Carte Pentru Profesionistii Care Lucreaza Cu Parintii

CARTE PENTRU
PROFESIONI{TII
CARE LUCREAZ~
CU P~RIN}II
VANEMONDE
2005
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii. -
Bucure[ti : Vanemonde, 2005
ISBN 973-87252-0-8
37.018.262
Coperta: Dan Gl`van

Layout: Victoria Dumitrescu
Editura: VANEMONDE Tel./Fax: 331.02.00
ISBN 973-87252-0-8
2
Cuprins:
Capitolul 1
S~ DEVII UN P~RINTE A{A CUM VREI 5
Capitolul 2
CUM FACE COPILUL MEU S~ CREASC~ {I S~ |NVE}E 9
Capitolul 3
COPILUL CA INDIVID 17
Capitolul 4
SUS}INEREA CRE{TERII {I |NV~}~RII PROPRIULUI COPIL 27
Capitolul 5
IMPUNEREA LIMITELOR 39
Capitolul 6
CUM S~ NE ASIGUR~M C~ AVEM UN COPIL S~N~TOS 45
Capitolul 7
CÂND SUNT SUB INFLUEN}A STRESULUI 53
Capitolul 8
DEZVOLTAREA ABILIT~}ILOR GENERALE PENTRU VIA}~ 61
Capitolul 9
AVE}I GRIJ~ DE DUMNEAVOASTR~ 67
Capitolul 10
PARTENERIATUL P~RINTE - |NGRIJITOR 71
3
Capitolul 1
S~ DEVII UN P~RINTE A{A CUM VREI

„Schimb`rile competen]elor parentale sunt descurajatoare, dar recompensa
apare \n mijlocul a ceea ce \nseamn` a fi uman - intimitate, cre[tere, \nv`]are [i
dragoste“.
Puncte de \nceput, Carnegie Corporation
Sentimente legate de competen]ele parentale
Sosirea nou n`scu]ilor pe lume este \ntâmpinat` cu multe emo]ii. Fiecare na[tere
apare ca fiind cu adevarat miraculoas` - dezvoltarea \n corpul mamei, momentul
na[terii [i bine\n]eles copilul care este dintr-o dat` o individualitate separat` cu
predispozi]ii din na[tere [i o fiin]` dependent` total.
Sosirea unui copil atinge cele mai profunde emo]ii umane, nevoia de a iubi [i a fi
iubit, temeri [i a[tept`ri care \nso]esc majoritatea acestor sentimente primare.
Cre[terea copilului aduce atât experien]e fericite cât [i triste \n copil`rie. Compe-
ten]ele parentale ]in cont de dorin]a adul]ilor vis a vis de a[tept`rile lor fa]` de
copii, atunci când \n realitate cei mai mul]i dintre p`rin]i nu [i-au clarificat aceste
lucruri. Procesul prin care se r`spunde la cele mai multe dintre aceste \ntreb`ri
personale implic` o explorare reflexiv` a familiei [i a prietenilor apropia]i. Din
aceste motive, competen]ele parentale sunt o problem` profund personal`.
Totu[i, deoarece competen]ele parentale reprezint` o experien]` universal`, este

de a[teptat s` devin` \n mare masur` un lucru natural. |n plus, este de a[teptat ca
p`rin]ii s` le st`pâneasc` bine. Exist` o critic` mai puternic` de condamnat decât:
„Ea nu este o mam` foarte bun`“ sau „El nu este un tat` bun“. P`rin]ii ar trebui s`
\[i adapteze competen]ele la schimb`rile ivite \n cre[terea [i dezvoltarea noului n`s-
cut, copilului, adolescentului, [i a tân`rului adult, continuând cel pu]in 2 decenii.
Este oarecum de mirare c` p`rin]ii pun sub semnul \ntreb`rii abilitatea lor de a fi
cei mai buni p`rin]i posibili. Mamele \ncep s` pun` \n practic` aceste competen]e
parentale prin emo]ii intense [i deseori variate, cereri insistente de \ngrijire [i aten-
]ie pentru noul membru al familiei, ca [i alte lucruri care le-au umplut via]a \nainte
de a se na[te copilul.
Pentru ta]i, experien]a aceasta este de asemenea intens`. Apare aceast` persoan`
micu]`, care este complet dependent`, [i \]i inspir` tandre]e, un enorm sens al res-
ponsabilit`]ii, o insecuritate privind modul \n care s` ai grij` [i s` oferi confort nou
n`scutului [i posibile sentimente de competi]ie pentru afec]iunea [i timpul mamei.
Competen]ele parentale aduc schimb`ri, \n aceea[i m`sur` pozitive [i negative, \n

rela]ia dintre so] [i so]ie. Ei \mp`rt`[esc bucuria [i mândria de a fi p`rin]i, dar au
mai pu]in timp unul pentru cel`lalt [i deseori nu sunt de acord \n ceea ce prive[te
metodele folosite ca p`rin]i.
5
Pentru fra]ii sau surorile pu]in mai mari apar griji [i \ntreb`ri. Ei vor s` [tie c` vor
ob]ine ceea ce au nevoie \n situa]ia cea nou`, [i cât timp va sta aceast` nou` per-
soan`.
Bunicii [i alte rude vin cu propriile lor speran]e, experien]e, judec`]i, [i bucurii \n
cercul familiei. Suportul [i sfaturile lor pot \mbog`]i [i ajuta \n mod benefic, dar [i
\nc` un lucru cu care noua familie s` se obi[nuiasc`.
Toate aceste emo]ii care apar odat` cu nou n`scutul [i complexitatea rela]iilor din
familie sunt absolut normale. Adùgate la privarea de somn, este u[or de \n]eles
de ce este foarte important ca noii p`rin]i s` fie dr`gu]i [i \n]eleg`tori fa]` de ei
\n[i[i [i unul fa]` de cel`lalt. Este timpul s` cear` suport din partea familiei, priete-
nilor [i a comunit`]ii.
Cum \nv`]`m s` fim buni p`rin]i
„Nu fi]i \nchista]i \n ceea ce spun exper]ii. Nu v` teme]i s` ave]i \ncredere \n

propriile dumneavoastr` ra]iuni“.
Benjamin Spock, M. D.
P`rin]ii sunt primii no[tri \nv`]`tori
Ve[tile bune spun c` aceste competen]e parentale sunt deprinderi care pot fi \nv`-
]ate [i \mbun`t`]ite. To]i p`rin]ii au abilitatea de a fi buni p`rin]i. Fundamentul \n-
v`]`rii este situat \n \nceputurile vie]ii. Copiii \[i observ` proprii p`rin]i [i al]i adul]i
cum ac]ioneaz` \n rolul de p`rin]i. Ei sunt primele modele pentru modul \n care s`
ac]ioneze ulterior ca p`rin]i. Ei creeaz` o \n]elegere subcon[tient` a competen]elor
parentale. Adul]ii care au avut experien]e nepl`cute \n cre[terea [i educarea lor [i
nu vor s` repete acest comportament cu proprii lor copii trebuie s` cear` ajutorul
altora pentru a devenii cei mai buni p`rin]i posibili.
Copiii no[tri sunt cei mai buni \nv`]`tori
Tradi]ional p`rintele este ar`tat exclusiv ca fiind \nv`]`torul [i copilul cel care \n-
va]`. P`rintele are responsabilitatea s`-i \nve]e comportamentele adecvate, valo-
rile [i atitudinile care s`-i preg`teasc` pe copii s` participe \n societate. Acum este
acceptat pe scar` larg` faptul ca p`rin]ii \nva]` de asemenea, deci [i copilul este
\nv`]`torul p`rintelui. Copilul este un participant activ [i contribuie la formarea re-
la]iei. Fiecare are o influen]` profund` asupra celuilalt.
Un p`rinte, reflectând asupra dezvolt`rii achizi]iilor sale ca p`rinte de 18 sau mai

mul]i ani, a scris urm`torul pasaj.
„Cei mai mul]i dintre noi am trìt \n fiecare zi momente de groaz` sau mira-
culoase \n cre[terea copilului, provoc`rile copiilor au fost unele din cele mai vechi
[i cunoscute pentru a \nv`]a cum s` trìasc` independent. {mecheria a fost s`-mi
dep`[esc temerile [i stâng`ciile pentru a-l ajuta. C`r]ile spun s` fi relaxat. Eu eram
tensionat`. Exist` o stimula]ie pe care copiii n-au primit-o niciodat`, feluri de mân-
care pe care trebuia s` le introduc [i nu am ajuns s` o fac. {i uita]i cum totul s-a
\ntors. Trei dintre oamenii pe care-i apreciam \n mod deosebit au f`cut mai mult
6
decât oricine, explorându-mi cele mai profunde sentimente umane. Aceasta este
ceea ce c`r]ile nu mi-au spus niciodat`. Mi-a trebuit o vreme pentru a-mi da seama
unde ajunseser` exper]ii“.
(Anna Quindlen)
Este luata \n considerare experien]a acumulat` de \ngrijirea copilului de c`tre p`-

rinte [i noi. Via]a de zi cu zi ofer` p`rin]ilor [ansa de a se dezvolta \n rolul lor, s`
fac` gre[eli din care s` \nve]e, s` \nve]e s` citeasc` semnalele [i nevoile copilului
[i s` decid` cum s` le \ntâmpine. Aceste mici succese conduc adultul \n a-[i dez-
volta un sens al competen]elor parentale. Un copil apar]ine familiei, \n parte \n
func]ie de modul \n care r`spund p`rin]ii lui, \n func]ie de alegerile [i deciziile pe
care le iau cu privire la copilul lor. Atunci când p`rin]ii simt c` au competen]e pa-
rentale bune, când au \ncredere \n abilitatea lor de a-[i \ngriji copilul, atunci copiii
se simt \n siguran]`, recunoscu]i [i \n leg`tura direct` cu p`rin]ii.
P`rin]ii vor avea [i mai mare \ncredere \n ei ca p`rin]i dac` se vor cunoa[te mai
bine [i pe ei [i pe copii, dac` vor \nv`]a despre dezvoltarea copilului, [i s` folo-
seasc` aceste cuno[tin]e [i informa]ii \n luarea deciziilor referitoare la modul \n
care s`-[i creasc` copiii.
|nv`]`m de la exper]i
Sfaturile exper]ilor \i pot ghida pe p`rin]i legat de competen]ele parentale \n mo-

duri foarte folositoare. Cunoa[terea stadiilor de dezvoltare \i va ajuta s` \n]eleag`
ce este de a[teptat [i care sunt limitele lor la anumite vârste. (Capitolul 3 vorbe[te
despre modul in care copiii cresc p[ \nva]`. Capitolul 4 va ajuta p`rin]ii s` \n]elea-
g` cum s` sprijine dezvoltarea [i \nv`]area pentru copiii lor).
Prin cercetare [i sisteme sofisticate de m`surare medical`, exper]ii au descoperit

ceea ce multe familii b`nuiau de o vreme. Ei au \nv`]at c` primii ani din via]` au o
importan]` deosebit` \n asigurarea succesului \n \nv`]area [i dezvoltarea copilului.
Noi [tim, de asemenea din cercet`ri, c` exist` nevoi primare ale copiilor mici pe
care p`rin]ii le satisfac. Exist` 4 nevoi primare: nevoia de dragoste, de experien]e
noi, recunoa[tere, [i de dezvoltare a comportamentelor de r`spuns. P`rin]ii tre-
buie s` \ntâmpine aceste nevoi [i o pot face \n urm`toarele moduri:
Nevoile primare ale copiilor [i cum le \ntâmpin` p`rin]ii
Dragoste [i securitate
Dragostea [i securitatea se dezvolt` prin asociere cu sentimentele de stabilitate,
continuitate, predic]ie [i dragoste al`turi de p`rin]i care, de asemenea, apreci-
az` o rela]ie recompensatorie unul fa]` de cel`lalt. Un copil simte nevoia de dra-
goste necondi]ionat` f`r` a se a[tepta la un r`spuns de recuno[tin]`. Când un
copil \nva]` c` este iubit, copilul \nva]` c` [i ceilal]i pot fi iubi]i. Securitatea vine
dintr-un mediu familial stabil, din rutina zilnic` [i [tiind la ce fel de comporta-
mente adecvate se a[teapt` p`rin]ii din partea copilului.
7
Experien]e noi
Experien]ele noi ofer` stimulare \n cre[tere care duc la capacitatea de a face fa]`
provoc`rilor vie]ii. P`rin]ii \ncurajeaz` \nv`]area oferind activit`]i adecvate
fiec`rui nou stadiu de dezvoltare. Ei \ncurajeaz` curiozitatea [i comportamen-
tele de explorare. Copiii achizi]ioneaz` jocuri adecvate [i abilit`]i de comunicare
ca pe ni[te instrumente care le permit s` participe [i s` interpreteze noile
experien]e din mediul \nconjur`tor.
Premiul [i recunoa[terea
P`rin]ii \[i \ncurajeaz` copiii \n a avea a[tept`ri rezonabile \n rezolvarea sar-
cinilor dificile. Ei se a[teapt` la gre[eli din partea copiilor [i la e[ecuri ca parte
a procesului de \nv`]are.
Responsabilitate
Se a[teapt` de la copii s` ajung` s` aib` grij` de ei, s` posede [i s` aib` grij`
de lucrurile personale, s` capete libertate \n mi[c`ri odata cu cre[terea [i dez-
voltarea lor, s`-[i aleag` prietenii, hobbi-urile, profesiile viitoare ca [i o poten-
]ial` rela]ie cu un partener. Aceast` libertate este exprimat` \n termenii ghid`rii
[i limitelor care de asemenea iau \n considerare sentimentele, interesele [i bi-
nele altora.
Sursa: Adaptare dupa Pringle, M. K. (1974). Nevoile copiilor. Londra: Hutchinson.
Competen]ele parentale se afl` \ntr-o permanent` evolu]ie, care se adapteaz` [i se

schimb` odat` cu progresul p`rin]ilor [i cu schimb`rile care apar la copii de-a
lungul timpului. Nu exist` cel mai bun mod de a fi p`rinte. Fiecare familie trebuie
s`-[i aleag` stilul care i se potrive[te cel mai bine.
8
Capitolul 2
CUM FACE COPILUL MEU S~ CREASC~ {I S~ |NVE}E

Ce trebuie s` [tie p`rin]ii despre dezvoltare
Cre[terea uman` \n primii trei ani de via]` este uimitoare. Când prietenii viziteaz`
un bebelu[ dup` câteva luni, ei pot cu greu s` recunoasc` schimb`rile \n acest`
nou` persoan`. La o lun` este numai zâmbet iar dup` câteva luni nu mai seaman`
deloc cu ce a fost. Capul acela nesigur acum se \ntoarce [i se r`suce[te [i pare c`
nu sunt suficiente u[i pentru el ca s` le \nchid` [i s` le deschida iar si iar [i \nc`
odat`. Niciodat` \n via]` copilul nu ajunge s` spun` atât de des „NU“ precum o
spune la doi ani. Niciodat` \n via]` cre[terea nu este a[a rapid` [i a[a de intens`.
Chiar dac` p`rin]ii \ncerc` s` fie con[tien]i de dezvoltarea copilului lor, acest pro-
ces pare dificil s` fie surprins. P`rin]ii doresc nu numai s` [tie când bebelul[ii lor
se dezvolt` dar [i la ce s` se a[tepte \n etapa urm`toare [i cum pot sus]ine cea mai
buna \nv`]are pentru copiii lor. Nu este o sarcin` u[oar`, pentru c` schimb`rile se
petrec foarte repede, uneori inegal [i \ntotdeauna individualizat. Aceste schimb`ri
se petrec \n contextul vie]ii aglomerate [i ocupate pe care o au p`rin]ii.
Iat` câteva principii de ]inut minte pentru ca p`rin]ii s` observe [i s` ghideze cre[-
terea [i dezvoltarea copilului:
Dezvoltarea se desf`[oar` \n secven]e predictibile. Cre[terea se desf`[oar` \n eta-

pe predictibile [i este fizic`, emo]ional` [i \n \n]elegerea social`, \n achizi]iile cu-
no[tin]elor. |n primii trei ani de via]`, secven]ele dezvolt`rii se petrec \ntr-o sta-
bilitate relativ` \n toate domeniile. Cunoa[terea [i \n]elegerea secven]elor vor aju-
ta p`rin]ii s` fie \n]eleg`tori [i rezonabili \n a[tept`rile ce le au de la copiii lor.
Dezvoltarea este unitar` [i integral`. Chiar dac` noi separ`m comportamentul co-
pilului \n arii diferite de comportament acesta este pentru o \n]elegere mai bun`.
Primii trei ani ai dezvoltarii reprezint` \ntr-adevar o perioad` unitar` [i integrat`.
Am putea-o compara cu o simfonie. Muzica este auzit` \n totalitatea splendorii ei
chiar dac` este cântat` de atât de multe instrumente. Astfel, fiecare arie interac]io-
neaz` [i afecteaz` celelalte arii de dezvoltare \ntr-un mod special.
Schimb`rile aduse de dezvoltare sunt complexe [i nu \ntotdeauna vizibile.

Adesea cùt`m o explica]ie simpl` a schimb`rilor pe care le vedem la copii. Cerce-
t`rile ne spun c` nu este numai o schimbare \n dezvoltarea copiilor. Este important
s` nu facem judec`]i gr`bite despre copii. O observa]ie atent` a copiilor ne d` o
mai bun` cunoa[tere [i \n]elegere despre copii.
Dezvoltarea este reciproc`.

Schimbarea realizat` \ntr-o arie de dezvoltare va afecta [i pe celelalte. Este impor-
tant de [tiut cum fiecare arie de dezvoltare interac]ioneaz` cu celelalte. „Rezulta-
tele“ unui copil la un anumit moment reprezint` rezultatul unei interac]iuni \ntre
copil [i mediu.
9
Utilizarea stadiilor de dezvoltare este de folosit numai ca un ghid.

Evolu]ia copilului \n ariile social, fizic, emo]ional sau cognitiv nu se \ntâmpl` izolat.
Fiecare deprindere a copilului se cl`de[te una prin cealalt`. Cre[terea este o rela-
]ie. Dup` primii ani comportamentele se \mbog`]esc \n detalii [i specificitate.
Marca dezvolt`rii este varia]ia.

Exist` o varia]ie semnificativ` \n tipicul dezvolt`rii fiec`rui copil. De ex, de obicei
copiii mici \ncep s` pa[easc` la un an, dar unii fac primii pa[i la [apte luni iar al]ii
la 16 luni - ambii sunt normali. Fiecare copil este unic, o persoan` cu temperamen-
tul \n`scut [i cu individualitatea familiei care contribuie la varia]ia dezvolt`rii.
Dezvoltarea este un proces inegal.

\n procesul de achizi]ionare de noi deprinderi comportamentul copiilor poate s`
regreseze sau s` devin` mai pu]in organizat decât \n etapa precedent`. Cu to]ii
avem experiente despre ce se petrece in crestere si dezvoltare, \n schimbarea sau
accentuarea unui comportament la etapa precedent` (regresie). Regresia tempo-
rar` poate fi important` [i necesar` \n mersul \nainte. Func]ionarea la nivelul pre-
cedent pentru un timp poate ajuta fiin]a uman` la toate vârstele s` se adapteze la
schimbare. Pentru c` copiii foarte mici cresc [i se schimb` \ntr-un ritm rapid, a-
ceste momente de regresie sunt foarte obi[nuite [i nu trebuie s` fie rù \n]elese.
Dezvoltarea se desfa[oar` \n context social.

Niciodat` dezvoltarea nu se petrece \ntr-un spa]iu gol. Dezvoltarea se desf`[oar`
numai \n context specific care este constant \n schimbare. Dac` o persoan` expe-
rimenteaz` unele schimb`ri ceilal]i \nrudi]i cu el sunt probabil \n schimbare [i ei.
Un sfat simplu
Copiii mici ca [i orice alt` persoan` are nevoie s` fie respectat`. Pare evident,
dar uit`m adesea \n practic` aceast` afirma]ie care impune explorare [i repeti-
]ie. Experien]ele copiiilor foarte mici prin lumea din jur se face prin trupul [i
sim]urile lor. Pe m`sur` ce cresc ei au nevoie de timp pentru experien]e [i s`
integreze sunetele, mirosurile, [i texturile lumii din jurul lor. Adul]ii din via]a lor
trebuie s`-i \n]eleag` pentru a fi ap]i s` le fie ghid.
Importan]a esen]ial` a ata[amentului
Dezvoltarea adecvat` se desf`[oar` simultan ca rezultat a ata[amentului dintre co-

piii mici [i adultul important din via]a lui [i \n cadrul rela]iei de ata[ament, acest`
rela]ie \ncepe cu proprii p`rin]i. |n primele luni de via]` sarcina copilului este de a
\nv`]a s` capete \ncredere \n adultul care-l \ngrije[te. Când copilul plânge p`rin]ii
vin la el. Când \i este foame p`rin]ii \i dau s` m`nânce. Când este disconfortat
p`rin]ii \l mângâie. Este ca [i când copilul ar spune: „Când plâng, vii la mine, este
OK? Acum s` exers`m asta [i s` ne sim]im bine. Eu sunt gata pentru a exersa 24
de ore pe zi, [apte zile pe s`pt`mâna. Avem nevoie de mult exerci]iu, pentru c` eu
am nevoie s` m` simt \n siguran]` [i ap`rat, iar asta depinde de tine“
10
Copiii mici care au p`rin]i/adul]i ce-i \ngrijesc sensibili la cererille lor [i r`spund cu
dragoste, le dezvolt` \ncrederea \n ce este \n jur, \n lume \n general. |mplinind ne-
voile fizice ale copiilor promt [i consistent oferind c`ldura [i companie copiilor le
satisfacem nevoile emo]ionale care stau la baza \ncrederii.
Aceste rela]ii de \ncredere profund` [i de siguran]` oferit` acas` lanseaz` copilul

\n lume [i este combustibilul pentru explor`rile [i dezvoltarea sensului eu-lui pro-
priu a sim]ului de sine. Cercet`rile au dovedit c` acei copiii care au avut un ata[a-
ment sigur pân` la 12 luni au demonstrat un avantaj \n dezvoltarea cognitiv`, so-
cial` [i emo]ional` când ajung la [coal`.
Copiii lipsi]i de acest ata[ament puternic pentru anumite persoane nu numai c` nu

vor avea \ncredere \n sine dar vor avea [i dificult`]i \n explor`ri, \n rela]ia cu ceilal]i
din jur [i de a integra cele \nv`]ate. Dac` copiii mici nu-[i dezvolt` \ncrederea la
aceste vârste mici este mult mai greu s` [i-o achizi]ioneze mai târziu. Când un co-
pil este lipsit de mama lui \nainte de a avea timpul necesar de a-[i dezvolta sub-
stan]ial [i gradual o rela]ie intim` cu alt adult, acesta va avea un interes redus, mai
pu]in mobilizat [i f`r` energia de a cunoa[te, cu trìri emo]ionale [terse, [i \n ex-
trem` ajungând la refuz alimentar [i dispari]ie.
Sarcinile dezvolt`rii de la na[tere la trei ani
Sugarii [i copiii mici au \n fa]a lor o munc` serioas` de desf`[urat. Au atât de

multe de \nv`]at, de explorat [i de f`cut. Au multe ore grele \n fiecare zi. Sunt ni[te
persoane foarte, foarte ocupate. Iat` mai jos sacinile de dezvoltare a sugarilor si
copiilor mici pentru câteva luni din punctul lor de vedere. Nu este de mirare c` au
unele necazuri \n acest drum.
Sarcinile de dezvoltare ale sugarilor [i copiiilor mici

|nv`] s`-mi construiesc ata[amentul pentru al]ii.
|mi dezvolt \ncrederea, afec]iunea [i confiden]ialitatea \n mine \nsumi [i \n
ceilal]i.
M` delimitez de celelalte persoane [i-mi realizez propriile experien]e ca
persoan` unic`.
|nv`] s` m` separ confortabil de prima persoan` care m-a \ngrijit, [i aflu
c` ea va revini la mine.
|mi dezvolt con[tiin]a de sine.

|nv`] s`-mi controlez emo]iile [i expresiile.
|mi dezvolt \ncrederea \n mine \nsumi ca persoan` competent`.
|mi dezvolt abilit`]ile motorii.
|nv`] s` m` mi[c \n mediul \n care trìesc.
|nv`t s`-mi mi[c mâinile [i degetele ca s` le folosesc pentru a face lucruri.
M` dezvolt intelectual.
|nv`] s` gândesc.
|nv`] s` ordonez [i s` categorisesc lucrurile.
|nv`] c` lucrurile continu` s` existe [i când nu le pot vedea (obiectul per-
manent)
11
Devin un membru al familiei [i al comunit`]ii.

|nv`] limbajul vorbit.
|nv`] ce-mi spun vocile oamenilor.
|nv`] ce semnific` fiecare cuvânt.
|nv`] ce \mi spun oamenii s` fac.
|nv`] s` spun cuvinte denumind lucrurile pe care le cunosc.
|nv`] s` spun \n cuvinte ceea ce vreau.
|nv`] s` spun \n cuvinte ce simt.
|ncep s` includ \n categorii lucrurile, s` experimentez [i s` \n]eleg succe-
siunea.
|ncep s` prevad ce se \ntâmpl` \ntr-o zi.
|ncep s` [tiu ce este permis [i ce este nesigur.
|ncep s` [tiu c` lucrurile, cum sunt pantofii sunt diferi]i dar sunt folosi]i
pentru acela[ scop.
|nv`] c` lingura mea poate fi folosit` [i s` m`nânc, [i s` bat ritmul [i s`
sap \n nisip cu ea.
|nv`] despre materiale

|nv`] ce materiale diferite pot face.
|nv`] ce pot face din materiale diferite cum ar fi hârtia [i culorile de pictat.
|nv`] c` apa, metalul, lemnul, plasticul [i c`r]ile sunt diferite unele de alte-
le [i le simt diferit când le pipì.
|nv`] deprinderi de auto servire.
|nv`] c` atunci când v`d o sticl\ am s` beau ceva.
|nv`] c` m`nânc când m` hr`ne[te cineva.
|nv`] ce mânc`ruri \mi plac [i ce mânc`ruri nu-mi plac.
|nv`] s`-l ajut pe adult când \mi schimb` hainele.
|nv`] s` m` hr`nesc singur.
|nv`] s` m` \mbrac singur.
Dezvoltarea emo]ional` [i social`
De la na[tere copilul este programat s` fie \n contact cu al]i oameni. Multe lucruri
din ceea ce face copilul \n primul an de via]` constau \n a-l ]ine lâng` noi, s` capete
un r`spuns [i s` ne dea r`spunsuri, [i s`-[i adânceasc` ata[amentul fa]` de adul]ii
importan]i din via]a lui. Sugarii [i copiii mici sunt ca [i o persoan` care \nva]` s`
danseze cu un partener. |nva]` pa[ii [i \nva]` s` anticipeze [i s` \n]eleag` cum se
mi[c` cel`lalt partener, [i s` simt` pl`cerea care vine când te sim]i \n siguran]` [i
competent pân` la sfâr[it \n rela]ia cu partenerul.
Copiii \[i dezvolt` [i diversific` emo]iile \n copil`ria mic`. Ei au experien]e fericite

