

- -. .
. .
*lj - X:" .-
II . . II .: T *
XI- El- X 1
I
El- El-
-1;
. .
- -1'-3g - -1%- -1%

x
F-- -g 57 ,7.
I
A 3

OU
 f- f- ,- f- Y
(0 0) Oc P
,- W
- - I . - $:.

s
Es.
a
9

. ,
. .. . . . , . .. . . . . . ..

T 1
II II
??
T P P
+ *: II
II II /I
4 4 EI- a. 2
II q'- . T r II 9
%
- 11 II II B
T T -c
-e Ll* 61- n '-
E I*
n 8Q -
I 2 % 1- I
*. 0
i.
q-z -;t -'" N
I
-3
I
0 -t -e
'P
I
-
e
D1
S I k
N
w 3 e
-P
-
. . 9 ~. I %
-B El
--+ I
.
I
w
 - IX -
9 0 - 1 6 0 - o .ISZI'O- MO*T o o o o o o o o ' 0 o o o or 2
BS29'0- 1b929'0- 16100.0 816890'0- 986'0 910% 880'0 610'0 210'0 010'0 £00'0 LW'O SW'O ~ ' 0EW'O WO
' 0 8
*
-
P 9ztLo- . 15GZP~O- ~dt00.0 .16 m ~ -w6.0 9~0.0 wla- m o - ~ o ' o eso'o tso40 mo.0 uofo LIO'O 110~0 wow o 8
,a9zrLo- ,asss'o- ~aelo'o .~ero'o 6'8'0 m18 BLIIO- IBO'O- s~b -980'0 ELO'O 180'0 6~0'0 LEO% $zo:o ZIVO o L a
~aqn'o- ravsz'o- rsam'o . l 6 n o a zw'o W 0 0 -
~ 6 ~ ~ €11'0- 580'0- 810'0 ~ I ' O 101.0 E80'O 880'0 2tO.O 120'0 0 9 !!
26 521'0- IOOBI~O- 16 EEO~O .PEWO mGo EIEV 8~1'0- 611.0- OSO'O- 610~0 880'0 SSI'O m1'0 $80'0 EWO reo'o o 9 "
la pzo'o- ta nr'o- 16 280'0 .!ao~o'o m'o en% asr'o- 111'0- tso'o- sm'o 850'0 911'0 611.0 OEI'O 880'0 610'0 o t E-
laqLoco 1s cno'o- la zv1-o .la sso'o LZVO ~ ' LWO-
0 s0.0- 6 ~ 0 ~ 0 -mao- 8~0'0 ~80'0 921.0 EBI'O EII'O SSO'O o c ;
165LI'O 160SOcO- (B'iOZ'O .P990'0 962% t0L.O LBO%- 9W'o- LEO%- LW'O- eZO.0 2SO.O 280'0 111'0 111'0 OLO'O . 0 , Z 8
,bpLz'o 16800'0- lDs82'0 t@E20'0 091'0 1S6'0 ~ 0 ' 0 - EEOO
'- W'O- ~ ' 0 - 010'0 OVO'O 990'0. OLO'O 980'0 0 1 5
16 SLE'O o 15 SLE'O o o OW'I o o o o 0 . 0 o o o o 0 ' 0
. .
-i
*warn -@d :.oon!loss "I *ls!oamol sp lol-01 S
-
4!*WFP W*llma !m!*l*B .s!!qom !o!ons ulo06 flnannu! ep !,m!? C.
IX -
0 ' 0 o org
16 ws'o- 16 m'o- 0 wo'l m'o c 0 0 o o 0 0 0
010'0 020'0 010'0 0 B
15oot'o- 16 mVo- P soo'o .tb srso wo mr'o o onor oso'o OLO'O
~ 1 %0~1'0
080'0
021'0
090'0
001'0 080'0
oso'o
080'0 ow'o 020'0 0
6. ,
8.s

-
~BwF'o- 16028'0- 1B0~0.0 ,16080.0 ~€6'0 WZ*O o 080'0
16ooz.i- 16sre.o- laptoso ,PSOI'O OOLV ~€6.0 o 0~0.0 0 ~ 1 ~ 0 OIZV 081.0 0510 w.1'0 080'0 OBO'O OEO'O o 6 aII
la 001'0- t6 081'0- !6oso'o .tsoeI~o 008'0 OOt.0 o ow0 m.0 0~1.0 OW'O m'o 081'0 021'0. 080'0 0V0'0 0 9 :
16 ow% 16 EZI.O- 15~21'0 ,16 a 1 ' 0 009'0 we'o o w0.o m1.0 o m.o ' 092'0 ooz'o asr'o 001'0 050'0 0 9 &
I~WI'O 16~80'0- ,6081:o .IBOZI~O ,omCo 009'0 o om% m.0 o e ~wt'o
~ mz'o orz'o osr'o mr'o oso'oo i :
16~2'0 I ~ ~ , O . O - 1 6 ~ ~,,DSOI~O
~ . ~ OOE'O OOL.O o omo mw 060.0 WI'O osr'o osr'o ors'o otr'o o~oo o r ;
tWE'O 16080'0- bO26'0 ,l6(lBO'O 002'0 008'0 0 m0.O 010'0 WO.0 Om'0 W1'0 WI'O 011'0 081'0 08G.0 0 Z i:
169~4'0- CWVo d6sr0'0 ~ 1 . 0 006'0 0 010.0 om'o 080'0 070'0 w0'0 0080.0 OLO'O 080'0 080'0 0 7 y
1am1'0
0 15wS'O 0 WO'O WO'I 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
16 msao
1 . I 1 . I I-. 1 . 1 - . ---* -,
-4*m elrod sxrqom s$ma :pm+es UI ~ q o r n mnp~ imoemox -
1.
Il!qOVJ !0!Ms N l O O d ylosnW! SP !!o!l
4PqI41P WIF. !q=-g