[i afectoase, se \nfurie [i se simt frustra]i, sup`ra]i [i ru[ina]i, mândri [i anxio[i,
\ncrez`tori [i mul]umi]i [i mândri. Aceasta este posibil când li se ofer` \ntr-o zi de
c`tre p`rin]i e[antioane care s`-i pun` \n situa]ii diferite. |n acest context nu sunt
sentimente bune sau rele. Toate emo]iile joac` un rol important \n aceast` perioa-
d` de via]`. Pentru p`rinti, aceste emo]ii sunt ca ni[te ferestre \n existen]a copilu-
lui. Copiii \[i pot asigura parin]ii c` totul este OK sau s`-i alerteze c` ceva este \n
neregul`. Toate emo]iile acestea au rolul lor.
12
Studiile au identificat un num`r de comportamente ale sugarilor care le asigura

s`n`tatea emo]ional` [i social`.
La na[tere, nou n`scu]ii au o scurt` perioad` \n care privesc \n ochii p`rin]ilor, asta
le d` p`rin]ilor ocazia de a face o leg`tur` puternic` cu propriul copil.
Curând dup` na[tere, sugarii \ncep s` se mi[te \ntr-un ritm sincronizat c`tre cine
le vorbe[te.
Când adultul este \n alt` camer` [i un sugar care se afl` \n p`tu[ este posibil ca
acesta s` gânguresc` sau s` emit` sunete [i zgomote. Aceste sunete vor face ca
adultul s` se \ntoarc` \n \nc`pere la copil [i s` lanseze un dialog.
Curând sugarii vor imita mi[c`rile faciale ale adultului care \l prive[te. Acest fel de
imita]ii care sunt pur [i simplu numai grimase fizice, vor continua \n toate celelalte
arii de dezvoltare social`.
|ntre patru [i opt luni sugarii pot distinge adul]ii din jurul lor. Ei r`spund diferit p`-
rin]ilor [i le arat` ata[amentul lor puternic. |n acela[i timp, ei recunosc al]i adul]i
importan]i pentru ei (\ngrijitoarea). Aceasta este ra]iunea pentru care asigurarea
unei persoane de referin]` pentru fiecare copil este un sprijin important \n dezvol-
tarea emo]ional/social`.
Pentru ca sugarii [i copiii mici s`-[i dezvolte sim]ul [i con[tiin]a de sine, ca s`-[i
dezvolte deprinderile [i interesul pentru rela]ii interpersonale este important s` re-
]inem urm`toarele idei:
Copii sunt \n mod natural interesa]i unul de altul, dar ei \[i manifest` acest
lucru dovedind imaturitatea [i lipsa de experien]` pentru rela]ie.
Copii mici nu au totdeauna clar \n minte diferen]a dintre lucruri [i fiin]e, ei
sunt programa]i pentru rela]ii cu oamenii [i atra[i de reac]ii umane.
Interac]iunea sugarilor [i a copiiilor mici este sus]inut` de prezen]a afec-
]iunii adultului.
Sugarii [i copii mici nu sunt orienta]i spre grup.
Dezvoltarea cognitiv`
Nivelul cre[terii cognitive [i a dezvolt`rii creierului care se petrece \n primii doi ani
de via]` este imens [i nu se mai repetp` \n acest fel niciodat` \n via]a unui individ.
Competen]ele gândirii cresc \n structurare [i organizare o dat` cu combinarea
dintre maturizare [i experien]`. Ini]ial, experien]a sugarilor \n lume se face prin
mi[c`ri. Ei \nva]` atingând [i pipìnd, gustând, mirosind [i ascultând. Copii mici
\nva]` s` fac` diferite lucruri \n experien]ele prin care schimb` anumite lucruri [i
pe care apoi, dup` cum [tim, le fac din nou [i din nou. De exemplu: un sugar care
prive[te cum \[i desface pumnii [i cum \i strânge iar, sau care face ploi]e cu saliva
(activit`]i care nu sunt inten]ionate ci numai se petrec), repet` apoi aceste activit`]i
pentru c` poate s` le fac` [i pentru c` \i face pl`cere.
|n primul an, sugarii gândesc lumea mai ales prin sim]urile lor. |ncetul cu \ncetul,
\n timpul celei de a doua jum`t`]i a primului an, vedem pa[ii mici f`cu]i de sugari
spre activitatea inten]ional`. Un sugar poate lovi \ntâmpl`tor o juc`rie mobil` s`
aud` c` se produce un zgomot [i s` vad` c` se mi[c`. El va dori s` repete s` lo-
veasc` juc`ria [i s` se bucure de rezultatul ob]inut. Astfel \nva]` despre cauz` [i
efect.
13
De la vârste foarte precoce sugarii \nva]` s` repete ac]iuni, ei demonstreaz` un in-

teres deosebit [i dorin]a de a st`pâni o activitate \ncercând s` o fac` iar si iar pan`
ce misterul este rezolvat [i cunoscut. Pe m`sur` ce cre[te copilul, num`rul repeti-
]iilor cre[te [i activit`]ile devin mai complicate.
|n al doilea [i al treilea an, copiii achizi]ioneaz` abilit`]ile: de a-[i reprezenta mental

oameni [i lucruri, s` foloseasc` \n mod diferit obiectele \n joc, s` imite, s` folo-
seasc` gesturi [i limbajul vorbit, s` rezolve probleme cum ar fi s`-[i apropie un
obiect folosind ca unealt` un b`]. Acestea sunt lucruri extraordinare care fac parte
din via]a unui copil, lumea [i perceperea propriei persoane trec printr-o metamor-
foz` complex`.
Copiilor mici, \n special, le place s`-i imite pe cei mai mari. Ei urm`resc cu interes
ce fac cei mari, le observ` orice mi[care. Interac]iunile sociale \i furnizeaz` copilu-
lui ocazii de a-[i reprezenta activit`]i cu semnifica]ie \n joc. Dezvoltarea cognitiv`
a unui copil trebuie luat` \n considerare prin contextul lui social. Niciodat` nu tre-
buie v`zut separat de dezvoltarea emo]ional`. |ncurajarea prin vocea uman`, pri-
virea, sau semnalul de la p`rin]i, motiveaz` sugarul s` se aventureze \n noi teritorii
pe care le descoper` [i le cunoa[te.
Dezvoltarea creierului
O alt` cale de \n]elegere a schimb`rii imense \n cunoa[tere, care se petrece \n pri-
mii ani este s` \n]elegem cum se organizeaz` sistemul nervos central.
Mul]umit` noilor tehnologii acum este posibil s` avem imagini ale creierului \n ac-
]iune [i se poate urm`ri ce leg`turi importante au fost realizate. Neuronii, elemen-
tele de construc]ie ale sistemului nervos central se formeaz` \n cea mai mare parte
intrauterin. La na[tere celule care formeaz` creierul sunt complete, dar creierul
este \nc` \n formare. |n primele luni de via]` sinapsele (conexiunile) dintre celulele
nervoase se realizeaz` cu o rapiditate uimitoare. Num`rul sinapselor cre[te de la
50 de milioane la 1000 de milioane. Sinapsele creierului permit s` se realizeze \n-
v`]area. De aceea este important pentru copii s` fie expu[i la stimulii dintr-un me-
diu bogat [i cu rela]ii semnificative \nc` de la primele clipe de via]`. Experien]ele
precoce au o semnifica]ie desebit` \n arhitectura creierului.
|n timpul primilor doi ani de via]`, leg`turile sinaptice cresc (ajung la nivelul adul-
tului la vârsta de 2 ani) permi]ându-ne s` proces`m informa]iile \n via]a noastr` de
adult. Pe m`sur` ce copilul cre[te sinapsele existente [i create sunt eliminate dac`
nu sunt \n experien]e repetate.
Cercet`ri recente au demonstrat c` acei copii care au avut experien]e puternic

stresante secret` un hormon care scade capacit`]ile lor de \nv`]are ca [i sistemul
lor imunitar. Acest efect poate fi permanent. Copiii care au trìt experien]e extre-
me \n primii ani de via]` sunt \ntr-un mare risc \n ceea ce prive[te dezvoltarea lor
cognitiv`, comportamental` [i cu dificult`]i emo]ionale.
|n concluzie, leg`turile cerebrale care sus]in \nv`]area [i dezvoltarea sunt deosebit

de alerte \n primele luni de via]`. Acestea se dezvolt` prin intermediul experien-
]elor pe care le au copiii. Dezvoltarea adecvat` \n acest` perioad` de via]` con-
tribuie esen]ial \n dezvoltarea cognitiv` de mai târziu a copilului. Deprivarea \n
cursul primului interval de via]` a copilului are efecte ireversibile.
14
Rolul p`rin]ilor este crucial \n primele luni de via]` a copilului. Chiar cele mai sim-
ple interac]iuni ajut` copilul s` se dezvolte. Asultarea vocii umane, de exemplu,
ajut` sugarii s` \nve]e a distinge sunetele [i s`-[i dezvolte limbajul. Experien]ele
interactive angreneaz` celulele creierului \ntr-un mod special. Simplul fapt ca râ-
sul, privitul, ascultatul ajut` copilul s`-[i dezvolte un sistem complex pentru rezol-
varea de probleme.
Se va insera scala de dezvoltare din metodologie.
Limbajul [i Comunicarea
Achizi]ia limbajului este o cale pentru reflec]ie ca [i pentru dezvoltarea cognitiv`.
Dup` ce un copil se na[te dezvoltarea continu` secven]ial. Cu abilit`]ile verbale
inactive \nc`, copilul este expus limbajului, [i el \ncepe s` gângureasc`, s` voca-
lizeze, s` spun` primele cuvinte, apoi propozi]ii care sunt urmate de regulile vor-
birii gramaticale. Ei ascult` sunetele limbii [i eventual \ncearc` s` spun`, s` se ex-
prime, s` r`spund` altora [i \ncep s` pun`, prin gândire, propriile idei \n cuvinte.
Copiii nu \nva]` numai imitând ce aud, ei \nva]` [i regulile limbii [i \ncep s` gene-
ralizeze din ceea ce \n]eleg.
Limbajul este o form` foarte important` de comunicare dar cu mult \nainte de a fi

st`pâni pe limbajul vorbit, copiii \n mod constant caut` s` fie \n]ele[i de cei din jur.
P`rin]ii trebuie s` reac]ioneze la ceea ce copiii mici \ncearc` s` comunice, s` ex-
prime \n cuvinte experien]ele [i sentimentele lor [i când este adecvat s` r`spund`
la nevoile exprimate de copil. Ei trebuie s` fie ascult`tori aten]i la ceea ce p`rin]ii
caut` s` spun` prin vocalizele lor, limbajul corpului, expresiile faciale, [i alte ex-
prim`ri nonverbale. Dezvoltarea limbajului este sus]inut` când adul]ii r`spund
activ la efortul copiilor de a comunica. P`rin]ii \ncearc` s` descopere ceea ce un
sugar \ncearc` s` spun` privindu-l, ascultându-l [i interac]ionând cu el.
Copiii mici construiesc limbajul lor a[a cum \[i cl`desc \n]elegerea lumii \n care
trìesc, prin ghidarea celor mai mari. Primele cuvinte sunt de obicei concrete prin
natura lor, ca numele celor din familie, mâncarea preferat`, juc`rie sau animale.
Primele structuri de comunicare \ntre sugari [i p`rin]i \ncep din primele luni de
via]` ale copilului prin jocuri cum este cucu-bau, vocaliz`ri reciproce etc. chiar su-
netele de disconfort de foame din primele zile sunt forme ale limbajului. Instinctiv
p`rin]ii extind conversa]ia cu sugarul repetând retoric \ntreb`ri cum sunt: „Este
bun sucul? Are gust bun sucul?“. |ntreb`ri la care p`rin]i [tiu c` nu vor avea r`s-
punsul prin cuvinte de la copil. Sugarul arat` c` a \n]eles c` i se adreseaz` [i r`s-
punde prin râs sau ar`tându-[i entuziasmul.
Interac]iunea contribuie la dezvoltarea limbajului \n mai multe feluri. |l sprijin`

emo]ional [i \l provoac` la participare. Când un adult [tie c` este \n]eles de copil
va comunica \n mai multe feluri \ncercând s` se adapteze sus]inându-l pe copil s`
fac` fa]` la separare, desp`r]iri [i alte schimb`ri. Copiii mici [i cei de doi ani \n]eleg
mult mai mult decât pot exprima, astfel c` adultul este adesea surprins cum copi-
lul recep]ioneaz` limbajul.
15
|n intervalul \n care copiii mici nu au cea mai formidabil` capacitate de exprimare,

p`rin]ii trebuie s` le spun` ce au de gând s` fac`, \nainte de a face ceva, atunci
când fac activitatea respectiv` [i dup` ce au f`cut-o. Sugarii vor \nv`]a s` antici-
peze diferitele activit`]i familiare de rutin` [i vor [ti s` participe mai prezent la tot
ceea ce se petrece \ntr-o zi. De exemplu, vorbind despre culcat, când se fac activi-
t`]ile de rutin` pentru baie, copilul va anticipa c` urmeaz` culcatul, \n]elegând
toate aceste ritualuri zilnice din timpul preg`tirii lor. Verbalizarea de c`tre adult a
ceea ce face \mpreun` cu copilul \l ajut` pe copil \n achizi]ionarea limbajului. Su-
garii au nevoie s` trìasc` \ntr-un mediu bugat \n conversa]ie verbal`. Acordajul
sensibil când lent, când ritmic când [optit sau tare a vorbirii p`rin]ilor c`tre sugari
face ca exprimarea s` fie sec]ionat` \n unit`]i mai accesibile copilului mic. Mai târ-
ziu copiii aud versurile, ritmurile muzicale care le fac placere când se joac`. Com-
peten]a cititului [i scrisului este cl`dit` prin ascultarea [i vorbirea din acest interval
[i de aceea este atât de important ca sugarii [i copii mici s` aib` experien]e ver-
bale [i experien]e cu c`r]i.
Cartea cu pove[ti poate fi prea complicat` pentru un copil mic dar imaginile colo-
rate [i cu obiecte familiare pot fi foarte interesante pentru el.
O carte deschis` poate fi proptit` \n p`tu]ul sau co[ul copilului chiar când are nu-
mai o lun`. Desenele, formele [i culorile \i atrag pe sugari. C`r]ile sunt folosite la
supt, zgâriat [i aruncat ca [i la a asculta [i privi.
Citi]i-i copilului când \l ]ine]i \n bra]e sau când este \n leag`n.
Copiilor mici le plac povestioarele scurte, repetate si pozele cu umor. Un copil poa-
te s` cear` s` i se spun` mereu aceea[i poveste, ca [i când este o parte din via]a
lui [i intr` \n rutina zilnic`.
C`r]ile care prezint` obiecte familiare, oameni, evenimente [i animale sunt printre
cele mai interesante pentru cei mici. Adesea pentru a \nv`]a diferite lucruri, copi-
lului, \i este deajuns s` le vad` \n c`r]i.
Dezvoltarea motorie
Inserat scala de dezvoltare motorie [i imaginile care sunt [i \n „Zi de zi cu copilul“
Copilul este foarte interesat [i dornic s` capete controlul mi[c`rii cum este aler-
gatul, c`]`ratul [i s`ritul ca [i mi[c`rile fine cum este scrisul [i apucatul diferitelor
lucruri. Da]i-i suficient` libertate [i sugarul ca [i copilul mic vor face propriile
exerci]ii [i acesta este modul cel mai bun de a \nv`]a. Copiii nu au nevoie s` \nve]e
mi[c`rile dar au nevoie de ajutor [i asistare pentru a c`pp`ta anumite \ndemân`ri,
asta probabil pentru c` nu este preg`tit \nc` s` le fac`.
P`rin]ii pot s`-i sus]in` [i s`-i \ncurajeze pe copii \n a fi activi permi]ându-le s` aib`
ini]iative, [i privind cu pl`cere la priceperea lor. |n ideea de a le dezvolta sensul
\ndemân`rilor lor, copii trebuie s` simt` nevoia de spune „Fac singur“. P`rin]ii pot
sprijini libertatea de mi[care a copiilor prin haine lejere, \nl`turarea ]arcului, [i spa-
]ii f`r` riscuri.
A pune la dispozi]ia copiilor materiale care dezvolt` abilit`]ile manuale, a mi[c`-
rilor fine, este de asemenea important. Pipìrea [i zgârierea juc`riilor [i a altor ma-
teriale le dau ocazia copiilor s` folosesc` musculatura scurta a bra]elor [i mâinilor
[i s` exerseze coordonarea dintre privire [i mân` ceea ce este foarte important.
Copii mici câ[tig` \n abilit`]i când pot mâzg`li cu creioane, s` picteze cu degetele
perii pe coli mari de hârtie.
16
Capitolul 3
COPILUL CA INDIVID
Temperamentul, felul \n care p`rin]ii l-au \ngrijit [i exigen]ele mediului influen-
]eaz` modul copilului de a experimenta lumea (prin mediu \n]elegem experien]ele
pe care nici p`rin]ii nu le-au putut controla, cum ar fi: moartea unui membru al
familiei, comunitatea \n care trìesc, venirea pe lume a altui copil, pierderea sur-
selor de venit [i schimb`rile pe care le presupune acest lucru \ntr-o familie, [i alte-
le). |n capitolul de fa]`, vom anliza modul \n care temperamentul [i mediul cultural
al familiei influen]eaz` dezvoltarea copilului.
Temperamentul [i stilul individual sunt \nn`scute
|nc` de la na[tere, exist` numeroase diferen]e individuale ale modului \n care co-
piii reac]ioneaz` la lumea din jur. Apar diferen]e \n ceea ce prive[te durata perioa-
delor de plâns, ale felului \n care pot fi lini[ti]i, ale modului de a reac]iona la foame,
la temperatur` [i la discomfort, precum [i ale perioadelor de somn de care au ne-
voie. Aceste reac]ii nu sunt superficiale, sunt \nn`scute. Ele ne ofer` o imagine
despre temperamenul copilului, [i despre modul \n care el \nva]` s` experimen-
teze lumea.
Se pot identifica trei grupe de temperamente - copilul cuminte, copilul dificil, [i

copilul fricos. Majoritatea copiilor nu se \nscriu perfect \ntr-una dintre aceste gru-
pe. Mul]i dintre ei prezint` caracteristici combinate din cele trei grupe, cu predo-
minan]a elementelor dintr-o anume grup`.
Copilul cuminte sau flexibil
Aproape 40% dintre copii se \nscriu \n aceast` categorie. Am putea spune c` este
copilul cel mai u[or de crescut (de[i orice copil poate fi dificil). Copilul cuminte se
va adapta relativ u[or la schimbarea persoanelor care \l \ngrijesc, la introducerea
felurilor de mâncare noi sau a activit`]ilor diferite, [i va fi sociabil cu persoanele
strìne.
Caracterisiticile copilului cuminte:
Regularitatea func]ion`rii biologice (mâncat, dormit, schimbat)

Reac]ii pozitive la stimuli noi
Adaptare f`r` dificult`]i la schimbare (locuri, oameni, activit`]i noi)
Reactivitate de intensitate moderat`
Datorit` faptului c` interac]ionarea cu lumea a acestui copil nu pare s` opun` difi-

cult`]i, adul]ii care \l \ngrijesc vor avea reac]ii pozitive. Acest temperament este \n-
n`scut, [i nu \nv`]at ca reac]ie la mediu. Mai jos vom relata povestea Annei, un co-
pil cu temperament flexibil.
17
Anna de 15 luni, este dus` la medic pentru un control de rutin`. A dormit bine
noaptea dianinte [i [i-a f`cut [i somnul de dup`-masa de diminea]` \nainte de veni
la medic. Annei i-a pl`cut noul fel de mâncare pe care tocmai l-a \ncercat la micul
dejun: iaurt cu struguri. |n sala de a[teptare, se d` jos din bra]ele mamei pentru a
se juca cu un alt copil care tocmai scoate cuburile dintr-o cutie. Când doctorul vine
s` o ia \n cabinet, Anna se \ntoarce spre mama ei [i o vede zâmbind.
Anna o ia de mân` [i intr` \n sala de consulta]ie \mpreun`. Dup` ce a vorbit cu ma-

ma câteva minute, doctorul o preg`te[te pe Anna spunând: „O s` m` uit \n urechi-
le tale. N-o s` doar` deloc“. Anna se foie[te pu]in [i ]ip` o dat` \n timp ce doctorul
se uit` \n urechi, dar se calmeaz` repede \n bra]ele mamei [i reu[e[te s` stea lini[-
tit` pentru tot restul consulta]iei. La sfâr[it, Anna se uit` la doctor, \i face cu mâna
[i \i spune „Pa-pa“.
Copilul dificil sau solicitant
Acest copil e mai dificil de crescut. Adul]ii din preajma lui trebuie s`-i experimen-
teze continuu reac]iile pentru a afla de ce are nevoie. Aproximativ 10% din copii au
acest tip de temperament. Este tipul temperamental opus copilului cuminte [i este
mult mai solicitant pentru p`rin]i [i \ngrijitori.
Caracteristicile copilului solicitant:
Func]ionare biologic` neregulat`

Reac]ii predominant negative la stimuli noi
Adaptare anevoioas` la schimbare
Dispozi]ii negative frecvente
Reac]ii pozitive [i negative de mare intensitate
Este un copil foarte sensibil, care trìe[te totul la mare intensitate, iar adul]ii din
preajm` trebuie s` fie foarte aten]i la modul \n care vor introduce experien]e noi.
Când bebelu[ul cre[te, apar dese accese de furie. De multe ori, adul]ii cred c`, co-
pilul care are un astfel de temperamet este pur [i simplu „rebel“ sau c` trebuie „s`
\nve]e cine e [eful“. P`rin]ii copiilor dificili se \ndoiesc de ei \n[i[i [i sunt foarte vul-
nerabili la sfaturile celorlal]i. Dup` un timp, dac` li se ofer` \ngrijiri atente [i mult`
tandre]e, ace[ti copii vor deveni mai cooperan]i. Exprimarea fericirii este la fel de
intens` [i de vie ca [i cea a nefericirii. Experien]a lui Edgar la doctor reflect` carac-
teristicile copilului dificil.
Edgar de 15 luni, este adus la medic pentru un control de rutin`. A adormit târziu
seara trecut` [i mama a fost nevoit` s`-l trezeasc` de diminea]` la ora 10 pentru
a merge la doctor. Pentru c` nu a mai fost timp pentru micul dejun, Edgar a mân-
cat ni[te biscui]i pe drum. Edgar \ncepe s` plâng` [i s` dea din picioare \n timp ce
mama urc` sc`rile policlinicii. |n sala de a[teptare, g`se[te un c`]elu[ de juc`rie cu
les` [i se joac` cu el foarte zgomotos, f`cându-l s` „latre“. Când doctorul \l chea-
m`, Edgar se ascunde \n haina mamei [i refuz` s` ias` de acolo, de[i aceasta \l
ademene[te cu biscui]i [i juc`rii. Mama lui Edgar [i doctorul discut` cinci minute
18
[i doctorul \i ofer` o juc`rie, dar Edgar nu vrea s` o ia. |ncepe s` plâng` când doc-
torul \i spune „Edgar, o s`-]i bag instrumentul `sta \n ureche, dar n-o s` te doar`.
Uite, i-l dau mamei ca s` po]i s` pui mâna pe el“. Edgar se \ntoarce [i refuz` s`
ating` instrumentul, iar când doctorul i-l introduce \n ureche, \ncepe s` ]ipe foarte
tare.
Dup` ce examinarea a luat sfâr[it, Edgar plânge tare vreo 10 minute. Se lini[te[te
doar pe drum spre cas`, când mama \i d` pu]in suc. Mai târziu, \n aceea[i zi, plân-
ge ori de câte ori mama pleac` de lâng` el.
Copilul greu de urnit sau fricos
Acest temperament este o combina]ie \ntre copilul cuminte [i cel dificil. Aproape
15% dintre copii au acest tip de temperament.
Caracteristicile copilului fricos:
Reac]ii de retragere la confruntarea cu stimuli noi

Adaptare anevoioas` la situa]ii noi
Dispozi]ie general` bun`, exceptând momentele de confruntare direct`
cu situa]ii noi
Tendin]a de a dezvolta ritmuri biologice normale
Acest copil se adapteaz` lent la situa]ii noi, [i numai dup` ce a fost confruntat trep-
tat [i de mai multe ori cu situa]ia respectiv`. Dac` va fi for]at s` se adapteze re-
pede, se va retrage. P`rin]ilor care au un astfel de copil trebuie s` [tie când s`-l
protejeze de situa]ii nepl`cute; ei trebuie s` g`seasc` momentul potrivit pentru a-l
expune la la stimuli noi, astfel \ncât copilul s` se familiarizeze cu experien]a nou`
[i s` se simt` bine. Natalia este un copil care are caracteristicile copilului fricos sau
greu de urnit.
Natalia, de 15 luni, merge la doctor pentru un examen de rutin`. Noaptea trecut`

a dormit bine \n patul p`rin]ilor. A mâncat cerealele obi[nuite la micul dejun ([i
probabil va mânca acela[i lucru [i la prânz [i seara, din moment ce este unul din
pu]inele feluri de mâncare pe care le accept`).
|n sala de a[teptare, mama o ]ine \n bra]e [i \i explic` ce se \ntâmpl`: „|l vezi pe

bìe]elul de acolo ? Se joac` cu cuburile. |n curând o s` vin` doctorul s` le vad`
pe Natalia [i pe Mama“. Natalia pare calm` [i se uit` la cei din jur cu interes. Dup`
zece minute mama o pune jos. Un bìe]el se apropie de Natalia [i-i d` o ce[cu]`,
dar Natalia se \ntoarce spre mama [i vrea din nou \n bra]e. Mama ia ce[cu]a de la
bìe]el [i Natalia o ia de la ea. St` lini[tit` lâng` bìe]el uitându-se cum acesta con-
struie[te un turn din ce[cu]e.
|n sala de consulta]ie, doctorul st` \n partea opus` fa]` de Natalia [i de mama ei.
|[i mut` \ncet scaunul spre ele, \n timp ce \i [opte[te Nataliei: „O s` te las s` pui
19
mâna pe stetoscop. O s` ]i-l pun pe piept, a[a. Vreau s` ascult cum \]i bate inima.
Uite, po]i s` pui mâna pe el“. Natalia \ntinde sfioas` un deget s` ating` stetosco-
pul, la \ndemnul mamei. Atâta timp cât mama o ]ine \n bra]e, este lini[tit` [i atent`
\n timp ce doctorul \i ascult` b`tìle inimii.
P`rin]ii nu trebuie s`-[i compare copilul cu al]i copii, ci s` fie aten]i [i s` descopere
stilul personal al copilului lor. E important ca p`rin]ii s` [tie c` temperametul are
un rol important \n formarea personalit`]ii. Se poate folosi Scala de dezvoltare a
personalit`]ii pentru a ghida observa]iile asupra caracteristicilor temperamentale
ale copilului.
Un bebelu[ sau un copil mic nu-[i poate ajusta reac]iile, dar p`rin]ii pot s`-[i adap-
teze comportamentul [i s` fac` \n a[a fel \ncât copilul s` se simt` bine \n mediul
lui. Aceasta este sarcina p`rintelui. Pentru a aprecia mai bine diferen]ele indivi-
duale de temperament, p`rin]ii pot folosi Scala de evaluare a temperamentului
pentru adul]i, pentru a-[i dea seama ce fel de copii au fost.
Familia are o influen]` profund` asupra copilului [i a form`rii lui ca individ
Familiile sunt constela]ii deosebite unele de altele. Pot fi familii mici, nucleare sau
familii mari, extinse. Unii au doi p`rin]i, m`tu[i, bunici [i veri. Al]ii nu au atâtea
rude. Mul]i copii provin din familii monoparentale, din familii \n care ambii p`rin]i
au cariere str`lucite, sau din familii care trìesc \n comun. Copilul poate fi adoptat
sau poate fi crescut de rude. Prin termenul de „familie“ \n]elegem toate tipurile de
familii.
Fiecare familie are o cultur` personal`. Exist` mul]i factori care contribuie la con-
stituirea culturii unei familii : zona geografic`, rasa, limba, religia, m`rimea fami-
liei, veniturile [i perioada \n care au locuit \n acela[i loc. Obiceiurile [i tradi]iile unei
familii se eviden]iaz` mai ales cu ocazia s`rb`torilor [i anivers`rilor, când membrii
familiei se adun` [i experimenteaz` obiceiurile lor cu al]ii care \mp`rt`[esc acele-
a[i valori. Dar, de cele mai multe ori, membrii familiilor nu realizeaz` c` fiecare fa-
milie are o cultur` individual`, pentru c` a[tept`rile lor sunt neconturate, neclare.
Contextul familial este un element foarte important care \l influen]eaz` pe copil

\nc` de la na[tere. Este mixat de-a lungul timpului, adaptat la situa]ii noi [i la noi
membrii ai familiei, [i combinat cu fiecare genera]ie. Cultura familial` p`trunde \n
toate col]urile : ea include valorile, mânc`rurile, umorul, etica muncii, ordinea, to-
leran]a la zgomot, acceptarea gre[elilor, [i mii de viziuni mai largi sau mai \nguste
asupra lumii.
Datorit` faptului c` exist` atât de multe dimensiuni ale culturii unei familii, nu va
fi o surpriz` s` constat`m c` cre[terea unui copil va scoate la iveal` modele cultu-
rale contradictorii sau armonioase, odat` cu trecerea unei familii prin istoria sa
pân` \n zilele noastre. Chiar [i cei mai buni profesioni[ti sunt surprin[i de felul \n
care propriile lor prejudec`]i culturale le afecteaz` practica. Cultura influen]eaz` fe-
lul \n care p`rin]ii reac]ioneaz` la numeroasele fa]ete implicate \n procesul de cre[-
tere a unui copil. Printre acestea amintim:
20
Igiena
Manierele
A[tept`rile legate de vârsta potrivit` pentru a face un anumit lucru
Mânc`rurile pe care trebuie s` le m`nânce un copil [i cum trebuie prepa-
rate
Obiceiruile legate de culcare
Rolurile [i resopnsabilit`]ile copiilor \n familie
Comportamentele dezirabile pentru copii, cum ar fi statul la mas` cu adul-
]ii la or` fix`
Disciplina
Cum trebuie s` vorbeasc` adul]ii cu copiii [i invers
Rolurile feti]elor [i ale bìe]eilor
Obiceiurile de toalet`
Interesul fa]` de dezvoltarea unor capacit`]i speciale la copii
Un p`rinte poate considera c` felul \n care el \[i cre[te copilul este cel mai potrivit.
Uneori, p`rin]ii nu-[i dau seama c` exist` alternative. E important de \n]eles c` a
fi p`rinte este o experien]` din care toat` lumea are de \nv`]at. Fiecare p`rinte
trebuie s` fie con[tient de propriile practici, sa-[i examineze cu aten]ie motiva]iile,
s` observe bebelu[ul [i s` vad` dac` comportamentul sù este adecvat nevoilor
copilului [i s` fie \ntotdeauna deschis la noi moduri de cre[tere a copiilor. Tabelul
de mai jos prezint` mai multe tipuri de practici de cre[tere a copiilor \n func]ie de
modelul cultural al familiei [i experien]ele copilului \n cadrul familiei. P`rin]ii ar
trebui s` observe aceste practici [i s` \n]eleag` cât de mare este influen]a lor asu-
pra propriilor lor familii. Apoi, ar trebui s` fie con[tien]i de m`sura \n care \[i influ-
en]eaz` proprii copii.
21
CULTURA FAMILIEI {I EXPERIEN}A COPILULUI
Structura familiei
Familii mobile, nucleare. Copilul are pu]ine contacte cu rudele.

Prietenii iau locul rudelor.
Familia este o re]ea \nchis`; membrii Copilul este obi[nuit s` fie mult` lu-
familiei locuiesc \n aceea[i zon` sau me \n cas`, oameni care vin [i pleac`.
\n aceea[i localitate. Copilul m`nânc` [i doarme \n mai
multe locuri.
Familia mare, \n care to]i membrii lo-
cuiesc \mpreun` [i \mpart veniturile. Copilul este implicat \n mai multe
activit`]i [i este obi[nuit cu un nivel ri-
dicat de responsabilitate [i cooperare.
Copiii care \ncearc` s` se separe pot fi
considera]i „tr`d`tori“ de familie.
Structura puterii
Familia democrat` \n care deciziile se Copilului se d` voie [i este \ncurajat

iau \mpreun`. s` negocieze [i s` fac` compromisuri.
Un singur membru al familiei are pu- Copilul trebuie s` se supun`, s` \nde-

terea [i autoritatea de a lua decizii. plineasc` ordine [i s` respecte auto-
ritatea adul]ilor.
Atitudinea fa]` de munc`
Familia orientat` spre carier` \n care P`rin]ii vor ca copilul s` aibe oportu-
munca este pl`tit`. P`rin]ii \[i pot nit`]i similare, s` fie creativ [i s`-[i
aduce de lucru acas`, dar au [i preo- dezvolte propriile interese. Copilul \n-
cup`ri \n afara profesiei. va]` jucându-se.
Membrii familiei au slujbe plictisitoa- P`rin]ii nu se a[teapt` ca copilului s`-i

re [i monotone care nu necesit` ini]i- plac` s` \nve]e. Atitudinea lor este
ativ` sau autonomie. |mplinirea per- „F`-]i temele [i apoi joac`-te !“. Se
sonal` se realizeaz` \n momentele de pot a[tepta ca copilul s` stea mult la
recreere. lec]iile grele.
Grija pentru copil
P`rin]ii consider` c` profesorii tre- Copiii vin la [coal` \mbr`ca]i cu hai-

buie \ntotdeauna respecta]i. nele cele mai bune, li se spune s` as-
culte de profesori [i \i trateaz` pe
ace[tia formal, superficial.
P`rin]ii cred c` copilul trebuie res-
pectat [i c` grija pentru copil face Copilul poate veni la [coal` sau la
parte din re]eaua modern` a familiei gr`dini]` \mbr`cat cu hainele obi[-
extinse nuite de joac`. Copilul [i p`rin]ii \l tra-
teaz` pe profesor informal.
22
Concep]ia despre dezvoltarea copilului
Familia consider` c` perioada \n care Copilul este hr`nit la sân pân` la 6-12
copilul poate s` sug` dureaz` pân` la luni. Disciplina \ncepe cu a spune
un an. „nu“ a lovi copilul peste mân`, [i a-l
l`sa s` plâng` dup` [ase luni.
Familia consider` c` perioada \n care Copilul poate fi hr`nit la sân de la doi

copilul poate s` sug` dureaz` pân` la pân` la patru ani sau \i este permis s`
doi ani. m`nânce din biberon pân` la cinci
ani. Disciplina \ncepe la sfâr[itul
acestei perioade.
Experien]a drept`]ii sociale
Membrii familiei sunt subiec]i ai dis- Nevoile copilului pot fi ignorate sau
crimin`rilor, experimenteaaz` lipsa ridiculizate, acesta fiind preg`tit s`
de oportunit`]i, violen]a [i sunt ne- supravie]uiasc` \ntr-un mediu ostil.
voi]i s` suporte ostilitatea Poli]iei. Copilul este \nv`]at s` tolereze ne-
dreptatea [i s` nu se a[tepte la prea
mult.
Familia este privilegiat`, are multe Copilului I se d` ceea ce cere, este \n-
oportunit`]i [i trìe[te \ntr-un mediu v`]at c` va avea ceea ce \[i dore[te [i
securizant. c` lumea este un loc sigur.
Valorile familiei
Familia este puternic` [i strâns unit`. Copilul este \nv`]at c` familia este
mai important` decât individul. Se
a[teapt` ca membrii s`-[i sacrifice
dorin]ele personale familiei.
Familia are multe rela]ii interpersona- Sugarul se afl` \ntotdeauna \n com-

le. pania celorlal]i [i este ]inut tot timpul
\n bra]e. Este orientat spre ceilal]i.
Membrii familiei trìesc independent. Copilul este ]inut \n bra]e doar pentru
a-l hr`ni, pentru a-l lini[ti când plân-
ge sau pentru a-l transporta dintr-un
loc \n altul. Doarme mult singur. Are
camera [i juc`riile lui.
Familia trìe[te mai mult \n prezent Stilul de via]` al copilului este orien-
decât \n trecut sau \n viitor. tat spre proces. Se pune pu]in accent
pe activit`]ile de rutin` ca mâncatul
sau dormitul la ore fixe.
Valori familiale legate de cur`]enie. Sugarul poate fi hr`nit cu linguri]a,

este sp`lat pe fa]` foarte des, hainele
sunt \ntotdeauna curate, iar ritualul
23
de toalet` poate \ncepe din primul

an.
Valori referitoare la onoare, demni- Copilul este certat aspru când este ne-
tate, [i mândrie. politicos [i obraznic. El trebuie s` nu
p`teze onoarea familiei prin compor-
tamenul sù [i prin ceea ce \nva]`.
Familia pune mai mult` valoare pe Fiecare copil este acceptat ca individ.
dezvoltarea interioar` a copilului de- Copilul nu este \mpins s` fac` pro-
cât pe ceea ce \nva]`. grese pe scala de dezvoltare sau s`
\nve]e unele lucruri mai devreme
(scris-citit).
Familia modest` Copilul este \nv`]at s` ]in` capul jos

\n public [i este descurajat actunci
când \ncearc` s` atrag` aten]ia asu-
pra lui. Nu e acceptabil ca un copil s`
cear` ce vrea. Afec]iunea nu va fi ar`-
tat` \n public.
Stiluri de comunicare
Familia \ncurajeaz` exprimarea liber`

a copilului. Copilul este \nv`]at s`-[i exprime
personalitatea prin comunicare ver-
bal` [i este gratficat atunci când vor-
be[te [i ascult` atent.
Familia are o tradi]ie oral` foarte ac-
centuat`. Cultura se \nva]` prin pove[ti, poezii
[i cântece. Adul]ii dirijeaz` compor-
tamentul copiilor spunând o poveste
cu moral`.
Familia \[i exprim` deschis sentimen-
tele. Copilului \i este permis s` plâng`, s`
]ipe [i s` aib` accese de furie.
Familia consider` c` sentimentele nu
ar trebui ar`tate deschis. Plânsul [i ]ipetele sunt descurajate.
Concep]ii asupra disciplinei
Familia este adepta discilpinei aspre

bazat` pe amenin]`ri, lovituri [i umi- Copilul \nva]` s` respecte autoritatea
lire verbal`. [i s` vin` atunci când este chemat.
Familia \l motiveaz` pe copil prin

auto-disciplin`. Copilului i se d` libertatea de a supor-
ta consecin]ele. Adul]ii vorbesc \ncet
[i \l avertizeaz` pe copil c` s-ar putea
s` se simt` nepl`cut dac` nu este cu-
minte.
24
Familia \l motiveaz` pe copil s` fie cu- Copilul este disciplinat datorit`

minte. certurilor, al amenin]`rilor [i
promisiunilor.
Familia \ncearc` s` reduc` conflictul Copilul este certat, umilit [i f`cut de

[i s` lase armonia s` domine. ru[ine atunci când se ceart`/bate sau
când are accese de furie.
Când familiile \[i las` copiii \ntr-un grup (gr`dini]`, cre[`), \[i extind cultura fami-
lial` pentru a include [i al]i adul]i. |ngrijitorii au responsabilitatea de a acorda grij`
fiec`rui copil \n parte, astfel \ncât s`-I satisfac` nevoile [i interesele ]inând cont de
contextul lui familial. Membrii familiei, la rândul lor, au responsabilitatea de a-I
informa pe \ngrijitori despre obicieurile [i practicile lor. Modul cel mai simplu de a
avea siguran]a c` \ngrijitorii vin \n \ntâmpinarea nevoilor individuale ale fiec`rei
familii este organizarea de \ntâlniri cât mai dese pentru cunoa[terea reciproc`.
25
Capitolul 4
SUS}INEREA CRE{TERII {I |NV~}~RII PROPRIULUI COPIL
Pentru a simplifica sarcina complicat` de sus]inere a copilului \n \nv`]are, p`rin]ii

trebuie s` re]in` un singur adev`r foarte simplu. Copilul mic \[i dore[te \n primul
rând s` fie iubit [i s` fie iubit de dumneavoastr`. Toate nevoile lui primare vor fi
\ndeplinite atunci când se va sim]i \n siguran]`. Pe parcursul primului an de via]`,
copilul mic vrea s` se asigure c` p`rin]ii \n]eleg aceast` nevoie de baz` a lui [i face
totul pentru a-[i atinge scopul. Este dispus s` ]ipe, s` atrag` [i s` lingu[easc`, [i
s` \ncerce s` ob]in` ceva f`r` a se ru[ina. Dup` ce a ob]inut acest lucru, copilul
este preg`tit s` devin` con[tient de propria persoan` [i s` exploreze lumea \ncon-
jur`toare acum c` poate s` se mi[te mai independent. {i deci exploreaz`. Explo-
reaz` cu toate sim]urile. Sarcina p`rin]ilor pentru al doilea an este s` ofere un me-
diu \nconjur`tor sigur pentru copil [i s`-l lase s` exploreze [i s` simt` satisfac]ia
propriei \nv`]`ri. Principiile \nv`]`rii la copiii mici [i foarte mici \i pot ghida pe p`-
rin]i \n asigurarea unui bun mediu de \nv`]are pentru copiii lor.
Principii de \nv`]are la copiii mici [i foarte mici
Nou n`scu]ii/copiii mici \nva]` cel mai bine atunci când se simt \n siguran]` [i \n-
griji]i. Fiecare copil are nevoie de o rela]ie plin` de c`ldur` [i intimitate pe parcur-
sul mai multor ani [i nu numai de câteva luni sau s`pt`mâni. Cercet`rile ne spun
c`, atunci când copiii sânt cu un adult pe care-l cunosc bine, ei vor explora [i vor
\nv`]a mai mult decât atunci când se afl` cu un adult cu care nu au nici un fel de
rela]ie, chiar [i dac` se afl` \n cea mai atr`g`toare sal` de joac`.
Nou n`scu]ii/copiii mici \nva]` cel mai bine atunci când ei sunt cei care ini]iaz` \n-
v`]area. Cea mai importanta \nv`]are are loc atunci când copiii sunt gata s` \nve]e
[i nu atunci când adultul este gata s`-l \nve]e. Nou n`scu]ii [i copiii mici trebuie s`
fie foarte interesa]i \n ceea ce fac pentru a avea dorin]a de explorare a noului
material sau activitate. Ei ar trebui s` fac` ceva cu scopul de a-[i satisface o nevo-
ie, o curiozitate [i dorin]a de a st`pâni o nou` deprindere. Altfel investi]ia lor este
sc`zut`.
Nou n`scu]ii/copiii mici \nva]` cel mai bine când se simt competen]i. Ca rezultat
direct al eforturilor copiilor apare con[tiin]a de sine ca fiind o persoan` competen-
t` [i care se bucur` s` \nve]e. Nou n`scu]ii trebuie s` simt` c` ceea ce fac ei este
important, c` gesturile [i comunicarea lor au ca efect un r`spuns de un anumit fel.
De aceea, jocurile de genul cutiilor la care ape[i un buton [i sun` un clopo]el (adic`
ac]iunea ta declan[eaz` un anumit r`spuns) sunt atât de importante. Din primul
moment al vie]ii, r`spunzând prompt [i consistent copiilor, \i \nv`]`m c` merit` s`
cunoasc` lumea.
Nou n`scu]ii/copiii mici \nva]` cel mai bine atunci când o fac prin experien]ele de
zi cu zi. Nou n`scu]ii nu au nevoie pentru a \nv`]a de o tehnologie avansat` sau
de tehnici de interven]ie. De fapt, ei \nva]` \n fiecare zi prin activit`]ile pe care le
27
facem cu ei, prin rutina pe care o parcurgem. Dac` recunoa[tem c` ace[ti copii
mici \nva]` f`când, atunci tot ce facem cu ei poate constitui o experien]` de \n-
v`]are. Una dintre valorile experien]elor zilnice const` \n faptul c` ele se repet` [i
astfel copiii \nva]` prin experien]e acumulate. Alt lucru bun reg`sit \n rutine este
faptul c` ele au loc \n general \n prezen]a unei persoane care cunoa[te bine copilul.
Nou n`scu]ii/copiii mici \nva]` cel mai bine prin joc. Cu cât un copil este mai activ
implicat \ntr-un proces, cu atât mai mult va \nv`]a [i va p`stra informa]ia achizi]io-
nat`. Pentru copiii sub trei ani, jocul este principala activitate de \nv`]are. Dup` ce
nevoile fundamentale sunt satisf`cute, copilul mic exploreaz` lumea prin joc, \[i
m`soar` capacit`]ile [i \nainteaz` nesigur \n noi experien]e [i sentimente.
Importan]a jocului \n \nv`]are
Jocul este calea natural` de \nv`]are pentru copiii mici. Cercet`rile efectuate asu-
pra jocului au demonstrat c` acesta este o parte important` a vie]ii copiilor mici.
Joaca [i dezvoltarea merg \mpreun`, de aceea mediul \nconjur`tor ar trebui s`-i
ofere copilului mic oportunit`]i deschise de joac` ne\ngr`dit`. Joaca apare \ntr-o
varietate de forme, [i ca [i celelalte sarcini de dezvoltare, are o secven]` predictiv`:
joaca solitar` cu obiecte;
joaca func]ional`: copilul \n]elege folosirea unor obiecte precum ce[tile,
linguri]ele, [i le va folosi \ntr-un mod adecvat;
jocul prin reprezentare: jocul cu obiecte familiare cum ar fi s` pui p`pu[a
\n pat.
jocul secvential: jocul care se bazeaz` pe o desf`[urare secven]ial` a[a
cum ar fi g`titul sau s` fac` baie p`pu[ii;
jocul simbolic: copilul folose[te o juc`rie cum ar fi camionul cu care \[i
\nchipuie c` plimb` oameni;
jocul dramatic: copilul \[i imagineaz` ca este altcineva sau altceva \n jocuri
dramatice complexe \mpreun` cu al]i copii;
jocuri de grup, jocuri mai structurate, pe m`sur` ce copiii cresc.
Copiii mici petrec mult timp cu joaca solitar`, cum ar fi jocul cu p`pu[ile sau a[e-
zarea animalelor de juc`rie \ntr-un pretins joc. |ntre 2 si 3 ani, copiii se vor juca al`-
turi de al]i copii, ceea ce se nume[te joc paralel. Acest fel de joc devine [i mai com-
plex dup` vârsta de 3 ani pe m`sur` ce copiii sunt angaja]i \n jocuri asociative prin
care folosesc \mpreun` [i \mprumut` materiale de joac` \mpreun` cu ceilal]i copii.
Este important ca adul]ii s` recunoasc` faptul c` ace[ti copii sunt angaja]i \ntâi \n
jocul solitar, apoi comunic` cu ceilal]i copii. Ei trebuie s` fie ap]i, din punct de ve-
dere al dezvolt`rii, \nainte de a se putea angaja \n lucruri mai complexe cum ar fi
compromisul [i controlul care apar \n joc.
Copiii trebuie s` se joace pentru a-[i dezvolta abilit`]i motorii [i cognitive [i pentru
a \nv`]a despre lume [i locul lor \n societate. Copiii \[i dezvolt` abilit`]ile sociale
prin interac]iunile cu perechile lor. Ei \nva]` care sunt regulile, cum sunt f`cute
acestea, [i ce presupun ele. |nva]` astfel cum s` coopereze [i cum s` \mpart` anu-
mite lucruri cu cineva. Ei \[i dezvolt` stima de sine prin provoc`ri, interac]ionând
cu ceilal]i copii [i st`pânind schimb`rile personale, fizice intelectuale [i sociale.
28
Urmând exemplul copiilor, p`rin]ii pun \n practic` felurite jocuri care sunt nece-
sare copiilor din punct de vedere cognitiv [i emo]ional. Jocul autentic are urm`-
toarele calit`]i:
Copiii trebuie s` fie activi [i interactivi ca activitatea lor s` fie considerat` joc
Jocul este spontan, liber [i necoercitiv. Jocul nu este direc]ionat de adul]i; copilul
trebuie s` fie motivat. El trebuie s` vrea s` fac` activitatea [i s` fie liber s` se anga-
jeze \n el. De exemplu, ca o experien]` muzical` s` devin` joc, copii mici vor lovi
sau folosi instrumentele muzicale a[a cum doresc.
Aten]ia este concentrat` pe proces [i nu pe produs. De[i un copil mic ar putea a[e-
za \ntr-un [ir mai multe cuburi [i s` exclame „este un tren“, câ[tigul jocului apare
\n modul \n care este f`cut [i folosit un tren, [i nu \n trenul propriu zis. Un copil de
2 ani, care face zgomote ritmice pe m`sur` ce modific` \n`l]imea [i ritmul vocii, se
joac` cu adev`rat.
Copiii mici \nva]` \n mod constant prin joc atunci când jocul este conceput de ei.
Atunci când un copil, din propria lui voin]`, interac]ioneaz` cu obiectele [i oamenii
\ntr-un mod deschis care \i sus]ine treaz interesul, el \nva]`. Prin repeti]ie, varia]ie,
\ncercare [i eroare, el descoper` cele mai profunde [i primare sisteme care guver-
neaz` modul \n care func]ioneaz` lumea.
Sfaturi pentru activit`]i de \nv`]are ale copiilor mici

Men]ine]i activit`]ile simple
Repeta]i acelea[i activit`]i iar`[i [i iar`[i
Oferi]i copiilor propriile lor materiale ca s` nu fie nevoie s` le \mpart` cu
ceilal]i
Planifica]i activit`]i deschise concentrate pe proces [i nu pe produsul
finalizat
Minimaliza]i necesitatea ca, copiii s` observe sau s` a[tepte
Oferiti sprijin atât cât este nevoie - nu prea mult
L`sa]i-i pe copii s` stabileasc` când au terminat
Planifica]i s` discute cu ceilal]i copii \n timp ce lucreaz`
Planifica]i timp pentru cur`]enie
Crearea spa]iului de joac`
Copiii mici se vor juca oriunde ar fi, deci este important pentru p`rin]i s` [tie cum
s` aranjeze un spa]iu sigur [i interesant.
|n primul rând siguran]a. Supraveghia]i copiii. Spunând nu, nu ve]i opri un

copil hot`rât. P`rintele trebuie s` supravegheze spa]iul de joac` ca s` se asigure
c` nu este nimic periculos acolo. (Tematica este prezentat` \n profunzime \n capi-
tolul 6)
29
Libertatea de explorare. Copiii mici ar trebui s` poarte haine confortabile

care nu \i incomodeaz` \n explorare. Minimiza]i sau evita]i folosirea constrânge-
rilor.
Varietatea este culoarea vie]ii. Oferi]i o varietate de lucruri interesante pen-

tru joac`, [i pentru investigat - cutii, vase [i tigì, o oglind`, apa care curge printr-un
furtun, baloane, c`r]i - [i schimba]i-le des.
Fiecare lucru la locul lui. }ine]i juc`riile de ap` \n baie; [i pe celelalte acolo
unde pot fi u[or accesibile copilului, astfel \ncât s` poat` ajunge la ele [i apoi s` le
pun` la loc când va putea s` fac` acest lucru.
Joaca pe podea. Apleca]i-v` la nivelul copilului [i participa]i chiar la ac]iune.

Atârna]i o oglind` la nivelul copilului sau poate o poz`.
Bucura]i-v`. Rezerva]i-v` cel putin câteva minute \n fiecare zi pentru a v` dis-

tra al`turi de copil. Fi]i [i dumneavoastr` pu]in copil. Ace[ti ani nu se mai \ntorc.
Câteva cuvinte despre lucrurile pentru joac`. Cele mai bune astfel de lucruri
cost` pu]in sau nimic. Bine\n]eles, cea mai bun` este grija [i aten]ia manifestat`
de c`tre membrii familiei. Lucrurile simple, care ne \nconjoar` zilnic \n cas` sunt
excelente juc`rii. Este o glum` bine cunoscut`, copiilor le place mai mult cutia de-
cât cadoul, apoi hârtia de \mpachetat pentru faptul c` este lucioas` [i fo[ne[te.
Jocul senzorial [i explorarea
Copiii mici [i foarte mici \nva]` despre lumea \nconjur`toare \ntâi cu ajutorul sim-
]urilor: v`zând, auzind, mirosind, gustând [i atingând. Explorarea [i jocul ajut` cre-
ierul s`-[i organizeze senza]iile, [i pe copil s` r`spund` adaptându-se la mediu.
Cea mai grozav` organizare a sim]urilor apare atunci când copilul r`spunde \ntr-un
mod direc]ionat c`tre scop. Nimeni nu poate s` fac` s` se \ntâmple un anumit lu-
cru decât copilul. Oricum, adul]ii pot aranja mediul pentru a crea situa]ii care s`
fac` posibile astfel de r`spunsuri. Adul]ii pot muta o zornìtoare care este prea de-
parte pu]in mai la \ndemâna, luând \n considerare c` acum copilul este \n stadiul
de \nceput \n care se mi[c` [i se târ`[te foarte \ncet f`când un efort foarte mare.
A[a c`, adul]ii trebuie s` se asigure c` ofer` destul timp copiilor mici s` stea pe
podea ca s` \nve]e s` mearg` de-a bu[ilea.
Copiii se bucur` cu adev`rat de activit`]ile care le ofer` senza]ii fizice. Acesta este
un motiv pentru care, lor, le place s` fie ridica]i, leg`na]i [i \mbr`]i[a]i [i, de ase-
menea, s` alerge, s` sar` [i s` se joace pe plaj`. Senza]iile de mi[care le stimulea-
z` creierul.
Felul \n care copilul \[i organizeaz` senza]ia \i afecteaz` emo]iile, rela]iile cu cei din
jur, [i \n]elegerea locului pe care \l ocup` \n lume. De exemplu, senza]ia de atinge-
re poate deveni o surs` vital` de satisfac]ie emo]ional`. Atingerea dintre copii [i
adul]ii importan]i este esen]ial` pentru dezvoltarea creierului [i pentru dezvoltarea
ata[amentului. Plimbatul [i leg`natul unui copil ofer` confort [i ajut` copilul s` se
lini[teasc`. R`spunsul copilului la sunete [i \n mod special la vocile celor din jur,
este primul pas \n dezvoltarea limbajului [i comunic`rii inten]ionate. Folosind [i
v`zând obiectele [i oamenii, copilul \nva]` c` acestea exist` chiar [i când el nu le
30
poate vedea. Acesta este \nceputul form`rii abilit`]ii mintale de a p`stra o imagine
\n minte.
Cele 5 sim]uri
Sim]urile copiilor mici \ncep s` se dezvolte \nc` din perioada intrauterin` [i conti-
nu` pe parcursul primelor luni de la na[tere.
Atingerea - Atingerea poate calma sau tulbura copilul. Lor le place contactul cu
pielea. Au preferin]e pentru modul cum s` fie ]inu]i, ridica]i sau a[eza]i. Copiii
foarte mici bag` totul \n gur`.
Vederea - La na[tere copiii v`d ca prin cea]`. V`d cel mai bine obiectele \ntre 24 [i
45 cm. Fa]a uman` este perceput` cel mai bine. Le place s` se uite la oameni [i \n-
va]` din expresiile fe]elor celor pe care \i v`d. Formele [i obiectele care se mi[c` \i
fascineaz`.
Auzul - Nou-n`scu]ii recunosc vocea mamei; au auzit-o \nc` de când erau \n pân-
tecele ei. Se orienteaz` \n direc]ia de unde vine sunetul vocii umane. Prefer` anu-
mite tonalit`]i [i tonuri. Imit` sunetele dr`g`stoase [i plâng când aud zgomote pu-
ternice [i aspre.
Gustul - Nou-n`scu]ii pot percepe gusturile amar, dulce [i s`rat. Treptat \[i vor
dezvolta preferin]e pentru anumite gusturi.
Mirosul - Nou-n`scu]ii pot identifica laptele de mam` dup` miros. De asemenea

pot distinge persoanele apropiate dup` miros.
Jocuri [i activit`]i senzoriale pentru bebelu[i [i copii mici
1-3 luni Folosesc mu[chii oculari Pune]i o fotografie a unei

pentru a se concentra la persoane apropiate sau o carte
anumite obiecte \n p`tu]ul copilului sau pe masa
Copilul \nva]` s` recunoas- de schimb unde o poate vedea.
c` fe]ele umane
3-6 luni Se dezvolt` abilit`]ile de a Ag`]a]i juc`rii mobile deaspura
ajunge la obiecte [i de a le p`tu]ului sau deasupra mesei de
apuca schimbat. Juc`riile trebuie s`
Copilul \nva]` s` discrimi- emit` sunete variate [i s` fie
neze obiectele dup` sunet, confec]ionate din materiale
dup` form` sau atingându-le multicolore de texturi diferite.
Dup` ce joaca s-a terminat,
\ndep`rta]i-le.
6-8 luni |ncuraja]i experimentarea Alege]i multe obiecte
obiectelor din jur prin confec]ionate din materiale
atingere. diferite pe care copilul s` le poat`
Copilul \nva]` s` deose- explora (animale de plu[, obiecte
besc` obiectele dup` gust netede, buc`]i de catifea). Nu
[i dup` form`. folosi]i obiecte prea mici pe care
copilul le poate \nghi]i.
31
9-12 luni Exersa]i abilit`]ile vizuale Juca]i „Cucu-bau“. Ascunde]i

[i auditive. animalul de plu[ sub o p`tur` [i
Copilul devine capabil s` \ntreba]i: „Unde e pisicu]a?“
localizeze obiectele pe care Ridica]i p`tura [i spune]i „Uite
nu le v`d. pisicu]a!“.
12-15 luni Face]i exerci]ii pentru Folosi]i ap`, cereale, [i fìn` de
coordonarea ochi-mân`. porumb (m`lai) [i l`sa]i-l pe copil
Copilul \[i formeaz` s` umple [i s` goleasc` diferite
deprinderile pentru a vase cu aceste substan]e. Folosi]i
surprinde cauza [i efectul ce[cu]e de plastic, forme de nisip
ac]iunilor. [i vase de buc`t`rie incasabile.
Fi]i aten]i la suprastimulare! Unii copii sunt foarte sensibili la schimb`rile de tem-
peratur`, la lumin` [i la zgomote puternice. Cei mai mul]i devin agita]i dac` este
prea mult` lume \n jur sau prea mult zgomot. Un copil suprastimulat va \ncepe s`
plâng` [i nu se va lini[ti cu u[urin]`. Este important s` schimba]i atmosfera. P`-
rin]ii trebuie s` g`seasc` un loc lini[tit cu lumin` pu]in`, [i s`-l calmeze pe cel mic
]inându-l \n bra]e [i leg`nându-l u[or.
Fi]i aten]i la lipsa de stimulare! Copiii care petrec mult timp singuri, c`rora nu li
se vorbe[te, ai c`ror \ngrijitori sunt indiferen]i sau depresivi, prezint` \ntârzieri \n
dezvoltare. Ace[tia \ncep s` se retrag`, \nceteaz` s` mai exploreze mediul [i s`
mai \nve]e.
|ncurajarea comunic`rii [i dezvoltarea limbajului
Comunicarea f`r` cuvinte
Prin comunicare facem schimb de informa]ii, de idei [i de emo]ii. Cel mai puternic
tip de comunicare se realizeaz` f`r` cuvinte. Personalitatea se manifest` cel mai
bine prin intermediul mesajelor nonverbale. Privirea \ncurajatoare a p`rintelui are
un impact foarte puternic asupra copilului care caut` suport [i siguran]` \nainte de
a se aventura \ntr-o situa]ie nou`. Avertizarea prin privire a p`rintelui este de cele
mai multe ori suficient` pentru a-l \mpiedica pe copil s` pun` mâna pe cana fier-
binte. Un copil exuberant [i jucù[ le transmite p`rin]ilor c` se simte bine, cel pu-
]in pentru moment. De ce suntem mândri când auzim imnul na]ional ? De ce atunci
când ne batem obrazul spunem atât de multe lucruri ?
Comunicarea f`r` cuvinte este foarte puternic`. Bebelu[ii nu pot pronun]a [i nici
\n]elege cuvinte, \ns` sunt exper]i \n citirea semnalelor nonverbale. De aceea ceea
ce fac p`rin]ii este mult mai important decât ceea ce spun. P`rin]ii pot modela
comportamentele potrivite prin priviri [i gesturi. Iat` câteva mesaje pe care copiii
le dau cu mult` pl`cere:
Uit`-te la mine
Leag`n`-m` [i ]ine-m` strâns \n bra]e
S`rut`-mi degetele de la mâini [i de la picioare
Zâmbe[te-mi
32
Spune-mi cu ochii c` e bine ce fac

Ridic`-m` [i ]ine-m` cu grij`
Strategii de \ncurajare a dezvolt`rii limbajului
Pentru a stimula dezvoltarea limbajului trebuie s` vorbi]i cu copilul, s`-i citi]i [i s`-i
cânta]i. Copilului nu-i pas` cât de bine cânt` p`rintele sau cât de str`lucitoare sunt
ideile acestuia. Ei apreciaz` efortul dvs. Sunt foarte interesa]i de sunetul vocii
umane. Când copilul este agitat dar p`rintele \i vorbe[te calm, se vor lini[ti amân-
doi, chiar dac` p`rintele nu este nici calm, nici sigur de el. „Acum hai s` vedem ce
te sup`r`. De unde vrei s` \ncepem? Bine, o s` o \ncepem cu aceea[i \ntrebare. }i-e
foame ...“ Este uimitor ce minuni poate s` fac` gânditul cu voce tare \n momente-
le \n care cei doi se lupt` s` g`seasc` o cale de \n]elegere.
De[i copiii sunt foarte toleran]i \n ceea ce prive[te lipsa de profesionalism a p`rin-
]ilor, sunt foarte sensibili la felul \n care li se vorbe[te.
Vorbi]i \ncet [i exprima]i clar ceea ce ave]i de spus. Dac` vorbi]i \ncet, lent, copilul
va putea s` v` urm`reasc` [i s` proceseze mintal cuvintele pe care le aude, iar lim-
bajul clar \i permite s` identifice cuvintele noi. Accentuând un cuvânt din propo-
zi]ie ve]i atrage aten]ia copilului asupra acestuia: „Unde e Tata?“
Vorbi]i pe rând. Cele mai timpurii conversa]ii dintre p`rin]i [i copii nu con]in cu-
vinte. Ei „vorbesc“ prin expresii faciale, prin priviri [i explorându-se reciproc. Mai
târziu, când copiii \nva]` s` gângureasc`, conversa]ia se va desfâ[ura prin alterna-
rea gânguritului copiilor cu r`spunsurile imitative ale p`rin]ilor, iar cei doi parte-
neri se vor opri pentru a-l l`sa pe cel`lalt s` „vorbeasc`“. Aceste conversa]ii vor
continua [i mai târziu când copilul va \nv`]a s` rosteasc` cuvintele peltic [i s` folo-
seasc` jargonul. Intona]ia cald`, entuzaist` a p`rintelui \l va \ncuraja pe cel mic s`
continue s` „vorbeasc`“.
Repeti]ia. Consolideaz` \nv`]area limbajului. Ea \nt`re[te transmiterea impulsului

nervos c`tre creier. Copiii au o enorm` toleran]` la repeti]ie. Cu cât bebelu[ul va
auzi mai des cuvântul „suc“, \l va \n]elege mai bine \n context, [i \i va sim]i gustul,
cu atât \l va \nv`]a mai repede.
Vorbirea \n paralel [i numirea obiectelor. Când p`rintele \i va propune copilului

anumite cuvinte, va vorbi \n paralel pentru ca acesta s` le \nve]e. Stând lâng` copil
[i uitându-se la o pas`re, p`rintele va spune: „Vezi pas`rea aceea?“ sau „Uite o
pas`re!“. Sf`tui]i-i pe p`rin]i s` foloseasc` vorbirea \n paralel pentru a capta aten-
]ia [i interesul copilului. |n timp ce copilul se joac` cu cutiu]a magic` din care iese
un clown, p`rintele trebuie s` repete: „Trage de sertar, trage de sertar!“. |n timp
ce bebelu[ul merge de-a bu[ilea pe o pern`, p`rintele poate spune: „Alex merge
de-a bu[ilea pe pern`“. Dac` aud cuvinte care au leg`tur` cu ceea ce fac ei, copiii
\[i vor \mbog`]i vocabularul mai rapid.
Feedback-ul. Copiii ador` s` vad` reac]ia p`rin]ilor la ceea ce fac. Când un copil
bolborose[te ceva la pia]`, majoritatea celor din jur nu vor \n]elege ce spune, dar
p`rintele poate r`spunde: „Nu, aceea nu e o ro[ie; e un m`r“. Apoi, copilul va bol-
borosi un cuvânt u[or diferit, iar p`rintele va confirma. Aceasta este o demon-
stra]ie de feedback.
33
Expansiunea [i extensia. Când copiii \nva]` s` spun` propozi]ii de unu-dou` cu-

vinte, p`rin]ii trebuie s` extind` ceea ce au spus ace[tia. Dac` un copil de 13 luni
spune „Minge“, p`rintele poate dezvolta acest cuvânt \ntr-o propozi]ie sau \ntr-o
fraz`: „Mingea aceea este mare“. Acest lucru sugereaz` un nou pas. „Uite mingea
cea mare [i ro[ie“. Când copilul \ncepe s` formeze propozi]ii, adul]ii \i vor da mai
multe infirma]ii cu sens. De exemplu, dac` copilul spune „C`]elu[ul acela“, p`rin-
tele poate extinde aceast` idee spunând: „Da, c`]elu[ul acela are blana maro“.
Explica]i de ce. P`rin]ii folosesc mereu limbajul pentru a spune copiilor ce vor
face, fie c` e vorba de mas`, de somn, de schimbarea scutecelor sau de \mbr`cat.
Copiii vor \ncepe s` \n]eleag` [i-[i vor aminti c` au ceva de f`cut dac` li se explic`
de ce o fac. Dac` li se explic` motivele pentru care fac o anume ac]iune, chiar [i
celor mai mici, ace[tia se vor concentra mai bine asupra respectivei activit`]i [i vor
deveni mai interesa]i. Dac` copilul aude sugestii ca „Trebuie s` facem curat ca s`
putem merge la plimbare“, va primi mesaje importante despre planurile p`rin]ilor,
despre constan]a acestora [i despre \ndeplinirea sarcinilor.
|ntreb`rile [i r`spunsurile deschise. Contrar \ntreb`rilor la care se poate r`spunde

doar prin „da“ sau „nu“, \ntreb`rile deschise \ncurajeaz` r`spunsurile variate [i
sporesc dezvoltarea cognitiv`. Imagina]i-v` un copil [i pe p`rintele sù la joac` \n
curte. Copilul, uitându-se la un copac, \ntreab`: „Ce este acesta?“. P`rintele r`s-
punde printr-o \ntrebare: „Tu ce vezi?“, dându-i acestuia posibilitatea s` vorbeasc`
despre frunze, despre pas`rea din copac, sau despre veveri]ele care se ascund
printre crengi. Aceasta \l sitmuleaz` pe copil s` gândeasc` singur [i \l ajut` s` con-
[tientizeze ceea ce face.
|ntreb`rile [i r`spunsurile deschise stau la baza asimil`rii abilit`]ilor de conver-
sa]ie. Copilul face comentarii, p`rintele \l \ncurajeaz` s` continue folosind \ntreb`ri
[i r`spunsuri deschise, iar acesta va fi liber s` r`spund` ce crede. Conversa]iile ex-
tinse \ntre copii [i p`rin]i sunt utile pentru dezvoltarea ulterioar` a competen]elor
lingvistice.
Jocurile de cuvinte. P`rin]ii pot folosi rime din care s` lipseasc` un cuvânt pe care
copilul s` le completeze. De exemplu, poate l`sa copilul s` completeze versurile
dintr-o poezie pentru copii cunoscut`. Citind o poveste despre animale, poate spu-
ne, „V`d un... mare [i bl`nos“ \ncurajându-l pe cel mic s` completeze propozi]ia
cu cuvântul urs.
Limbajul ajut` la dezvoltarea memoriei. P`rintele care spune „Ieri la prânz am

mâncat spaghetti“ ajut` la consolidarea memor`rii cuvintelor [i a experien]ei an-
terioare a copilului.
|ncurajarea. Când dori]i s` \ncuraja]i copilul, spune]i:
„Bravo, bun` treab`.“

„|mi place ce ai f`cut!“
„Mul]umesc!“
„Mi-ai fost de mare ajutor“
„Minunat!“
„Te-ai descurcat foarte bine!“
34
„P`reai foarte fericit când f`ceai asta!“

„Cred c` a fost foarte bine!“
„E[ti foarte mândru de tine!“
„E[ti din ce \n ce mai aproape, \n curând o s` faci asta singur!“
Folosi]i activit`]ile de rutin` ca suport pentru \nv`]area limbajului
Activit`]ile de rutin` ordoneaz` via]a copilului. El va mânca cam pe la aceea[i or`

\n fiecare zi, va merge la culcare la aceea[i or` \n fiecare sear` [i va face baie la
aceea[i or` \n fiecare zi. Dac` face \n fiecare zi acelea[i lucruri, copilul se va sim]i
\n siguran]`. De aceea este important s` folosi]i activit`]ile de rutin` ca pe oportu-
nit`]i de a \nv`]a. |n timpul acestora copilul este atent [i va \nv`]a s` aib` \ncredere
constatând c` I se acord` \ngrijiri \n mod regulat, va deprinde abilit`]i de comuni-
care, de rezolvare de probleme [i abilit`]i de interrela]ionare.
Activit`]ile de rutina zilnic` (schimbatul, orele de mas`) sunt o bun` oportunitate

pentru a dezvolta limbajul copilului. Acesta poate numi obiectele obi[nuite folosite
\n asemenea \mprejur`ri: cea[c`, furculi]`, m`r, mas`. Evita]i s` vorbi]i peltic [i fo-
losi]i termeni clari pentru a \mbog`]i vocabularul copilului. „Iaurtul acesta este cre-
mos. E dulce“ sau „Ce biscuite crocant!“. Spunând „Bravo, po]i s` ]ii cana sin-
gur!“ \n loc de „Bravo, po]i s-o ]ii!“ |l \nv`]a]i sensurile cuvintelor noi.
P`rin]ii trebuie s` se implice total \n activit`]ile de rutin`, pentru c` acestea sunt

momentele \n care copilul se \ncarc` cu energie. Interac]iona]i cu copilul \n timpul
activit`]ilor de rutin`, oferi]i-I un continuu contact vizual [i fizic [i nu v` grabi]i. Ve]i
\nv`]a s` va ajusta]i reac]iile la nevoile specifice ale copilului, respectându-i prefe-
rin]ele [i evitând suprastimularea. Explica]i-I ce ve]i face [i de ce, evitând s` trece]i
brusc la o anume ac]iune. Dac` \i spune]i ce se va \ntâmpla, acesta va \nv`]a s`
anticipeze lucrurile, s` reac]ioneze [i s` participe activ.
Cu cât p`rin]ii sunt mai consecven]i [i cu cât folosesc mai mult repeti]ia \n timpul
activit`]ilor de rutin`, cu atât copilul va \n]elege mai repede lumea din jur.
Mesele
Ce \nva]` un nou-n`scut \n timp ce este hr`nit? Mama nu-i ofer` doar hrana de
care are nevoie. |l calmeaz`. Acest lucru \l face s` se simt` \n siguran]`. Dac` plân-
ge de foame [i mama vine cu mâncarea, va \nv`]a c` poate s` comunice bine [i
poate determina lucrurile s` se \ntâmple. Aceasta \l \ncurajeaz` s` continue s`
comunice, mai \ntâi prin gesturi [i vocaliz`ri, [i apoi prin cuvinte. |nva]` de aseme-
nea leg`tura dintre cauz` [i efect, care-l va ajuta mai târziu s` acorde sens lumii.
Dac` p`rin]ii vorbesc \ncet [i \[i leag`n` u[or capul \n timp ce-l hr`nesc, copilul va
\n]elege c` este iubit [i c` merit` s` fie \ngrijit. |ncepe s` \n]eleag` c` poate avea
\ncredere \n p`rin]i [i poate depinde de ei. Acest lucru st` la baza form`rii unor re-
la]ii s`n`toase de-a lungul vie]ii. Copilul se poate acumula informa]ii privind fa]a
mamei, ascultându-I vocea [i experimentând senaza]iile pe care le trìe[te atunci
când este leg`nat.
35
Somnul
Ce \nva]` copilul din activit`]ile de rutin` legate de somn? Dup` masa de sear`, co-
pilul se joac`, se mi[c` (merge de-a bu[ilea, se plimb`, alearg`). Prin aceasta face
exerci]ii fizice, \nva]` s`-[i men]in` echilibrul, s`-[i coordoneze mi[c`rile [i se bu-
cur` de libertatea de a se mi[ca. |nainte de culcare se joac` lini[tit cu o carte, sau
\n baie. Deprinde anumite abilit`]i de a controla lucrurile ceea ce-I spore[te \ncre-
derea \n sine. Acest joc lini[tit \l ajut` s` se relaxeze [i s` se preg`teasc` de somn.
Mama \i spune „Peste un sfert de or` vei merge la culcare“. Astfel copilul \nva]`
la ce s` se a[tepte. Când este momentul s` se culce, el va alege o juc`rie moale cu
care va dormi, iar p`rintele \i va citi o poveste. Cei doi sunt mereu aten]i unul la
cel`lalt. Copilul simte c` p`rintele este aproape de el. Se simte iubit. Asociaz` citi-
tul cu faptul c` p`rintele este aproape de el [i de aceea vrea s` i se citeasc` mai
mult. Cu cât i se cite[te mai mult, cu atât va dobândi abilit`]i de comunicare. Când
p`rintele spune „Noapte bun`! Ne vedem mâine“ [i pleac`, copilul \nva]` c` cei
dragi dispar din când \n când, dar c` pot avea \ncredere c` se vor \ntoarce. Aceasta
\l va ajuta \n momentele viitoare \n care va trebui s` se separe de p`rin]i. Adoarme
singur. |nva]` c` poate s` se lini[teasc` singur cu ajutorul unei juc`rii dragi pe care
o poate ]ine \n bra]e \n lipsa c`ldurii p`rinte[ti. Lumea este primitoare [i \[i dore[te
s` se trezeasc` aici a doua zi diminea]`.
Momentul culc`rii este unul dificil pentru mul]i copii. Sistemul lor nervos este u[or
supra\nc`rcat de evenimentele din timpul zilei. De aceea mul]i p`rin]i pot expe-
rimenta situa]ii nepl`cute seara la culcare. Pot crede c` nu fac ceva cum trebuie,
sau c` copilul lor este foarte dificil. |ncercând s` urma]i câteva din sfaturile de mai
sus, ve]i putea trece mai u[or peste aceste momente. Probabil c` acestea nu sunt
perfecte, dar sunt previzibile pentru copil [i asta \l ajut` foarte mult. |n timp, va
\nv`]a s` adoarm` singur.
Sporirea \ncrederii \n sine
Un copil care se simte bine cu el \nsu[i va fi preg`tit s`-[i asume riscuri (s` \nve]e
s` mearg` sau s` se despart` treptat de mam`); va putea suporta efortul [i frus-
trarea pe care le presupune \nv`]area oric`rei noi abilit`]i (de exemplu s` ]in`
cea[ca sau s` m`nânce cu linguri]a) [i va fi capabil s` se descurce cu problemele
inevitabile pe care le implic` via]a (s` suporte foamea atunci când mâncarea \ntâr-
zie s` se arate sau s` accepte faptul c` un alt copil i-a luat juc`ria).
Felul \n care p`rin]ii se poart` cu copiii lor influen]eaz` nivelul \ncrederii \n sine a
copilului, capacitatea de a dezvolta rela]ii cu cei din jur [i abilit`]ile de \nv`]are.
P`rin]ii trebuie s` \nve]e s` comunice mesaje pozitive copiilor, prin cuvinte, priviri
[i gesturi.
Mângâia]i-i mult pe bebelu[i. Nu uita]i s` v` uita]i \n ochii lor.
Spune]i-le ce sim]i]i pentru ei.
Pune]i fotografii cu familia pe mese [i servante. Decora]i pere]ii cu dese-

nele copiilor.
|ndep`rta]i obiectele fragile sau periculoase pentru ca copiii s` poat` ex-
plora mediul \n voie, f`r` a fi mereu \ntrerup]i.
36
Trata]i-i pe cei mici cu respect.
Lua]i \n serios „grijile“ [i nel`muririle copiilor.
Ajuta]i-i s` \n]eleag` c` ceea ce face este important. Sta]i lâng` ei atunci

când plâng.
Lasa]i-le posibilitatea s` aleag`.
Proteja]i-i de suprastimulare [i nu-I \ntrerupe]i prea des de la ceea ce fac.
Lauda]i-i pentru ceea ce a f`cut, chiar dac` nu este foarte potrivit.
Da]i-le copiilor sarcini adev`rate pe care le pot duce la bun sfâr[it.
Face]i comentarii asupra oric`ror ac]iuni pro-sociale ale copilului.
|ncuraja]i \nv`]area [i perseveren]a.
Da]i copilului posibilitatea de a explora [i descoperi singur lucrurile, de

exemplu, lasa]i-l s`-[i ia singur ciorapi cura]i din sertar. Ajuta]i-l doar dac`
este nevoie.
Câteva sfaturi \n plus \n sprijinul deprinderii abilit`]ilor de \nv`]are
Pune]i \ntreb`ri la care s` existe mai mult de un r`spuns corect. Pune]i

\ntreb`ri care s`-I cear` copilului s`-[i aminteasc` ceva din trecut, s` anti-
cipeze ceva din viitor, sau s` priveasc` un lucru din mai multe unghiuri.
Opri]i-v` dup` ce a]i pus \ntrebarea pentru a-I da copilului posibilitatea s`-[i
organizeze r`spunsul.
Explica]i-le cu r`bdare etapele sarcinilor pe care le au de \ndeplinit.
Nu \ntrerupe]i copilul când este absorbit de o anume activitate. |nv`]a]i s`

a[tepta]i.
|nv`]a]i-i s` rezolve probleme, ajutându-i s` identifice problema [i punân-

du-i treptat \ntreb`ri ajut`toare pentru ca acesta s` participe activ la g`si-
rea solu]iei.
Oferi]i-le experien]e care s` cuprind` elemente familiare, dar [i elemente

noi.
Comporta]i-v` ca [i cum a]i crede c` explorarea obiectelor [i mediului este

important`. Fi]i un model de comportament intelectual curios.
|ncuraja]i flexibilitatea gândirii [i modalit`]ile creative unice, specifice co-
pilului dvs. de a descoperi lumea.
37
Capitolul 5
IMPUNEREA LIMITELOR
Concep]ia asupra disciplinei
P`rin]ii \[i doresc s` creasc` copii care s` devin` adul]i [i s` coopereze cu ceilal]i.
Cei cu atitudini [i aspira]ii democratice vor ca copiii lor s` ]in` seama de reguli, dar
\n acela[i timp s`-[i dezvolte sim]ul propriei valori [i \ncrederea \n sine care le va
permite s`-[i urmeze idealurile. Acesta este scopul de lung` durat` pe care \l ur-
m`resc p`rin]ii atunci când \[i stabilesc coordonatele pentru a-[i disciplina copilul.
Focalizarea pe aspectele pozitive
Majoritatea activit`]ilor ce au ca scop disciplina \[i au sursa \ntr-o perspectiv` ne-

gativ`, urm`rind stoparea comportamentelor nedorite. |n general este, \ns`, mult
mai eficient s` ne concentr`m asupra calit`]ilor pe care dorim s` le dezvolt`m.
Dac` p`rin]ii doresc s` \nceap` prin a sem`na cooperarea, empatia [i instruirea,
atunci ei trebuie s` se focalizeze pe aceste aspecte. Cuvintele \l pot focaliza pe copil
asupra acestor comportamente pozitive, dar faptele p`rin]ilor sunt mai puternice
decât cuvintele. Ei trebuie s` fie modele de cooperare, empatie [i educa]ie, dac`
doresc ca copilul lor s` \nve]e aceste comportamente.
Cercet`rile ne demonstreaz` c` a[a cum p`rin]ii se poart` cu copiii lor, tot astfel
se vor rela]iona [i copiii cu ceilal]i. Studiile au ar`tat c` mamele „sensibile“, care
erau foarte atente la nevoile copiilor lor, interpretau adecvat semnalele acestora [i
r`spundeau prompt, aveau copii care, la rândul lor, reac]ionau conform dorin]elor
mamei. Aceste mame se raportau la copiii lor ca la persoane unice, respectându-
le individualitatea. Datorit` faptului c` puteau recunoa[te limitele [i nevoile de
dezvoltare ale copiilor, ele au \ncercat s` amenajeze un mediu stimulant, potrivit
pentru copiii lor, [i nu le-au cerut acestora s` se \ncadreze continuu programului
monoton [i s` fac` a[a cum vor ele \ntotdeauna.
Dimpotriv`, mamele pe care cercet`torii le-au numit „insensibile“, erau cu mult

mai mult interesate de propriile ambi]ii [i preocup`ri, ne]inând cont de nevoile co-
piilor [i neinterpretând adecvat ceea ce le comunicau ace[tia. |ncercau s`-i fac` pe
copii s` se \ncadreze cât mai bine \n propriul lor program.
Copiii mamelor „sensibile“ au r`spuns mai repede [i mai bine unor comenzi ca:
„Nu!“ sau „Vino aici!“ decât cei ai mamelor „insensibile“. |n plus, un mare pro-
cent dintre copiii cu mame sensibile au reu[it s`-[i dezvolte controlul intern, adi-
c`, atunci când se apropiau de ceva ce le fusese interzis de c`tre mamele lor, erau
capabili s` se opreasc` singuri.
Cercet`torii au descoperit, de asemenea, mamele copiilor cooperan]i interveneau

\ntotdeauna cu c`ldur` [i blânde]e fizic` [i verbal`. Mamele copiilor neascult`tori,
\ncercau \ntr-un mod agresiv s`-i fac` pe ace[tia s` asculte de ordinele lor. Cu cât
vocea [i ac]iunile mamei sunt mai aspre, cu atât copilul va fi mai necooperant.
39
Modul \n care p`rin]ii se poart` cu copiii lor are o influen]` mult mai mare asupra
model`rii comportamentului micu]ilor, decât ceea ce le spun c` trebuie s` fac`. Nu
orice tip de disciplin` este valabil` pentru orice familie. Fiecare familie trebuie s`-[i
dezvolte propriul sistem de educa]ie. Urm`toarele indica]ii pot fi de folos pentru a
adopta un anume tip de disciplin`:
1. |ncerca]i s` identifica]i nivelul de dezvoltare al copilului

2. Identifica]i cauzele comportamentelor dificile
3. |ncuraja]i-i pe copii s` gândeasc`, s` fac` alegeri [i s` suporte consecin]ele
acestora
4. |ncerca]i s` \n]elege]i diferen]ele individuale dintre copii
5. Evita]i pedepsele corporale; sunt mult mai dùn`toare pe termen lung.
Scopul este ca copilul s` ajung` s` se auto-disciplineze. Auto-disciplina se reali-

zeaz` treptat. La \nceput, copilul va trece peste limitele impuse. Apoi, va testa dac`
p`rin]ii chiar vor s`-i impun` ni[te limite. (Uitându-se cu coada ochiului la p`rin]ii
lui, se va \ndrepta direct spre sob` a[teptând ca ace[tia s` spun` „nu“ din nou.
Vrea doar sa verifice dac` p`rin]ii sunt siguri c` nu are voie). |n sfâr[it, va interio-
riza disciplina. |n câteva luni, se va duce din nou spre soba \ncins`, [i va spune sin-
gur „nu“. Astfel, el imit` un model \nv`]at [i, \n acela[i timp, \[i impune anumite
limite.
Motivele ascunse ale comportamentelor dificile
De obicei, problema disciplinei \ncepe s`-i preocupe pe p`rin]i dup` ce copilul \m-
pline[te un an. De ce ? S` ne gândim la problemele de dezvoltare prin care trec co-
piii la aceast` vârst`. Se confrunt` cu chestiuni legate de control, de autonomie, [i
mai ales cu separarea [i cu men]inerea contactului cu cei apropia]i. |ntr-un conti-
nuu du-te vino, copilul vrea dou` lucruri diferite \n acela[i timp: s` i se recunoasc`
independen]a, dar s` fie asigurat c` p`rin]ii \l iubesc.
S` ne mai amintim [i c` copiii mici sunt „condu[i“. Sunt obliga]i s` se mi[te, s`

exploreze [i s` experimenteze. Sunt orienta]i spre a se autodefini ca persoane se-
parate [i asta trebuie s` le plac`. Refuz` s` m`nânce. Nu le place ceea ce li se d`
de mâncare. Vor s` fac` totul singuri. Deseori sunt frustra]i când nu pot s` duc` la
cap`t ceva ce [i-au propus pentru c` sunt prea mici. Sunt extrem de frustra]i de
constrângerile venite din partea p`rin]ilor. Vocabularul lor este destul de limitat la
aceast` vârst`, dar cuvântul de baz` este „nu“.
}inând cont de chestiunile legate de nivelul de dezvoltare al copilului, p`rin]ii tre-

buie s` examineze cauzele imediate ale comportamentelor dificile pentru a [ti cum
s` le previn` \n viitor. De obicei exist` un motiv special care explic` comporta-
mentul nedorit al unui copil. |ncerca]i s`-l g`si]i:
|i este foame sau e obosit ?
|i e fric` ?
E bolnav ?
E suprastimulat ? (de prea mult zgomot, prea mul]i copii \n jur, prea multe
culori, prea mult` lumin`)
E plictisit sau \l strânge ceva ?
|[i d` seama c` un alt copil este o fiin]` [i nu un obiect ?
40
E frustrat pentru c` nu poate explora ceva ce-[i dore[te ?

E frustrat pentru c` a fost \ntrerupt brusc din ceea ce f`cea ?
A preluat tensiunea [i stresul adul]ilor din jur ?
Se a[teapt` de la el s` se comporte ca un copil mare (s` a[tepte, s`
\mpart` cu ceilal]i, s` stea mult timp lini[tit) ?
Au existat pierderi sau schimb`ri \n via]a copilului, de exemlpu, pierderea
unui p`rinte, sau mutatul \n alt ora[ ?
E cineva din cas` bolnav ?
}inând cont de cele de mai sus, p`rin]ii pot empatiza cu comportamentele turbu-
lente ale copilului lor. Totu[i, rolul p`rin]ilor este de a stabili limite pentru anumite
comportamente, [i de a amenaja un mediu care s` previn` manifest`rile frecvente
ale comportamentelor negative.
Prevenirea este cel mai bun remediu pentru comportamentele dificile
Organizarea [i alc`tuirea unui plan sunt de mare ajutor \n prevenirea compor-

tamentelor dificile. Activit`]ile de rutin` bine realizate sunt procese organizate;
realizarea unui mediu securizant necesit` un plan bine alc`tuit; chiar [i pentru
schimb`ri mici, p`rin]ii trebuie s` anticipeze ce se va \ntâmpla [i s` \[i verbalizeze
planurile; chiar [i pentru a cere ajutor e nevoie de un plan pentru a con[tientiza
care sunt nevoile copilului [i ale familiei.
Examinarea activit`]ilor de rutin` ale copilului
Când un copil \ncepe s` aib` un comportament dificil, p`rin]ii trebuie mai \ntâi s`
\nt`reasc` activit`]ile de rutin`. Aceasta \i ajut` [i pe copil [i pe p`rinte s` se orga-
nizeze. Masa luat` la timp, previne de obicei accesele de furie. Un somn venit la
timp este binef`c`tor atât pentru p`rintele frânt de oboseal`, cât [i pentru copilul
extenuat, iar pove[tile dinaintea somnului \i relaxeaz` pe amândoi. Joaca [i ie[itul
la aer \i fac copilului poft` de mâncare [i \i consum` energia, astfel \ncât se poate
odihni bine. Activit`]ile de rutin` bine organizate ofer` copilului stabilitatea emo-
]ional` care \i permite s` fie r`bd`tor [i s` aib` \ncredere c` totul va fi bine.
Asigura]i-v` c` doarme cât trebuie. Dac` e obosit, va fi mult mai neascult`tor.

Dac` pl`nui]i o ie[ire la cump`r`turi cu copilul, e bine s` doarm` pu]in \nainte.
Asigura]i-v` c` m`nânc` s`n`tos. De multe ori devine agitat dac` \i e foame sau
sete. Pentru a evita astfel de situa]ii, pute]i lua un pache]el [i o sticl` cu suc la plim-
bare.
Scoate]i-l la plimbare. Copilul este interesat de multe lucruri. Dac` merge]i la cum-
p`r`turi, lua]i-l [i pe el. Poate s` pun` pachetele \n co[. Vorbi]i cu el, pune]i-i \ntre-
b`ri, sau da]i-i ceva de f`cut cât timp v` ocupa]i cu cump`r`turile.
Organiza]i activit`]i pe care le poate realiza de unul singur. G`si]i activit`]i pe care
el le poate face singur f`r` greutate. Dac` e prea mic ca s`-[i \ncheie nasturii, g`si]i
nasturi mari sau ceva care p`c`ne.
Schimb`rile de ritm ale familiei duc la schimb`ri ale ritmului copilului, care de obi-
cei se manifest` prin comportamente nedorite. Iat` câteva motive care pot duce la
41
astfel de comportamente: mutatul dintr-o cas` \n alta, pierderea slujbei unuia din-
tre p`rin]i, copilul bolnav, apari]ia unui nou membru \n familie. Chiar [i schimb`-
rile mai pu]in dramatice, cum ar fi vacan]ele, anivers`rile sau vizitele rudelor pot
genera comportamente dificile. Când vine bunica \n vizit`, toat` lumea este ocu-
pat` cu cur`]enia, cu g`titul unor mânc`ruri speciale [i cu preg`titul unei primiri
de pomin`. Sunt toate [ansele ca toat` lumea s`-[i aminteasc` de acest eve-
niment, pentru c` copilul \[i va aduna toate for]ele [i va face multe n`zbâtii. De ce?
Din cauza micilor schimb`ri la care a fost supus.
Organizarea
Este important ca totul s` fie bine organizat, astfel \ncât juc`riile, mânc`rurile,
obiectele de baie [i medicamentele s` fie totdeauna la \ndemân`. Astfel, copilul nu
e nevoit s` a[tepte. Dac` mediul nu este „periculos“, p`rin]ii nu vor fi nevoi]i s`
spun` „nu“ tot timpul, sau s` \l \ntrerup` brusc pe copil din activitate. Când mer-
ge]i la plimbare, lua]i ceva distractiv cu dvs. (creioane colorate [i hârtie, o juc`rie
la care ]ine sau biscui]i) pentru a-l ]ine ocupat. Juca]i-v` [i cânta]i \mpreun`.
Nu face]i schimb`ri bru[te
Copiilor nu le place s` fie \ntrerup]i atunci când sunt preocupa]i de ceva. P`rin]ii
pot evita s`-i supere, f`când \n a[a fel \ncât tranzi]ia s` fie lent`. Spune]i-i copilului
ce se va \ntâmpla, aducându-i aminte [i \ncuraja]i-i prin ceea ce face]i. „Vom mer-
ge la mas` \n cinci minute“. „E timpul s` ne preg`tim de mas`“. „Te rog s` termini
ce f`ceai [i s` mergi s` te speli pe mâini“.
Cere]i ajutor
Rudele [i prietenii sunt dornici s` ajute p`rin]ii cu copii mici. Cere]i-le ajutorul la
sp`lat, la cur`]enie [i la cump`r`turi pentru a v` putea concentra asupra copilului.
P`rin]ii pot afla multe lucruri folositoare de la al]i p`rin]i, pentru c` experimen-
teaz` cu to]ii acela[i lucru: cre[terea unui copil. |ntreba]i-I cum se descurc` cu co-
pilul lor, ce folosesc pentru durerile de din]i, cum \i culc`, cum se descurc` cu sfa-
turile soacrei, etc.
Cum s` ne descurc`m cu comportamentele dificile
Comportamentele dificile sunt probleme obi[nuite pentru cre[terea unui copil. P`-
rin]ii \[i vor stabili anumite strategii mai ales dup` ce copilul \mpline[te doi-trei ani
[i obiceiurile \ncep s` se schimbe. E nevoie de disciplin` \n multe situa]ii. Pentru
asta, p`rin]ii trebuie s` fie foarte fermi [i copilul trebuie s` [tie c` e nevoie de dis-
ciplin`.
Indiferen]a. Copiii vor \ncerca s` atrag` aten]ia prin comportamente dificile. Dac`
p`rin]ii nu-i bag` \n seam`, probabil se vor lin[ti. „Nu, nu vreau s` merg acas`“.
P`rintele nu-l ia \n seam`, \[i pune haina, continu` s` vorbeasc` pe un ton calm,
[i pân` la urm`, copilul \[i va lua [i el haina [i vor pleca \mpreun`.
Redirec]ionarea. Distrage]i aten]ia copilului oferindu-i un alt punct de interes. Co-
piii mici nu se concentreaz` foarte mult asupra unui singur lucru [i aten]ia le poate
fi u[or distras`.
42
Da]i-i posibilitatea s` aleag`. Copiii vor uneori s` decid` singuri. Dându-le posi-
bilitatea de a alege, le stimula]i gândirea. Alegerea nu trebuie s` aib` mai mult de
dou` variante. „Vrei lapte sau suc de portocale“? Amândou` posibilit`]ile trebuie
s` fie acceptabile pentru p`rinte.
E nevoie de reguli. Regulile ajut` la stabilirea unor limite \ntre care se poate \nscrie
un comportament. Ele trebuie s` fie scurte [i concise, formulate \n termeni pozitivi
[i trebuie s` aib` motive foarte clare. „Ia-m` de mân` când travers`m strada. {o-
ferii nu te pot vedea“. Evita]i regulile negative, cum ar fi „Nu arunca mâncarea pe
jos“, ci spune]i: „Mâncarea se ]ine pe farfurie“. Nu impune]i prea multe reguli.
Fi]i un model de bun` purtare. Felul \n care p`rintele se comport` \n cazul unui
conflict devine un model pentru copil [i va fi folosit de acesta atunci când va avea
nevoie. P`rin]ii trebuie s` fie fermi, dar iubitori, apropia]i. Dac` doresc ca copilul
s` spun` „Mul]umesc“ sau „Te rog“, trebuie ca ei \n[i[i s` foloseasc` aceste ex-
presii foarte des. Copiii imit` comportamentul adul]ilor.
Orice comportament are anumite consecin]e. Explica]i copilului leg`tura dintre

comportament [i consecin]ele lui. Dac` arunc` juc`riile pe jos, trebuie s` ajute
apoi la strânsul lor. Dac` nec`je[te pisica, mama i-o va lua. E mult mai pu]in efi-
cient s` folosi]i consecin]e care nu au leg`tur` cu comportamentul respectiv „Dac`
mai arunci mâncarea pe jos, nu o s` te mai las s` te ui]i la televizor“.
Ce se poate face \n cazul acceselor de plâns. Aceste izbucniri violente sunt foarte
sup`r`toare pentru p`rin]ii neexperimenta]i. Apar de obicei \ntre 18 [i 30 de luni.
Cel mai eficient mod de rela]ionare cu acest tip de comportament este s` v` asi-
gura]i c` micu]ul nu se poate r`ni [i apoi s` ie[i]i din camer` u[or. Dac` acorda]i
aten]ie acestor manifest`ri este ca [i cum l-a]i lùda pentru ce a f`cut. Cu cât p`-
rintele se implic` mai mult \n comportamentul negativ, cu atât acesta va dura mai
mult. Dac` nu dori]i s` l`sa]i copilul singur, face]i câ]iva pa[i \napoi [i spune]i-i
calm: „Nu pot vorbi cu tine dac` plângi [i ]ipi. Când termini putem, s` vorbim“.
Când copilul se lini[te[te, p`rintele trebuie s`-l ia \n bra]e, s`-l mângâie [i s`-i ex-
plice: „A fost greu pentru amândoi. Când o s` te faci mare nu o s` te mai superi
a[a de tare“.
Un moment de lini[te. Orice „pauz`“ d` copilului posibilitatea s` se lini[teasc`

atunci când e nervos. Folosi]i acela[i loc de fiecare dat`: sc`rile, un scaun din bu-
c`t`rie sau un col] lini[tit \n care s` stea un minut sau cel mult dou`. Folosi]i un
ton hot`rât, dar nu furios sau punitiv. P`rintele poate sta cu copilul ]inându-l \n
bra]e, sau spunându-i „Stai aici pân` te lini[te[ti; apoi te po]i duce s` te joci cu
Sally din nou“. Dup` ce pauza s-a terminat explica]i-i copilului de ce a fost nevoie
de ea [i \mbr`]i[a]i-l cu drag.
Da]i copilului explica]ii. Dup` ce „lec]ia“ de disciplin` s-a terminat, explica]i-i co-
pilului despre ce este vorba. „Dac` \i ba]i pe ceilal]i copii o s`-i doar` [i n-o s` le
plac`.“
Ar`ta]i-i copilului c` \l iubi]i chiar dac` nu a fost cuminte. Dup` ce i-a]i explicat de
ce nu e bine s` fac` anumite lucruri, lua]i-l \n bra]e [i ar`ta]i-i cât de mult \l iubi]i.
„Te iubesc foarte mult, dar nu pot s` te las s` te por]i a[a. |n curând o s` \nve]i s`
te controlezi singur.“
43
|nt`ri]i comportamentele pozitive. P`rin]ii ar trebui s` observe comportamentele

pozitive ale copiilor [i s` le comenteze: „Ai fost foarte dr`gu] cu Rover. C`]eilor le
pace s`-i mângâi a[a, \ncet.“
Comportamentele dùn`toare ale adul]ilor
Cercet`rile au demonstrat c` pedepsele fizice au dezavantaje foarte mari:
Copiii care au fost b`tu]i sunt mult mai agresivi decât cei c`rora nu li s-au
aplicat pedepse corporale
B`taia \l poate face pe copil s` se conformeze pentru moment, dar efectele
ei de lung` durat` pot duce la delicven]` \n adolescen]` [i chiar crim` la
maturitate
B`taia determin` sc`derea \ncrederii \n sine [i diminuarea sentimentului
propriei valori
Bìe]ii sufer` mai multe b`tì decât feti]ele
B`taia este folosit` de cele mai multe ori \n locul unor discu]ii cu copilul
despre comportamentul nedorit [i despre ceea ce ar trebui s` fac` el pen-
tru ca acesta s` nu se mai repete
B`tìle apar atunci când adul]ii sunt \nfuria]i de copii
B`rba]ii sunt de acord cu b`taia \n mai mare m`sur` decât femeile
Adul]ii care \[i bat copiii au fost probabil b`tu]i de p`rin]ii lor pentru c` nu
erau cumin]i
Copiii imit` emo]iile prin care trec. Cei care au trecut prin emo]ii negative au acce-
se de furie mult mai dese. Ei \nva]` din ce au trìt s` se simt` tot timpul ru[ina]i [i
devaloriza]i. Devin retra[i, singuratici [i nu mai \nva]`. Furia \i sperie pe copii. |i
face pe adul]i s` domine [i \i umile[te pe copii. Deci, aceste emo]ii negative sunt
foarte dùn`toare. {i nu pot fi \nl`turate decât cu mare greutate. Comportamen-
tele negative ale p`rin]ilor zdruncin` \ncrederea copiilor \n ei.
NU LOVI}I NICIODAT~ UN COPIL !
Câteva considera]ii finale despre disciplinarea copiilor mici
Accepta]i c` gre[elile fac parte din natura uman` [i folosi]i-le ca pe un in-

strument pentru a \nv`]a copilul cum se se comporte potrivit
Dac` comportamentele nedorite vin din lipsa de \ncredere \n sine a copi-
lului, \ncuraja]i-l
Da]i-i copilului posibilitatea de a experimenta succesul adev`rat
Când v` exprima]i nemul]umirea pentru comportamentul negativ, axa]i-v`
pe actul \n sine, [i nu pe caracterul copilului. Nu spune]i: „Dac` te por]i
a[a e[ti un prost“, ci „Mi-ar fi pl`cut s` nu faci asta“
Folosi]i atitudini pozitive [i \ncuraja]i comportamentele dezirabile „O s` te
str`duie[ti s` nu mai faci asta alt` dat`“
Ajuta]i-i pe cei mici s`-[i exprime verbal nemul]umirile
Fi]i constan]i
44
Capitolul 6
CUM S~ NE ASIGUR~M C~ AVEM UN COPIL S~N~TOS

P`rin]ilor le-a fost \ncredin]at` o creatur` micu]` [i frumoas` care este complet de-
pendent` de ei. Printre alte griji, noii p`rin]i sunt preocupa]i s`-l creasc` pe micu]
s`n`tos [i \n siguran]`, iar acest lucru devine mai dificil atunci când cre[te [i \n-
cepe s` se mi[te - e extraordinar cum se mi[c` de repede mânu]ele [i picioru[ele
acelea mici!
Prevenirea
Casa trebuie „asigurat`“ pentru copil
Copiii trebuie l`sa]i liberi s` exploreze \mprejurimile. Odat` ce a \nceput s` mear-

g` de-a bu[ilea, p`rin]ii trebuie s` aib` grij` s` nu existe obiecte cu care s` se r`-
neasc` sau obiecte valoroase pe care le poate sparge. Când v-a]i asigurat c` nu
mai exist` nici un motiv de \ngrijorare, pute]i s` v` relaxa]i [i s` v` bucura]i de co-
pilul dvs. Vom prezenta \n continuare câteva sugestii pentru a transforma casa
\ntr-un mediu lipsit de pericole pentru copil. Pute]i invita o prieten` care are un co-
pil de aceea[i vârst` pentru ca aceast` sarcin` s` fie mai pl`cut`.
|ncepe]i prin a \ncerca s` privi]i camera prin ochii copilului. A[eza]i-v` pe podea [i
uita]i-v` la cas` ca [i cum a]i fi copil. Asta v` va ajuta s` v` da]i seama de even-
tualele obiecte periculoase pe care nu le-a]i observat pân` atunci. Cùta]i-le \n
toat` casa: \n buc`t`rie, \n baie, \n sufragerie [i mai ales \n locurile \n care nu pute]i
fi tot timpul aten]i la copil.
Pune]i toate medicametele [i re]etele \ntr-un loc sigur la care copilul nu

poate ajunge. Face]i acela]i lucru [i cu substan]ele de cur`]it, cu plantele
[i cu orice altceva poate fi \nghi]it sau cu care se poate r`ni.
Nu l`sa]i la \ndemâna copiilor obiecte foarte mici, deta[abile care pot fi \n-
ghi]ite sau obiecte cu margini ascu]ite cu care se poate r`ni. Copiii mici
bag` tot ce g`sesc \n gur` - a[a exploreaz` ei obiectele noi.
Controla]i des juc`riile [i arunca]i-le pe cele care s-au spart. De asemenea,

juc`riile trebuie s` fie tot timpul curate. Cele pe care le bag` \n gur` tre-
buie sp`late des.
|nl`tura]i obiectele casabile [i pe cele care-i pot c`dea \n cap copilului.
Acoperi]i toate prizele [i nu l`sa]i firele electrice la \ndemâna copilului.
Unele substan]e de pe pere]i pot con]ine plumb, care e foarte dùn`tor

dac` este \nghi]it sau inhalat. |nl`tura]i buc`]ile decojite de vopsea [i mai
ales pe cele de pe pervazul ferestrelor la care copilul poate ajunge u[or.
Când zugr`vi]i duce]i copilul de acas` pân` cur`]a]i tot praful.
45
|nchide]i u[ile sau construi]i o porti]` \n fa]a sc`rilor pe care copilul ar

putea c`dea sau pe care ar putea \ncerca s` se ca]ere singur.
Acoperi]i g`le]ile de gunoi [i nu l`sa]i sacii cu gunoi la \ndemâna copilului.
Preg`ti]i-v` pentru cazuri de urgen]`
Trebuie s` [ti]i \ntotdeauna pe cine s` chema]i \n caz de urgen]`. Pune]i

lâng` telefon numerele de la policlinic`, num`rul medicului pediatru (de
acas` [i de la policlinic`), de la farmacie, de la spitalul de urgen]`, pom-
pieri, poli]ie, ale membrilor apropia]i ai familiei sau ale prietenilor apropi-
a]i.
Procura]i-v` un sting`tor de incendii [i \nv`]a]i s`-l folosi]i.
Realiza]i un plan de evacuare \n caz de pericol [i repeta]i scena \mpreun`

cu to]i membrii familiei. Reveni]i asupra acestui plan \n fiecare an [i face]i
schimb`rile necesare.
Preg`ti]i-v` o trus` de prim-ajutor [i anun]a]i to]i membrii familiei unde

este pus`, \nv`]ându-i cum se folose[te. S` ave]i \ntotdeauna un termo-
metru pentru copii [i medicamente la \ndemân` \n caz de febr`, dureri, ur-
ticarii, zgârieturi [i de asemenea, medicamente pentru indus voma pentru
cazurile \n care copilul a \nghi]it o substan]` otr`vitoare. Dac` b`nui]i c`
copilul a \nghi]it o substan]` otr`vitoare, g`si]i ambalajul acesteia [i su-
na]i la policlinic` sau la un centru de control pentru otr`vuri. Urma]i in-
struc]iunile de pe ambalaj cu mare aten]ie. Nu induce]i voma, decât dac`
instruc]iunile de pe amabalaj indic` acest lucru \n mod special. Unele otr`-
vuri, dac` sunt vomitate, pot afecta gâtul [i esofagul copilului.
Una dintre dilemele majore ale p`rin]ilor de copii mici este faptul c` trebuie s` se
afle \n dou` locuri \n acela[i timp. Nu se pot juca cu copilul tot timpul; totu[i, copiii
mici nu trebuie l`sa]i nesupraveghea]i \n locurile nesigure. Se pot \ntâmpla acci-
dente dac` copilul este obosit, frustrat sau agitat, iar p`rintele este [i el nervos [i
obosit. Pentru a preveni astfel de situa]ii, p`rin]ii trebuie s` fie \ntotdeauna odih-
ni]i. |ncerca]i s` v` odihni]i cât timp doarme copilul.
P`rin]ii se pot \ntreba: „Dar cum o sa fiu gata cu toate la timp ?“. }ine]i copilul cu
dvs. atunci când v` ocupa]i cu treburile casei [i folosi]i aceste momente ca pe ni[te
experien]e pe care cel mic trebuie s` le \nve]e. E important ca copilul s` [tie c` p`-
rin]ii au [i alte treburi de f`cut. Da]i-i obiectele cu care lucra]i s` se joace cu ele; se
va sim]i bine [tiind c` v` „ajut`“.
Pentru a putea s` fac` treab`, p`rintele trebuie s` aib` mâinile libere. De aceea,
copilul trebuie s` aib` un spa]iu al lui \n fiecare camer`, \n care s` se poat` juca
singur \n siguran]`. Dac` este nevoie, instala]i o porti]` pentru a-l ]ine pe cel mic
\n acest spa]iu. Asigura]i-v` c` locul \n care st` nu prezint` pericole de nici un fel.
Face]i \n a[a fel \ncât s`-l pute]i vedea tot timpul c\nd st` singur. Trebuie verificat
foarte des ce face.
46
Locurile pentru somn [i pentru joac`
Dac` ave]i treab` \n dormitor, cel mai bun loc pentru copil este p`tu]ul lui - nu e
numai pentru somn! Bebelu[ilor le place s` se uite la mobil`, dar nu-i l`sa]i s`
pun` mâna pe ea. Nu pune]i perne \n p`tu] fiindc` se poate sufoca cu ele. Salteaua
trebuie s` fie destul de \nalt`. Pune]i materiale de protec]ie pe laturile p`tu]ului,
dar astfel \ncât s` nu cad` peste copil când doarme. Z`brelele p`tu]ului trebuie s`
fie destul de dese, astfel \ncât s` nu-i poat` intra capul \ntre ele.
Construi]i rafturi joase pentru a depozita juc`riile. Asfel, copilul va putea s` le vad`
[i s` ajung` la ele de unul singur, [i va c`p`ta o oarecare independen]` putând s`-[i
aleag` juc`ria. A[a va afla [i unde sunt puse juc`riile când sunt strânse!
Pentru juc`riile mici se poate folosi o cutie de carton. Decupa]i o fotografie cu ju-
c`rii dintr-o revist` [i lipi]i-o pe cutie. De exemplu, copilul va \nv`]a c` toate ani-
malele domestice se pun \n cutia care are pe ea o poz` cu animale domestice.
Cutiile mari de carton sunt perfecte pentru jocurile imaginare. Asigura]i-v` c` a]i
\ndep`rtat toate capsele care pot s`-l r`neasc`. Copiilor le place foarte mult s`
intre [i s` ias` din cutii jucându-se „de-a... ceva“ cu o p`pu[` sau cu un animal de
plu[. Cutiile pot fi vopsite ca s` arate ca ni[te c`su]e, castele, pe[teri, etc. pentru
jocurile mai extinse.
Baia poate deveni un loc extrem de periculos pentru un copil mic. Asigura]i-v` c`
nu poate intra singur acolo [i nu l`sa]i niciodat` copilul singur \n cad`.
Buc`t`ria
Buc`t`ria e plin` de obiecte [i situa]ii periculoase, a[a c` \ncerca]i pe cât posibil s`

]ine]i mâinile copilului ocupate [i s`-l supraveghea]i permanent atâta timp cât se
afl` aici.
Folosi]i un sertar \n buc`t`rie, aflat la mic` \n`l]ime \n care s` p`stra]i

juc`riile copilului. Pune]i \n sertar obiecte nepericuloase (tigì, castroane,
instrumente de lemn) cu care acesta s` se poat` juca cât timp i se preg`-
te[te masa. }ine]i-l aproape de dvs. ca s`-I pute]i vorbi [i s` vede]i tot tim-
pul ce face.
|n jurul vârstei de 9 luni, p`rin]ii pot \ncepe s`-l \nve]e pe copil cuvintele
care desemneaz` pericolele din buc`t`rie: fierbinte, foc, pericol.
Copiilor de un an le place s` se joace cu ce[ti [i farfuriu]e de plastic. Le

plac tigìle, crati]ele [i orice pot s` loveasc` [i s` fac` zgomot!
Copiilor mai mari le plac vasele colorate. Folosi]i numai vase de plastic
care nu se pot sparge. Ei \ncep s` \n]eleag` regulile, dar vor s` le testeze
limitele. Nu uita]i c`, de[i copiii cresc foarte repede, memoria lor se dez-
volt` mai lent. Nu v` enerva]i [i aminti]i-i copilului cum s` se poarte astfel
\ncât s` nu se r`neasc`. |n timp ce preg`tesc mâncarea, p`rin]ii pot discu-
ta cu copiii despre regulile de igien` din buc`t`rie: stângerea firimiturilor,
sp`latul pe mâini \nainte de mas`, aruncatul hârtiilor murdare.
47
Alimenta]ia s`n`toas`
P`rin]ii petrec o bun` bucat` de timp \n buc`t`rie \mpreun` cu copiii atunci când
\i hr`nesc. Copiii mici mânânc` de mai multe ori \n timpul zilei. |n afar` de mesele
principale de diminea]`, de la prânz [i de seara, mai e nevoie de o gustare dup`
masa de diminea]`, una dup` masa de pr\nz [i o bùtur` \nainte de culcare. Gus-
t`rile pot fi alc`tuite dintr-o ce[cu]` de suc [i câ]iva biscui]i sau legume. Asigura]i-
v` c` \n cursul zilei copilul a primit câte un fel din fiecare din cele 5 grupe impor-
tante de alimente: pâine sau cereale, fructe, legume, lapte [i carne sau alte pro-
duse bogate \n proteine. Nu face]i exces de gr`simi [i dulciuri [i nici de aditivi ne-
s`n`to[i cum ar fi sarea, condimentele, untul, zah`rul [i mierea. Bebelu[ii cresc re-
pede [i au nevoie de toate vitaminele [i mineralele pentru a deveni adul]i s`n`to[i.
Vom prezenta mai jos câteva sfaturi pentru o alimenta]ie s`n`toas` a copiilor mici.
|NCURAJA}I ALEGEREA FELURILOR DE MâNCARE PENTRU

O DIET~ S~N~TOAS~
Fi]i r`bd`tori. Copiii mici nu sunt prea \ncânta]i când le introduce]i feluri noi de
mâncare. |ncerca]i mâncarea nou` de mai multe ori, pu]in câte pu]in. Ar`ta]i-i co-
pilului c` [i celorlal]i le place felul respectiv. Alimentul va fi acceptat când devine
mai familiar.
Alc`tui]i un plan
Da]i-i trei sau mai multe alimente din cele cinci grupe principale la micul dejun [i
la prânz. (vezi capitolul 9).
Da]i-I patru sau mai multe alimente din cele cinci grupe principale la „masa prin-
cipal`“
Face]i \n a[a fel \ncât gust`rile s` nu fie prea aproape de mesele principale [i da]i-
le dou` sau mai multe alimente din cele cinci grupe principale.
Fi]i un model. Ceea ce fac p`rin]ii conteaz` mai mult decât ceea ce spun. Copiii
\nva]` de la p`rin]i ce [i cum s` m`nânce.
Sta]i la mas` \n familie de câte ori est posibil

|ncerca]i mânc`ruri noi [i feluri noi de a le g`ti
Legumele verzi, cele galbene [i cerealele sunt s`n`toase atât pentru copii
cât [i pentru adul]i
Fi]i curajo[i. La magazin, p`rin]ii \i pot l`sa pe copii s` aleag` o legum` sau un
fruct nou, dându-le posibilitatea s` aleag` din dou` sau trei variante, pentru seara
„Un nou fel de mâncare“ care se organizeaz` \n fiecare s`pt`mân`. Acas`, copiii
pot ajuta la sp`latul [i preparatul mânc`rii.
Fi]i creativi. |ncuraja]i copilul s` inventeze un nou fel de sandwich sau o nou` gus-
tare folosind trei ingrediente s`n`toase. |ncerca]i un nou tip de pâine sau cereale.
Discuta]i despre noile alimente introduse [i despre grupele din care fac ele parte.
Descrie]i culorile [i „materialele“ din care sunt f`cute. Gustarea e moale, crocant`,
dulce, zemoas`, gelatinoas` sau colorat` ? Când vor deveni adul]i \[i vor dezvolta
obiceiuri alimentare s`n`toase.
48
Fi]i aten]i. Supraveghea]i \ntotdeauna copilul \n timpul meselor [i al gust`rilor.

Copiii de 2-3 ani risc` s` se \nnece cu mâncare [i acest risc nu este eliminat decât
\n jurul vârstei de 4 ani când pot mesteca [i \nghi]i mai bine. Iat` câteva mânc`ruri
ce pot provoca \necul:
Cârna]ii
Nucile [i semin]ele
Floricelele de porumb
Morcovii cruzi
Buc`]elele de carne
Untul de arahide
Stafidele
Strugurii \ntregi
Covrigii
Chips-urile
}elina crud`
Cire[ele cu sâmburi
Buc`]ile mari de fructe
Bomboanele rotunde sau tari
Apetitul copiilor mici poate varia destul de mult de la o zi la alta \n func]ie de ritmul
de cre[tere [i de nivelul de activism. Atâta timp cât sunt plini de energie, sunt s`-
n`to[i, cresc bine [i mânânc` alimente variate, probabil c` primesc elementele nu-
tritive de care au nevoie din mâncare. Dac` p`rin]ii sunt \ngrijora]i c` copilul m`-
nânc` prea mult sau prea pu]in, trebuie s` consulte medicul.
Desigur, o bun` alimenta]ie \ncepe cu mult \nainte ca copilul s` poat` mânca ali-
mente solide. Exper]ii au demonstrat cu mult timp \n urm`, c` alimenta]ia mamei
\n timpul sarcinii influen]eaz` dezvoltarea unui copil s`n`tos. {i odat` ce a venit
pe lume, dieta s`n`toas` trebuie s` continue cu hr`nirea la sân. De[i nu toate ma-
mele aleg s`-[i hr`neasc` copilul la sân, studiile au ar`tat c` laptele de mam` asi-
gur` numeroase beneficii care nu pot fi ob]inute prin \nlocuitori. El con]ine pe
lâng` toate elementele nutritive de care are nevoie copilul, [i anticorpi proveni]i
din sistemul imunitar al mamei care previn colicii, diareea, infec]iile urechii, ale
pl`mânilor [i ale aparatului urinar. Alte studii au demonstrat c` beneficiile hr`nirii
la sân dureaz` mai mult decât pe perioada suptului, prevenind apari]ia limfomelor,
diabetului, colitei, obezit`]ii [i numeroaselor alergii [i poate avea efecte benefice
de lung` durat` chiar [i asupra dezvolt`rii cognitive.
Exper]ii recomand` hr`nirea la sân a bebelu[ilor pentru cel pu]in 6 luni. Dac`
aceasta dureaz` un an, beneficiile despre care am vorbit vor fi [i mai numeroase.
Medicul pediatru va decide când este copilul preg`tit pentru a \ncerca mâncarea
solid` [i va recomanda alimentele necesare. Mul]i dintre ace[tia dugereaz` intro-
ducerea cerealelor \mbog`]ite cu fier ca un supliment pentru laptele de mam` sau
pentru formula de lapte \nclocuitor. Introduce]i alimentele noi treptat, câte unul
odat`, astfel \ncât s` v` pute]i da seama dac` apar alergii sau dureri de burt`. Ali-
mentele care provoac` alergii cel mai des sunt: grâul, alunele de p`mânt, albu[ul
de ou, l`mâia [i laptele de vac`, deci este recomandabil s` nu le introduce]i \nainte
de \mplinirea vârstei de un an.
49
Copiii mai mari
A avea grij` de doi copii este mult mai obositor decât a avea numai unul de \ngrijit,
iar riscul accidentelor cre[te. E important ca p`rin]ii s` cear` ajutorul familiei [i
prietenilor când simt c` sunt cople[i]i.
De[i copilul poate fi destul de mare s` ajute la treburile casei sau s` se se joace cu
fra]ii mai mici, nu uita]i c` siguran]a lui este responsabilitatea dvs. Nu-i da]i res-
ponsabilit`]i prea mari pe care s` nu le poate realiza; acest lucru nu va face decât
s` sporeasc` stresul familiei [i posibilitatea apari]iei unor incidente nedorite. To-
tu[i, p`rin]ii trebuie s`-I fac` pe copiii mai mari s` \n]eleag` c` sunt importan]i [i
c` trebuie s` se joace cu fratele mai mic [i s`-l supravegheze. Iat` câteva moduri
\n care copilul mai mare se poate implica \n crearea unui mediu securizant pentru
cel mic.
P`rin]ii pot \nv`]a copilul mai mare cum s` caute obiectele care pot fi pe-
riculoase pentru cel mic. Cere]i-I acestuia s` se a[eze pe podea [i s` vad`
ce obiecte ar putea provoca accidente nedorite (de ex. prizele neaco-
perite).
P`rin]ii \i pot \nv`]a pe cei mari reguli simple de siguran]`: cum s` cear`
ajutor prin telefon \n cazuri de urgen]`. Ar`ta]i-le unde sunt scrise nume-
rele importante de telefon [i recapitula]i \mpreun` planul de evacuare al
familiei.
P`rin]ii \i pot \nv`]a copiii mai mari s` nu lase juc`riile lor la \ndemâna ce-
lor mici. Discuta]i cu ei despre juc`rii, alege]i-le pe cele care pot fi peri-
culoase pentru cel mic [i g`si]i \mpreun` un loc \n care pot fi puse la ad`-
post.
Lùda]i-i pe copii atunci când \[i amintesc regulile de siguran]`. Nu uita]i

s` v` ocupa]i de amândoi copiii \n egal` m`sur`.
Prevenirea problemelor de s`n`tate
Cea mai bun` modalitate de a men]ine s`n`tatea copilului este prevenirea bolilor
\nainte ca acestea s` se instaleze, iar aceasta se realizeaz` prin programarea
consulta]iilor regulate. Dac` p`rintele nu este sigur de ceva anume, trebuie s`
\ntrebe medicul sau asistenta. Nici o \ntrebare nu este lipsit` de sens. Discuta]i cu
ace[tia despre vaccinurile periodice [i despre simptomele bolilor obi[nuite ale
copiilor mici. Pute]i cere informa]ii [i despre câteva m`suri de prevenire pe care le
pute]i lua acas`, cum ar fi s` lua]i temperatura copilului \n mod regulat. Unii doc-
tori recomand` luarea temperaturii prin aplicarea termometrului la sub]ioar`: pu-
ne]i termometrul sub bra]ul copilului [i ]ine]i-l \n aceast` pozi]ie 3-4 minute.
Aceasta este o metod` mai comfortabil` decât testul rectal pentru copii, dar nu
uita]i c` temperatura luat` la sub]ioar` este cu un grad mai sc`zut` decât cea
oral`. Orice nel`murire a]i avea, este mai bine s` face]i o list` pentru a fi siguri c`
nu uita]i s` \ntreba]i medicul ceva important. Este indicat sa ]ine]i un jurnal al vac-
cinurilor [i s` scrie]i sfaturile pe care vi le dau medicul [i asistenta. A[a ve]i putea
avea un fel de registru pe care-l pute]i consulta \n caz de urgen]` [i pe care-l pute]i
ar`ta oric`rui alt medic.
50
Medicii recomand` consulturi medicale complete la o luna, la 2 luni, la 6 luni, la 9

luni, la 12 luni, la 15 luni, la 18 luni, la 24 de luni [i la 36 de luni. To]i copiii trebuie
vaccina]i \mpotriva bolilor care pot fi prevenite cum ar fi : pojarul, v`rsatul de vânt
[i oreionul. La trei luni, copilul trebuie s` fac` un prim control al denti]iei, iar urm`-
torul va fi programat când \i vor ap`rea to]i cei 20 de din]i, \n jurul vârstei de 36 de
luni. Desigur, acestea sunt doar câ]iva indicatori generali. P`rin]ii trebuie s` con-
sulte medicul [i stomatologul atunci când copilul are nevoie.
Iat` câteva m`suri care trebuie luate zilnic pentru a perveni problemele de s`n`-
tate:
Sp`larea mâinilor este cea mai important` m`sur` de prevenire abolilor.

P`rin]ii [i copiii trebuie s`-[i spele mâinile dup` ce schimb` scutecele [i
\nainte de mas` pentru a preveni r`spândirea microbilor. |nv`]a]-i pe copii
s` se spele pe mâini când sunt destul de mari ca s` m`nânce singuri.
|mbr`ca]i-i cu haine potrivite vremii. Expunerea la temperaturi extreme

sau la precipita]ii poate spori posibilitatea apari]iei bolilor.
Nu-i l`sa]i \n compania adul]ilor bolnavi, mai ales când sunt foarte mici.
Când b`nui]i c` copilul este bolnav, pute]i telefona la medic [i \i pute]i des-
crie simptomele - ace[tia pot da sfaturi [i remedii f`r` a mai face un con-
sult oficial.
C`l`toriile
Este important s` ne gândim la m`suri de siguran]` [i atunci când c`l`torim. Una

din cele mai importante reguli este: nu l`sa]i niciodat` copilul singur \n ma[in`.
Pot r`mâne \ncuia]i \nùntru, sau pot fi expu[i la frig sau la c`ldur` prea mare.
Desigur, tot timpul exist` pericole când conduce]i, dar dac` [oferul este atent, se
pot evita multe accidente. Nu v` sui]i la volan dup` ce a]i consumat alcool sau
medicamente care determin` \ncetinirea capacit`]ii de reac]ie. P`rin]ii nu trebuie
s` pun` via]a lor [i a copiilor \n pericol mergând cu un [ofer care se afl` sub influ-
en]a alcoolului sau a drogurilor. Dac` apar astfel de situa]ii, oferi]i-v` s` conduce]i
dvs. sau g`si]i o alt` modalitate de a ajunge acas`. Pentru a nu fi distra[i de la con-
dus de c`tre copil, oferi]i-i acestuia ceva de f`cut. Atunci când vorbi]i cu copilul,
opri]i ma[ina.
Fie c` excursia este de pl`cere sau \n interes de serviciu to]i pasagerii trebuie s`
poarte centura de siguran]`. Pute]i discuta cu copiii despre importan]a centurii de
siguran]`, dar cel mai bun argument este s` fi]i un model pentru ace[tia purtând
\ntotdeauna centura de siguran]`. Dac` copilul are mai pu]in de 4 ani trebuie s`
stea \ntr-un scaun special pentru ma[in`. Copiii care cânt`resc mai pu]in de 13 kg
trebuie a[eza]i cu fa]a la scaunul ma[inii, iar cei care cânt`resc peste 13 kg pot fi
a[eza]i cu spatele la scaun. Copiii trebuie s` stea \ntotdeauna pe locurile din spate
ale ma[inii.
51
Comunicarea cu \ngrijitoarea
Responsibilitatea p`rin]ilor fa]` de s`n`tatea copilului continu` chiar dac` acesta

este dat la cre[`, dac` este \ngrijit de o baby sitter sau de un alt membru al fami-
liei. P`rin]ii trebuie s`-[i viziteze des copilul [i s` semnaleze \ngrijitoarei orice
posibil` inadverten]` pe care ar observa-o. |nainte de a l`sa copilul \n grija altcuiva
discuta]i cu \ngrijitoarea despre posibilele nevoi speciale ale copilului (tratamente,
medica]ie) pentru ca aceasta s` fie preg`tit`. Oferi]i-i acestuia urm`toarele infor-
ma]ii pentru a [ti care sunt nevoile copilului.
Copilul face un tratament medicamentos ?

Exist` vreo problem` de s`n`tate care necesit` un tratament special ?
Are alergii ?
Este sensibil la anumite mânc`ruri sau prefer` anumite alimente ?
De asemenea este important ca p`rin]ii s` discute cu \ngrijitoarea \n fiecare zi pen-

tru a afla dac` exist` vreo schimbare a st`rii de s`n`tate, a dispozi]iei sau a com-
portamentului copilului. Anun]a]i-le pe \ngrijitoare dac`:
Un membru din familie a plecat

Un membru al familiei este bolnav
Au fost introduse alimente noi
Copilul a avut probleme legate de somn
Au ap`rut schimb`ri fizice cum ar fi apari]ia de din]i noi, iritabilitate neo-
bi[nuit`, etc.
Copilul a \nceput s` \nve]e regulile pentru toalet`
Copilul a fost certat pentru un comportament nedorit
Comunicarea deschis` zilnic` cu \ngrijitoarea este cea mai bun` cale de a v` asi-
gura c` totul este \n ordine cu copilul dvs. {i c` mediul de acas` sau de la cre[`
este unul constant [i suportiv.
52
Capitolul 7
CÂND SUNT SUB INFLUEN}A STRESULUI
Stresul este reac]ia corpului la provocare [i amenin]are. Stresul are \n principal o

semnifica]ie negativ`, este \ns` [i pozitiv dac` ne gândim c` furnizeaz` energie
pentru a face fa]` provoc`rilor vie]ii. Omului primitiv, stresul \i degaj` energia pen-
tru a lupta cu du[manul sau ca s` fug` de un atacator, fie animal sau uman. |n so-
cietatea contemporan` energia produs` de stres te face s` dep`[e[ti situa]ia de
accident rutier, funeralii, interviul de angajare, cu intesitate [i rezisten]`. Elevii,
jurnali[tii [i atle]ii se raliaz` la o energie pozitiv` [i de la stres, se concentreaz` pe
examen sau pe conferin]a de pres` sau pe startul jocului sportiv.
De-a lungul timpului oamenii au \nv`]at despre sensul pozitiv al energiei stresului.
Au \nv`]at [i despre scurgerea negativ` asociat` stresului. Stresul are o compo-
nent` fizic` [i una mintal`.
Oamenii simt stresul fizic ca un rezultat a ceva peste m`sur` de mult, somn insufi-
cient, regim alimentar s`rac sau efect al unei boli. Stresul mintal vine de la \ngrijo-
rare - de bani, boala cuiva apropiat, un eveniment emo]ional devastator, moartea
cuiva din familie sau pierderea locului de munc`. Stresul este [i \n urma unei acu-
mul`ri ca rezultat a obliga]iilor cotidiene mai mult sau mai pu]in dramatice - punc-
tualitatea, s`rb`toarea zilei de na[tere, disciplinarea copiilor, vacan]ele, \ntâlnirea
cu profesorii, plata facturilor.
Ca r`spuns a tensiunii zilnice, corpului uman \i cre[te tensiunea, ritmul cardiac,

respirator, metabolismul [i fluxul sanguin \n mu[chi. Acest r`spuns ajut` trupul s`
reac]ioneze repede [i eficient la o situa]ie foarte tensional`. Numai c` trupul nu
poate sus]ine un timp \ndelungat acest` tensiune. Prea \ndelungat, stresul nu mai
are rol adaptativ ci efect de d`râmare fizic` [i emo]ional` [i degradeaz` s`n`tatea
fizic` [i psihic`.
P`rin]ii copiilor mici furnizeaz` corpului lor nenum`rate reac]ii determinate de si-
tua]ii stresante. Exigen]ele profesionale, nevoile copiilor [i cele personale limitea-
z` timpul [i energia. Tensiunea fizic` [i mintal` acumulat` de p`rin]ii care au copii
mici \n orele dup` amiezii \ntre 4 si 6 a oric`rei zile obi[nuite este suficient` pentru
un antrenament atletic. Nu este o eroare a nivelului de stres. Stresul acesta este o
realitate pentru familiile care au copiii mici [i este una dintre responsabilit`]ile p`-
rin]ilor de a-l controla cu maturitate. P`rin]ii trebuie s` recunoasc` propriul nivel
de stres [i s` ac]ioneze pentru a-l controla pentru a nu deteriora rela]iile cu ceilal]i
[i cu proprii copii. Din fericire exist` mai multe cì de a ]ine sub control stresul.
Cauzele tipice de stres familial [i câteva remedii simple
Insuficienta \n]elegere a dezvolt`rii copilului

Mul]i p`rin]i \i v`d pe copiii mici ca pe ni[te adul]i \n miniatur` [i a[teapt` s` reac-
]ioneze \n aceast` manier`. Când copiii nu reu[esc, p`rin]ii se simt frustra]i [i su-
p`ra]i. (Capitolul 3 se refer` la dezvoltarea sugarilor [i copiilor mici).
53
Copiii foarte mici nu sunt capabili s` discute [i s` \mpart` cu ceilal]i. Copiii trebuie
s` \nve]e deprinderile sociale. Ei nu ajung pe acest` planet` spunând mul]umesc
[i te rog. Dac` fiecare p`rinte ar primi bani pentru fiecare pahar de lapte v`rsat, ei
ar fi trebuit s` fie boga]i pentru cât timp au petrecut s`-l [tearg`. Copiii mici nu
apreciaz` de loc munca grea pe care o fac p`rin]ii lor pentru ei, ei o a[teapt`!
P`rin]ii copiilor mici simt adeseori nevoia s` fie asigura]i c` totul este \n ordine.
Este foarte obi[nuit pentru p`rin]i s` se simt` nelini[ti]i când \[i las` copilul la cre-
[`. Pot s` amplifice teama lor legat` de dezvoltarea [i s`n`tatea copilului lor.
De cele mai multe ori p`rin]ii nu sunt preg`ti]i pentru stadiul urm`tor de dezvol-
tare a copilului. P`rin]ii, \n general, nu sunt nepreg`ti]i pentru comportamentele
independente [i negativiste a copiilor lor. Ei simt aceasta ca pe ceva rù, ce se pe-
trece cu copilul lor [i competen]ele lor parentale. P`rin]ii au nevoie s` cunoasc`
câteva strategii pentru a \nv`]a despre dezvoltarea copilului, cum ar fi:
S`-[i g`seasc` periodic timp s` revad` stadiile de dezvoltare a copilului

(vezi tabelul de la sfâr[itul metodologiei).
Discutarea cu educatoarea/\ngrijitoarea despre caracteristicile tipice de
comportament.
Discutarea cu al]i p`rin]i despre timiditatea copilului, separare, control
sfincterian, comportament alimentar, fric`.
Participarea la discu]iile de grup cu p`rin]ii. Un asemenea grup poate s`-i
sprijine pe p`rin]ii stresa]i prin informa]ii [i sfaturi directe.
Cùtarea de materiale pentru citit.
Acceptarea speciali[tilor ca pe o surs` de informa]ii [i suport.
Strâmtor`rile bugetare familiale
Majoritatea familiilor cu copii mici au resurse financiare limitate. Ei se str`duiesc

s` câ[tige [i s`-[i men]in` slujbele, \nva]` o meserie [i se adapteaz`. P`rin]ii co-
piilor mici, de asemenea, nu au experien]a s` gestioneze veniturile limitate pe care
le au. Iau decizii financiare lipsite de \n]elepciune - când se simt dezam`gi]i se duc
s` fac` cump`r`turi s` le ridice moralul; doresc ca ocaziile speciale s` devin` me-
morabile cump`rând lucruri pe care nu pot s` [i le permit`; cump`r` câteva re-
viste, apoi cafea sau ]ig`ri far` s` anticipeze efectul cumulativ asupra bugetului
lor. P`rin]ii sunt de multe ori confrunta]i cu rela]ia timp-bani. Din nefericire, ambe-
le aspecte sunt prea pu]in \n]elese. P`rin]ii pot s`-[i p`streze pu]in timp pentru a
preg`ti masa, dac` cumpar` legume semipreparate sau congelate, dar acestea
cost` de dou` ori mai mult decât cele prospete, nepreg`tite. |n mod exep]ional se
pot cump`ra cu pre] dublu dar nu s` devin` un obicei. P`rin]ii pot re]ine unele so-
lu]ii care s`-i ajute la finan]ele familiei, iat` :
F` un buget [i ]ine-te de el.

Evit` cartea de credit; taxele [i dobânzile financiare adaug` costuri inutile
|n]elege c` economiile mici fac economiile mari
Identific` ideile de a economisi de la al]i p`rin]i: economii la mâncare,
repara]ii care pot fi f`cute \n cas`, etc.
Realizeaz` colabor`ri cu ceilal]i p`rin]i pentru babysitting sau cump`r`turi
\n cantit`]i mai mari care au costuri mai reduse.
54
Procurarea de haine [i alte bunuri de la magazine cu reduceri.

|nfiin]area unui depozit de juc`rii [i haine adunate de la diferi]i p`rin]i, pe
lâng` biseric` sau la cre[`.
Organizarea unei gr`dini comunitare
Planificarea unei \ntâlniri cu p`rin]ii \n care s` se discute problemele finan-
ciare si s` se re]in` ideile bune.
O zi are prea pu]ine ore
Una din dificult`]ile cu care se confrunt` majoritatea p`rin]ilor este c` nu le ajunge

timpul pentru activitatea profesional` [i pentru via]a de familie. P`rin]ii se simt an-
xieta]i pentru c` nu ajung s` rezolve problemele, suficient de bine fie acas`, fie la
serviciu.
Ace[ti p`rin]i se simt dep`[i]i de responsabilit`]i; ei resimt tensiunile fizice [i emo-
]ionale. |n plus, dac` \[i las` copilul la cre[` se simt vinova]i pentru aceasta.
Continuarea activit`]ilor este una dintre remediile cele mai bune pentru p`rin]ii
ocupa]i. Activit`]ile de rutin` de diminea]` \n gospod`rie sunt \nebunitoare. Trezi-
rea cu cinci minute mai devreme, preg`tirea hìnu]elor copiilor de seara [i \ncura-
jarea fra]ilor mai mari s`-i \mbrace pe cei mici ca [i preg`tirea ghiozdanelor cu
gust`rile copiilor de seara precum [i preg`tirea cafelei vor relaxa atmosfera de di-
minea]`.
Alte strategii sunt listate mai jos pentru a organiza mai u[or timpul:
Face]i liste cu ce ave]i de f`cut ast`zi, s`pt`mâna aceasta [i luna aceasta

Face]i un calendar al evenimentelor pe care s`-l pune]i lâng` telefon.
Recunoa[te]i importan]a planific`rilor. Planifica]i menu-ul, [i alte nevoi de
cump`rat cu un timp \nainte de a pleca la magazin.
|ntreba]i al]i p`rin]i [i personalul de la cre[` despre utilizarea timpului.
Face]i o list` cu sarcini pentru fiecare membru al familiei care s` preia prin
rota]ie (sp`latul vaselor, [tersul podelei, a[ezarea [i strânsul mesei, hr`ni-
rea [i plimbarea animalelor. Apoi to]i vor cur`]a \n jur. Colaborarea \ntre-
gii familii aduce [i o atmosfer` pozitiv`.
|nv`]a]i s` spune]i „Nu“ de la copiii mici, este un sfat \n]elept.
Accepta]i cu amabilitate ajutorul altora, chiar dac` considera]i c` dv. pu-
te]i rezolva problema mai bine.
Nu toate lucrurile sunt la fel de importante. Lasa]i de o parte lucrurile nee-
sen]iale [i ocupa]i-v` de cele esen]iale. Un tricou c`lcat impecabil pe un
copila[ nefericit nu este la fel de important ca un copil fericit cu un tricou
p`tat.
Accepta]i-v` chiar când nu sunte]i perfect. {i mâine este o zi.
Gândi]i \n pa[i mici. Ca [i banii, timpul economisit se acumuleaz` cu efec-
te semnificative. Salvarea a 10 minute pe zi \nsemn` o or` bun` pe s`p-
t`mân`. Alt fel spus, zece minute mai pu]in timp \n activit`]ile casei re-
prezint` o or` pe s`pt`mân` pentru alte nevoi.
55
Lipsa unui sprijin
P`rin]ii au nevoie de o lec]ie de la echipele de succes \n afaceri, \n opera]ii militare

[i de sport. Cercet`rile au demonstrat c` membrii unei echipe lucreaz` mai cu spor
[i produc mai mult dacât dac` ar lucra individual; le place mai mult munca; se simt
aprecia]i; sunt dornici s` petreac` mai mult timp lucrând [i \nva]` deprideri [i con-
cep]ii noi, unul de la celalalt.
Familiile sunt [i ele echipe. A lucra izolat, \n activit`]ile complexe de cre[tere a

unui copil este stresant. Pentru familia cu un p`rinte singur, volumul de munc` fi-
zic` [i emo]ional` \n cre[terea copilului, f`r` s` ai ajutorul unui partener determin`
un stres cronic. P`rin]ii au nevoie s` se simt` confortabil g`sind sprijin la al]i mem-
bri de familie, prieteni, educatoare [i resurse din comunitate.
Un copil bolnav
Boala oric`rui membru din familie induce stres \n familie. Iar când un copil este
bolnav, familia se simte neajutorat` [i p`rin]ii se simt deosebit de stresa]i de:
√ Insecuritatea datorat` incertitudinii, dac` este copilul bolnav grav sau este nu-
mai pu]in bolnav.
√ Responsabilitatea pentru \ns`n`to[irea copilului.
√ Ineficien]a c` nu pot opri boala.
√ Teama c` nu se va mai face bine.
√ Sup`rarea [i oboseala.
√ |ngrijorarea c` doctorul nu a f`cut suficient pentru \ns`n`to[irea copilului.
√ Culpabilitate, nu au protejat copilul ca s` nu se \mboln`veasc`.
√ Temerile de când au fost ei copii [i au fost bolnavi.
√ Ambivalen]a \n urma dorin]ei de a sta cu copilul bolnav [i necesitatea de a fi
la lucru sau la alte obliga]ii.
√ Confuzia asupra sfaturilor de urmat.
Stresul datorat unui copil bolnav face ca uneori ei s` aib` nevoie de a dormi c` s`
poat` func]iona eficient. Ajutorul dat de ceilal]i permit p`rin]ilor s`-[i refac` resur-
sele fizice [i emo]ionale.
P`rin]ii care au copilul bolnav trebuie s` re]in`:
√ Dragostea p`rin]ilor [i \ngrijirea lor dau confort copilului.
√ P`rin]ii au nevoie s` cear` [i s` accepte ajutorul altor membri de familie sau a
prietenilor.
√ P`rin]ii pot asculta sfaturile rudelor [i prietenilor dar numai doctorul decide ce
este cel mai bine pentru copil.
√ P`rin]ii au nevoie de odihn` ca s` reziste mai departe la \ngrijirea copilului.
Când p`rin]ii sunt epuiza]i, sunt mai pu]in ei \n[i[i rezisten]i la boal`.
√ Convingerea c` \n curând copilul va fi s`n`tos. Boala nu este ceva permanent.
56
Mitul p`rin]ilor perfec]i
Unii p`rin]i judec` familia lor \n func]ie de imaginea unei „familii perfecte“. Presi-
unea de a atinge acest ideal conduce la un stres inutil. Familia perfect` poate fi o
amintire din copil`rie. Sau poate din visurile dv. sau din filme si TV, sau compa-
rativ cu vecinii. Toate familiile reale au probleme. Toate familiile au argumente
pentru problemele lor, acestea reprezentând o parte de via]`. Familiile rezolv` di-
feritele dificult`]i ca s` nu ajung` o familie disfunc]ional`.
Aten]ie la semnele de stres
Stresul cauzeaz` disfunc]ii emo]ionale [i comportamentale care au efecte asupra

s`n`t`]ii, vitalit`]ii, impulsului sexual, plusului sau minusului de greutate, tensiu-
nii mintale, rela]ion`rii sociale.
Dezorganizarea casei
La o prim` privire pare simplu s` stabile[ti timpul de culcare sau alte reguli, tre-
zirea la timp, strângerea juc`riilor sau hainelor, punctualitatea etc. Toate acestea
pot conduce la stresarea oricui.
Deteriorarea rela]iilor. Stresul poate face pe un p`rinte s` fie tensionat. Poate s`
scad` auto controlul [i s` r`neasc` pe altcineva din familie care este de alt` p`-
rere.
Boala. Stresul poate cauza probleme de s`n`tate, inclusiv accidente, migrene, in-
somnie, tensiune arterial` [i disfunc]ii cardiace. Boala p`rin]ilor cauzeaz` apoi
stres pentru to]i membrii familiei.
Comportament abuziv. Stresul face s` pierzi autocontrolul. Când stresul este pu-
ternic duce la furie [i afecteaz` emo]ional copilul. Copiii imit` emo]iile p`rin]ilor.
Depresia. Stresul poate face via]a f`r` speran]`. Scade dorin]a de a munci, de a
avea grij` de al]ii, [i chiar de tine \ns`]i [i de cei din familie. Unele din semnele de
aten]ionare sunt pierderea energiei, sl`birea sau plusul de greutate, izolarea. |n ex-
trem depresia afecteaz` chiar dorin]a de a trì.
Abuzul de diferite substan]e. Un p`rinte poate s` consume alcool, sau sedative,
sau droguri interzise pentru a se relaxa de stres [i durere. De fapt, ei vor fi [i mai
stresa]i [i tulbura]i.
Tehnici de a st`pâni stresul
Fiecare persoan` face fa]` diferit stresului. Unii consider` c` a[teptarea la coad`
pentru autobuz este intolerabil`. Al]ii muncesc la dou` slujbe, au mari complica]ii
familiale dar au timp s` mearg` [i la film duminica. Cheia const` \n a-[i determina
fiecare nivelul de rezisten]` la stres. Tehnicile de a st`pâni stresul cer o oarecare
perseveren]`. Din fericire exist` multe strategii de st`pânire a stresului. Unele pot
avea efect imediat, altele pentru stresul cronic cer rabdare [i schimarea stilului de
via]`.
57
|ncerc`ri [i idei de reducere [i de control a stresului
Elimina]i activitatea care nu este absolut necesar`. Exist` o anume mul]umire [i

satisfac]ie când faci bine o treab`. P`rin]ii vor selecta acele activit`]i care le dau sa-
tisfac]ie [i necesit` efort mic. |nva]` s` spui „Nu“, la ceea ce nu te mul]ume[te [i
cere extra efort.
Evita]i perfec]ionismul. Unii adul]i pur [i simplu trebuie s` scad` standardele pen-
tru ei \n[i[i [i pentru al]ii. Nimeni nu este perfect, a[a c` nu astepta]i perfec]iunea.
Gre[eala perfec]ionistului este c` e recalcitrant la ori ce risc pân` nu se asigur` c`
produsul va fi perfect.
|nva]` s` recuno[ti semnele stresului. Este prima treapt` \n câ[tigarea controlului
asupra emo]iilor negative. To]i p`rin]ii se simt uneori furio[i [i frustra]i - nu tre-
buie s` v` sim]i]i ru[ina]i de acest lucru.
Fii con[tient de cauza furiei [i frustr`rii. |ncerc` s` observi rela]iile, situa]iile [i in-
tervalul de timp din zi când ai tendin]a s` fii stresat. Recunoa[te ceea ce te \nfurie
[i evit` ori de câte ori este posibil situa]iile respective.
Caut` un mod adecvat de a \ndep`rta frustrarea. Activitatea fizic` este foarte bun`
pentru \nl`turarea stresului - ridic` greut`]i, lucreaz` \n gr`din`, alearg`, f` plim-
b`ri, joac` fotbal. Activitatea fizic` este ca o supap` care elimin` stresul. Schimb`
activitatea [i petrece câteva minute f`când ceva ce \]i place. Cite[te o revist`, sun`
o prieten`, picteaz`, lucreaz` \n gr`din`, f` curat \n cas`, lucreaz` la ma[in`.
Practic` tehnicile de relaxare
Aceste exerci]ii relaxeaz` tensiunea [i produce un efect calmant \n corp. Rezultatul

este o stare de bine ob]inut` numai \n 60 pân` la 90 de secunde, este u[or s` o faci
[i la serviciu, \n ma[in`, acas` când ai pu]in timp. Ia-]i o pozi]ie confortabil`, fie
[ezând, fie \ntins:
√ Respir` adânc - Expir` [i relaxeaz` mu[chii. Las` ca energiile s` ias` din corp.
Repet` de cinci, [ase ori.
√ |ncordeaz` corpul - Con[tient \ncordeaz` to]i mu[chii cât de mult timp po]i,
f`r` s` sim]i o durere. |ncet relaxeaz` mu[chii pân` ce sim]i c` to]i mu[chii
sunt relaxa]i. Repet` de trei ori.
√ Mi[c` umerii [i rote[te capul - Ridic` umerii pân` la nivelul urechilor [i revin-
o la pozi]ia normal`, de trei patru ori. Rote[te capul [i gâtul. Alterneaz` mi[ca-
rea umerilor cu rotirea capului, apoi f` ambele mi[c`ri deodat`.
√ Mediteaz` - Numai zece minute de reflec]ie \n lini[te \nl`tur` stresul cronic [i
cre[te nivelul de toleran]`. Ascult` muzic`, relaxat [i gânde[te la ceva pl`cut
sau la nimic.
√ Vizualizeaz` - Imagineaz` cum controlezi stresul dintr-o situa]ie. Repet` cuvin-
tele sau imaginile care exprim` rezultatul dorit. Acesta duce [i la cre[terea
\ncrederii \n sine [i a stimei de sine.
Controlul furiei
Când un p`rinte este foarte furios STOP! Pleac` de lâng` copii sau al]i membri din
familie. Ie[i din camer`! Mergi \n jurul camerei. Num`r` pân` la 10, [i a[teapt` s`-]i
treac` furia. Cuvintele [i actele f`cute la furie sunt foarte greu de uitat. Pentru c`
sunt a[a de directe, fiecare, mai ales copiii le observ`. Comenta]i verbal compor-
58
tamentul ce v` sup`r` f`r` s` numi]i persoana care a facut-o. |n loc de: „E[ti f`r`
minte“, spune „|ntârzierea ta m-a facut s` a[tept \n frig!“
|nva]` deprinderi eficiente de comunicare. Deprinderile eficiente de comunicare
implic` ascultarea activ`, empatia [i aprobarea. Este deosebit de eficient s` evi]i
[i s` controlezi stresul. (Cap.8 descrie deprinderile de comunicare). Discut` cu
calm cele petrecute, respect` sentimentele fiec`rui membru al familiei, fii atent s`
nu r`ne[ti pe nimeni [i ai r`bdare s` ascul]i ceea ce are de spus fiecare.
P`streaz` o atitudine pozitiv`. Cercet`rile au ar`tat c` optimismul men]ine un nivel
ridicat a func]ion`rii min]ii [i a s`n`t`]ii. Când copiii mici sunt sursa stresului, p`-
rin]ii au \n general o privire pozitiv`. Prive[te copilul mic ca pe o surs` de bucurie
[i energie pozitiv`. Sunt mici! Au toat` via]a \n fa]`. Sunt dr`g`la[i. Folose[te
umorul.
|mparte sarcinile grele \n etape. Pentru persoanele \n stres, o treab` simpl` pare
de nerealizat. Dep`[irea acestui moment este posibil` dac` faci fiecare actvitate la
timpul potrivit. |ncepe cu ceva care [tii c` po]i face. O dat` \ndeplinit` aceast`
activitate treci la urm`toarea. Sentimentul pozitiv al \ndepliniri este satisf`c`tor [i
\]i d` energie s` continui.
Exprim`-]i sentimentele. Numai discutând despre stres [i este un sprijin. Realiza]i
o re]ea de sprijin. Observa]i c` cine este mai r`bd`tor, ofer` sugestii constructive,
d` solu]ii pozitive [i este un bun ascult`tor. Las` s`-]i fie persoane de sprijin. Mul]i
oameni se simt onora]i s` o fac`. Nu \ncerca s` te descurci singur cu stresul. |nva]`
s` adaptezi sentimentele [i asteapt`-te s` faci [i gre[eli, apoi \nva]` din ele.
Unde g`sim ajutor
Pentru p`rin]i cel mai firesc este s` cear` ajutor celor mai apropia]i. De obicei e
mai u[or s` spui problemele cuiva care te [tie [i care este interesat de tine. Aju-
torul practic poate fi o asisten]` financiar`, \ngrijirea copilului, transportul,
sprijinul emo]ional ca ascultarea activ`, toate acestea te pot scoate din dificultate.
Totu[i, uneori p`rin]ii caut` un sfat la cineva specializat, care acord` asisten]`, dis-
cut` problema f`r` a o personaliza. Urm`toarele surse pot acorda asisten]` p`-
rin]ilor:
Membrii familiei
Prietenii
C`r]ile
Al]i p`rin]i
Personalul de la cre[`
Medicul
Preotul
Asistentul social
Psihologul
Grupul anonim de sprijin dup` modelul Alcoolicilor anonimi, organiza]iile
de p`rin]i, a copiilor cu disabilit`]i, etc.
Unele comunit`]i sunt resurse care ofer` ajutor p`rin]ilor. Sunt servicii pentru p`-
rin]i, care includ ingrijirea copilului bolnav, asistent` medical` sau asisten]` de
ocrotire.
59
Când cùta]i ajutor de la profesioni[ti urma]i urm`torii pa[i:
Listeaz` lucrurile care te streseaz`

Identific` cum te streseaz` \n activitatea ta de p`rinte, \n familie, la serviciu.
|ncearc` s` identifici cel mai mare obstacol
|ncearc` s` identifici solu]ia
Desemneaz` ce strategii ai \ncercat [i nu au avut efect
Gânde[te la schimb`ri care vor duce la sc`derea stres
60
Capitolul 8
DEZVOLTAREA ABILIT~}ILOR GENERALE PENTRU VIA}~
Via]a unei familii cu copii mici poate fi uneori haotic`. Copiii mici exploreaz` fie-
care col]i[or ale casei, descoperind tot soiul de minuni. P`rin]ii sunt ocupa]i s` le
anticipeze dorin]ele [i s` fac` curat dup` ei. De aceeea, au rareori timp s` se con-
centreze asupra strategiilor de organizare a activt`]ilor care s` le fac` vie]ile mai
productive, mai lini[tite [i mai ordonate.
Dar este important s` [ti]i c` acestea sunt abilit`]i care se pot exersa zilnic [i care
pot fi cizelate \n timp.
|n acest capitol vom vorbi despre patru arii de organizare de care p`rin]ii cu copii
mici pot beneficia: organizarea timpului, organizarea financiar`, abilit`]ile de co-
municare [i planificarea familial`. P`rin]ii tineri ar trebui s` \nve]e de la proprii lor
p`rin]i cum s`-[i organizeze timpul [i banii [i cum s` comunice ca s` \n]eleag` [i
s` fie \n]ele[i.
Organizarea timpului
Cele mai importante abilit`]i implicate \n organizarea timpului sunt:
Alc`tuirea unei liste cu lucrurile care trebuie f`cute

A[ezarea acestora \n ordinea importan]ei
Acordarea de priorit`]i [i descompunerea sarcinilor mari \n sarcini mai
mici
Demararea activit`]ii
Reglarea fin` a procesului
P`rin]ii trebuie s` nu-[i complice via]a. Dac` ]intesc perfec]iunea, vor t`r`g`na lu-
crurile. Datorit` faptului c` meseriile importante sunt dificile [i consum` timp,
deseori sunt foarte obosi]i. De aceea este nevoie s` \nceap` prin a alc`tui liste cu
ce e de f`cut. |n dreptul fiec`rui lucru/activitate marca]i cu A, B sau C. „A“ este
pentru lucrurile urgente care trebuie rezolvate \n ziua respectiv` - \nlocuirea medi-
camentului copilului - sau pentru cele foarte importante - un interviu pentru ob]i-
nerea unui job. Nivelul „B“ cuprinde lucruri mai pu]in importante sau nu atât de
urgente (de exemplu, cele care trebuie realizate pân` la sfâr[itul s`pt`mânii), iar
\n categoria „C“ intr` cele mai pu]in importante sarcini sau cele care trebuie reali-
zate \n timp.
Elementele din categoriile „B“ sau „C“ se las` deoparte pân` la realizarea celor
din categoria „A“ sau pân` acestea dispar de pe list`.
Urm`torul pas este s` organiza]i elementele de pe list` \n ordinea importan]ei,

\ncepând cu „A-urile“ [i terminând cu „C-urile“. Acum lista a devenit un plan.
Chiar dac` acest plan pare cople[itor, este o modalitate foarte util` de a organiza
activit`]ile, pentru c` este scris, iar p`rin]ii nu trebuie s` piard` timpul [i energia
mintal` gândindu-se ce au de f`cut. Dac` sarcinile par \nc` prea stufoase, des-
61
compune]i-le \n etape. De exemplu, atunci când organiza]i prima aniversare a co-

pilului, pune]i pe list` lucrurile care trebuie f`cute: sunat mama pentru re]eta de
sup`, invitat bunicul [i veri[oara, f`cut pr`jituri, m`turat holul de la intrare, cum-
p`rat \nc` dou` pahare. A[a totul devine mai u[or de controlat [i mai specific.
Pasul urm`tor este punerea \n ac]iune. Dup` ce a]i dat chiar [i primul telefon [i a]i
avut succes, v` ve]i sim]i preg`tit s` trece]i la urm`toarea sarcin`. Bifarea sarci-
nilor de pe o list` aduce mari satisfac]ii, indiferent cât de mic` este aceasta.
Dup` asta, evalua]i procesul. Unora le place s` fac` lista de seara ca s` se tre-
zeasc` cu sentimentul c` totul este organizat [i c` nu trebuie s` se gândeasc` la
tot diminea]a. Al]ii prefer` s` fac` lista diminea]a când au toat` ziua la dispozi]ie.
Al]ii fac liste atunci când au de realizat ceva special. Fiecare are stilul sau propriu.
Cei mai mul]i prefer` strategiile de scurt` durat`. |ntreba]i-i pe p`rin]i cum abor-
deaz` sarcinile zilnice. Vom prezenta mai jos câteva trucuri de econonmisire a tim-
pului pentru p`rin]ii ocupa]i.
Face]i o list` pentru pia]` cu tot ce cump`ra]i de obicei; face]i 50 de copii

ale acesteia [i face]i o list` organizat` pentru tot anul.
}ine]i lista pentru cump`r`turile de la pia]` pe frigider pentru ca membrii
familiei s` mai poat` adùga [i alte lucruri \n s`pt`mâna respectiv`.
Planificarea meselor: La \nceputul s`pt`mânii, face]i un plan cu meniurile,
incluzând [i ceea ce ar putea r`mâne pentru a doua zi. Face]i noti]e pe lista
de cump`r`turi cu ceea ce a]i mai putea avea nevoie pentru a reduce nu-
m`rul de drumuri pân` la pia]`.
}ine]i lâng` telefon un calendar cu locurile unde se pot face cump`r`turile
pe care fiecare membru al familiei s`-[i poat` nota programul [i numerele
de telefon la care pot fi g`si]i.
}ine]i lâng` telefon un caiet [i un creion [i amenaja]i un loc unde pot fi
puse toate mesajele de la cei din familie.
|nv`]a]i s` combina]i activit`]ile. Face]i o list` mintal` seara \nainte de a
adormi. Coase]i nasturii când familia st` de vorb` dup` mas`.
}ine]i fiecare obiect \ntr-un loc special amenajat [i pune]i tot timpul lucru-
rile la locurile lor
}ine]i proviziile \n acela[i loc ca s` le pute]i g`si cu u[urin]`
Improviza]i o cutie pentru fiecare membru al familiei, \n care s` depozita]i
tot ce g`si]i prin cas` [i le apar]ine - ace[tia trebuie s` goleasc` singuri
cutia [i s` pun` lucrurile la locurile lor
Da]i copiilor cutii destul de mari \n care s`-[i pun` juc`riile a[a fel \ncât s`
poat` fi cur`]ate [i puse la loc cu u[urin]`
Face]i MAI |NTÂI lucrurile importante
{I
|nv`]a]i s` spune]i NU Politicos
62
Rezolvarea de probleme
Procesul rezolv`rii de probleme este similar celui de organizare a timpului. Abor-

darea metodic` a lucrurilor organizeaz` gândirea [i \nl`tur` elementele emo-
]ionale care \nso]esc problemele. }ine]i cont de urm`torii pa[i atunci când ave]i de
rezolvat o problem`.
Identifica]i problema
Aduna]i informa]iile
Defini]i alternativele
Revizui]i avantajele [i dezavantajele
Identifica]i resursele, for]ele [i abilit`]ile
Descompune]i problema \n etape
Ac]iona]i
Acest proces nu necesit` mult timp [i dup` multe exerci]ii devine foarte simplu.
Unii prefer` s` scrie etapele; altora le place s` vorbeasc` despre ele cu altcineva,
iar al]ii le fac pe amândou`.
|ncepe]i prin a defini problema. |ncerca]i s` \n]elege]i de ce este o problem`.

Aceast` etap` poate p`rea evident` pentru unele probleme - dac` curge ap` prin
tavan. Problemele umane sunt totu[i mult mai subtile [i necesit` o analiz` mai
atent` - de ce fratele mai mare al bebelu[ului a \nceput s` aib` co[maruri ?
Aduna]i informa]ia pentru a rezolva problema comunicând cu ceilal]i. Consulta]i [i

profesion[tii \n domeniu. Cùta]i informa]iile de care ave]i nevoie \n c`r]i [i \n
reviste. |ntreba]i prietenii care au trecut prin situa]ii similare. |nv`]a]i unde s` cù-
ta]i. |ngrijitorii v` pot da deseori sfaturi folositoare \n ceea ce prive[te problemele
copiilor.
Defini]i alternativele. Face]i [edin]e de brainstorming pentru a g`si solu]ia optim`.

Gândi]i-v` la fiecare solu]ie \n parte. De exemplu, când un copil este mereu sup`-
rat dup` ce se joac` afar` \n z`pad`, gândi]i-v` la solu]ii alterantive: s` nu-l mai
l`sa]i a[a de mult \n z`pad`, s` nu-l lua]i brusc de la joac`, s`-i preg`ti]i o gustare
imediat ce vine de afar`, s`-l schimba]i de hainele prea groase pe care nu [i le poa-
te scoate singur, [i altele. Apoi revizui]i avantajele [i dezavantejele fiec`rei solu]ii
\n parte. Dac` este vorba de probleme mai complicate, face]i o list` cu avantaje [i
dezavantaje. Face]i o coloan` cu motivele pro [i una cu motivele contra. Dac` pro-
blema se refer` alegerea momentului potrivit, gândi]i-v` la consecin]ele pe care le
poate avea fiecare solu]ie \n parte peste o s`ptâmâna, peste o lun` sau peste un
an. Având \n fa]` lista cu motivele pro [i contra v` pute]i direc]iona analiza vizual
spre anumite solu]ii [i pute]i \nl`tura \nc`rc`tura emo]ional`.
Multe dintre solu]ii necesit` abilit`]i [i resurse speciale. |n aceast` etap` a analizei
identifica]i abilit`]ile pe care le ave]i deja [i pe care vi le permite]i. |ntreba]i-v` „Ce
[tiu s` fac? La ce sunt bun?“ „Ar putea s` ma ajute cineva?“ „Cât ar costa s` chem
pe cineva s` m` ajute?“
63
Dac` este nevoie, descompune]i sarcinile prea mari \n etape mai mici [i \ncepe]i
cu cele descrise mai sus. |n sfâr[it, felicita]i-v` chiar [i \n gând pentru varianta
aleas` atunci când totul este rezolvat. Dac` totul e gata, dar nu sunte]i prea mul-
]umit de ce a ie[it, felicita]i-v` c` cel pu]in s-a terminat cu bine [i c` era cea mai
bun` variant` pe care o putea]i alege.
Adminstrarea banilor
Atât banii cât [i timpul sunt resurse minime. P`rin]ii \ncep prin a face liste cu ve-
niturile [i cheltuielile, ordonând cheltuielile dup` importan]`, selectând priorit`-
]ile, urm`rind planurile [i ajustându-le continuu la schimb`rile survenite. Relizarea
unui buget este necesar` pentru a restrânge cheltuielile astfel \ncât s` existe \ntot-
deauna bani \n plus pentru nevoile familiei. P`rin]ii trebuie s` se concentreze asu-
pra necesit`]ii obiectelor pe care le cump`r`. Aproape toat` lumea vrea s` cum-
pere lucruri pe care nu [i le poate permite, dar majoritatea bunurilor materiale \[i
pierd valoarea foarte repede. Vom prezenta \n cele ce urmeaz` câteva etape nece-
sare \n alc`tuirea unui buget.
Afla]i pe ce se cheltuie banii \n prezent

Decide]i care sunt obiectivele de perspectiv` ale familiei [i cele din viito-
rul apropiat
Face]i o list` cu toate veniturile [i cheltuielile
Venit lunar Lei

Cheltuieli lunare
Chirie
|ntre]inere
Mâncare
|mbr`c`minte
Medicamente [i cheltuieli cu spitalul
|ngrijirea copilului
Telefon
Transport
Distrac]ie
Altele
Cheltuieli totale
Suma de bani r`mas` Lei
Decide]i care dintre cheltuieli sunt cu adev`rat necesare [i care nu sunt

foarte importante. Dintre acestea din urm` l`sa]i câteva, dar fi]i reali[ti \n
ceea ce prive[te nevoile familiei. Elimina]i sau reduce]i cheltuielile care nu
sunt absolut necesare. Nu se pot reduce cheltuielile pentru mâncare pe ju-
m`tate, dar pot fi reduse cu 5-10%. Stabili]i anumite limite pentru diferi-
tele categorii de cheltuieli sau pentru \ntregul buget. Pl`nui]i s` eco-
nomisi]i o mic` sum` de bani \n fiecare lun`.
64
}ine]i o eviden]` a cheltuielilor zilnice pentru a vedea pe ce se cheltuie ba-

nii. Acest lucru v` va permite s` nu dep`[i]i limitele bugetului.
Pl`ti]i taxele [i impozitele la timp pentru a evita penaliz`rile pentru \ntâr-
ziere.
Revizui]i bugetul lunar pentru a face ajust`rile necesare.
Nu renun]a]i. Alc`tuirea unui buget necesit` timp [i r`bdare. E nevoie de
mai multe luni pentru a realiza scopurile unui buget.
Comunicarea eficient`
Abilitatea de a comunica eficient consolideaz` rela]iile interumane. Ea are o impor-

tan]` vital` pentru consilieri, asisten]i sociali, profesori, \ngrijitori [i pentru perso-
nalul medical. De asemenea este important` [i pentru p`rin]i. Cei mai noroco[i se
nasc cu aceast` abilitate, dar majoritatea adul]ilor care sunt mereu foarte ocupa]i
trebuie s` lucreze constant pentru a o dezvolta. Prin aceasta se va consolida comu-
nicarea \ntre cei doi p`rin]i, \ntre p`rin]i [i copii [i \ntre p`rin]i [i \ngrijitori.
Pentru ca comunicarea s` fie eficient` este nevoie ca \ntre cei doi interlocutori s`
existe o rela]ie pozitiv`. Calit`]ile care faciliteaz` stabilirea unei astfel de rela]ii
sunt respectul, lipsa prejudec`]ilor [i a ideilor preconcepute [i empatia.
Fundamentele unei rela]ii eficiente
Respectul. Aceast` calitate \i permite unei persoane s` acorde considera]ie [i

aten]ie celuilalt.
Lipsa ideilor preconcepute. Aceast` calitate presupune o atitudine pozitiv` din

partea celui care comunic`, care s` nu fac` judec`]i de valoare \n privin]a ce-
luilalt.
Empatia. Aceasta reprezint` capacitatea de a recunoa[te [i de a \n]elege punc-

tul de vedere al celuilalt.
Abilit`]ile de comunicare eficient` se bazeaz` pe ascultare - a l`sa pe cel`lalt s`

vorbeasc` [i a-i ar`ta c` \l asculta]i. Iat` c\teva tehnici de dezvoltare a abilit`]ilor
de comunicare.
Folosi]i ascultarea activ`. Nu vorbi]i. Nu face]i comentarii \n gând. Fi]i foarte atent
[i respecta]i punctul celuilalt de vedere. Uita]i-v` \n ochii lui. Observa]i comuni-
carea non-verbal` - expresia fe]ei, tonul vocii, mi[c`rile trupului. |ncerca]i s` v`
da]i seama ce simte persoana respectiv`, [i nu ce spune.
Pune]i \ntreb`ri. Cel care ascult` selecteaz` informa]ii, extinde conversa]ia [i cla-
rific` nel`muririle folosind alternativ \ntreb`ri deschise [i \ntreb`ri \nchise. Aceste
\ntreb`ri \l \ncurajeaz` pe cel care vorbe[te s` continue. Iat` un exemplu de mesaj
\ncurajator: Dac` sim]i nevoia s` vorbim despre asta, sunt aici [i te ascult, „Inte-
resant“, „A[ vrea s` [tiu ce p`rere ai despre ...“ .
65
Reflectarea [i clarificarea. Cel care ascult` va face apoi comentarii, ar`tându-i celui
care vorbe[te c` a \n]eles despre ce este vorba. Comentând poate reformula unele
fraze, spunându-le cu cuvintele lui.
Reformularea. Cel care a ascultat \l va \ndemna pe cel care a vorbit s` priveasc`

situa]ia dintr-un alt unghi [i s` caute mai multe solu]ii de rezolvare a problemei.
De exemplu, dac` p`rin]ii descriu comportamentul dificil al copilului, \ngrijitorul \i
poate determina pe ace[tia s`-[i dea seama c` copilul nu este dificil, dar pur [i
simplu nu poate duce o sarcin` la bun sfâr[it.
Respecta]i confiden]ialitatea. Când o persoan` ofer` informa]ii confiden]iale alte-

ia, trebuie s` se bazeze pe faptul c` mesajul ei nu va ajunge la ceilal]i.
Sfaturi pentru o mai bun` comunicare cu copiii
Folosi]i numele copilului

Folosi]i un ton respectuos [i politicos
Vorbi]i \ncet. Vocile joase, chiar [optite, atrag mai bine aten]ia copilului
Coborâ]i la nivelul copilului [i privi]i-l \n ochi
Lùda]i copilul pentru a-l \ncuraja s` continue
Atinge]i-l u[or pe bra] pentru a-I atrage aten]ia
Evita]i s` vorbi]i ca copiii mici
Acorda]i-I aten]ie atunci c\nd vorbe[te
A[tepta]i s` termine \nainte de a interveni
Evita]i s`-l opri]i brusc \nainte s` termine ce are de spus
Ar`ta]i c` sunte]i intersat de ceea ce spune
Planificarea familial`
Fiecare familie se str`duie[te s`-[i creasc` copiii cum trebuie. Atunci când un b`r-
bat [i o femeie decid s` aib` un copil este evident c` vor dori s`-l creasc` \n mod
responsabil. Dimpotriv`, când nu sunt preg`ti]i pentru responsabilit`]ile pe care le
presupune postura de p`rinte, este mai riscant pentru copii.
Planificarea familial` a devenit un subiect controversat din perspectiv` religioas`

[i politic`. Unii consider` c` avortul sau contracep]ia nu se \nscriu \n sistemul lor
de valori. Al]ii cred c` au dreptul s` aleag` asemenea posibilit`]i, iar al]ii consider`
acesta este un subiect intim [i nu poate fi discutat public. Indiferent despre care
dintre aceste variante este vorba, p`rin]ii ar trebui s` se gândeasc` la consecin]ele
aducerii unui copil pe lume [i s` discute \n mod responsabil despre asta. De ase-
menea trebuie s` stabileasc` obiectivele individuale [i ale familiei. Unul dintre
aceste obiective se refer` la num`rul copiilor pe care [i-I doresc [i la diferen]a de
v`rst` dintre ace[tia. Membrii oric`rei familii trebuie s` [tie unde pot g`si informa-
]ii despre planificarea familial`, dac` au nevoie.
66
Capitolul 9
AVE}I GRIJ~ DE DUMNEAVOASTR~
Instructajul de pe orice aeronav` \i \ndeamn` pe p`rin]i s` foloseasc` ei \n[i[i m`-

surile de siguran]` \n caz de urgen]` \nainte de a-i \nv`]a pe copii ce au de f`cut.
Acela[i principiu func]ioneaz` [i \n ceea ce prive[te s`n`tatea [i bun`starea aces-
tora. P`rin]ii trebuie s` fie s`n`to[i fizic [i psihic [i s` se organizeze pentru a se
putea ocupa de copii. Cre[terea unui copil presupune asumarea unei respon-
sabilit`]i foarte mari. Nimeni nu are grij` de p`rinte, deci este responsabilitatea lui
s` se \ngrijeasc`. Acest capitol cuprinde câteva sfaturi pentru a v` organiza via]a
\ntr-o manier` s`n`toas` \n ceea ce prive[te aspectele emo]ionale [i socializarea.
S`n`tatea personal`
P`rintele este un fel de atlet care se antreneaz` tot timpul pentru a atinge perfor-
man]ele dorite. Orele de mas`, de somn [i exerci]iile fizice trebuie s` fie foarte
bine organizate pentru a fi preg`tit \n orice moment s` poat` \nfrunta [i \ndura
eventualele incidente pe care le presupune sarcina de p`rinte. Atletul are momen-
te de concentrare maxim` care pot dura de la câteva minute la câteva ore, dar p`-
rintele trebuie s` fie tot timpul preg`tit s` \nfrunte situa]ii neprev`zute pentru câ]i-
va ani buni. Exerci]iile zilnice bine efectuate, alimenta]ia s`n`toas` [i odihna sunt
esen]iale pentru a putea fi mereu \n form`.
Alimenta]ia echilibrat`
Pentru a fi bine hr`nit, este nevoie de o mare varietate de alimente incluz\nd fì-
noase, fructe, legume, lactate, carne [i cantit`]i mici de gr`simi [i dulciuri. Acestea
formeaz` Piramida alimentelor, care are la baz` cerealele [i \n vârf, cantit`]ile cele
mai mici, adic` dulciurile [i gr`simile. Fiecare grup` con]ine elementele nutritive
necesare unei alimenta]ii s`n`n`toase a adulutului. Treptele piramidei nu pot fi
schimbate \ntre ele. Mâncate \mpreun` ele formeaz` combina]ia perfect` pentru a
v` men]ine \n form`.
Piramida alimentelor s`n`toase
6 pân` la 11 mese de fìnoase (pâine, cereale, orez, paste [i alte mâncaruri pe ba-
z` de cereale). O mas` include o felie de pâine, 1/2 can` de orez sau de paste, 30 g
cereale sau jum`tate de baghet`.
2-4 mese de fructe. O mas` \nseamn` un fruct, 1/2 can` de compot, gem, sau
fructe conservate [i æ c`ni de suc de fructe.
3-5 mese de legume pe zi. O mas` include 1/2 can` de legume conservate sau
g`tite, o can` de legume verzi crude sau 3/4 can` suc de legume.
67
2-3 mese de lactate cum ar fi lapte, brânz` [i iaurt. O mas` cuprinde o can` de lap-
te sau iaurt, 50 g brânz`, sau 60 g ca[caval.
2-3 mese de carne ro[ie, pe[te, pui, fasole uscat`, ou` sau nuci. O mas` include
60-90 g de carne ro[ie, pui, sau pe[te. Un ou, 1/2 can` de fasole g`tit`, sau 2 linguri
de unt de arahide conteaz` cât 30 g carne.
Gr`simile, uleiurile [i dulciurile se m`nânc` cu m`sur`.
Exerci]iile fizice
Exerci]iile fizice au multe efecte pozitive asupra s`n`t`]ii. Cei care nu fac exerci]ii
fizice sunt predispu[i la afec]iuni cardiace [i la hipertensiune arterial`. Exerci]iile
fizice diminueaz` riscul afec]iunilor cardiace, infarctului miocardic, hipertensiunii
arteriale, hipercolesterolemiei, obezit`]ii [i diabetului. Exerci]iile fizice aduc bene-
ficii importante, cum ar fi :
Diminuarea riscului de infarct miocardic

|nt`rirea inimii, pl`mânilor, oaselor [i mu[chilor
Cre[terea nivelului energetic [i a puterii
Posibilitatea de a controla tensiunea arterial` [i greutatea
O mai bun` toleran]` la stres
Reducerea insomniilor
Men]inerea \n form`
Facilitarea echilibrului emo]ional
Unele exerci]ii trebuie f`cute de cel pu]in trei ori pe s`pt`mân` [i trebuie s` dureze
destul de mult (30-60 de minute) pentru a poten]a fluxul sanguin \n mu[chi. Aso-
cia]ia American` pentru Boli de Inim` recomand` urm`toarele tipuri de exerci]ii:
Plimb`rile
Jogging
Mersul cu bicicleta
|notul
Vâslitul
Urcatul sc`rilor
Gimnastica aerobic`
Skiul
P`rin]ii ocupa]i cu cre[terea copiilor vor g`si cu greu 90 de minute pe s`pt`mân`

pentru a face exerci]ii. {i activit`]ile zilnice simple sunt o surs` de s`n`tate. De
asemenea, schimb`rile minore ale stiului de via]` conteaz` pentru s`n`tate [i
pentru p`strarea \n form`. Iat` câteva exemple :
Face]i o plimbare prin \mprejurimi

|ngriji]i plantele din gr`din`
Urca]i pe sc`ri \n loc s` lua]i liftul
Merge]i pe jos la cump`r`turi sau parca]i ma[ina mai departe de magazin
68
|nv`]a]i un nou dans

Face]i planuri pentru a merge la plimbare cu bicicleta \n weekend
Somnul [i odihna
Somnul revitalizeaz` organismul. Indivizii difer` \ntre ei \n func]ie de perioadele de

odihn` de care au nevoie pentru a se sim]i \n form`. F`r` odihn`, chiar [i cel mai
bine preg`tit p`rinte va \ntâmpina dificult`]i \n a-[i p`stra r`bdarea de care au
nevoie cei mici. Când copilul [i p`rin]ii sunt obosi]i accidentele apar mai des. Da-
torit` oboselii cre[te [i nivelul stresului. Deci, e important ca p`rin]ii s` fie destul
de odihni]i. Mul]i dintre p`rin]ii cu copii nou-n`scu]i profit` de perioadele \n care
copiii dorm pentru a rezolva celelate treburi, dar e bine s` se odihneasc` [i ei pu]in
\n acele momente, mai ales când copilul nu doarme \nc` peste noapte.
Alte sfaturi utile
Evita]i fumatul. Fumatul cauzeaz` numeroase boli [i scurteaz` via]a. Efec-

tele lui sunt reversibile.
Be]i alcool cu m`sur`. Alcoolul este folosit de obicei pentru a reduce stre-
sul pentru c` are un efect relaxant, dar chiar [i consumul moderat de al-
cool poate reduce toleran]a fa]` de copiii mici. De obicei, folosirea frec-
vent` a alcoolului duce la apari]ia unor boli grave. Combinarea bùturii cu
condusul are efecte fatale.
Folosi]i medicamentele cu grij`. De[i acestea pot diminua stresul tempo-
rar, nu pot rezolva problema [i nu pot reduce tensiunile. Folosirea \n exces
a medicamentelor prescrise de medic sau a celor ilegale pot produce im-
portante probleme fizice [i mentale.
|nv`]a]i s` v` controla]i stresul. Face parte din via]`.
S`n`tatea emo]ional`
Exist` mul]i factori care influen]eaz` echilibrul emo]ional: constitu]ia fizic`, tem-
peramentul, predispozi]ia familial` c`tre stabilitate emo]ional`. P`rin]ii ar trebui s`
se intereseze de semnele de alert` prezentate \n capitolul 7 care apar datorit` stre-
sului [i pot duce la apari]ia unor tulbur`ri psihice. De asemenea este important ca,
pe lâng` exerci]iile fizice, p`rin]ii s` introduc` [i activit`]i zilnice care s` sporeasc`
starea de confort emo]ional. Trebuie s` fac` ceva ce le place. Cre[terea copiilor
este o activitate care aduce multe mul]umiri, dar e nevoie [i de activit`]i relaxante
pentru adul]i.
Socializarea este foarte important` pentru men]inerea echilibrului emo]ional. P`-

rin]ii au nevoie s` se \ntâlneasc` cu prietenii [i s` men]in` leg`tura cu ace[tia. |n
fiecare s`pt`mân` ai ar trebui s` vorbeasc` cu al]i p`rin]i pentru a nu se izola. Este
distractiv [i se pot ob]ine multe informa]ii.
Pauzele de scurt` durat` sunt bine venite. Pentru a avea câteva clipe de lini[te, fa-
ce]i o baie sau un du[, sau pur [i simplu \nchide]i ochii [i sta]i lini[tit cinci minute
sau face]i o scurt` plimbare. Pentru unii, muzica este foarte binef`c`toare. S-a de-
monstrat faptul c` muzica stimuleaz` secre]ia de endorfine, substan]ele naturale
69
din creier care \i fac pe oameni mai ferici]i. Rezultatele constau \n cre[terea fluxului
sanguin, eliminarea tensiunii corporale, cre[terea pulsului, a ritmului respira]iei [i
schimbarea posturii corporale. Desenatul sau pictatul \i ajut` pe mul]i s`-[i rezolve
conflictele interioare, \i elibereaz` de emo]iile reprimate [i favorizeaz` con[tien-
tizarea de sine [i pl`cerea.
Cere]i ajutor
Exist` momente \n via]a fiec`rui p`rinte când grijile familiei determin` apari]ia de-
presiei. Este foarte normal [i toat` lumea trece prin asta. Când se \ntâmpl` acest
lucru, p`rin]ii trebuie s` cear` ajutorul celorlal]i. Dup` ce au cùtat ajutor din par-
tea familiei [i a prietenilor, ace[tia trebuie s` apeleze la ajutor profesionist: consi-
lieri sau agen]ii specializate. Grupurile de terapie, cum ar fi Alcoolicii Anonimi, pot
fi de mare ajutor pentru a g`si sprijin emo]ional [i pentru a putea controla simpto-
mele posibilelor tulbur`ri, pentru c` aici se \ntâlnesc persoane cu probleme simi-
lare. Aceste grupuri asist` indivizii \n trecerea prin momente dificile sau trauma-
tice, cum ar fi moartea, abuzul, comportamentele adictive sau diferite handicapuri.
Organizarea
Organizarea este important` pentru a putea lua mesele la timp, pentru odihn`, [i
mai ales pentru a crea o atmosfer` relaxat`. P`rin]ii trebuie s` aib` o list` zilnic`
cu lucrurile care trebuie f`cute, s` ]in` un calendar cu datele pentru consulta]ii [i
vaccinuri [i s` organizeze foarte bine ritmurile de mas`, de somn [i de joac` ale
copilului.
70
Capitolul 10
PARTENERIATUL P~RINTE - |NGRIJITOR

P`rin]ii sunt cele mai importante persoane din via]a unui copil. Ei sunt primii [i cei
mai importan]i profesori [i au cea mai mare influen]` asupra copilului. A[a cum
copilul \nva]` \nc` de la na[tere câte ceva despre lume, tot a[a familia descoper`
care sunt caracterisitcile bebelu[ului, stilul, preferin]ele [i ceea ce nu-i place.
Când copilul este dus la cre[` sau la gr`dini]`, este foarte important ca p`rintele
[i \ngrijitorul s` lucreze \mpreun`. Programul cre[ei sau al gr`dini]ei trebuie con-
struit pornind de la aceast` rela]ie de baz` oferind oportunit`]i permanente p`rin-
]ilor s` se integreze \n program [i s` con[tientizeze faptul c` roulul lor este foarte
important.
|n acest capitol vom discuta despre modul \n care p`rin]ii trebuie s` se preg`teas-
c` pe ei \n[i[i [i s`-i preg`teasc` pe copii pentru separarea de cas` [i intrarea \n
cre[` sau gr`dini]` [i despre procesul de implicare al p`rin]ilor \n programul cre-
[ei [i al gr`dini]ei.
Separarea
La intrarea pentru prima oar` \n cre[` sau \n gr`dini]`, procesul de separare poate
fi dificil atât pentru p`rin]i cât [i pentru copil [i nu trebuie trecut peste acest mo-
ment cu u[urin]`. O mam` [i-a exprimat grija astfel:
„Cel mai greu lucru pe care a trebuit s`-l fac vreodat` a fost s`-mi las copilul \n
grija altcuiva. Aproape c` nu am suportat s`-l v`d \n bra]ele altei femei. Era ca [i
cum a[ fi l`sat acolo o parte din mine. Nu cred c` o s` pot face asta \n fiecare zi.“
(Brazelton, p. 367)
Aceast` mam` este foarte nelini[tit`. Probabil c` e \ngrijorat` c` se va \ntâmpla

ceva cu copilul ei [i c` nu va putea s` fac` nimic. Sau poate c` \i e team` ca copilul
s` nu se lege afectiv de \ngrijitoare [i s` ]in` mai pu]in la ea. Sau poate c` se simte
vinovat` c` trebuie s`-l lase acolo. Unii p`rin]i se simt u[ura]i când las` copilul \n
bra]ele unei \ngrijitoare competente. A fi p`rinte este o activitate stresant` atât
fizic, cât [i emo]ional, [i bucuria la gândul c` vor fi liberi este normal`. Alte griji ar
putea fi legate de faptul c` copilul nu se va afla tot timpul \n centrul aten]iei, c`
\ngrijitoarea nu va iubi copilul, sau c` nu [tie cum s` se poarte cu un copil.
Aceste griji sunt foarte naturale [i reprezint` doar câteva din emo]iile prin care tre-
ce p`rintele \n momentul separ`rii. |n plus, p`rin]ii se mai confrunt` [i cu senti-
mentul de ambivalen]`: apreciaz` profesionalismului \ngrijitoarei, dar se simte
inferior acesteia din punct de vedere al cuno[tin]elor \n domeniu.
Primul pas care trebuie f`cut \n astfel de situa]ii este s` fie con[tien]i de ele [i s`
[tie c` sunt o reac]ie natural` la evenimente stresante. Copiii sunt foarte sensibili
la st`rile emo]ionale ale p`rin]ilor [i vor prelua [i ei stresul. Pentru a evita astfel
71
de momente, este important s` discute cu al]i p`rin]i care au trecut prin aceast`
experien]`. Cel mai bine este ca p`rin]ii s` viziteze cre[a sau gr`dini]a, s` observe
cum se comport` \ngrijitoarele [i s` fac` cuno[tin]` cu acestea.
Prima vizit`
Vizitând cre[a sau gr`dini]a p`rin]ii vor deveni mai \ncrez`tori v`zând c` copilul se
va afla \ntr-un mediu suportiv [i cald. |nainte s` viziteze centrul, p`rin]ii trebuie s`
se gândeasc` cum vor s` fie \ngrijit copilul [i ce ar trebui s` \nve]e la cre[` sau gr`-
dini]`. Asigura]i-v` c` ve]i avea timp s` sta]i de vorb` cu \ngrijitoarele. E important
s` pune]i pe hârtie toate a[tept`rile pe care le ave]i de la cei de acolo [i \ntreb`ri,
cum ar fi:
Exist` un \ngrijitor special pentru copilul meu ?

Cum m` pot implica \n program?
|ngrijitoarele sunt bl\nde, deschise spre comunicare ?
Exist` informa]ii despre acest program pe care s` le pot consulta?
Pot s`-mi vizitez copilul când vreau ?
Care este programul zilnic ?
Unde o s`-[i petreac` copilul cea mai mare parte a zilei ?
Care sunt procedurile pentru mâncat, dormit [i toalet` ?
O s` primesc un raport zilnic verbal sau scris despre activit`]ile copilului
meu ?
Cu cât p`rin]ii viziteaz` mai des centrul, cu atât se vor sim]i mai lini[ti]i. |n timpul
primei vizite, controla]i buc`t`ria, \nc`perile pentru schimbat scutece, baia [i dor-
mitoarele, precum [i locurile de joac` din curte. Fi]i aten]i la cur`]enie, la atitudi-
nea \ngrijitoarelor [i la dispozi]ia copiilor de acolo. Cùta]i eventualele surse de
pericol [i aduce]i-le la cuno[tin]` personalului. Felul \n care vor reac]iona va fi un
bun indicator pentru profesionalismul lor. Dac` copilul are anumite nevoi speciale
este bine s` discuta]i despre asta cu \ngrijitoarea pentru ca aceasta s` fie preg`tit`.
Vizitele acas`
Urm`torul pas este s` invita]i \ngrijitoarea la dvs. acas`, dac` este posibil. Aceast`
vizit` \l va ajuta pe copil s` o cunoasc` pe aceasta, s` se familiarizeze cu ea. Copiii
mai mari se vor sim]i flata]i c` se afl` \n centrul aten]iei. |n timpul vizitei, \ngriji-
toarea \i poate descrie copilului sala de clas`, descriind obiectele de acolo pe care
copilul le va recunoa[te apoi când va veni prima oar`. Dac` copilul este mai mic,
aceast` vizit` va ajuta la stabilirea unei leg`turi \ntre familie [i \ngrijitoare.
Vizitele acas` sunt benefice atât pentru p`rin]i cât [i pentru \ngrijitoare, [i dac`
este posibil, ar trebui s` se repete periodoc de-a lungul anului. Astfel, \ngrijitoarea
afl` mai multe despre cultura familiei, despre preferin]ele, interac]iunile, obiceiu-
rile acesteia [i despre eventualele abilit`]i speciale pe care ace[tia ar dori s` le dez-
volte copilului. Familia poate s` observe \n timpul acestor vizite cât de bine inte-
rac]ioneaz` \ngrijitoarea cu copilul, s` discute despre eventualele nel`muriri sau
motive de \ngrijorare [i despre scopurile pe care [i le-au stabilit pentru copilul lor.
Deci, vizitele ajut` la comunicare [i aceasta este benefic` pentru ambele p`r]i.
72
Preg`tirea copilului
Odat` ce are r`spunsurile la toate \ntreb`rile [i [i-a clarificat ne\n]elegerile, p`-

rintele se poate \ntoarce a doua zi cu copilul la centru pentru a-l familiariza pe aces-
ta cu noul sù mediu. Merge]i acolo \n timpul programului normal. Dac` ajunge]i
\n timpul unei anivers`ri sau al unui mini festival, risca]i s`-i prezenta]i copilului o
situa]ie nerealist` care \l poate cople[i. Plimba]i-v` cu el prin centru [i face]i-i cu-
no[tin]` cu persoanele pe care le va vedea de acum \n fiecare zi, [i mai ales face]i-i
cuno[tin]` cu ceilal]i copii. Ar`ta]i-I unde I se va preg`ti mâncarea, unde va dormi
[i unde se va juca. L`sa]i-l s` se joace un timp cu noii lui prieteni [i \ncuraja]i-l s`
exploreze \mprejurimile.
Dac` vorbi]i lini[tit [i plin de entuziasm, copilul va fi sigur c` sunte]i de acord cu

aceast` schimbare ceea ce va u[ura momentul separ`rii. Discuta]i \mpreun` cu
\ngrijitoarea.
Trucuri necesare pentru prima zi
Numai p`rin]ii pot judeca dac` copilul reac]ioneaz` favorabil sau nu la schimbarea
produs`. Dac` copilul este timid [i tem`tor, probabil c` p`rin]ii vor petrece mai
mult timp pentru a-l familiariza cu noul mediu.
Copiii au diferite reac]ii \n prima zi de cre[`/gr`dini]`. Unii nu pot fi consola]i pri-

mele câteva zile, \n timp ce al]ii nu au nici o problem` \n a se acomoda la noile
condi]ii. Fiecare dintre aceste reac]ii este normal`. Exist` multe moduri \n care p`-
rin]ii pot preg`ti copiii pentru separarea ini]ial`. |n multe cazuri, ]inând cont de
urm`toarele trucuri, pute]i u[ura perioada de tranzi]ie :
Petrece]i mai mult timp pentru preg`tirea plec`rii copilului. |mpacheta]i totul din
vreme ca s` nu fi]i nevoi]i s` v` gr`bi]i diminea]a. Graba duce la cre[terea stresu-
lui. L`sa]i libere c\teva minute pentru a v` juca cu copilul \nainte de plecare. Sepa-
rarea va fi mai u[oar`.
|ncerca]i s` r`mâne]i mai mult cu copilul la centru primele câteva zile. Nu pleca]i
brusc [i nu v` furi[a]i. Copilul va reac]iona mai bine dac` [tie c` mama va pleca [i
are timp s` se implice \ntr-o activitate. Dup` ce \l l`sa]i s` se joace cu un alt copil
spune]i-i: „Trebuie s` plec la serviciu \n cinci minute.“ Ajuta]i-l pe copil s` se
implice \ntr-o activitate. Dup` cele cinci minute, aminti]i-i copilului când v` \ntoar-
ce]i s`-l lua]i, lua]i-l \n bra]e [i ura]i-i o zi bun`. Nicidat` nu v` cere]i iertare c` tre-
buie s` pleca]i. Asigura]i-l pe copil c` e bine s` stea acolo [i c` o s`-i plac`, sau
aminti]i-i de un eveniment pl`cut care va avea loc \n acea zi la centru.
Cum spune]i „la revedere“. Dac` nu pute]i sta dvs. cu copilul g`si]i pe altcineva
care s` fac` acest lucru. Când este timpul s` v` lua]i la revedere lua]i-l din nou \n
bra]e [i apoi pleca]i. S-ar putea ca la \nceput copilul s` plâng` [i este normal s` fie
a[a. De obicei aceste accese de plâns nu dureaz` mult. Dac` este nevoie, vorbi]i
cu \ngrijitorul sau cu directorul centrului s` stea cu el un timp pân` se lini[te[te.
Unii \ngrijitori nu ac]ioneaz` \n acest sens dac` nu sunt ruga]i s` o fac`: „Acum
trebuie s` plec, a[a c` v-a[ ruga s` ave]i pu]in grij` de Jamie.“ Pute]i \ntreba mai
târziu la telefon cum se simte copilul.
73
|ncepe]i prin a l`sa copilul mai pu]in la centru primele zile. Dac` este posibil,
ajuta]i-l pe cel mic s` se obi[nuiasc` pentru \nceput cu mediul de la cre[`/gr`-
dini]`, lasându-l mai pu]in timp acolo primele zile. |ncerca]i s`-l l`sa]i mai \ntâi nu-
mai diminea]a, apoi pân` dup` masa de prânz, dup` somnul de dup`-amiaz`, pen-
tru ca \n sfâr[it s`-l pute]i l`sa toat` ziua. Dac` nu pute]i veni mai devreme, cere]i
ajutorul unui bunic sau unui prieten.
|ncerca]i s` consolida]i \ncrederea copilului \n dvs. Deseori copilul este nelini[tit

din cauza fricii de abandon. E important ca el s` [tie unde se vor afla p`rin]ii \n tot
acest timp [i când se vor \ntoarce s`-l ia. De exemplu: „Acum trebuie s` merg la
serviciu, dar vin s` te iau imediat dup` gustarea de dup`-amiaz`.“ |ncerca]i s` ve-
ni]i la ora stabilit`, pentru a nu-l face pe copil s` se nelini[teasc`.
Anun]a]i-l pe copil dac` veni]i s`-l lua]i târziu. Dac` copilul este mai mare, spu-
ne]i-i c` pe el \l vor lua p`rin]ii ultimul. Asigura]i-l c` cineva va veni cât de repede
posibil s`-l ia. Pe m`sur` ce cre[te va \nv`]a s` se uite la ceas [i s` vad` c` nu este
\nc` timpul s` plece acas`. Sugera]i-le \ngrijitorilor s` propun` un joc, s` le citeas-
c` sau s` fac` ceva special cu copiii care vor pleca ultimii.
|ncerca]i s` nu v` gr`bi]i s` ajunge]i acas`. Unii copii vor dori s` le arate p`rin]ilor
ce au f`cut \n timpul zilei. Nu v` mira]i dac` copiii se vor sup`ra c` vre]i s`-I lua]i
[i vor dori s` mai r`mân` la centru. Prin asta \ncearc` s` v` transmit` c` au nevoie
de timp pentru a se hot`r\ s` plece. P`rin]ii pot s` mai r`mân` pu]in s` vorbeasc`
cu educatoarele [i cu ceilal]i p`rin]i. |ncerca]i s`-I cunoa[te]i noii prieteni, juca]i-v`
cu el pu]in [i abia apoi pleca]i.
Lucruri pe care nu trebuie s` le uita]i \n prima zi
Obiectul preferat al copilului (p`turica sau ursule]ul)

O poz` de familie pe care s` o pune]i \n p`tu]ul sau \n locul amenajat
pentru el
Fi[ele medicale [i agenda cu vaccinuri dac` este nevoie
Num`rul de telefon la care pot fi g`si]i p`rin]ii
Num`rul de telefon de la centru (pentru p`rinte)
Regresia
Atunci când le este schimbat locul, unii copii pot regresa la stadii inferioare de dez-
voltare. Regresia este o reac]ie normal` la situa]ii noi. De[i la gr`dini]` se descurc`
bine, acas` copilul poate prezenta unele probleme (cu mâncatul, cu somnul [i une-
ori pot ap`rea [i accese de plâns). De[i aceste izbucniri pot fi dificil de \n]eles, T.
Berry Brazelton ne ofer` o explica]ie interesant`:
„Mul]i copii se adaptez` bine la \nceput, dar dau semne de regresie când ajung
acas`. Aceste regresii demonstreaz` tipul de energie pe care copilul o pune \n ac-
]iune pentru a face fa]` schimb`rilor. Când are de-a face cu o situa]ie nou`, copilul
poate regresa temporar, ca [i cum [i-ar aduna energia pentru a se adapta. Regre-
sând se \ntoarce la un stadiu inferior de dezvoltare pentru a se asigura de suportul
[i afectivitatea p`rin]ilor [i a se putea reorganiza.“
74
E important ca p`rin]ii s` fie r`bd`tori [i s`-l sprijine pe copil \n aceste momente,

oferindu-i toat` dragostea de care are nevoie. E important s` discuta]i cu el despre
ceea ce simte pentru a-l ajuta s` se \n]eleag` mai bine [i s` poat` trece peste
aceast` perioad` mai dificil`. Când s-a adaptat complet la cre[`/gr`dini]`, regresia
va disp`rea [i totul va reintra \n normal.
Strategiile de comunicare
Deoarece bebelu[ii sunt complet dependen]i de p`rin]i, este important s` existe o

comunicare zilnic` \ntre ace[tia [i \ngrijitori despre starea copilului, despre s`n`-
tatea [i confortul lui, ca [i despre mesele, somnul [i obiceiurile de toalet` ale aces-
tuia. Copiii mai mari, de[i sunt mai independen]i decât sugarii, au nevoie de \ngri-
jire fizic`, de afectivitate [i de stimulare pentru a se dezvolta adecvat. Comunicarea
zilnic` este foarte important`. Este nevoie de mai multe strategii de comunicare
pentru a veni \n \ntâmpinarea nevoilor mereu \n schimbare ale copilului. Trebuie
folosite strategii de comunicare diferite \n momente diferite.
Adusul [i luatul copilului de la centru. Programul \nc`rcat [i serviciul las` pu]in

timp liber p`rin]ilor. De aceea, momentele fire[ti \n care ace[tia se \ntâlnesc sunt
importante pentru a stabili o bun` comunicare \ntre familie [i [coal`.
|ngrijitorii cu experien]` recomand` ca aceste scurte dicu]ii s` aib` loc atunci când
copilul este adus sau este luat de la cre[`/gr`dini]`. Diminea]a p`rin]ii pot discuta
cu \ngrijitorii despre evenimentele noi din via]a copilului (de ex. Statul \n [ezut
pentru prima oar`). Dup`-amiaza este propice discu]iilor despre activit`]ile copi-
lului din timpul zilei respective, iar \ngrijitorii le pot reaminti acestora datele [i
orele [edin]elor. Aceste momente sunt importante [i pentru a discuta cu al]i p`rin-
]i, pentru a-I observa pe copii jucându-se, pentru a pune \ntreb`ri sau pentru a le
citi copiilor de la gr`dini]` o poveste. Nu este indicat s` discuta]i problemele im-
portante \n cadrul acestor scurte \ntâlniri \n care sunt [i copiii de fa]`. Dac` este
nevoie de conversa]ii particulare, pute]i face o cerere scris` pentru a stabili o \ntâl-
nire cu directorul centrului sau cu \ngrijitorii.
Comunicarea \n scris. O bun` metod` de comunicare este s` trimite]i o scurt` not`

informativ` \ngrijitoarei. Acest tip de comunicare este foarte eficient mai ales
atunci când copilul are nevoie de medicamente sau trebuie s`-[i schimbe regimul
alimentar. Nota \i va aminti \ngrijitoarei ce trebuie s` fac`. Ea trebuie s` con]in` in-
dica]ii precise precum [i num`rul de telefon al p`rin]ilor pentru eventuale nel`-
muriri.
Se poate folosi un caiet pe care s` scrie atât \ngrijitorul cât [i p`rin]ii. Acest tip de
comunicare este eficient \n cazurile \n care familia [i \ngrijitoarea au stabilit un
anume plan pentru copil, cum ar fi introducerea unui nou aliment sau demararea
procesului de \nv`]are a regulilor de toalet`. Pe lâng` transmiterea de informa]ii
de la unii la al]ii, acest tip de comunicare este util [i pentru a consolida leg`tura
dintre p`rin]i [i \ngrijitoare.
75
Implicarea \n programul cre[ei/gr`dini]ei
Exist` mai multe moduri \n care p`rin]ii se pot implica \n programul centrului de
educa]ie: comunicarea zilnic` cu \ngrijitoarea, \ntâlnirile formale din timpul anului
[i petrecerea unor perioade de timp la centru.
|n limita posibilit`]ilor, petrece]i cât mai mult timp la centru [i lua]i parte la activi-
t`]ile zilnice. Poate fi o experien]` minunat` pentru dvs. Pute]i face cuno[tin]` cu
to]i membrii personalului [i pute]i discuta cu ceilal]i p`rin]i. Este o ocazie unic` de
a observa modul de interac]iune al copilului cu ceilal]i [i de a-l sprijini \n dezvolta-
rea social` [i emo]ional`.
Copiii se adapteaz` mai bine atunci când observ` c` p`rin]ii [i \ngrijitoarea petrec
mult timp \mpreun`. Astfel se asigur` c` persoanele la care ]in se \n]eleg bine [i
se plac. Copiii mai mari se simt foarte importan]i atunci când unul dintre p`rin]ii
sau bunicii sì devin celebri la gr`dini]`. Dac` le citi]i o poveste sau v` juca]i \n
curtea gr`dini]ei cu copiii dvs [i cu prietenii lor, ace[tia \[i vor consolida \ncrederea
\n sine.
Totu[i, pentru mul]i dintre p`rin]i este dificil s` g`seasc` astfel de momente libere
\n timpul zilei.
Dac` exist` organizare [i totul se desf`[oar` conform unui plan dinainte stabilit,
se vor g`si modalit`]i de a petrece timp cu copilul dvs. la cre[`/gr`dini]`. Pentru
copiii mai mari pute]i face o pr`jitur` pe care s` o duce]i a doua zi la gr`dini]` [i
copilul se va sim]i r`spl`tit. De asemenea, pute]i cùta haine mai vechi de care nu
mai ave]i nevoie pe care s` le trimite]i la gr`dini]` pentru confec]ionarea de costu-
me pentru diferitele carnavaluri [i festivaluri, sau oale [i farfurii care nu v` mai
sunt folosiotoare pentru organizarea lec]iilor despre g`tit. Copiii vor fi foarte \n-
cânta]i s` v` povesteasc` seara cum a fost \n ziua respectiv`. Pentru a g`si mai
multe solu]ii, pute]i cere [i sfatul \ngrijitoarei.
Rolul \ngrijitoarei
P`rin]ii vor fi foarte exigen]i \n alegerea persoanei care se va ocupa de acum \na-
inte de copilul lor. Federa]ia Canadian` pentru \ngrijirea Copilului ofer` urm`toa-
rele linii directoare dup` care se pot orienta ace[tia atunci când caut` un \ngrijitor
potrivit.
Calit`]ile unei bune \ngrijitoare:
S` \n]eleag` cum se dezvolt` [i cum \nva]` un copil

S` fie afectuoas`, deschis` [i s`-l stimuleze pe copil
S` ofere un mediu stabil [i stimulant
S` caute sprijinul comunit`]ii
S` doreasc` s` participe la realizarea unor planuri pe care p`rin]ii [i le-au
propus pentru copilul lor
S` comunice efectiv cu p`rin]ii
76
Caractersiticile unui bun centru de \ngrijire
Cur`]enie [i siguran]`
Un mediu propice \nv`]arii [i \ngrijirii unui copil
Un num`r mic de copii la un singur \ngrijitor
Spa]ii special amenajate pentru activit`]ile din interior [i de exterior
O varia]ie de activit`]i interesante
Activit`]i de rutin` flexibile dar stabile
Multe juc`rii [i un echipament variat
Mese consistente [i gust`ri variate
Este esen]ial ca copiii s` dezvolte o rela]ie bazat` pe \ncredere cu un singur \ngri-

jitor. Fiecare \ngrijitor va avea \n grij` un num`r mic de copii. |ngrijitorii trebuie s`
acorde aten]ie special` [i respect fiec`rui copil \n parte [i familiilor acestora.
Rela]ia dintre \ngrijitori [i familii
P`rin]ii ar trebui s` se a[tepte ca \ngrijitorul:
S` respecte cultura [i experien]a familial` a fiec`rui copil. S` eviden]ieze

diversitatea acestor experien]e prin juc`rii, pove[ti, elemente de decora]ie
interioar`, [i alte activit`]i pe care le aleg pentru programul educativ
S`-[i fac` timp pentru a comunica cu p`rin]ii. |ntrebând pur [i simplu ce
mai fac membrii familiei, adul]ii pot afla \ntr-un mod neintruziv infroma]ii
care-i pot ajuta s` \n]eleag` mai bine comportamentul copilului din ziua
respectiv`.
S` dezvolte o atmosfer` cald`, armonioas` care s` includ` [i participarea
activ` a p`rin]ilor
S` acorde aten]ie eventualelor nel`muriri sau griji ale p`rin]ilor
Este mult mai eficient` cre[terea unui copil atunci când p`rin]ii [i \ngrijitorii se \n-
]eleg bine. Copiii profit` de pe urma acestor rela]ii benefice \ntre adu]ii importan]i
din via]a lor. |ngrijitorul este o persoan` care cunoa[te bine copiii, are studii de
psihologie a copilului [i a lucrat cu multe familii tratând multe probleme. El poate
fi un prieten, un confident sau un consilier pentru p`rin]i, dând solu]ii eficiente
problemelor pe care la \ntâlnesc. P`rin]ii au responsabilitatea de a men]ine o
strâns` rela]ie cu \ngrijitorii. Beneficiile atât pentru p`rin]i, cât [i pentru copii sunt
de necontestat.
77
VANEMONDE
2005

Carte Pentru Profesionistii Care Lucreaza Cu Parintii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Pentru Profesionistii Care Lucreaza Cu Parintii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Pentru Profesionistii Care Lucreaza Cu Parintii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARTE PENTRU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Coperta: Dan Gl`van

S~ DEVII UN P~RINTE A{A CUM VREI

Sentimente legate de competen]ele parentale

Totu[i, deoarece competen]ele parentale reprezint` o experien]` universal`, este

Competen]ele parentale aduc schimb`ri, \n aceea[i m`sur` pozitive [i negative, \n

Cum \nv`]`m s` fim buni p`rin]i

„Nu fi]i \nchista]i \n ceea ce spun exper]ii. Nu v` teme]i s` ave]i \ncredere \n

P`rin]ii sunt primii no[tri \nv`]`tori

Copiii no[tri sunt cei mai buni \nv`]`tori

Un p`rinte, reflectând asupra dezvolt`rii achizi]iilor sale ca p`rinte de 18 sau mai

Este luata \n considerare experien]a acumulat` de \ngrijirea copilului de c`tre p`-

Sfaturile exper]ilor \i pot ghida pe p`rin]i legat de competen]ele parentale \n mo-

Prin cercetare [i sisteme sofisticate de m`surare medical`, exper]ii au descoperit

Nevoile primare ale copiilor [i cum le \ntâmpin` p`rin]ii

Sursa: Adaptare dupa Pringle, M. K. (1974). Nevoile copiilor. Londra: Hutchinson.

Competen]ele parentale se afl` \ntr-o permanent` evolu]ie, care se adapteaz` [i se

CUM FACE COPILUL MEU S~ CREASC~ {I S~ |NVE}E

Dezvoltarea se desf`[oar` \n secven]e predictibile. Cre[terea se desf`[oar` \n eta-

Schimb`rile aduse de dezvoltare sunt complexe [i nu \ntotdeauna vizibile.

Dezvoltarea este reciproc`.

Utilizarea stadiilor de dezvoltare este de folosit numai ca un ghid.

Marca dezvolt`rii este varia]ia.

Dezvoltarea este un proces inegal.

Dezvoltarea se desfa[oar` \n context social.

Importan]a esen]ial` a ata[amentului

Dezvoltarea adecvat` se desf`[oar` simultan ca rezultat a ata[amentului dintre co-

Aceste rela]ii de \ncredere profund` [i de siguran]` oferit` acas` lanseaz` copilul

Copiii lipsi]i de acest ata[ament puternic pentru anumite persoane nu numai c` nu

Sarcinile dezvolt`rii de la na[tere la trei ani

Sugarii [i copiii mici au \n fa]a lor o munc` serioas` de desf`[urat. Au atât de

Sarcinile de dezvoltare ale sugarilor [i copiiilor mici

|mi dezvolt con[tiin]a de sine.

Devin un membru al familiei [i al comunit`]ii.

|nv`] despre materiale

Dezvoltarea emo]ional` [i social`

Copiii \[i dezvolt` [i diversific` emo]iile \n copil`ria mic`. Ei au experien]e fericite

Studiile au identificat un num`r de comportamente ale sugarilor care le asigura

De la vârste foarte precoce sugarii \nva]` s` repete ac]iuni, ei demonstreaz` un in-

|n al doilea [i al treilea an, copiii achizi]ioneaz` abilit`]ile: de a-[i reprezenta mental

Cercet`ri recente au demonstrat c` acei copii care au avut experien]e puternic

|n concluzie, leg`turile cerebrale care sus]in \nv`]area [i dezvoltarea sunt deosebit

Se va insera scala de dezvoltare din metodologie.

Limbajul este o form` foarte important` de comunicare dar cu mult \nainte de a fi

Interac]iunea contribuie la dezvoltarea limbajului \n mai multe feluri. |l sprijin`

|n intervalul \n care copiii mici nu au cea mai formidabil` capacitate de exprimare,

Temperamentul [i stilul individual sunt \nn`scute

Se pot identifica trei grupe de temperamente - copilul cuminte, copilul dificil, [i

Copilul cuminte sau flexibil

Caracterisiticile copilului cuminte:

Regularitatea func]ion`rii biologice (mâncat, dormit, schimbat)

Datorit` faptului c` interac]ionarea cu lumea a acestui copil nu pare s` opun` difi-

Anna o ia de mân` [i intr` \n sala de consulta]ie \mpreun`. Dup` ce a vorbit cu ma-

Copilul dificil sau solicitant

Caracteristicile copilului solicitant:

Func]ionare biologic` neregulat`

Copilul greu de urnit sau fricos

Caracteristicile copilului fricos: