Carte Pentru Profesionistii Care Lucreaza Cu Parintii
Carte Pentru Profesionistii Care Lucreaza Cu Parintii
Carte Pentru Profesionistii Care Lucreaza Cu Parintii
PROFESIONI{TII
CARE LUCREAZ~
CU P~RIN}II
VANEMONDE
2005
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
37.018.262
ISBN 973-87252-0-8
2
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Cuprins:
Capitolul 1
S~ DEVII UN P~RINTE A{A CUM VREI 5
Capitolul 2
CUM FACE COPILUL MEU S~ CREASC~ {I S~ |NVE}E 9
Capitolul 3
COPILUL CA INDIVID 17
Capitolul 4
SUS}INEREA CRE{TERII {I |NV~}~RII PROPRIULUI COPIL 27
Capitolul 5
IMPUNEREA LIMITELOR 39
Capitolul 6
CUM S~ NE ASIGUR~M C~ AVEM UN COPIL S~N~TOS 45
Capitolul 7
CÂND SUNT SUB INFLUEN}A STRESULUI 53
Capitolul 8
DEZVOLTAREA ABILIT~}ILOR GENERALE PENTRU VIA}~ 61
Capitolul 9
AVE}I GRIJ~ DE DUMNEAVOASTR~ 67
Capitolul 10
PARTENERIATUL P~RINTE - |NGRIJITOR 71
3
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Capitolul 1
Sosirea nou n`scu]ilor pe lume este \ntâmpinat` cu multe emo]ii. Fiecare na[tere
apare ca fiind cu adevarat miraculoas` - dezvoltarea \n corpul mamei, momentul
na[terii [i bine\n]eles copilul care este dintr-o dat` o individualitate separat` cu
predispozi]ii din na[tere [i o fiin]` dependent` total.
Sosirea unui copil atinge cele mai profunde emo]ii umane, nevoia de a iubi [i a fi
iubit, temeri [i a[tept`ri care \nso]esc majoritatea acestor sentimente primare.
Cre[terea copilului aduce atât experien]e fericite cât [i triste \n copil`rie. Compe-
ten]ele parentale ]in cont de dorin]a adul]ilor vis a vis de a[tept`rile lor fa]` de
copii, atunci când \n realitate cei mai mul]i dintre p`rin]i nu [i-au clarificat aceste
lucruri. Procesul prin care se r`spunde la cele mai multe dintre aceste \ntreb`ri
personale implic` o explorare reflexiv` a familiei [i a prietenilor apropia]i. Din
aceste motive, competen]ele parentale sunt o problem` profund personal`.
Este oarecum de mirare c` p`rin]ii pun sub semnul \ntreb`rii abilitatea lor de a fi
cei mai buni p`rin]i posibili. Mamele \ncep s` pun` \n practic` aceste competen]e
parentale prin emo]ii intense [i deseori variate, cereri insistente de \ngrijire [i aten-
]ie pentru noul membru al familiei, ca [i alte lucruri care le-au umplut via]a \nainte
de a se na[te copilul.
Pentru ta]i, experien]a aceasta este de asemenea intens`. Apare aceast` persoan`
micu]`, care este complet dependent`, [i \]i inspir` tandre]e, un enorm sens al res-
ponsabilit`]ii, o insecuritate privind modul \n care s` ai grij` [i s` oferi confort nou
n`scutului [i posibile sentimente de competi]ie pentru afec]iunea [i timpul mamei.
5
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Pentru fra]ii sau surorile pu]in mai mari apar griji [i \ntreb`ri. Ei vor s` [tie c` vor
ob]ine ceea ce au nevoie \n situa]ia cea nou`, [i cât timp va sta aceast` nou` per-
soan`.
Bunicii [i alte rude vin cu propriile lor speran]e, experien]e, judec`]i, [i bucurii \n
cercul familiei. Suportul [i sfaturile lor pot \mbog`]i [i ajuta \n mod benefic, dar [i
\nc` un lucru cu care noua familie s` se obi[nuiasc`.
Toate aceste emo]ii care apar odat` cu nou n`scutul [i complexitatea rela]iilor din
familie sunt absolut normale. Ad`ugate la privarea de somn, este u[or de \n]eles
de ce este foarte important ca noii p`rin]i s` fie dr`gu]i [i \n]eleg`tori fa]` de ei
\n[i[i [i unul fa]` de cel`lalt. Este timpul s` cear` suport din partea familiei, priete-
nilor [i a comunit`]ii.
Ve[tile bune spun c` aceste competen]e parentale sunt deprinderi care pot fi \nv`-
]ate [i \mbun`t`]ite. To]i p`rin]ii au abilitatea de a fi buni p`rin]i. Fundamentul \n-
v`]`rii este situat \n \nceputurile vie]ii. Copiii \[i observ` proprii p`rin]i [i al]i adul]i
cum ac]ioneaz` \n rolul de p`rin]i. Ei sunt primele modele pentru modul \n care s`
ac]ioneze ulterior ca p`rin]i. Ei creeaz` o \n]elegere subcon[tient` a competen]elor
parentale. Adul]ii care au avut experien]e nepl`cute \n cre[terea [i educarea lor [i
nu vor s` repete acest comportament cu proprii lor copii trebuie s` cear` ajutorul
altora pentru a devenii cei mai buni p`rin]i posibili.
Tradi]ional p`rintele este ar`tat exclusiv ca fiind \nv`]`torul [i copilul cel care \n-
va]`. P`rintele are responsabilitatea s`-i \nve]e comportamentele adecvate, valo-
rile [i atitudinile care s`-i preg`teasc` pe copii s` participe \n societate. Acum este
acceptat pe scar` larg` faptul ca p`rin]ii \nva]` de asemenea, deci [i copilul este
\nv`]`torul p`rintelui. Copilul este un participant activ [i contribuie la formarea re-
la]iei. Fiecare are o influen]` profund` asupra celuilalt.
„Cei mai mul]i dintre noi am tr`it \n fiecare zi momente de groaz` sau mira-
culoase \n cre[terea copilului, provoc`rile copiilor au fost unele din cele mai vechi
[i cunoscute pentru a \nv`]a cum s` tr`iasc` independent. {mecheria a fost s`-mi
dep`[esc temerile [i stâng`ciile pentru a-l ajuta. C`r]ile spun s` fi relaxat. Eu eram
tensionat`. Exist` o stimula]ie pe care copiii n-au primit-o niciodat`, feluri de mân-
care pe care trebuia s` le introduc [i nu am ajuns s` o fac. {i uita]i cum totul s-a
\ntors. Trei dintre oamenii pe care-i apreciam \n mod deosebit au f`cut mai mult
6
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
decât oricine, explorându-mi cele mai profunde sentimente umane. Aceasta este
ceea ce c`r]ile nu mi-au spus niciodat`. Mi-a trebuit o vreme pentru a-mi da seama
unde ajunseser` exper]ii“.
(Anna Quindlen)
P`rin]ii vor avea [i mai mare \ncredere \n ei ca p`rin]i dac` se vor cunoa[te mai
bine [i pe ei [i pe copii, dac` vor \nv`]a despre dezvoltarea copilului, [i s` folo-
seasc` aceste cuno[tin]e [i informa]ii \n luarea deciziilor referitoare la modul \n
care s`-[i creasc` copiii.
|nv`]`m de la exper]i
Noi [tim, de asemenea din cercet`ri, c` exist` nevoi primare ale copiilor mici pe
care p`rin]ii le satisfac. Exist` 4 nevoi primare: nevoia de dragoste, de experien]e
noi, recunoa[tere, [i de dezvoltare a comportamentelor de r`spuns. P`rin]ii tre-
buie s` \ntâmpine aceste nevoi [i o pot face \n urm`toarele moduri:
Dragoste [i securitate
Dragostea [i securitatea se dezvolt` prin asociere cu sentimentele de stabilitate,
continuitate, predic]ie [i dragoste al`turi de p`rin]i care, de asemenea, apreci-
az` o rela]ie recompensatorie unul fa]` de cel`lalt. Un copil simte nevoia de dra-
goste necondi]ionat` f`r` a se a[tepta la un r`spuns de recuno[tin]`. Când un
copil \nva]` c` este iubit, copilul \nva]` c` [i ceilal]i pot fi iubi]i. Securitatea vine
dintr-un mediu familial stabil, din rutina zilnic` [i [tiind la ce fel de comporta-
mente adecvate se a[teapt` p`rin]ii din partea copilului.
7
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Experien]e noi
Experien]ele noi ofer` stimulare \n cre[tere care duc la capacitatea de a face fa]`
provoc`rilor vie]ii. P`rin]ii \ncurajeaz` \nv`]area oferind activit`]i adecvate
fiec`rui nou stadiu de dezvoltare. Ei \ncurajeaz` curiozitatea [i comportamen-
tele de explorare. Copiii achizi]ioneaz` jocuri adecvate [i abilit`]i de comunicare
ca pe ni[te instrumente care le permit s` participe [i s` interpreteze noile
experien]e din mediul \nconjur`tor.
Premiul [i recunoa[terea
P`rin]ii \[i \ncurajeaz` copiii \n a avea a[tept`ri rezonabile \n rezolvarea sar-
cinilor dificile. Ei se a[teapt` la gre[eli din partea copiilor [i la e[ecuri ca parte
a procesului de \nv`]are.
Responsabilitate
Se a[teapt` de la copii s` ajung` s` aib` grij` de ei, s` posede [i s` aib` grij`
de lucrurile personale, s` capete libertate \n mi[c`ri odata cu cre[terea [i dez-
voltarea lor, s`-[i aleag` prietenii, hobbi-urile, profesiile viitoare ca [i o poten-
]ial` rela]ie cu un partener. Aceast` libertate este exprimat` \n termenii ghid`rii
[i limitelor care de asemenea iau \n considerare sentimentele, interesele [i bi-
nele altora.
8
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Capitolul 2
Cre[terea uman` \n primii trei ani de via]` este uimitoare. Când prietenii viziteaz`
un bebelu[ dup` câteva luni, ei pot cu greu s` recunoasc` schimb`rile \n acest`
nou` persoan`. La o lun` este numai zâmbet iar dup` câteva luni nu mai seaman`
deloc cu ce a fost. Capul acela nesigur acum se \ntoarce [i se r`suce[te [i pare c`
nu sunt suficiente u[i pentru el ca s` le \nchid` [i s` le deschida iar si iar [i \nc`
odat`. Niciodat` \n via]` copilul nu ajunge s` spun` atât de des „NU“ precum o
spune la doi ani. Niciodat` \n via]` cre[terea nu este a[a rapid` [i a[a de intens`.
Chiar dac` p`rin]ii \ncerc` s` fie con[tien]i de dezvoltarea copilului lor, acest pro-
ces pare dificil s` fie surprins. P`rin]ii doresc nu numai s` [tie când bebelul[ii lor
se dezvolt` dar [i la ce s` se a[tepte \n etapa urm`toare [i cum pot sus]ine cea mai
buna \nv`]are pentru copiii lor. Nu este o sarcin` u[oar`, pentru c` schimb`rile se
petrec foarte repede, uneori inegal [i \ntotdeauna individualizat. Aceste schimb`ri
se petrec \n contextul vie]ii aglomerate [i ocupate pe care o au p`rin]ii.
Iat` câteva principii de ]inut minte pentru ca p`rin]ii s` observe [i s` ghideze cre[-
terea [i dezvoltarea copilului:
Dezvoltarea este unitar` [i integral`. Chiar dac` noi separ`m comportamentul co-
pilului \n arii diferite de comportament acesta este pentru o \n]elegere mai bun`.
Primii trei ani ai dezvoltarii reprezint` \ntr-adevar o perioad` unitar` [i integrat`.
Am putea-o compara cu o simfonie. Muzica este auzit` \n totalitatea splendorii ei
chiar dac` este cântat` de atât de multe instrumente. Astfel, fiecare arie interac]io-
neaz` [i afecteaz` celelalte arii de dezvoltare \ntr-un mod special.
9
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Un sfat simplu
Copiii mici ca [i orice alt` persoan` are nevoie s` fie respectat`. Pare evident,
dar uit`m adesea \n practic` aceast` afirma]ie care impune explorare [i repeti-
]ie. Experien]ele copiiilor foarte mici prin lumea din jur se face prin trupul [i
sim]urile lor. Pe m`sur` ce cresc ei au nevoie de timp pentru experien]e [i s`
integreze sunetele, mirosurile, [i texturile lumii din jurul lor. Adul]ii din via]a lor
trebuie s`-i \n]eleag` pentru a fi ap]i s` le fie ghid.
10
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Copiii mici care au p`rin]i/adul]i ce-i \ngrijesc sensibili la cererille lor [i r`spund cu
dragoste, le dezvolt` \ncrederea \n ce este \n jur, \n lume \n general. |mplinind ne-
voile fizice ale copiilor promt [i consistent oferind c`ldura [i companie copiilor le
satisfacem nevoile emo]ionale care stau la baza \ncrederii.
M` dezvolt intelectual.
|nv`] s` gândesc.
|nv`] s` ordonez [i s` categorisesc lucrurile.
|nv`] c` lucrurile continu` s` existe [i când nu le pot vedea (obiectul per-
manent)
11
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
De la na[tere copilul este programat s` fie \n contact cu al]i oameni. Multe lucruri
din ceea ce face copilul \n primul an de via]` constau \n a-l ]ine lâng` noi, s` capete
un r`spuns [i s` ne dea r`spunsuri, [i s`-[i adânceasc` ata[amentul fa]` de adul]ii
importan]i din via]a lui. Sugarii [i copiii mici sunt ca [i o persoan` care \nva]` s`
danseze cu un partener. |nva]` pa[ii [i \nva]` s` anticipeze [i s` \n]eleag` cum se
mi[c` cel`lalt partener, [i s` simt` pl`cerea care vine când te sim]i \n siguran]` [i
competent pân` la sfâr[it \n rela]ia cu partenerul.
12
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Pentru ca sugarii [i copiii mici s`-[i dezvolte sim]ul [i con[tiin]a de sine, ca s`-[i
dezvolte deprinderile [i interesul pentru rela]ii interpersonale este important s` re-
]inem urm`toarele idei:
Copii sunt \n mod natural interesa]i unul de altul, dar ei \[i manifest` acest
lucru dovedind imaturitatea [i lipsa de experien]` pentru rela]ie.
Copii mici nu au totdeauna clar \n minte diferen]a dintre lucruri [i fiin]e, ei
sunt programa]i pentru rela]ii cu oamenii [i atra[i de reac]ii umane.
Interac]iunea sugarilor [i a copiiilor mici este sus]inut` de prezen]a afec-
]iunii adultului.
Sugarii [i copii mici nu sunt orienta]i spre grup.
Dezvoltarea cognitiv`
Nivelul cre[terii cognitive [i a dezvolt`rii creierului care se petrece \n primii doi ani
de via]` este imens [i nu se mai repetp` \n acest fel niciodat` \n via]a unui individ.
Competen]ele gândirii cresc \n structurare [i organizare o dat` cu combinarea
dintre maturizare [i experien]`. Ini]ial, experien]a sugarilor \n lume se face prin
mi[c`ri. Ei \nva]` atingând [i pip`ind, gustând, mirosind [i ascultând. Copii mici
\nva]` s` fac` diferite lucruri \n experien]ele prin care schimb` anumite lucruri [i
pe care apoi, dup` cum [tim, le fac din nou [i din nou. De exemplu: un sugar care
prive[te cum \[i desface pumnii [i cum \i strânge iar, sau care face ploi]e cu saliva
(activit`]i care nu sunt inten]ionate ci numai se petrec), repet` apoi aceste activit`]i
pentru c` poate s` le fac` [i pentru c` \i face pl`cere.
|n primul an, sugarii gândesc lumea mai ales prin sim]urile lor. |ncetul cu \ncetul,
\n timpul celei de a doua jum`t`]i a primului an, vedem pa[ii mici f`cu]i de sugari
spre activitatea inten]ional`. Un sugar poate lovi \ntâmpl`tor o juc`rie mobil` s`
aud` c` se produce un zgomot [i s` vad` c` se mi[c`. El va dori s` repete s` lo-
veasc` juc`ria [i s` se bucure de rezultatul ob]inut. Astfel \nva]` despre cauz` [i
efect.
13
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Copiilor mici, \n special, le place s`-i imite pe cei mai mari. Ei urm`resc cu interes
ce fac cei mari, le observ` orice mi[care. Interac]iunile sociale \i furnizeaz` copilu-
lui ocazii de a-[i reprezenta activit`]i cu semnifica]ie \n joc. Dezvoltarea cognitiv`
a unui copil trebuie luat` \n considerare prin contextul lui social. Niciodat` nu tre-
buie v`zut separat de dezvoltarea emo]ional`. |ncurajarea prin vocea uman`, pri-
virea, sau semnalul de la p`rin]i, motiveaz` sugarul s` se aventureze \n noi teritorii
pe care le descoper` [i le cunoa[te.
Dezvoltarea creierului
O alt` cale de \n]elegere a schimb`rii imense \n cunoa[tere, care se petrece \n pri-
mii ani este s` \n]elegem cum se organizeaz` sistemul nervos central.
Mul]umit` noilor tehnologii acum este posibil s` avem imagini ale creierului \n ac-
]iune [i se poate urm`ri ce leg`turi importante au fost realizate. Neuronii, elemen-
tele de construc]ie ale sistemului nervos central se formeaz` \n cea mai mare parte
intrauterin. La na[tere celule care formeaz` creierul sunt complete, dar creierul
este \nc` \n formare. |n primele luni de via]` sinapsele (conexiunile) dintre celulele
nervoase se realizeaz` cu o rapiditate uimitoare. Num`rul sinapselor cre[te de la
50 de milioane la 1000 de milioane. Sinapsele creierului permit s` se realizeze \n-
v`]area. De aceea este important pentru copii s` fie expu[i la stimulii dintr-un me-
diu bogat [i cu rela]ii semnificative \nc` de la primele clipe de via]`. Experien]ele
precoce au o semnifica]ie desebit` \n arhitectura creierului.
|n timpul primilor doi ani de via]`, leg`turile sinaptice cresc (ajung la nivelul adul-
tului la vârsta de 2 ani) permi]ându-ne s` proces`m informa]iile \n via]a noastr` de
adult. Pe m`sur` ce copilul cre[te sinapsele existente [i create sunt eliminate dac`
nu sunt \n experien]e repetate.
14
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Rolul p`rin]ilor este crucial \n primele luni de via]` a copilului. Chiar cele mai sim-
ple interac]iuni ajut` copilul s` se dezvolte. Asultarea vocii umane, de exemplu,
ajut` sugarii s` \nve]e a distinge sunetele [i s`-[i dezvolte limbajul. Experien]ele
interactive angreneaz` celulele creierului \ntr-un mod special. Simplul fapt ca râ-
sul, privitul, ascultatul ajut` copilul s`-[i dezvolte un sistem complex pentru rezol-
varea de probleme.
Limbajul [i Comunicarea
Achizi]ia limbajului este o cale pentru reflec]ie ca [i pentru dezvoltarea cognitiv`.
Dup` ce un copil se na[te dezvoltarea continu` secven]ial. Cu abilit`]ile verbale
inactive \nc`, copilul este expus limbajului, [i el \ncepe s` gângureasc`, s` voca-
lizeze, s` spun` primele cuvinte, apoi propozi]ii care sunt urmate de regulile vor-
birii gramaticale. Ei ascult` sunetele limbii [i eventual \ncearc` s` spun`, s` se ex-
prime, s` r`spund` altora [i \ncep s` pun`, prin gândire, propriile idei \n cuvinte.
Copiii nu \nva]` numai imitând ce aud, ei \nva]` [i regulile limbii [i \ncep s` gene-
ralizeze din ceea ce \n]eleg.
Copiii mici construiesc limbajul lor a[a cum \[i cl`desc \n]elegerea lumii \n care
tr`iesc, prin ghidarea celor mai mari. Primele cuvinte sunt de obicei concrete prin
natura lor, ca numele celor din familie, mâncarea preferat`, juc`rie sau animale.
Primele structuri de comunicare \ntre sugari [i p`rin]i \ncep din primele luni de
via]` ale copilului prin jocuri cum este cucu-bau, vocaliz`ri reciproce etc. chiar su-
netele de disconfort de foame din primele zile sunt forme ale limbajului. Instinctiv
p`rin]ii extind conversa]ia cu sugarul repetând retoric \ntreb`ri cum sunt: „Este
bun sucul? Are gust bun sucul?“. |ntreb`ri la care p`rin]i [tiu c` nu vor avea r`s-
punsul prin cuvinte de la copil. Sugarul arat` c` a \n]eles c` i se adreseaz` [i r`s-
punde prin râs sau ar`tându-[i entuziasmul.
15
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Cartea cu pove[ti poate fi prea complicat` pentru un copil mic dar imaginile colo-
rate [i cu obiecte familiare pot fi foarte interesante pentru el.
O carte deschis` poate fi proptit` \n p`tu]ul sau co[ul copilului chiar când are nu-
mai o lun`. Desenele, formele [i culorile \i atrag pe sugari. C`r]ile sunt folosite la
supt, zgâriat [i aruncat ca [i la a asculta [i privi.
Citi]i-i copilului când \l ]ine]i \n bra]e sau când este \n leag`n.
Copiilor mici le plac povestioarele scurte, repetate si pozele cu umor. Un copil poa-
te s` cear` s` i se spun` mereu aceea[i poveste, ca [i când este o parte din via]a
lui [i intr` \n rutina zilnic`.
C`r]ile care prezint` obiecte familiare, oameni, evenimente [i animale sunt printre
cele mai interesante pentru cei mici. Adesea pentru a \nv`]a diferite lucruri, copi-
lului, \i este deajuns s` le vad` \n c`r]i.
Dezvoltarea motorie
Inserat scala de dezvoltare motorie [i imaginile care sunt [i \n „Zi de zi cu copilul“
Copilul este foarte interesat [i dornic s` capete controlul mi[c`rii cum este aler-
gatul, c`]`ratul [i s`ritul ca [i mi[c`rile fine cum este scrisul [i apucatul diferitelor
lucruri. Da]i-i suficient` libertate [i sugarul ca [i copilul mic vor face propriile
exerci]ii [i acesta este modul cel mai bun de a \nv`]a. Copiii nu au nevoie s` \nve]e
mi[c`rile dar au nevoie de ajutor [i asistare pentru a c`pp`ta anumite \ndemân`ri,
asta probabil pentru c` nu este preg`tit \nc` s` le fac`.
P`rin]ii pot s`-i sus]in` [i s`-i \ncurajeze pe copii \n a fi activi permi]ându-le s` aib`
ini]iative, [i privind cu pl`cere la priceperea lor. |n ideea de a le dezvolta sensul
\ndemân`rilor lor, copii trebuie s` simt` nevoia de spune „Fac singur“. P`rin]ii pot
sprijini libertatea de mi[care a copiilor prin haine lejere, \nl`turarea ]arcului, [i spa-
]ii f`r` riscuri.
A pune la dispozi]ia copiilor materiale care dezvolt` abilit`]ile manuale, a mi[c`-
rilor fine, este de asemenea important. Pip`irea [i zgârierea juc`riilor [i a altor ma-
teriale le dau ocazia copiilor s` folosesc` musculatura scurta a bra]elor [i mâinilor
[i s` exerseze coordonarea dintre privire [i mân` ceea ce este foarte important.
Copii mici câ[tig` \n abilit`]i când pot mâzg`li cu creioane, s` picteze cu degetele
perii pe coli mari de hârtie.
16
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Capitolul 3
COPILUL CA INDIVID
Temperamentul, felul \n care p`rin]ii l-au \ngrijit [i exigen]ele mediului influen-
]eaz` modul copilului de a experimenta lumea (prin mediu \n]elegem experien]ele
pe care nici p`rin]ii nu le-au putut controla, cum ar fi: moartea unui membru al
familiei, comunitatea \n care tr`iesc, venirea pe lume a altui copil, pierderea sur-
selor de venit [i schimb`rile pe care le presupune acest lucru \ntr-o familie, [i alte-
le). |n capitolul de fa]`, vom anliza modul \n care temperamentul [i mediul cultural
al familiei influen]eaz` dezvoltarea copilului.
|nc` de la na[tere, exist` numeroase diferen]e individuale ale modului \n care co-
piii reac]ioneaz` la lumea din jur. Apar diferen]e \n ceea ce prive[te durata perioa-
delor de plâns, ale felului \n care pot fi lini[ti]i, ale modului de a reac]iona la foame,
la temperatur` [i la discomfort, precum [i ale perioadelor de somn de care au ne-
voie. Aceste reac]ii nu sunt superficiale, sunt \nn`scute. Ele ne ofer` o imagine
despre temperamenul copilului, [i despre modul \n care el \nva]` s` experimen-
teze lumea.
Aproape 40% dintre copii se \nscriu \n aceast` categorie. Am putea spune c` este
copilul cel mai u[or de crescut (de[i orice copil poate fi dificil). Copilul cuminte se
va adapta relativ u[or la schimbarea persoanelor care \l \ngrijesc, la introducerea
felurilor de mâncare noi sau a activit`]ilor diferite, [i va fi sociabil cu persoanele
str`ine.
17
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Anna de 15 luni, este dus` la medic pentru un control de rutin`. A dormit bine
noaptea dianinte [i [i-a f`cut [i somnul de dup`-masa de diminea]` \nainte de veni
la medic. Annei i-a pl`cut noul fel de mâncare pe care tocmai l-a \ncercat la micul
dejun: iaurt cu struguri. |n sala de a[teptare, se d` jos din bra]ele mamei pentru a
se juca cu un alt copil care tocmai scoate cuburile dintr-o cutie. Când doctorul vine
s` o ia \n cabinet, Anna se \ntoarce spre mama ei [i o vede zâmbind.
Acest copil e mai dificil de crescut. Adul]ii din preajma lui trebuie s`-i experimen-
teze continuu reac]iile pentru a afla de ce are nevoie. Aproximativ 10% din copii au
acest tip de temperament. Este tipul temperamental opus copilului cuminte [i este
mult mai solicitant pentru p`rin]i [i \ngrijitori.
Este un copil foarte sensibil, care tr`ie[te totul la mare intensitate, iar adul]ii din
preajm` trebuie s` fie foarte aten]i la modul \n care vor introduce experien]e noi.
Când bebelu[ul cre[te, apar dese accese de furie. De multe ori, adul]ii cred c`, co-
pilul care are un astfel de temperamet este pur [i simplu „rebel“ sau c` trebuie „s`
\nve]e cine e [eful“. P`rin]ii copiilor dificili se \ndoiesc de ei \n[i[i [i sunt foarte vul-
nerabili la sfaturile celorlal]i. Dup` un timp, dac` li se ofer` \ngrijiri atente [i mult`
tandre]e, ace[ti copii vor deveni mai cooperan]i. Exprimarea fericirii este la fel de
intens` [i de vie ca [i cea a nefericirii. Experien]a lui Edgar la doctor reflect` carac-
teristicile copilului dificil.
Edgar de 15 luni, este adus la medic pentru un control de rutin`. A adormit târziu
seara trecut` [i mama a fost nevoit` s`-l trezeasc` de diminea]` la ora 10 pentru
a merge la doctor. Pentru c` nu a mai fost timp pentru micul dejun, Edgar a mân-
cat ni[te biscui]i pe drum. Edgar \ncepe s` plâng` [i s` dea din picioare \n timp ce
mama urc` sc`rile policlinicii. |n sala de a[teptare, g`se[te un c`]elu[ de juc`rie cu
les` [i se joac` cu el foarte zgomotos, f`cându-l s` „latre“. Când doctorul \l chea-
m`, Edgar se ascunde \n haina mamei [i refuz` s` ias` de acolo, de[i aceasta \l
ademene[te cu biscui]i [i juc`rii. Mama lui Edgar [i doctorul discut` cinci minute
18
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
[i doctorul \i ofer` o juc`rie, dar Edgar nu vrea s` o ia. |ncepe s` plâng` când doc-
torul \i spune „Edgar, o s`-]i bag instrumentul `sta \n ureche, dar n-o s` te doar`.
Uite, i-l dau mamei ca s` po]i s` pui mâna pe el“. Edgar se \ntoarce [i refuz` s`
ating` instrumentul, iar când doctorul i-l introduce \n ureche, \ncepe s` ]ipe foarte
tare.
Dup` ce examinarea a luat sfâr[it, Edgar plânge tare vreo 10 minute. Se lini[te[te
doar pe drum spre cas`, când mama \i d` pu]in suc. Mai târziu, \n aceea[i zi, plân-
ge ori de câte ori mama pleac` de lâng` el.
Acest temperament este o combina]ie \ntre copilul cuminte [i cel dificil. Aproape
15% dintre copii au acest tip de temperament.
Acest copil se adapteaz` lent la situa]ii noi, [i numai dup` ce a fost confruntat trep-
tat [i de mai multe ori cu situa]ia respectiv`. Dac` va fi for]at s` se adapteze re-
pede, se va retrage. P`rin]ilor care au un astfel de copil trebuie s` [tie când s`-l
protejeze de situa]ii nepl`cute; ei trebuie s` g`seasc` momentul potrivit pentru a-l
expune la la stimuli noi, astfel \ncât copilul s` se familiarizeze cu experien]a nou`
[i s` se simt` bine. Natalia este un copil care are caracteristicile copilului fricos sau
greu de urnit.
|n sala de consulta]ie, doctorul st` \n partea opus` fa]` de Natalia [i de mama ei.
|[i mut` \ncet scaunul spre ele, \n timp ce \i [opte[te Nataliei: „O s` te las s` pui
19
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
mâna pe stetoscop. O s` ]i-l pun pe piept, a[a. Vreau s` ascult cum \]i bate inima.
Uite, po]i s` pui mâna pe el“. Natalia \ntinde sfioas` un deget s` ating` stetosco-
pul, la \ndemnul mamei. Atâta timp cât mama o ]ine \n bra]e, este lini[tit` [i atent`
\n timp ce doctorul \i ascult` b`t`ile inimii.
P`rin]ii nu trebuie s`-[i compare copilul cu al]i copii, ci s` fie aten]i [i s` descopere
stilul personal al copilului lor. E important ca p`rin]ii s` [tie c` temperametul are
un rol important \n formarea personalit`]ii. Se poate folosi Scala de dezvoltare a
personalit`]ii pentru a ghida observa]iile asupra caracteristicilor temperamentale
ale copilului.
Un bebelu[ sau un copil mic nu-[i poate ajusta reac]iile, dar p`rin]ii pot s`-[i adap-
teze comportamentul [i s` fac` \n a[a fel \ncât copilul s` se simt` bine \n mediul
lui. Aceasta este sarcina p`rintelui. Pentru a aprecia mai bine diferen]ele indivi-
duale de temperament, p`rin]ii pot folosi Scala de evaluare a temperamentului
pentru adul]i, pentru a-[i dea seama ce fel de copii au fost.
Familiile sunt constela]ii deosebite unele de altele. Pot fi familii mici, nucleare sau
familii mari, extinse. Unii au doi p`rin]i, m`tu[i, bunici [i veri. Al]ii nu au atâtea
rude. Mul]i copii provin din familii monoparentale, din familii \n care ambii p`rin]i
au cariere str`lucite, sau din familii care tr`iesc \n comun. Copilul poate fi adoptat
sau poate fi crescut de rude. Prin termenul de „familie“ \n]elegem toate tipurile de
familii.
Fiecare familie are o cultur` personal`. Exist` mul]i factori care contribuie la con-
stituirea culturii unei familii : zona geografic`, rasa, limba, religia, m`rimea fami-
liei, veniturile [i perioada \n care au locuit \n acela[i loc. Obiceiurile [i tradi]iile unei
familii se eviden]iaz` mai ales cu ocazia s`rb`torilor [i anivers`rilor, când membrii
familiei se adun` [i experimenteaz` obiceiurile lor cu al]ii care \mp`rt`[esc acele-
a[i valori. Dar, de cele mai multe ori, membrii familiilor nu realizeaz` c` fiecare fa-
milie are o cultur` individual`, pentru c` a[tept`rile lor sunt neconturate, neclare.
Datorit` faptului c` exist` atât de multe dimensiuni ale culturii unei familii, nu va
fi o surpriz` s` constat`m c` cre[terea unui copil va scoate la iveal` modele cultu-
rale contradictorii sau armonioase, odat` cu trecerea unei familii prin istoria sa
pân` \n zilele noastre. Chiar [i cei mai buni profesioni[ti sunt surprin[i de felul \n
care propriile lor prejudec`]i culturale le afecteaz` practica. Cultura influen]eaz` fe-
lul \n care p`rin]ii reac]ioneaz` la numeroasele fa]ete implicate \n procesul de cre[-
tere a unui copil. Printre acestea amintim:
20
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Igiena
Manierele
A[tept`rile legate de vârsta potrivit` pentru a face un anumit lucru
Mânc`rurile pe care trebuie s` le m`nânce un copil [i cum trebuie prepa-
rate
Obiceiruile legate de culcare
Rolurile [i resopnsabilit`]ile copiilor \n familie
Comportamentele dezirabile pentru copii, cum ar fi statul la mas` cu adul-
]ii la or` fix`
Disciplina
Cum trebuie s` vorbeasc` adul]ii cu copiii [i invers
Rolurile feti]elor [i ale b`ie]eilor
Obiceiurile de toalet`
Interesul fa]` de dezvoltarea unor capacit`]i speciale la copii
Un p`rinte poate considera c` felul \n care el \[i cre[te copilul este cel mai potrivit.
Uneori, p`rin]ii nu-[i dau seama c` exist` alternative. E important de \n]eles c` a
fi p`rinte este o experien]` din care toat` lumea are de \nv`]at. Fiecare p`rinte
trebuie s` fie con[tient de propriile practici, sa-[i examineze cu aten]ie motiva]iile,
s` observe bebelu[ul [i s` vad` dac` comportamentul s`u este adecvat nevoilor
copilului [i s` fie \ntotdeauna deschis la noi moduri de cre[tere a copiilor. Tabelul
de mai jos prezint` mai multe tipuri de practici de cre[tere a copiilor \n func]ie de
modelul cultural al familiei [i experien]ele copilului \n cadrul familiei. P`rin]ii ar
trebui s` observe aceste practici [i s` \n]eleag` cât de mare este influen]a lor asu-
pra propriilor lor familii. Apoi, ar trebui s` fie con[tien]i de m`sura \n care \[i influ-
en]eaz` proprii copii.
21
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Structura familiei
Familia este o re]ea \nchis`; membrii Copilul este obi[nuit s` fie mult` lu-
familiei locuiesc \n aceea[i zon` sau me \n cas`, oameni care vin [i pleac`.
\n aceea[i localitate. Copilul m`nânc` [i doarme \n mai
multe locuri.
Familia mare, \n care to]i membrii lo-
cuiesc \mpreun` [i \mpart veniturile. Copilul este implicat \n mai multe
activit`]i [i este obi[nuit cu un nivel ri-
dicat de responsabilitate [i cooperare.
Copiii care \ncearc` s` se separe pot fi
considera]i „tr`d`tori“ de familie.
Structura puterii
Familia orientat` spre carier` \n care P`rin]ii vor ca copilul s` aibe oportu-
munca este pl`tit`. P`rin]ii \[i pot nit`]i similare, s` fie creativ [i s`-[i
aduce de lucru acas`, dar au [i preo- dezvolte propriile interese. Copilul \n-
cup`ri \n afara profesiei. va]` jucându-se.
22
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Familia consider` c` perioada \n care Copilul este hr`nit la sân pân` la 6-12
copilul poate s` sug` dureaz` pân` la luni. Disciplina \ncepe cu a spune
un an. „nu“ a lovi copilul peste mân`, [i a-l
l`sa s` plâng` dup` [ase luni.
Membrii familiei sunt subiec]i ai dis- Nevoile copilului pot fi ignorate sau
crimin`rilor, experimenteaaz` lipsa ridiculizate, acesta fiind preg`tit s`
de oportunit`]i, violen]a [i sunt ne- supravie]uiasc` \ntr-un mediu ostil.
voi]i s` suporte ostilitatea Poli]iei. Copilul este \nv`]at s` tolereze ne-
dreptatea [i s` nu se a[tepte la prea
mult.
Familia este privilegiat`, are multe Copilului I se d` ceea ce cere, este \n-
oportunit`]i [i tr`ie[te \ntr-un mediu v`]at c` va avea ceea ce \[i dore[te [i
securizant. c` lumea este un loc sigur.
Valorile familiei
Familia este puternic` [i strâns unit`. Copilul este \nv`]at c` familia este
mai important` decât individul. Se
a[teapt` ca membrii s`-[i sacrifice
dorin]ele personale familiei.
Membrii familiei tr`iesc independent. Copilul este ]inut \n bra]e doar pentru
a-l hr`ni, pentru a-l lini[ti când plân-
ge sau pentru a-l transporta dintr-un
loc \n altul. Doarme mult singur. Are
camera [i juc`riile lui.
Familia tr`ie[te mai mult \n prezent Stilul de via]` al copilului este orien-
decât \n trecut sau \n viitor. tat spre proces. Se pune pu]in accent
pe activit`]ile de rutin` ca mâncatul
sau dormitul la ore fixe.
23
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Valori referitoare la onoare, demni- Copilul este certat aspru când este ne-
tate, [i mândrie. politicos [i obraznic. El trebuie s` nu
p`teze onoarea familiei prin compor-
tamenul s`u [i prin ceea ce \nva]`.
Familia pune mai mult` valoare pe Fiecare copil este acceptat ca individ.
dezvoltarea interioar` a copilului de- Copilul nu este \mpins s` fac` pro-
cât pe ceea ce \nva]`. grese pe scala de dezvoltare sau s`
\nve]e unele lucruri mai devreme
(scris-citit).
24
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Când familiile \[i las` copiii \ntr-un grup (gr`dini]`, cre[`), \[i extind cultura fami-
lial` pentru a include [i al]i adul]i. |ngrijitorii au responsabilitatea de a acorda grij`
fiec`rui copil \n parte, astfel \ncât s`-I satisfac` nevoile [i interesele ]inând cont de
contextul lui familial. Membrii familiei, la rândul lor, au responsabilitatea de a-I
informa pe \ngrijitori despre obicieurile [i practicile lor. Modul cel mai simplu de a
avea siguran]a c` \ngrijitorii vin \n \ntâmpinarea nevoilor individuale ale fiec`rei
familii este organizarea de \ntâlniri cât mai dese pentru cunoa[terea reciproc`.
25
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Capitolul 4
Nou n`scu]ii/copiii mici \nva]` cel mai bine atunci când se simt \n siguran]` [i \n-
griji]i. Fiecare copil are nevoie de o rela]ie plin` de c`ldur` [i intimitate pe parcur-
sul mai multor ani [i nu numai de câteva luni sau s`pt`mâni. Cercet`rile ne spun
c`, atunci când copiii sânt cu un adult pe care-l cunosc bine, ei vor explora [i vor
\nv`]a mai mult decât atunci când se afl` cu un adult cu care nu au nici un fel de
rela]ie, chiar [i dac` se afl` \n cea mai atr`g`toare sal` de joac`.
Nou n`scu]ii/copiii mici \nva]` cel mai bine atunci când ei sunt cei care ini]iaz` \n-
v`]area. Cea mai importanta \nv`]are are loc atunci când copiii sunt gata s` \nve]e
[i nu atunci când adultul este gata s`-l \nve]e. Nou n`scu]ii [i copiii mici trebuie s`
fie foarte interesa]i \n ceea ce fac pentru a avea dorin]a de explorare a noului
material sau activitate. Ei ar trebui s` fac` ceva cu scopul de a-[i satisface o nevo-
ie, o curiozitate [i dorin]a de a st`pâni o nou` deprindere. Altfel investi]ia lor este
sc`zut`.
Nou n`scu]ii/copiii mici \nva]` cel mai bine când se simt competen]i. Ca rezultat
direct al eforturilor copiilor apare con[tiin]a de sine ca fiind o persoan` competen-
t` [i care se bucur` s` \nve]e. Nou n`scu]ii trebuie s` simt` c` ceea ce fac ei este
important, c` gesturile [i comunicarea lor au ca efect un r`spuns de un anumit fel.
De aceea, jocurile de genul cutiilor la care ape[i un buton [i sun` un clopo]el (adic`
ac]iunea ta declan[eaz` un anumit r`spuns) sunt atât de importante. Din primul
moment al vie]ii, r`spunzând prompt [i consistent copiilor, \i \nv`]`m c` merit` s`
cunoasc` lumea.
Nou n`scu]ii/copiii mici \nva]` cel mai bine atunci când o fac prin experien]ele de
zi cu zi. Nou n`scu]ii nu au nevoie pentru a \nv`]a de o tehnologie avansat` sau
de tehnici de interven]ie. De fapt, ei \nva]` \n fiecare zi prin activit`]ile pe care le
27
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
facem cu ei, prin rutina pe care o parcurgem. Dac` recunoa[tem c` ace[ti copii
mici \nva]` f`când, atunci tot ce facem cu ei poate constitui o experien]` de \n-
v`]are. Una dintre valorile experien]elor zilnice const` \n faptul c` ele se repet` [i
astfel copiii \nva]` prin experien]e acumulate. Alt lucru bun reg`sit \n rutine este
faptul c` ele au loc \n general \n prezen]a unei persoane care cunoa[te bine copilul.
Nou n`scu]ii/copiii mici \nva]` cel mai bine prin joc. Cu cât un copil este mai activ
implicat \ntr-un proces, cu atât mai mult va \nv`]a [i va p`stra informa]ia achizi]io-
nat`. Pentru copiii sub trei ani, jocul este principala activitate de \nv`]are. Dup` ce
nevoile fundamentale sunt satisf`cute, copilul mic exploreaz` lumea prin joc, \[i
m`soar` capacit`]ile [i \nainteaz` nesigur \n noi experien]e [i sentimente.
Jocul este calea natural` de \nv`]are pentru copiii mici. Cercet`rile efectuate asu-
pra jocului au demonstrat c` acesta este o parte important` a vie]ii copiilor mici.
Joaca [i dezvoltarea merg \mpreun`, de aceea mediul \nconjur`tor ar trebui s`-i
ofere copilului mic oportunit`]i deschise de joac` ne\ngr`dit`. Joaca apare \ntr-o
varietate de forme, [i ca [i celelalte sarcini de dezvoltare, are o secven]` predictiv`:
joaca solitar` cu obiecte;
joaca func]ional`: copilul \n]elege folosirea unor obiecte precum ce[tile,
linguri]ele, [i le va folosi \ntr-un mod adecvat;
jocul prin reprezentare: jocul cu obiecte familiare cum ar fi s` pui p`pu[a
\n pat.
jocul secvential: jocul care se bazeaz` pe o desf`[urare secven]ial` a[a
cum ar fi g`titul sau s` fac` baie p`pu[ii;
jocul simbolic: copilul folose[te o juc`rie cum ar fi camionul cu care \[i
\nchipuie c` plimb` oameni;
jocul dramatic: copilul \[i imagineaz` ca este altcineva sau altceva \n jocuri
dramatice complexe \mpreun` cu al]i copii;
jocuri de grup, jocuri mai structurate, pe m`sur` ce copiii cresc.
Copiii mici petrec mult timp cu joaca solitar`, cum ar fi jocul cu p`pu[ile sau a[e-
zarea animalelor de juc`rie \ntr-un pretins joc. |ntre 2 si 3 ani, copiii se vor juca al`-
turi de al]i copii, ceea ce se nume[te joc paralel. Acest fel de joc devine [i mai com-
plex dup` vârsta de 3 ani pe m`sur` ce copiii sunt angaja]i \n jocuri asociative prin
care folosesc \mpreun` [i \mprumut` materiale de joac` \mpreun` cu ceilal]i copii.
Este important ca adul]ii s` recunoasc` faptul c` ace[ti copii sunt angaja]i \ntâi \n
jocul solitar, apoi comunic` cu ceilal]i copii. Ei trebuie s` fie ap]i, din punct de ve-
dere al dezvolt`rii, \nainte de a se putea angaja \n lucruri mai complexe cum ar fi
compromisul [i controlul care apar \n joc.
Copiii trebuie s` se joace pentru a-[i dezvolta abilit`]i motorii [i cognitive [i pentru
a \nv`]a despre lume [i locul lor \n societate. Copiii \[i dezvolt` abilit`]ile sociale
prin interac]iunile cu perechile lor. Ei \nva]` care sunt regulile, cum sunt f`cute
acestea, [i ce presupun ele. |nva]` astfel cum s` coopereze [i cum s` \mpart` anu-
mite lucruri cu cineva. Ei \[i dezvolt` stima de sine prin provoc`ri, interac]ionând
cu ceilal]i copii [i st`pânind schimb`rile personale, fizice intelectuale [i sociale.
28
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Urmând exemplul copiilor, p`rin]ii pun \n practic` felurite jocuri care sunt nece-
sare copiilor din punct de vedere cognitiv [i emo]ional. Jocul autentic are urm`-
toarele calit`]i:
Copiii trebuie s` fie activi [i interactivi ca activitatea lor s` fie considerat` joc
Jocul este spontan, liber [i necoercitiv. Jocul nu este direc]ionat de adul]i; copilul
trebuie s` fie motivat. El trebuie s` vrea s` fac` activitatea [i s` fie liber s` se anga-
jeze \n el. De exemplu, ca o experien]` muzical` s` devin` joc, copii mici vor lovi
sau folosi instrumentele muzicale a[a cum doresc.
Aten]ia este concentrat` pe proces [i nu pe produs. De[i un copil mic ar putea a[e-
za \ntr-un [ir mai multe cuburi [i s` exclame „este un tren“, câ[tigul jocului apare
\n modul \n care este f`cut [i folosit un tren, [i nu \n trenul propriu zis. Un copil de
2 ani, care face zgomote ritmice pe m`sur` ce modific` \n`l]imea [i ritmul vocii, se
joac` cu adev`rat.
Copiii mici \nva]` \n mod constant prin joc atunci când jocul este conceput de ei.
Atunci când un copil, din propria lui voin]`, interac]ioneaz` cu obiectele [i oamenii
\ntr-un mod deschis care \i sus]ine treaz interesul, el \nva]`. Prin repeti]ie, varia]ie,
\ncercare [i eroare, el descoper` cele mai profunde [i primare sisteme care guver-
neaz` modul \n care func]ioneaz` lumea.
Copiii mici se vor juca oriunde ar fi, deci este important pentru p`rin]i s` [tie cum
s` aranjeze un spa]iu sigur [i interesant.
29
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Fiecare lucru la locul lui. }ine]i juc`riile de ap` \n baie; [i pe celelalte acolo
unde pot fi u[or accesibile copilului, astfel \ncât s` poat` ajunge la ele [i apoi s` le
pun` la loc când va putea s` fac` acest lucru.
Câteva cuvinte despre lucrurile pentru joac`. Cele mai bune astfel de lucruri
cost` pu]in sau nimic. Bine\n]eles, cea mai bun` este grija [i aten]ia manifestat`
de c`tre membrii familiei. Lucrurile simple, care ne \nconjoar` zilnic \n cas` sunt
excelente juc`rii. Este o glum` bine cunoscut`, copiilor le place mai mult cutia de-
cât cadoul, apoi hârtia de \mpachetat pentru faptul c` este lucioas` [i fo[ne[te.
Copiii mici [i foarte mici \nva]` despre lumea \nconjur`toare \ntâi cu ajutorul sim-
]urilor: v`zând, auzind, mirosind, gustând [i atingând. Explorarea [i jocul ajut` cre-
ierul s`-[i organizeze senza]iile, [i pe copil s` r`spund` adaptându-se la mediu.
Cea mai grozav` organizare a sim]urilor apare atunci când copilul r`spunde \ntr-un
mod direc]ionat c`tre scop. Nimeni nu poate s` fac` s` se \ntâmple un anumit lu-
cru decât copilul. Oricum, adul]ii pot aranja mediul pentru a crea situa]ii care s`
fac` posibile astfel de r`spunsuri. Adul]ii pot muta o zorn`itoare care este prea de-
parte pu]in mai la \ndemâna, luând \n considerare c` acum copilul este \n stadiul
de \nceput \n care se mi[c` [i se târ`[te foarte \ncet f`când un efort foarte mare.
A[a c`, adul]ii trebuie s` se asigure c` ofer` destul timp copiilor mici s` stea pe
podea ca s` \nve]e s` mearg` de-a bu[ilea.
Copiii se bucur` cu adev`rat de activit`]ile care le ofer` senza]ii fizice. Acesta este
un motiv pentru care, lor, le place s` fie ridica]i, leg`na]i [i \mbr`]i[a]i [i, de ase-
menea, s` alerge, s` sar` [i s` se joace pe plaj`. Senza]iile de mi[care le stimulea-
z` creierul.
Felul \n care copilul \[i organizeaz` senza]ia \i afecteaz` emo]iile, rela]iile cu cei din
jur, [i \n]elegerea locului pe care \l ocup` \n lume. De exemplu, senza]ia de atinge-
re poate deveni o surs` vital` de satisfac]ie emo]ional`. Atingerea dintre copii [i
adul]ii importan]i este esen]ial` pentru dezvoltarea creierului [i pentru dezvoltarea
ata[amentului. Plimbatul [i leg`natul unui copil ofer` confort [i ajut` copilul s` se
lini[teasc`. R`spunsul copilului la sunete [i \n mod special la vocile celor din jur,
este primul pas \n dezvoltarea limbajului [i comunic`rii inten]ionate. Folosind [i
v`zând obiectele [i oamenii, copilul \nva]` c` acestea exist` chiar [i când el nu le
30
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
poate vedea. Acesta este \nceputul form`rii abilit`]ii mintale de a p`stra o imagine
\n minte.
Cele 5 sim]uri
Sim]urile copiilor mici \ncep s` se dezvolte \nc` din perioada intrauterin` [i conti-
nu` pe parcursul primelor luni de la na[tere.
Atingerea - Atingerea poate calma sau tulbura copilul. Lor le place contactul cu
pielea. Au preferin]e pentru modul cum s` fie ]inu]i, ridica]i sau a[eza]i. Copiii
foarte mici bag` totul \n gur`.
Vederea - La na[tere copiii v`d ca prin cea]`. V`d cel mai bine obiectele \ntre 24 [i
45 cm. Fa]a uman` este perceput` cel mai bine. Le place s` se uite la oameni [i \n-
va]` din expresiile fe]elor celor pe care \i v`d. Formele [i obiectele care se mi[c` \i
fascineaz`.
Auzul - Nou-n`scu]ii recunosc vocea mamei; au auzit-o \nc` de când erau \n pân-
tecele ei. Se orienteaz` \n direc]ia de unde vine sunetul vocii umane. Prefer` anu-
mite tonalit`]i [i tonuri. Imit` sunetele dr`g`stoase [i plâng când aud zgomote pu-
ternice [i aspre.
Gustul - Nou-n`scu]ii pot percepe gusturile amar, dulce [i s`rat. Treptat \[i vor
dezvolta preferin]e pentru anumite gusturi.
31
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Fi]i aten]i la suprastimulare! Unii copii sunt foarte sensibili la schimb`rile de tem-
peratur`, la lumin` [i la zgomote puternice. Cei mai mul]i devin agita]i dac` este
prea mult` lume \n jur sau prea mult zgomot. Un copil suprastimulat va \ncepe s`
plâng` [i nu se va lini[ti cu u[urin]`. Este important s` schimba]i atmosfera. P`-
rin]ii trebuie s` g`seasc` un loc lini[tit cu lumin` pu]in`, [i s`-l calmeze pe cel mic
]inându-l \n bra]e [i leg`nându-l u[or.
Fi]i aten]i la lipsa de stimulare! Copiii care petrec mult timp singuri, c`rora nu li
se vorbe[te, ai c`ror \ngrijitori sunt indiferen]i sau depresivi, prezint` \ntârzieri \n
dezvoltare. Ace[tia \ncep s` se retrag`, \nceteaz` s` mai exploreze mediul [i s`
mai \nve]e.
Prin comunicare facem schimb de informa]ii, de idei [i de emo]ii. Cel mai puternic
tip de comunicare se realizeaz` f`r` cuvinte. Personalitatea se manifest` cel mai
bine prin intermediul mesajelor nonverbale. Privirea \ncurajatoare a p`rintelui are
un impact foarte puternic asupra copilului care caut` suport [i siguran]` \nainte de
a se aventura \ntr-o situa]ie nou`. Avertizarea prin privire a p`rintelui este de cele
mai multe ori suficient` pentru a-l \mpiedica pe copil s` pun` mâna pe cana fier-
binte. Un copil exuberant [i juc`u[ le transmite p`rin]ilor c` se simte bine, cel pu-
]in pentru moment. De ce suntem mândri când auzim imnul na]ional ? De ce atunci
când ne batem obrazul spunem atât de multe lucruri ?
Comunicarea f`r` cuvinte este foarte puternic`. Bebelu[ii nu pot pronun]a [i nici
\n]elege cuvinte, \ns` sunt exper]i \n citirea semnalelor nonverbale. De aceea ceea
ce fac p`rin]ii este mult mai important decât ceea ce spun. P`rin]ii pot modela
comportamentele potrivite prin priviri [i gesturi. Iat` câteva mesaje pe care copiii
le dau cu mult` pl`cere:
Uit`-te la mine
Leag`n`-m` [i ]ine-m` strâns \n bra]e
S`rut`-mi degetele de la mâini [i de la picioare
Zâmbe[te-mi
32
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Pentru a stimula dezvoltarea limbajului trebuie s` vorbi]i cu copilul, s`-i citi]i [i s`-i
cânta]i. Copilului nu-i pas` cât de bine cânt` p`rintele sau cât de str`lucitoare sunt
ideile acestuia. Ei apreciaz` efortul dvs. Sunt foarte interesa]i de sunetul vocii
umane. Când copilul este agitat dar p`rintele \i vorbe[te calm, se vor lini[ti amân-
doi, chiar dac` p`rintele nu este nici calm, nici sigur de el. „Acum hai s` vedem ce
te sup`r`. De unde vrei s` \ncepem? Bine, o s` o \ncepem cu aceea[i \ntrebare. }i-e
foame ...“ Este uimitor ce minuni poate s` fac` gânditul cu voce tare \n momente-
le \n care cei doi se lupt` s` g`seasc` o cale de \n]elegere.
De[i copiii sunt foarte toleran]i \n ceea ce prive[te lipsa de profesionalism a p`rin-
]ilor, sunt foarte sensibili la felul \n care li se vorbe[te.
Vorbi]i \ncet [i exprima]i clar ceea ce ave]i de spus. Dac` vorbi]i \ncet, lent, copilul
va putea s` v` urm`reasc` [i s` proceseze mintal cuvintele pe care le aude, iar lim-
bajul clar \i permite s` identifice cuvintele noi. Accentuând un cuvânt din propo-
zi]ie ve]i atrage aten]ia copilului asupra acestuia: „Unde e Tata?“
Vorbi]i pe rând. Cele mai timpurii conversa]ii dintre p`rin]i [i copii nu con]in cu-
vinte. Ei „vorbesc“ prin expresii faciale, prin priviri [i explorându-se reciproc. Mai
târziu, când copiii \nva]` s` gângureasc`, conversa]ia se va desfâ[ura prin alterna-
rea gânguritului copiilor cu r`spunsurile imitative ale p`rin]ilor, iar cei doi parte-
neri se vor opri pentru a-l l`sa pe cel`lalt s` „vorbeasc`“. Aceste conversa]ii vor
continua [i mai târziu când copilul va \nv`]a s` rosteasc` cuvintele peltic [i s` folo-
seasc` jargonul. Intona]ia cald`, entuzaist` a p`rintelui \l va \ncuraja pe cel mic s`
continue s` „vorbeasc`“.
Feedback-ul. Copiii ador` s` vad` reac]ia p`rin]ilor la ceea ce fac. Când un copil
bolborose[te ceva la pia]`, majoritatea celor din jur nu vor \n]elege ce spune, dar
p`rintele poate r`spunde: „Nu, aceea nu e o ro[ie; e un m`r“. Apoi, copilul va bol-
borosi un cuvânt u[or diferit, iar p`rintele va confirma. Aceasta este o demon-
stra]ie de feedback.
33
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Explica]i de ce. P`rin]ii folosesc mereu limbajul pentru a spune copiilor ce vor
face, fie c` e vorba de mas`, de somn, de schimbarea scutecelor sau de \mbr`cat.
Copiii vor \ncepe s` \n]eleag` [i-[i vor aminti c` au ceva de f`cut dac` li se explic`
de ce o fac. Dac` li se explic` motivele pentru care fac o anume ac]iune, chiar [i
celor mai mici, ace[tia se vor concentra mai bine asupra respectivei activit`]i [i vor
deveni mai interesa]i. Dac` copilul aude sugestii ca „Trebuie s` facem curat ca s`
putem merge la plimbare“, va primi mesaje importante despre planurile p`rin]ilor,
despre constan]a acestora [i despre \ndeplinirea sarcinilor.
Jocurile de cuvinte. P`rin]ii pot folosi rime din care s` lipseasc` un cuvânt pe care
copilul s` le completeze. De exemplu, poate l`sa copilul s` completeze versurile
dintr-o poezie pentru copii cunoscut`. Citind o poveste despre animale, poate spu-
ne, „V`d un... mare [i bl`nos“ \ncurajându-l pe cel mic s` completeze propozi]ia
cu cuvântul urs.
34
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Cu cât p`rin]ii sunt mai consecven]i [i cu cât folosesc mai mult repeti]ia \n timpul
activit`]ilor de rutin`, cu atât copilul va \n]elege mai repede lumea din jur.
Mesele
Ce \nva]` un nou-n`scut \n timp ce este hr`nit? Mama nu-i ofer` doar hrana de
care are nevoie. |l calmeaz`. Acest lucru \l face s` se simt` \n siguran]`. Dac` plân-
ge de foame [i mama vine cu mâncarea, va \nv`]a c` poate s` comunice bine [i
poate determina lucrurile s` se \ntâmple. Aceasta \l \ncurajeaz` s` continue s`
comunice, mai \ntâi prin gesturi [i vocaliz`ri, [i apoi prin cuvinte. |nva]` de aseme-
nea leg`tura dintre cauz` [i efect, care-l va ajuta mai târziu s` acorde sens lumii.
Dac` p`rin]ii vorbesc \ncet [i \[i leag`n` u[or capul \n timp ce-l hr`nesc, copilul va
\n]elege c` este iubit [i c` merit` s` fie \ngrijit. |ncepe s` \n]eleag` c` poate avea
\ncredere \n p`rin]i [i poate depinde de ei. Acest lucru st` la baza form`rii unor re-
la]ii s`n`toase de-a lungul vie]ii. Copilul se poate acumula informa]ii privind fa]a
mamei, ascultându-I vocea [i experimentând senaza]iile pe care le tr`ie[te atunci
când este leg`nat.
35
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Somnul
Ce \nva]` copilul din activit`]ile de rutin` legate de somn? Dup` masa de sear`, co-
pilul se joac`, se mi[c` (merge de-a bu[ilea, se plimb`, alearg`). Prin aceasta face
exerci]ii fizice, \nva]` s`-[i men]in` echilibrul, s`-[i coordoneze mi[c`rile [i se bu-
cur` de libertatea de a se mi[ca. |nainte de culcare se joac` lini[tit cu o carte, sau
\n baie. Deprinde anumite abilit`]i de a controla lucrurile ceea ce-I spore[te \ncre-
derea \n sine. Acest joc lini[tit \l ajut` s` se relaxeze [i s` se preg`teasc` de somn.
Mama \i spune „Peste un sfert de or` vei merge la culcare“. Astfel copilul \nva]`
la ce s` se a[tepte. Când este momentul s` se culce, el va alege o juc`rie moale cu
care va dormi, iar p`rintele \i va citi o poveste. Cei doi sunt mereu aten]i unul la
cel`lalt. Copilul simte c` p`rintele este aproape de el. Se simte iubit. Asociaz` citi-
tul cu faptul c` p`rintele este aproape de el [i de aceea vrea s` i se citeasc` mai
mult. Cu cât i se cite[te mai mult, cu atât va dobândi abilit`]i de comunicare. Când
p`rintele spune „Noapte bun`! Ne vedem mâine“ [i pleac`, copilul \nva]` c` cei
dragi dispar din când \n când, dar c` pot avea \ncredere c` se vor \ntoarce. Aceasta
\l va ajuta \n momentele viitoare \n care va trebui s` se separe de p`rin]i. Adoarme
singur. |nva]` c` poate s` se lini[teasc` singur cu ajutorul unei juc`rii dragi pe care
o poate ]ine \n bra]e \n lipsa c`ldurii p`rinte[ti. Lumea este primitoare [i \[i dore[te
s` se trezeasc` aici a doua zi diminea]`.
Momentul culc`rii este unul dificil pentru mul]i copii. Sistemul lor nervos este u[or
supra\nc`rcat de evenimentele din timpul zilei. De aceea mul]i p`rin]i pot expe-
rimenta situa]ii nepl`cute seara la culcare. Pot crede c` nu fac ceva cum trebuie,
sau c` copilul lor este foarte dificil. |ncercând s` urma]i câteva din sfaturile de mai
sus, ve]i putea trece mai u[or peste aceste momente. Probabil c` acestea nu sunt
perfecte, dar sunt previzibile pentru copil [i asta \l ajut` foarte mult. |n timp, va
\nv`]a s` adoarm` singur.
Un copil care se simte bine cu el \nsu[i va fi preg`tit s`-[i asume riscuri (s` \nve]e
s` mearg` sau s` se despart` treptat de mam`); va putea suporta efortul [i frus-
trarea pe care le presupune \nv`]area oric`rei noi abilit`]i (de exemplu s` ]in`
cea[ca sau s` m`nânce cu linguri]a) [i va fi capabil s` se descurce cu problemele
inevitabile pe care le implic` via]a (s` suporte foamea atunci când mâncarea \ntâr-
zie s` se arate sau s` accepte faptul c` un alt copil i-a luat juc`ria).
Felul \n care p`rin]ii se poart` cu copiii lor influen]eaz` nivelul \ncrederii \n sine a
copilului, capacitatea de a dezvolta rela]ii cu cei din jur [i abilit`]ile de \nv`]are.
P`rin]ii trebuie s` \nve]e s` comunice mesaje pozitive copiilor, prin cuvinte, priviri
[i gesturi.
36
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Opri]i-v` dup` ce a]i pus \ntrebarea pentru a-I da copilului posibilitatea s`-[i
organizeze r`spunsul.
37
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Capitolul 5
IMPUNEREA LIMITELOR
Concep]ia asupra disciplinei
P`rin]ii \[i doresc s` creasc` copii care s` devin` adul]i [i s` coopereze cu ceilal]i.
Cei cu atitudini [i aspira]ii democratice vor ca copiii lor s` ]in` seama de reguli, dar
\n acela[i timp s`-[i dezvolte sim]ul propriei valori [i \ncrederea \n sine care le va
permite s`-[i urmeze idealurile. Acesta este scopul de lung` durat` pe care \l ur-
m`resc p`rin]ii atunci când \[i stabilesc coordonatele pentru a-[i disciplina copilul.
Cercet`rile ne demonstreaz` c` a[a cum p`rin]ii se poart` cu copiii lor, tot astfel
se vor rela]iona [i copiii cu ceilal]i. Studiile au ar`tat c` mamele „sensibile“, care
erau foarte atente la nevoile copiilor lor, interpretau adecvat semnalele acestora [i
r`spundeau prompt, aveau copii care, la rândul lor, reac]ionau conform dorin]elor
mamei. Aceste mame se raportau la copiii lor ca la persoane unice, respectându-
le individualitatea. Datorit` faptului c` puteau recunoa[te limitele [i nevoile de
dezvoltare ale copiilor, ele au \ncercat s` amenajeze un mediu stimulant, potrivit
pentru copiii lor, [i nu le-au cerut acestora s` se \ncadreze continuu programului
monoton [i s` fac` a[a cum vor ele \ntotdeauna.
Copiii mamelor „sensibile“ au r`spuns mai repede [i mai bine unor comenzi ca:
„Nu!“ sau „Vino aici!“ decât cei ai mamelor „insensibile“. |n plus, un mare pro-
cent dintre copiii cu mame sensibile au reu[it s`-[i dezvolte controlul intern, adi-
c`, atunci când se apropiau de ceva ce le fusese interzis de c`tre mamele lor, erau
capabili s` se opreasc` singuri.
39
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Modul \n care p`rin]ii se poart` cu copiii lor are o influen]` mult mai mare asupra
model`rii comportamentului micu]ilor, decât ceea ce le spun c` trebuie s` fac`. Nu
orice tip de disciplin` este valabil` pentru orice familie. Fiecare familie trebuie s`-[i
dezvolte propriul sistem de educa]ie. Urm`toarele indica]ii pot fi de folos pentru a
adopta un anume tip de disciplin`:
De obicei, problema disciplinei \ncepe s`-i preocupe pe p`rin]i dup` ce copilul \m-
pline[te un an. De ce ? S` ne gândim la problemele de dezvoltare prin care trec co-
piii la aceast` vârst`. Se confrunt` cu chestiuni legate de control, de autonomie, [i
mai ales cu separarea [i cu men]inerea contactului cu cei apropia]i. |ntr-un conti-
nuu du-te vino, copilul vrea dou` lucruri diferite \n acela[i timp: s` i se recunoasc`
independen]a, dar s` fie asigurat c` p`rin]ii \l iubesc.
40
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
}inând cont de cele de mai sus, p`rin]ii pot empatiza cu comportamentele turbu-
lente ale copilului lor. Totu[i, rolul p`rin]ilor este de a stabili limite pentru anumite
comportamente, [i de a amenaja un mediu care s` previn` manifest`rile frecvente
ale comportamentelor negative.
Când un copil \ncepe s` aib` un comportament dificil, p`rin]ii trebuie mai \ntâi s`
\nt`reasc` activit`]ile de rutin`. Aceasta \i ajut` [i pe copil [i pe p`rinte s` se orga-
nizeze. Masa luat` la timp, previne de obicei accesele de furie. Un somn venit la
timp este binef`c`tor atât pentru p`rintele frânt de oboseal`, cât [i pentru copilul
extenuat, iar pove[tile dinaintea somnului \i relaxeaz` pe amândoi. Joaca [i ie[itul
la aer \i fac copilului poft` de mâncare [i \i consum` energia, astfel \ncât se poate
odihni bine. Activit`]ile de rutin` bine organizate ofer` copilului stabilitatea emo-
]ional` care \i permite s` fie r`bd`tor [i s` aib` \ncredere c` totul va fi bine.
Asigura]i-v` c` m`nânc` s`n`tos. De multe ori devine agitat dac` \i e foame sau
sete. Pentru a evita astfel de situa]ii, pute]i lua un pache]el [i o sticl` cu suc la plim-
bare.
Scoate]i-l la plimbare. Copilul este interesat de multe lucruri. Dac` merge]i la cum-
p`r`turi, lua]i-l [i pe el. Poate s` pun` pachetele \n co[. Vorbi]i cu el, pune]i-i \ntre-
b`ri, sau da]i-i ceva de f`cut cât timp v` ocupa]i cu cump`r`turile.
Organiza]i activit`]i pe care le poate realiza de unul singur. G`si]i activit`]i pe care
el le poate face singur f`r` greutate. Dac` e prea mic ca s`-[i \ncheie nasturii, g`si]i
nasturi mari sau ceva care p`c`ne.
Schimb`rile de ritm ale familiei duc la schimb`ri ale ritmului copilului, care de obi-
cei se manifest` prin comportamente nedorite. Iat` câteva motive care pot duce la
41
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
astfel de comportamente: mutatul dintr-o cas` \n alta, pierderea slujbei unuia din-
tre p`rin]i, copilul bolnav, apari]ia unui nou membru \n familie. Chiar [i schimb`-
rile mai pu]in dramatice, cum ar fi vacan]ele, anivers`rile sau vizitele rudelor pot
genera comportamente dificile. Când vine bunica \n vizit`, toat` lumea este ocu-
pat` cu cur`]enia, cu g`titul unor mânc`ruri speciale [i cu preg`titul unei primiri
de pomin`. Sunt toate [ansele ca toat` lumea s`-[i aminteasc` de acest eve-
niment, pentru c` copilul \[i va aduna toate for]ele [i va face multe n`zbâtii. De ce?
Din cauza micilor schimb`ri la care a fost supus.
Organizarea
Este important ca totul s` fie bine organizat, astfel \ncât juc`riile, mânc`rurile,
obiectele de baie [i medicamentele s` fie totdeauna la \ndemân`. Astfel, copilul nu
e nevoit s` a[tepte. Dac` mediul nu este „periculos“, p`rin]ii nu vor fi nevoi]i s`
spun` „nu“ tot timpul, sau s` \l \ntrerup` brusc pe copil din activitate. Când mer-
ge]i la plimbare, lua]i ceva distractiv cu dvs. (creioane colorate [i hârtie, o juc`rie
la care ]ine sau biscui]i) pentru a-l ]ine ocupat. Juca]i-v` [i cânta]i \mpreun`.
Copiilor nu le place s` fie \ntrerup]i atunci când sunt preocupa]i de ceva. P`rin]ii
pot evita s`-i supere, f`când \n a[a fel \ncât tranzi]ia s` fie lent`. Spune]i-i copilului
ce se va \ntâmpla, aducându-i aminte [i \ncuraja]i-i prin ceea ce face]i. „Vom mer-
ge la mas` \n cinci minute“. „E timpul s` ne preg`tim de mas`“. „Te rog s` termini
ce f`ceai [i s` mergi s` te speli pe mâini“.
Cere]i ajutor
Rudele [i prietenii sunt dornici s` ajute p`rin]ii cu copii mici. Cere]i-le ajutorul la
sp`lat, la cur`]enie [i la cump`r`turi pentru a v` putea concentra asupra copilului.
P`rin]ii pot afla multe lucruri folositoare de la al]i p`rin]i, pentru c` experimen-
teaz` cu to]ii acela[i lucru: cre[terea unui copil. |ntreba]i-I cum se descurc` cu co-
pilul lor, ce folosesc pentru durerile de din]i, cum \i culc`, cum se descurc` cu sfa-
turile soacrei, etc.
Comportamentele dificile sunt probleme obi[nuite pentru cre[terea unui copil. P`-
rin]ii \[i vor stabili anumite strategii mai ales dup` ce copilul \mpline[te doi-trei ani
[i obiceiurile \ncep s` se schimbe. E nevoie de disciplin` \n multe situa]ii. Pentru
asta, p`rin]ii trebuie s` fie foarte fermi [i copilul trebuie s` [tie c` e nevoie de dis-
ciplin`.
Indiferen]a. Copiii vor \ncerca s` atrag` aten]ia prin comportamente dificile. Dac`
p`rin]ii nu-i bag` \n seam`, probabil se vor lin[ti. „Nu, nu vreau s` merg acas`“.
P`rintele nu-l ia \n seam`, \[i pune haina, continu` s` vorbeasc` pe un ton calm,
[i pân` la urm`, copilul \[i va lua [i el haina [i vor pleca \mpreun`.
Redirec]ionarea. Distrage]i aten]ia copilului oferindu-i un alt punct de interes. Co-
piii mici nu se concentreaz` foarte mult asupra unui singur lucru [i aten]ia le poate
fi u[or distras`.
42
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Da]i-i posibilitatea s` aleag`. Copiii vor uneori s` decid` singuri. Dându-le posi-
bilitatea de a alege, le stimula]i gândirea. Alegerea nu trebuie s` aib` mai mult de
dou` variante. „Vrei lapte sau suc de portocale“? Amândou` posibilit`]ile trebuie
s` fie acceptabile pentru p`rinte.
E nevoie de reguli. Regulile ajut` la stabilirea unor limite \ntre care se poate \nscrie
un comportament. Ele trebuie s` fie scurte [i concise, formulate \n termeni pozitivi
[i trebuie s` aib` motive foarte clare. „Ia-m` de mân` când travers`m strada. {o-
ferii nu te pot vedea“. Evita]i regulile negative, cum ar fi „Nu arunca mâncarea pe
jos“, ci spune]i: „Mâncarea se ]ine pe farfurie“. Nu impune]i prea multe reguli.
Fi]i un model de bun` purtare. Felul \n care p`rintele se comport` \n cazul unui
conflict devine un model pentru copil [i va fi folosit de acesta atunci când va avea
nevoie. P`rin]ii trebuie s` fie fermi, dar iubitori, apropia]i. Dac` doresc ca copilul
s` spun` „Mul]umesc“ sau „Te rog“, trebuie ca ei \n[i[i s` foloseasc` aceste ex-
presii foarte des. Copiii imit` comportamentul adul]ilor.
Ce se poate face \n cazul acceselor de plâns. Aceste izbucniri violente sunt foarte
sup`r`toare pentru p`rin]ii neexperimenta]i. Apar de obicei \ntre 18 [i 30 de luni.
Cel mai eficient mod de rela]ionare cu acest tip de comportament este s` v` asi-
gura]i c` micu]ul nu se poate r`ni [i apoi s` ie[i]i din camer` u[or. Dac` acorda]i
aten]ie acestor manifest`ri este ca [i cum l-a]i l`uda pentru ce a f`cut. Cu cât p`-
rintele se implic` mai mult \n comportamentul negativ, cu atât acesta va dura mai
mult. Dac` nu dori]i s` l`sa]i copilul singur, face]i câ]iva pa[i \napoi [i spune]i-i
calm: „Nu pot vorbi cu tine dac` plângi [i ]ipi. Când termini putem, s` vorbim“.
Când copilul se lini[te[te, p`rintele trebuie s`-l ia \n bra]e, s`-l mângâie [i s`-i ex-
plice: „A fost greu pentru amândoi. Când o s` te faci mare nu o s` te mai superi
a[a de tare“.
Da]i copilului explica]ii. Dup` ce „lec]ia“ de disciplin` s-a terminat, explica]i-i co-
pilului despre ce este vorba. „Dac` \i ba]i pe ceilal]i copii o s`-i doar` [i n-o s` le
plac`.“
Ar`ta]i-i copilului c` \l iubi]i chiar dac` nu a fost cuminte. Dup` ce i-a]i explicat de
ce nu e bine s` fac` anumite lucruri, lua]i-l \n bra]e [i ar`ta]i-i cât de mult \l iubi]i.
„Te iubesc foarte mult, dar nu pot s` te las s` te por]i a[a. |n curând o s` \nve]i s`
te controlezi singur.“
43
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Copiii care au fost b`tu]i sunt mult mai agresivi decât cei c`rora nu li s-au
aplicat pedepse corporale
B`taia \l poate face pe copil s` se conformeze pentru moment, dar efectele
ei de lung` durat` pot duce la delicven]` \n adolescen]` [i chiar crim` la
maturitate
B`taia determin` sc`derea \ncrederii \n sine [i diminuarea sentimentului
propriei valori
B`ie]ii sufer` mai multe b`t`i decât feti]ele
B`taia este folosit` de cele mai multe ori \n locul unor discu]ii cu copilul
despre comportamentul nedorit [i despre ceea ce ar trebui s` fac` el pen-
tru ca acesta s` nu se mai repete
B`t`ile apar atunci când adul]ii sunt \nfuria]i de copii
B`rba]ii sunt de acord cu b`taia \n mai mare m`sur` decât femeile
Adul]ii care \[i bat copiii au fost probabil b`tu]i de p`rin]ii lor pentru c` nu
erau cumin]i
Copiii imit` emo]iile prin care trec. Cei care au trecut prin emo]ii negative au acce-
se de furie mult mai dese. Ei \nva]` din ce au tr`it s` se simt` tot timpul ru[ina]i [i
devaloriza]i. Devin retra[i, singuratici [i nu mai \nva]`. Furia \i sperie pe copii. |i
face pe adul]i s` domine [i \i umile[te pe copii. Deci, aceste emo]ii negative sunt
foarte d`un`toare. {i nu pot fi \nl`turate decât cu mare greutate. Comportamen-
tele negative ale p`rin]ilor zdruncin` \ncrederea copiilor \n ei.
44
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Capitolul 6
Prevenirea
|ncepe]i prin a \ncerca s` privi]i camera prin ochii copilului. A[eza]i-v` pe podea [i
uita]i-v` la cas` ca [i cum a]i fi copil. Asta v` va ajuta s` v` da]i seama de even-
tualele obiecte periculoase pe care nu le-a]i observat pân` atunci. C`uta]i-le \n
toat` casa: \n buc`t`rie, \n baie, \n sufragerie [i mai ales \n locurile \n care nu pute]i
fi tot timpul aten]i la copil.
Nu l`sa]i la \ndemâna copiilor obiecte foarte mici, deta[abile care pot fi \n-
ghi]ite sau obiecte cu margini ascu]ite cu care se poate r`ni. Copiii mici
bag` tot ce g`sesc \n gur` - a[a exploreaz` ei obiectele noi.
45
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Una dintre dilemele majore ale p`rin]ilor de copii mici este faptul c` trebuie s` se
afle \n dou` locuri \n acela[i timp. Nu se pot juca cu copilul tot timpul; totu[i, copiii
mici nu trebuie l`sa]i nesupraveghea]i \n locurile nesigure. Se pot \ntâmpla acci-
dente dac` copilul este obosit, frustrat sau agitat, iar p`rintele este [i el nervos [i
obosit. Pentru a preveni astfel de situa]ii, p`rin]ii trebuie s` fie \ntotdeauna odih-
ni]i. |ncerca]i s` v` odihni]i cât timp doarme copilul.
P`rin]ii se pot \ntreba: „Dar cum o sa fiu gata cu toate la timp ?“. }ine]i copilul cu
dvs. atunci când v` ocupa]i cu treburile casei [i folosi]i aceste momente ca pe ni[te
experien]e pe care cel mic trebuie s` le \nve]e. E important ca copilul s` [tie c` p`-
rin]ii au [i alte treburi de f`cut. Da]i-i obiectele cu care lucra]i s` se joace cu ele; se
va sim]i bine [tiind c` v` „ajut`“.
Pentru a putea s` fac` treab`, p`rintele trebuie s` aib` mâinile libere. De aceea,
copilul trebuie s` aib` un spa]iu al lui \n fiecare camer`, \n care s` se poat` juca
singur \n siguran]`. Dac` este nevoie, instala]i o porti]` pentru a-l ]ine pe cel mic
\n acest spa]iu. Asigura]i-v` c` locul \n care st` nu prezint` pericole de nici un fel.
Face]i \n a[a fel \ncât s`-l pute]i vedea tot timpul c\nd st` singur. Trebuie verificat
foarte des ce face.
46
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Dac` ave]i treab` \n dormitor, cel mai bun loc pentru copil este p`tu]ul lui - nu e
numai pentru somn! Bebelu[ilor le place s` se uite la mobil`, dar nu-i l`sa]i s`
pun` mâna pe ea. Nu pune]i perne \n p`tu] fiindc` se poate sufoca cu ele. Salteaua
trebuie s` fie destul de \nalt`. Pune]i materiale de protec]ie pe laturile p`tu]ului,
dar astfel \ncât s` nu cad` peste copil când doarme. Z`brelele p`tu]ului trebuie s`
fie destul de dese, astfel \ncât s` nu-i poat` intra capul \ntre ele.
Construi]i rafturi joase pentru a depozita juc`riile. Asfel, copilul va putea s` le vad`
[i s` ajung` la ele de unul singur, [i va c`p`ta o oarecare independen]` putând s`-[i
aleag` juc`ria. A[a va afla [i unde sunt puse juc`riile când sunt strânse!
Pentru juc`riile mici se poate folosi o cutie de carton. Decupa]i o fotografie cu ju-
c`rii dintr-o revist` [i lipi]i-o pe cutie. De exemplu, copilul va \nv`]a c` toate ani-
malele domestice se pun \n cutia care are pe ea o poz` cu animale domestice.
Cutiile mari de carton sunt perfecte pentru jocurile imaginare. Asigura]i-v` c` a]i
\ndep`rtat toate capsele care pot s`-l r`neasc`. Copiilor le place foarte mult s`
intre [i s` ias` din cutii jucându-se „de-a... ceva“ cu o p`pu[` sau cu un animal de
plu[. Cutiile pot fi vopsite ca s` arate ca ni[te c`su]e, castele, pe[teri, etc. pentru
jocurile mai extinse.
Baia poate deveni un loc extrem de periculos pentru un copil mic. Asigura]i-v` c`
nu poate intra singur acolo [i nu l`sa]i niciodat` copilul singur \n cad`.
Buc`t`ria
|n jurul vârstei de 9 luni, p`rin]ii pot \ncepe s`-l \nve]e pe copil cuvintele
care desemneaz` pericolele din buc`t`rie: fierbinte, foc, pericol.
Copiilor mai mari le plac vasele colorate. Folosi]i numai vase de plastic
care nu se pot sparge. Ei \ncep s` \n]eleag` regulile, dar vor s` le testeze
limitele. Nu uita]i c`, de[i copiii cresc foarte repede, memoria lor se dez-
volt` mai lent. Nu v` enerva]i [i aminti]i-i copilului cum s` se poarte astfel
\ncât s` nu se r`neasc`. |n timp ce preg`tesc mâncarea, p`rin]ii pot discu-
ta cu copiii despre regulile de igien` din buc`t`rie: stângerea firimiturilor,
sp`latul pe mâini \nainte de mas`, aruncatul hârtiilor murdare.
47
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Alimenta]ia s`n`toas`
P`rin]ii petrec o bun` bucat` de timp \n buc`t`rie \mpreun` cu copiii atunci când
\i hr`nesc. Copiii mici mânânc` de mai multe ori \n timpul zilei. |n afar` de mesele
principale de diminea]`, de la prânz [i de seara, mai e nevoie de o gustare dup`
masa de diminea]`, una dup` masa de pr\nz [i o b`utur` \nainte de culcare. Gus-
t`rile pot fi alc`tuite dintr-o ce[cu]` de suc [i câ]iva biscui]i sau legume. Asigura]i-
v` c` \n cursul zilei copilul a primit câte un fel din fiecare din cele 5 grupe impor-
tante de alimente: pâine sau cereale, fructe, legume, lapte [i carne sau alte pro-
duse bogate \n proteine. Nu face]i exces de gr`simi [i dulciuri [i nici de aditivi ne-
s`n`to[i cum ar fi sarea, condimentele, untul, zah`rul [i mierea. Bebelu[ii cresc re-
pede [i au nevoie de toate vitaminele [i mineralele pentru a deveni adul]i s`n`to[i.
Vom prezenta mai jos câteva sfaturi pentru o alimenta]ie s`n`toas` a copiilor mici.
Fi]i r`bd`tori. Copiii mici nu sunt prea \ncânta]i când le introduce]i feluri noi de
mâncare. |ncerca]i mâncarea nou` de mai multe ori, pu]in câte pu]in. Ar`ta]i-i co-
pilului c` [i celorlal]i le place felul respectiv. Alimentul va fi acceptat când devine
mai familiar.
Alc`tui]i un plan
Da]i-i trei sau mai multe alimente din cele cinci grupe principale la micul dejun [i
la prânz. (vezi capitolul 9).
Da]i-I patru sau mai multe alimente din cele cinci grupe principale la „masa prin-
cipal`“
Face]i \n a[a fel \ncât gust`rile s` nu fie prea aproape de mesele principale [i da]i-
le dou` sau mai multe alimente din cele cinci grupe principale.
Fi]i un model. Ceea ce fac p`rin]ii conteaz` mai mult decât ceea ce spun. Copiii
\nva]` de la p`rin]i ce [i cum s` m`nânce.
Fi]i curajo[i. La magazin, p`rin]ii \i pot l`sa pe copii s` aleag` o legum` sau un
fruct nou, dându-le posibilitatea s` aleag` din dou` sau trei variante, pentru seara
„Un nou fel de mâncare“ care se organizeaz` \n fiecare s`pt`mân`. Acas`, copiii
pot ajuta la sp`latul [i preparatul mânc`rii.
Fi]i creativi. |ncuraja]i copilul s` inventeze un nou fel de sandwich sau o nou` gus-
tare folosind trei ingrediente s`n`toase. |ncerca]i un nou tip de pâine sau cereale.
Discuta]i despre noile alimente introduse [i despre grupele din care fac ele parte.
Descrie]i culorile [i „materialele“ din care sunt f`cute. Gustarea e moale, crocant`,
dulce, zemoas`, gelatinoas` sau colorat` ? Când vor deveni adul]i \[i vor dezvolta
obiceiuri alimentare s`n`toase.
48
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Cârna]ii
Nucile [i semin]ele
Floricelele de porumb
Morcovii cruzi
Buc`]elele de carne
Untul de arahide
Stafidele
Strugurii \ntregi
Covrigii
Chips-urile
}elina crud`
Cire[ele cu sâmburi
Buc`]ile mari de fructe
Bomboanele rotunde sau tari
Apetitul copiilor mici poate varia destul de mult de la o zi la alta \n func]ie de ritmul
de cre[tere [i de nivelul de activism. Atâta timp cât sunt plini de energie, sunt s`-
n`to[i, cresc bine [i mânânc` alimente variate, probabil c` primesc elementele nu-
tritive de care au nevoie din mâncare. Dac` p`rin]ii sunt \ngrijora]i c` copilul m`-
nânc` prea mult sau prea pu]in, trebuie s` consulte medicul.
Desigur, o bun` alimenta]ie \ncepe cu mult \nainte ca copilul s` poat` mânca ali-
mente solide. Exper]ii au demonstrat cu mult timp \n urm`, c` alimenta]ia mamei
\n timpul sarcinii influen]eaz` dezvoltarea unui copil s`n`tos. {i odat` ce a venit
pe lume, dieta s`n`toas` trebuie s` continue cu hr`nirea la sân. De[i nu toate ma-
mele aleg s`-[i hr`neasc` copilul la sân, studiile au ar`tat c` laptele de mam` asi-
gur` numeroase beneficii care nu pot fi ob]inute prin \nlocuitori. El con]ine pe
lâng` toate elementele nutritive de care are nevoie copilul, [i anticorpi proveni]i
din sistemul imunitar al mamei care previn colicii, diareea, infec]iile urechii, ale
pl`mânilor [i ale aparatului urinar. Alte studii au demonstrat c` beneficiile hr`nirii
la sân dureaz` mai mult decât pe perioada suptului, prevenind apari]ia limfomelor,
diabetului, colitei, obezit`]ii [i numeroaselor alergii [i poate avea efecte benefice
de lung` durat` chiar [i asupra dezvolt`rii cognitive.
Exper]ii recomand` hr`nirea la sân a bebelu[ilor pentru cel pu]in 6 luni. Dac`
aceasta dureaz` un an, beneficiile despre care am vorbit vor fi [i mai numeroase.
Medicul pediatru va decide când este copilul preg`tit pentru a \ncerca mâncarea
solid` [i va recomanda alimentele necesare. Mul]i dintre ace[tia dugereaz` intro-
ducerea cerealelor \mbog`]ite cu fier ca un supliment pentru laptele de mam` sau
pentru formula de lapte \nclocuitor. Introduce]i alimentele noi treptat, câte unul
odat`, astfel \ncât s` v` pute]i da seama dac` apar alergii sau dureri de burt`. Ali-
mentele care provoac` alergii cel mai des sunt: grâul, alunele de p`mânt, albu[ul
de ou, l`mâia [i laptele de vac`, deci este recomandabil s` nu le introduce]i \nainte
de \mplinirea vârstei de un an.
49
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
A avea grij` de doi copii este mult mai obositor decât a avea numai unul de \ngrijit,
iar riscul accidentelor cre[te. E important ca p`rin]ii s` cear` ajutorul familiei [i
prietenilor când simt c` sunt cople[i]i.
De[i copilul poate fi destul de mare s` ajute la treburile casei sau s` se se joace cu
fra]ii mai mici, nu uita]i c` siguran]a lui este responsabilitatea dvs. Nu-i da]i res-
ponsabilit`]i prea mari pe care s` nu le poate realiza; acest lucru nu va face decât
s` sporeasc` stresul familiei [i posibilitatea apari]iei unor incidente nedorite. To-
tu[i, p`rin]ii trebuie s`-I fac` pe copiii mai mari s` \n]eleag` c` sunt importan]i [i
c` trebuie s` se joace cu fratele mai mic [i s`-l supravegheze. Iat` câteva moduri
\n care copilul mai mare se poate implica \n crearea unui mediu securizant pentru
cel mic.
P`rin]ii pot \nv`]a copilul mai mare cum s` caute obiectele care pot fi pe-
riculoase pentru cel mic. Cere]i-I acestuia s` se a[eze pe podea [i s` vad`
ce obiecte ar putea provoca accidente nedorite (de ex. prizele neaco-
perite).
P`rin]ii \i pot \nv`]a pe cei mari reguli simple de siguran]`: cum s` cear`
ajutor prin telefon \n cazuri de urgen]`. Ar`ta]i-le unde sunt scrise nume-
rele importante de telefon [i recapitula]i \mpreun` planul de evacuare al
familiei.
P`rin]ii \i pot \nv`]a copiii mai mari s` nu lase juc`riile lor la \ndemâna ce-
lor mici. Discuta]i cu ei despre juc`rii, alege]i-le pe cele care pot fi peri-
culoase pentru cel mic [i g`si]i \mpreun` un loc \n care pot fi puse la ad`-
post.
Cea mai bun` modalitate de a men]ine s`n`tatea copilului este prevenirea bolilor
\nainte ca acestea s` se instaleze, iar aceasta se realizeaz` prin programarea
consulta]iilor regulate. Dac` p`rintele nu este sigur de ceva anume, trebuie s`
\ntrebe medicul sau asistenta. Nici o \ntrebare nu este lipsit` de sens. Discuta]i cu
ace[tia despre vaccinurile periodice [i despre simptomele bolilor obi[nuite ale
copiilor mici. Pute]i cere informa]ii [i despre câteva m`suri de prevenire pe care le
pute]i lua acas`, cum ar fi s` lua]i temperatura copilului \n mod regulat. Unii doc-
tori recomand` luarea temperaturii prin aplicarea termometrului la sub]ioar`: pu-
ne]i termometrul sub bra]ul copilului [i ]ine]i-l \n aceast` pozi]ie 3-4 minute.
Aceasta este o metod` mai comfortabil` decât testul rectal pentru copii, dar nu
uita]i c` temperatura luat` la sub]ioar` este cu un grad mai sc`zut` decât cea
oral`. Orice nel`murire a]i avea, este mai bine s` face]i o list` pentru a fi siguri c`
nu uita]i s` \ntreba]i medicul ceva important. Este indicat sa ]ine]i un jurnal al vac-
cinurilor [i s` scrie]i sfaturile pe care vi le dau medicul [i asistenta. A[a ve]i putea
avea un fel de registru pe care-l pute]i consulta \n caz de urgen]` [i pe care-l pute]i
ar`ta oric`rui alt medic.
50
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Iat` câteva m`suri care trebuie luate zilnic pentru a perveni problemele de s`n`-
tate:
Nu-i l`sa]i \n compania adul]ilor bolnavi, mai ales când sunt foarte mici.
Când b`nui]i c` copilul este bolnav, pute]i telefona la medic [i \i pute]i des-
crie simptomele - ace[tia pot da sfaturi [i remedii f`r` a mai face un con-
sult oficial.
C`l`toriile
Fie c` excursia este de pl`cere sau \n interes de serviciu to]i pasagerii trebuie s`
poarte centura de siguran]`. Pute]i discuta cu copiii despre importan]a centurii de
siguran]`, dar cel mai bun argument este s` fi]i un model pentru ace[tia purtând
\ntotdeauna centura de siguran]`. Dac` copilul are mai pu]in de 4 ani trebuie s`
stea \ntr-un scaun special pentru ma[in`. Copiii care cânt`resc mai pu]in de 13 kg
trebuie a[eza]i cu fa]a la scaunul ma[inii, iar cei care cânt`resc peste 13 kg pot fi
a[eza]i cu spatele la scaun. Copiii trebuie s` stea \ntotdeauna pe locurile din spate
ale ma[inii.
51
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Comunicarea cu \ngrijitoarea
Comunicarea deschis` zilnic` cu \ngrijitoarea este cea mai bun` cale de a v` asi-
gura c` totul este \n ordine cu copilul dvs. {i c` mediul de acas` sau de la cre[`
este unul constant [i suportiv.
52
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Capitolul 7
De-a lungul timpului oamenii au \nv`]at despre sensul pozitiv al energiei stresului.
Au \nv`]at [i despre scurgerea negativ` asociat` stresului. Stresul are o compo-
nent` fizic` [i una mintal`.
Oamenii simt stresul fizic ca un rezultat a ceva peste m`sur` de mult, somn insufi-
cient, regim alimentar s`rac sau efect al unei boli. Stresul mintal vine de la \ngrijo-
rare - de bani, boala cuiva apropiat, un eveniment emo]ional devastator, moartea
cuiva din familie sau pierderea locului de munc`. Stresul este [i \n urma unei acu-
mul`ri ca rezultat a obliga]iilor cotidiene mai mult sau mai pu]in dramatice - punc-
tualitatea, s`rb`toarea zilei de na[tere, disciplinarea copiilor, vacan]ele, \ntâlnirea
cu profesorii, plata facturilor.
P`rin]ii copiilor mici furnizeaz` corpului lor nenum`rate reac]ii determinate de si-
tua]ii stresante. Exigen]ele profesionale, nevoile copiilor [i cele personale limitea-
z` timpul [i energia. Tensiunea fizic` [i mintal` acumulat` de p`rin]ii care au copii
mici \n orele dup` amiezii \ntre 4 si 6 a oric`rei zile obi[nuite este suficient` pentru
un antrenament atletic. Nu este o eroare a nivelului de stres. Stresul acesta este o
realitate pentru familiile care au copiii mici [i este una dintre responsabilit`]ile p`-
rin]ilor de a-l controla cu maturitate. P`rin]ii trebuie s` recunoasc` propriul nivel
de stres [i s` ac]ioneze pentru a-l controla pentru a nu deteriora rela]iile cu ceilal]i
[i cu proprii copii. Din fericire exist` mai multe c`i de a ]ine sub control stresul.
53
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Copiii foarte mici nu sunt capabili s` discute [i s` \mpart` cu ceilal]i. Copiii trebuie
s` \nve]e deprinderile sociale. Ei nu ajung pe acest` planet` spunând mul]umesc
[i te rog. Dac` fiecare p`rinte ar primi bani pentru fiecare pahar de lapte v`rsat, ei
ar fi trebuit s` fie boga]i pentru cât timp au petrecut s`-l [tearg`. Copiii mici nu
apreciaz` de loc munca grea pe care o fac p`rin]ii lor pentru ei, ei o a[teapt`!
P`rin]ii copiilor mici simt adeseori nevoia s` fie asigura]i c` totul este \n ordine.
Este foarte obi[nuit pentru p`rin]i s` se simt` nelini[ti]i când \[i las` copilul la cre-
[`. Pot s` amplifice teama lor legat` de dezvoltarea [i s`n`tatea copilului lor.
De cele mai multe ori p`rin]ii nu sunt preg`ti]i pentru stadiul urm`tor de dezvol-
tare a copilului. P`rin]ii, \n general, nu sunt nepreg`ti]i pentru comportamentele
independente [i negativiste a copiilor lor. Ei simt aceasta ca pe ceva r`u, ce se pe-
trece cu copilul lor [i competen]ele lor parentale. P`rin]ii au nevoie s` cunoasc`
câteva strategii pentru a \nv`]a despre dezvoltarea copilului, cum ar fi:
54
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Continuarea activit`]ilor este una dintre remediile cele mai bune pentru p`rin]ii
ocupa]i. Activit`]ile de rutin` de diminea]` \n gospod`rie sunt \nebunitoare. Trezi-
rea cu cinci minute mai devreme, preg`tirea h`inu]elor copiilor de seara [i \ncura-
jarea fra]ilor mai mari s`-i \mbrace pe cei mici ca [i preg`tirea ghiozdanelor cu
gust`rile copiilor de seara precum [i preg`tirea cafelei vor relaxa atmosfera de di-
minea]`.
Alte strategii sunt listate mai jos pentru a organiza mai u[or timpul:
55
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Un copil bolnav
Boala oric`rui membru din familie induce stres \n familie. Iar când un copil este
bolnav, familia se simte neajutorat` [i p`rin]ii se simt deosebit de stresa]i de:
√ Insecuritatea datorat` incertitudinii, dac` este copilul bolnav grav sau este nu-
mai pu]in bolnav.
√ Responsabilitatea pentru \ns`n`to[irea copilului.
√ Ineficien]a c` nu pot opri boala.
√ Teama c` nu se va mai face bine.
√ Sup`rarea [i oboseala.
√ |ngrijorarea c` doctorul nu a f`cut suficient pentru \ns`n`to[irea copilului.
√ Culpabilitate, nu au protejat copilul ca s` nu se \mboln`veasc`.
√ Temerile de când au fost ei copii [i au fost bolnavi.
√ Ambivalen]a \n urma dorin]ei de a sta cu copilul bolnav [i necesitatea de a fi
la lucru sau la alte obliga]ii.
√ Confuzia asupra sfaturilor de urmat.
Stresul datorat unui copil bolnav face ca uneori ei s` aib` nevoie de a dormi c` s`
poat` func]iona eficient. Ajutorul dat de ceilal]i permit p`rin]ilor s`-[i refac` resur-
sele fizice [i emo]ionale.
P`rin]ii care au copilul bolnav trebuie s` re]in`:
√ Dragostea p`rin]ilor [i \ngrijirea lor dau confort copilului.
√ P`rin]ii au nevoie s` cear` [i s` accepte ajutorul altor membri de familie sau a
prietenilor.
√ P`rin]ii pot asculta sfaturile rudelor [i prietenilor dar numai doctorul decide ce
este cel mai bine pentru copil.
√ P`rin]ii au nevoie de odihn` ca s` reziste mai departe la \ngrijirea copilului.
Când p`rin]ii sunt epuiza]i, sunt mai pu]in ei \n[i[i rezisten]i la boal`.
√ Convingerea c` \n curând copilul va fi s`n`tos. Boala nu este ceva permanent.
56
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Unii p`rin]i judec` familia lor \n func]ie de imaginea unei „familii perfecte“. Presi-
unea de a atinge acest ideal conduce la un stres inutil. Familia perfect` poate fi o
amintire din copil`rie. Sau poate din visurile dv. sau din filme si TV, sau compa-
rativ cu vecinii. Toate familiile reale au probleme. Toate familiile au argumente
pentru problemele lor, acestea reprezentând o parte de via]`. Familiile rezolv` di-
feritele dificult`]i ca s` nu ajung` o familie disfunc]ional`.
Dezorganizarea casei
La o prim` privire pare simplu s` stabile[ti timpul de culcare sau alte reguli, tre-
zirea la timp, strângerea juc`riilor sau hainelor, punctualitatea etc. Toate acestea
pot conduce la stresarea oricui.
Deteriorarea rela]iilor. Stresul poate face pe un p`rinte s` fie tensionat. Poate s`
scad` auto controlul [i s` r`neasc` pe altcineva din familie care este de alt` p`-
rere.
Boala. Stresul poate cauza probleme de s`n`tate, inclusiv accidente, migrene, in-
somnie, tensiune arterial` [i disfunc]ii cardiace. Boala p`rin]ilor cauzeaz` apoi
stres pentru to]i membrii familiei.
Comportament abuziv. Stresul face s` pierzi autocontrolul. Când stresul este pu-
ternic duce la furie [i afecteaz` emo]ional copilul. Copiii imit` emo]iile p`rin]ilor.
Depresia. Stresul poate face via]a f`r` speran]`. Scade dorin]a de a munci, de a
avea grij` de al]ii, [i chiar de tine \ns`]i [i de cei din familie. Unele din semnele de
aten]ionare sunt pierderea energiei, sl`birea sau plusul de greutate, izolarea. |n ex-
trem depresia afecteaz` chiar dorin]a de a tr`i.
Abuzul de diferite substan]e. Un p`rinte poate s` consume alcool, sau sedative,
sau droguri interzise pentru a se relaxa de stres [i durere. De fapt, ei vor fi [i mai
stresa]i [i tulbura]i.
Fiecare persoan` face fa]` diferit stresului. Unii consider` c` a[teptarea la coad`
pentru autobuz este intolerabil`. Al]ii muncesc la dou` slujbe, au mari complica]ii
familiale dar au timp s` mearg` [i la film duminica. Cheia const` \n a-[i determina
fiecare nivelul de rezisten]` la stres. Tehnicile de a st`pâni stresul cer o oarecare
perseveren]`. Din fericire exist` multe strategii de st`pânire a stresului. Unele pot
avea efect imediat, altele pentru stresul cronic cer rabdare [i schimarea stilului de
via]`.
57
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Controlul furiei
Când un p`rinte este foarte furios STOP! Pleac` de lâng` copii sau al]i membri din
familie. Ie[i din camer`! Mergi \n jurul camerei. Num`r` pân` la 10, [i a[teapt` s`-]i
treac` furia. Cuvintele [i actele f`cute la furie sunt foarte greu de uitat. Pentru c`
sunt a[a de directe, fiecare, mai ales copiii le observ`. Comenta]i verbal compor-
58
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
tamentul ce v` sup`r` f`r` s` numi]i persoana care a facut-o. |n loc de: „E[ti f`r`
minte“, spune „|ntârzierea ta m-a facut s` a[tept \n frig!“
|nva]` deprinderi eficiente de comunicare. Deprinderile eficiente de comunicare
implic` ascultarea activ`, empatia [i aprobarea. Este deosebit de eficient s` evi]i
[i s` controlezi stresul. (Cap.8 descrie deprinderile de comunicare). Discut` cu
calm cele petrecute, respect` sentimentele fiec`rui membru al familiei, fii atent s`
nu r`ne[ti pe nimeni [i ai r`bdare s` ascul]i ceea ce are de spus fiecare.
P`streaz` o atitudine pozitiv`. Cercet`rile au ar`tat c` optimismul men]ine un nivel
ridicat a func]ion`rii min]ii [i a s`n`t`]ii. Când copiii mici sunt sursa stresului, p`-
rin]ii au \n general o privire pozitiv`. Prive[te copilul mic ca pe o surs` de bucurie
[i energie pozitiv`. Sunt mici! Au toat` via]a \n fa]`. Sunt dr`g`la[i. Folose[te
umorul.
|mparte sarcinile grele \n etape. Pentru persoanele \n stres, o treab` simpl` pare
de nerealizat. Dep`[irea acestui moment este posibil` dac` faci fiecare actvitate la
timpul potrivit. |ncepe cu ceva care [tii c` po]i face. O dat` \ndeplinit` aceast`
activitate treci la urm`toarea. Sentimentul pozitiv al \ndepliniri este satisf`c`tor [i
\]i d` energie s` continui.
Exprim`-]i sentimentele. Numai discutând despre stres [i este un sprijin. Realiza]i
o re]ea de sprijin. Observa]i c` cine este mai r`bd`tor, ofer` sugestii constructive,
d` solu]ii pozitive [i este un bun ascult`tor. Las` s`-]i fie persoane de sprijin. Mul]i
oameni se simt onora]i s` o fac`. Nu \ncerca s` te descurci singur cu stresul. |nva]`
s` adaptezi sentimentele [i asteapt`-te s` faci [i gre[eli, apoi \nva]` din ele.
Pentru p`rin]i cel mai firesc este s` cear` ajutor celor mai apropia]i. De obicei e
mai u[or s` spui problemele cuiva care te [tie [i care este interesat de tine. Aju-
torul practic poate fi o asisten]` financiar`, \ngrijirea copilului, transportul,
sprijinul emo]ional ca ascultarea activ`, toate acestea te pot scoate din dificultate.
Totu[i, uneori p`rin]ii caut` un sfat la cineva specializat, care acord` asisten]`, dis-
cut` problema f`r` a o personaliza. Urm`toarele surse pot acorda asisten]` p`-
rin]ilor:
Membrii familiei
Prietenii
C`r]ile
Al]i p`rin]i
Personalul de la cre[`
Medicul
Preotul
Asistentul social
Psihologul
Grupul anonim de sprijin dup` modelul Alcoolicilor anonimi, organiza]iile
de p`rin]i, a copiilor cu disabilit`]i, etc.
Unele comunit`]i sunt resurse care ofer` ajutor p`rin]ilor. Sunt servicii pentru p`-
rin]i, care includ ingrijirea copilului bolnav, asistent` medical` sau asisten]` de
ocrotire.
59
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
60
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Capitolul 8
Via]a unei familii cu copii mici poate fi uneori haotic`. Copiii mici exploreaz` fie-
care col]i[or ale casei, descoperind tot soiul de minuni. P`rin]ii sunt ocupa]i s` le
anticipeze dorin]ele [i s` fac` curat dup` ei. De aceeea, au rareori timp s` se con-
centreze asupra strategiilor de organizare a activt`]ilor care s` le fac` vie]ile mai
productive, mai lini[tite [i mai ordonate.
Dar este important s` [ti]i c` acestea sunt abilit`]i care se pot exersa zilnic [i care
pot fi cizelate \n timp.
|n acest capitol vom vorbi despre patru arii de organizare de care p`rin]ii cu copii
mici pot beneficia: organizarea timpului, organizarea financiar`, abilit`]ile de co-
municare [i planificarea familial`. P`rin]ii tineri ar trebui s` \nve]e de la proprii lor
p`rin]i cum s`-[i organizeze timpul [i banii [i cum s` comunice ca s` \n]eleag` [i
s` fie \n]ele[i.
Organizarea timpului
P`rin]ii trebuie s` nu-[i complice via]a. Dac` ]intesc perfec]iunea, vor t`r`g`na lu-
crurile. Datorit` faptului c` meseriile importante sunt dificile [i consum` timp,
deseori sunt foarte obosi]i. De aceea este nevoie s` \nceap` prin a alc`tui liste cu
ce e de f`cut. |n dreptul fiec`rui lucru/activitate marca]i cu A, B sau C. „A“ este
pentru lucrurile urgente care trebuie rezolvate \n ziua respectiv` - \nlocuirea medi-
camentului copilului - sau pentru cele foarte importante - un interviu pentru ob]i-
nerea unui job. Nivelul „B“ cuprinde lucruri mai pu]in importante sau nu atât de
urgente (de exemplu, cele care trebuie realizate pân` la sfâr[itul s`pt`mânii), iar
\n categoria „C“ intr` cele mai pu]in importante sarcini sau cele care trebuie reali-
zate \n timp.
Elementele din categoriile „B“ sau „C“ se las` deoparte pân` la realizarea celor
din categoria „A“ sau pân` acestea dispar de pe list`.
61
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Pasul urm`tor este punerea \n ac]iune. Dup` ce a]i dat chiar [i primul telefon [i a]i
avut succes, v` ve]i sim]i preg`tit s` trece]i la urm`toarea sarcin`. Bifarea sarci-
nilor de pe o list` aduce mari satisfac]ii, indiferent cât de mic` este aceasta.
Dup` asta, evalua]i procesul. Unora le place s` fac` lista de seara ca s` se tre-
zeasc` cu sentimentul c` totul este organizat [i c` nu trebuie s` se gândeasc` la
tot diminea]a. Al]ii prefer` s` fac` lista diminea]a când au toat` ziua la dispozi]ie.
Al]ii fac liste atunci când au de realizat ceva special. Fiecare are stilul sau propriu.
Cei mai mul]i prefer` strategiile de scurt` durat`. |ntreba]i-i pe p`rin]i cum abor-
deaz` sarcinile zilnice. Vom prezenta mai jos câteva trucuri de econonmisire a tim-
pului pentru p`rin]ii ocupa]i.
{I
62
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Rezolvarea de probleme
Identifica]i problema
Aduna]i informa]iile
Defini]i alternativele
Revizui]i avantajele [i dezavantajele
Identifica]i resursele, for]ele [i abilit`]ile
Descompune]i problema \n etape
Ac]iona]i
Acest proces nu necesit` mult timp [i dup` multe exerci]ii devine foarte simplu.
Unii prefer` s` scrie etapele; altora le place s` vorbeasc` despre ele cu altcineva,
iar al]ii le fac pe amândou`.
Multe dintre solu]ii necesit` abilit`]i [i resurse speciale. |n aceast` etap` a analizei
identifica]i abilit`]ile pe care le ave]i deja [i pe care vi le permite]i. |ntreba]i-v` „Ce
[tiu s` fac? La ce sunt bun?“ „Ar putea s` ma ajute cineva?“ „Cât ar costa s` chem
pe cineva s` m` ajute?“
63
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Dac` este nevoie, descompune]i sarcinile prea mari \n etape mai mici [i \ncepe]i
cu cele descrise mai sus. |n sfâr[it, felicita]i-v` chiar [i \n gând pentru varianta
aleas` atunci când totul este rezolvat. Dac` totul e gata, dar nu sunte]i prea mul-
]umit de ce a ie[it, felicita]i-v` c` cel pu]in s-a terminat cu bine [i c` era cea mai
bun` variant` pe care o putea]i alege.
Adminstrarea banilor
Atât banii cât [i timpul sunt resurse minime. P`rin]ii \ncep prin a face liste cu ve-
niturile [i cheltuielile, ordonând cheltuielile dup` importan]`, selectând priorit`-
]ile, urm`rind planurile [i ajustându-le continuu la schimb`rile survenite. Relizarea
unui buget este necesar` pentru a restrânge cheltuielile astfel \ncât s` existe \ntot-
deauna bani \n plus pentru nevoile familiei. P`rin]ii trebuie s` se concentreze asu-
pra necesit`]ii obiectelor pe care le cump`r`. Aproape toat` lumea vrea s` cum-
pere lucruri pe care nu [i le poate permite, dar majoritatea bunurilor materiale \[i
pierd valoarea foarte repede. Vom prezenta \n cele ce urmeaz` câteva etape nece-
sare \n alc`tuirea unui buget.
64
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Comunicarea eficient`
Pentru ca comunicarea s` fie eficient` este nevoie ca \ntre cei doi interlocutori s`
existe o rela]ie pozitiv`. Calit`]ile care faciliteaz` stabilirea unei astfel de rela]ii
sunt respectul, lipsa prejudec`]ilor [i a ideilor preconcepute [i empatia.
Folosi]i ascultarea activ`. Nu vorbi]i. Nu face]i comentarii \n gând. Fi]i foarte atent
[i respecta]i punctul celuilalt de vedere. Uita]i-v` \n ochii lui. Observa]i comuni-
carea non-verbal` - expresia fe]ei, tonul vocii, mi[c`rile trupului. |ncerca]i s` v`
da]i seama ce simte persoana respectiv`, [i nu ce spune.
Pune]i \ntreb`ri. Cel care ascult` selecteaz` informa]ii, extinde conversa]ia [i cla-
rific` nel`muririle folosind alternativ \ntreb`ri deschise [i \ntreb`ri \nchise. Aceste
\ntreb`ri \l \ncurajeaz` pe cel care vorbe[te s` continue. Iat` un exemplu de mesaj
\ncurajator: Dac` sim]i nevoia s` vorbim despre asta, sunt aici [i te ascult, „Inte-
resant“, „A[ vrea s` [tiu ce p`rere ai despre ...“ .
65
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Reflectarea [i clarificarea. Cel care ascult` va face apoi comentarii, ar`tându-i celui
care vorbe[te c` a \n]eles despre ce este vorba. Comentând poate reformula unele
fraze, spunându-le cu cuvintele lui.
Planificarea familial`
Fiecare familie se str`duie[te s`-[i creasc` copiii cum trebuie. Atunci când un b`r-
bat [i o femeie decid s` aib` un copil este evident c` vor dori s`-l creasc` \n mod
responsabil. Dimpotriv`, când nu sunt preg`ti]i pentru responsabilit`]ile pe care le
presupune postura de p`rinte, este mai riscant pentru copii.
66
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Capitolul 9
S`n`tatea personal`
P`rintele este un fel de atlet care se antreneaz` tot timpul pentru a atinge perfor-
man]ele dorite. Orele de mas`, de somn [i exerci]iile fizice trebuie s` fie foarte
bine organizate pentru a fi preg`tit \n orice moment s` poat` \nfrunta [i \ndura
eventualele incidente pe care le presupune sarcina de p`rinte. Atletul are momen-
te de concentrare maxim` care pot dura de la câteva minute la câteva ore, dar p`-
rintele trebuie s` fie tot timpul preg`tit s` \nfrunte situa]ii neprev`zute pentru câ]i-
va ani buni. Exerci]iile zilnice bine efectuate, alimenta]ia s`n`toas` [i odihna sunt
esen]iale pentru a putea fi mereu \n form`.
Alimenta]ia echilibrat`
Pentru a fi bine hr`nit, este nevoie de o mare varietate de alimente incluz\nd f`i-
noase, fructe, legume, lactate, carne [i cantit`]i mici de gr`simi [i dulciuri. Acestea
formeaz` Piramida alimentelor, care are la baz` cerealele [i \n vârf, cantit`]ile cele
mai mici, adic` dulciurile [i gr`simile. Fiecare grup` con]ine elementele nutritive
necesare unei alimenta]ii s`n`n`toase a adulutului. Treptele piramidei nu pot fi
schimbate \ntre ele. Mâncate \mpreun` ele formeaz` combina]ia perfect` pentru a
v` men]ine \n form`.
6 pân` la 11 mese de f`inoase (pâine, cereale, orez, paste [i alte mâncaruri pe ba-
z` de cereale). O mas` include o felie de pâine, 1/2 can` de orez sau de paste, 30 g
cereale sau jum`tate de baghet`.
2-4 mese de fructe. O mas` \nseamn` un fruct, 1/2 can` de compot, gem, sau
fructe conservate [i æ c`ni de suc de fructe.
3-5 mese de legume pe zi. O mas` include 1/2 can` de legume conservate sau
g`tite, o can` de legume verzi crude sau 3/4 can` suc de legume.
67
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
2-3 mese de lactate cum ar fi lapte, brânz` [i iaurt. O mas` cuprinde o can` de lap-
te sau iaurt, 50 g brânz`, sau 60 g ca[caval.
2-3 mese de carne ro[ie, pe[te, pui, fasole uscat`, ou` sau nuci. O mas` include
60-90 g de carne ro[ie, pui, sau pe[te. Un ou, 1/2 can` de fasole g`tit`, sau 2 linguri
de unt de arahide conteaz` cât 30 g carne.
Exerci]iile fizice
Exerci]iile fizice au multe efecte pozitive asupra s`n`t`]ii. Cei care nu fac exerci]ii
fizice sunt predispu[i la afec]iuni cardiace [i la hipertensiune arterial`. Exerci]iile
fizice diminueaz` riscul afec]iunilor cardiace, infarctului miocardic, hipertensiunii
arteriale, hipercolesterolemiei, obezit`]ii [i diabetului. Exerci]iile fizice aduc bene-
ficii importante, cum ar fi :
Unele exerci]ii trebuie f`cute de cel pu]in trei ori pe s`pt`mân` [i trebuie s` dureze
destul de mult (30-60 de minute) pentru a poten]a fluxul sanguin \n mu[chi. Aso-
cia]ia American` pentru Boli de Inim` recomand` urm`toarele tipuri de exerci]ii:
Plimb`rile
Jogging
Mersul cu bicicleta
|notul
Vâslitul
Urcatul sc`rilor
Gimnastica aerobic`
Skiul
68
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Somnul [i odihna
S`n`tatea emo]ional`
Exist` mul]i factori care influen]eaz` echilibrul emo]ional: constitu]ia fizic`, tem-
peramentul, predispozi]ia familial` c`tre stabilitate emo]ional`. P`rin]ii ar trebui s`
se intereseze de semnele de alert` prezentate \n capitolul 7 care apar datorit` stre-
sului [i pot duce la apari]ia unor tulbur`ri psihice. De asemenea este important ca,
pe lâng` exerci]iile fizice, p`rin]ii s` introduc` [i activit`]i zilnice care s` sporeasc`
starea de confort emo]ional. Trebuie s` fac` ceva ce le place. Cre[terea copiilor
este o activitate care aduce multe mul]umiri, dar e nevoie [i de activit`]i relaxante
pentru adul]i.
Pauzele de scurt` durat` sunt bine venite. Pentru a avea câteva clipe de lini[te, fa-
ce]i o baie sau un du[, sau pur [i simplu \nchide]i ochii [i sta]i lini[tit cinci minute
sau face]i o scurt` plimbare. Pentru unii, muzica este foarte binef`c`toare. S-a de-
monstrat faptul c` muzica stimuleaz` secre]ia de endorfine, substan]ele naturale
69
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
din creier care \i fac pe oameni mai ferici]i. Rezultatele constau \n cre[terea fluxului
sanguin, eliminarea tensiunii corporale, cre[terea pulsului, a ritmului respira]iei [i
schimbarea posturii corporale. Desenatul sau pictatul \i ajut` pe mul]i s`-[i rezolve
conflictele interioare, \i elibereaz` de emo]iile reprimate [i favorizeaz` con[tien-
tizarea de sine [i pl`cerea.
Cere]i ajutor
Exist` momente \n via]a fiec`rui p`rinte când grijile familiei determin` apari]ia de-
presiei. Este foarte normal [i toat` lumea trece prin asta. Când se \ntâmpl` acest
lucru, p`rin]ii trebuie s` cear` ajutorul celorlal]i. Dup` ce au c`utat ajutor din par-
tea familiei [i a prietenilor, ace[tia trebuie s` apeleze la ajutor profesionist: consi-
lieri sau agen]ii specializate. Grupurile de terapie, cum ar fi Alcoolicii Anonimi, pot
fi de mare ajutor pentru a g`si sprijin emo]ional [i pentru a putea controla simpto-
mele posibilelor tulbur`ri, pentru c` aici se \ntâlnesc persoane cu probleme simi-
lare. Aceste grupuri asist` indivizii \n trecerea prin momente dificile sau trauma-
tice, cum ar fi moartea, abuzul, comportamentele adictive sau diferite handicapuri.
Organizarea
Organizarea este important` pentru a putea lua mesele la timp, pentru odihn`, [i
mai ales pentru a crea o atmosfer` relaxat`. P`rin]ii trebuie s` aib` o list` zilnic`
cu lucrurile care trebuie f`cute, s` ]in` un calendar cu datele pentru consulta]ii [i
vaccinuri [i s` organizeze foarte bine ritmurile de mas`, de somn [i de joac` ale
copilului.
70
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Capitolul 10
Când copilul este dus la cre[` sau la gr`dini]`, este foarte important ca p`rintele
[i \ngrijitorul s` lucreze \mpreun`. Programul cre[ei sau al gr`dini]ei trebuie con-
struit pornind de la aceast` rela]ie de baz` oferind oportunit`]i permanente p`rin-
]ilor s` se integreze \n program [i s` con[tientizeze faptul c` roulul lor este foarte
important.
|n acest capitol vom discuta despre modul \n care p`rin]ii trebuie s` se preg`teas-
c` pe ei \n[i[i [i s`-i preg`teasc` pe copii pentru separarea de cas` [i intrarea \n
cre[` sau gr`dini]` [i despre procesul de implicare al p`rin]ilor \n programul cre-
[ei [i al gr`dini]ei.
Separarea
La intrarea pentru prima oar` \n cre[` sau \n gr`dini]`, procesul de separare poate
fi dificil atât pentru p`rin]i cât [i pentru copil [i nu trebuie trecut peste acest mo-
ment cu u[urin]`. O mam` [i-a exprimat grija astfel:
„Cel mai greu lucru pe care a trebuit s`-l fac vreodat` a fost s`-mi las copilul \n
grija altcuiva. Aproape c` nu am suportat s`-l v`d \n bra]ele altei femei. Era ca [i
cum a[ fi l`sat acolo o parte din mine. Nu cred c` o s` pot face asta \n fiecare zi.“
(Brazelton, p. 367)
Aceste griji sunt foarte naturale [i reprezint` doar câteva din emo]iile prin care tre-
ce p`rintele \n momentul separ`rii. |n plus, p`rin]ii se mai confrunt` [i cu senti-
mentul de ambivalen]`: apreciaz` profesionalismului \ngrijitoarei, dar se simte
inferior acesteia din punct de vedere al cuno[tin]elor \n domeniu.
Primul pas care trebuie f`cut \n astfel de situa]ii este s` fie con[tien]i de ele [i s`
[tie c` sunt o reac]ie natural` la evenimente stresante. Copiii sunt foarte sensibili
la st`rile emo]ionale ale p`rin]ilor [i vor prelua [i ei stresul. Pentru a evita astfel
71
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
de momente, este important s` discute cu al]i p`rin]i care au trecut prin aceast`
experien]`. Cel mai bine este ca p`rin]ii s` viziteze cre[a sau gr`dini]a, s` observe
cum se comport` \ngrijitoarele [i s` fac` cuno[tin]` cu acestea.
Prima vizit`
Vizitând cre[a sau gr`dini]a p`rin]ii vor deveni mai \ncrez`tori v`zând c` copilul se
va afla \ntr-un mediu suportiv [i cald. |nainte s` viziteze centrul, p`rin]ii trebuie s`
se gândeasc` cum vor s` fie \ngrijit copilul [i ce ar trebui s` \nve]e la cre[` sau gr`-
dini]`. Asigura]i-v` c` ve]i avea timp s` sta]i de vorb` cu \ngrijitoarele. E important
s` pune]i pe hârtie toate a[tept`rile pe care le ave]i de la cei de acolo [i \ntreb`ri,
cum ar fi:
Cu cât p`rin]ii viziteaz` mai des centrul, cu atât se vor sim]i mai lini[ti]i. |n timpul
primei vizite, controla]i buc`t`ria, \nc`perile pentru schimbat scutece, baia [i dor-
mitoarele, precum [i locurile de joac` din curte. Fi]i aten]i la cur`]enie, la atitudi-
nea \ngrijitoarelor [i la dispozi]ia copiilor de acolo. C`uta]i eventualele surse de
pericol [i aduce]i-le la cuno[tin]` personalului. Felul \n care vor reac]iona va fi un
bun indicator pentru profesionalismul lor. Dac` copilul are anumite nevoi speciale
este bine s` discuta]i despre asta cu \ngrijitoarea pentru ca aceasta s` fie preg`tit`.
Vizitele acas`
Urm`torul pas este s` invita]i \ngrijitoarea la dvs. acas`, dac` este posibil. Aceast`
vizit` \l va ajuta pe copil s` o cunoasc` pe aceasta, s` se familiarizeze cu ea. Copiii
mai mari se vor sim]i flata]i c` se afl` \n centrul aten]iei. |n timpul vizitei, \ngriji-
toarea \i poate descrie copilului sala de clas`, descriind obiectele de acolo pe care
copilul le va recunoa[te apoi când va veni prima oar`. Dac` copilul este mai mic,
aceast` vizit` va ajuta la stabilirea unei leg`turi \ntre familie [i \ngrijitoare.
Vizitele acas` sunt benefice atât pentru p`rin]i cât [i pentru \ngrijitoare, [i dac`
este posibil, ar trebui s` se repete periodoc de-a lungul anului. Astfel, \ngrijitoarea
afl` mai multe despre cultura familiei, despre preferin]ele, interac]iunile, obiceiu-
rile acesteia [i despre eventualele abilit`]i speciale pe care ace[tia ar dori s` le dez-
volte copilului. Familia poate s` observe \n timpul acestor vizite cât de bine inte-
rac]ioneaz` \ngrijitoarea cu copilul, s` discute despre eventualele nel`muriri sau
motive de \ngrijorare [i despre scopurile pe care [i le-au stabilit pentru copilul lor.
Deci, vizitele ajut` la comunicare [i aceasta este benefic` pentru ambele p`r]i.
72
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Preg`tirea copilului
Numai p`rin]ii pot judeca dac` copilul reac]ioneaz` favorabil sau nu la schimbarea
produs`. Dac` copilul este timid [i tem`tor, probabil c` p`rin]ii vor petrece mai
mult timp pentru a-l familiariza cu noul mediu.
Petrece]i mai mult timp pentru preg`tirea plec`rii copilului. |mpacheta]i totul din
vreme ca s` nu fi]i nevoi]i s` v` gr`bi]i diminea]a. Graba duce la cre[terea stresu-
lui. L`sa]i libere c\teva minute pentru a v` juca cu copilul \nainte de plecare. Sepa-
rarea va fi mai u[oar`.
|ncerca]i s` r`mâne]i mai mult cu copilul la centru primele câteva zile. Nu pleca]i
brusc [i nu v` furi[a]i. Copilul va reac]iona mai bine dac` [tie c` mama va pleca [i
are timp s` se implice \ntr-o activitate. Dup` ce \l l`sa]i s` se joace cu un alt copil
spune]i-i: „Trebuie s` plec la serviciu \n cinci minute.“ Ajuta]i-l pe copil s` se
implice \ntr-o activitate. Dup` cele cinci minute, aminti]i-i copilului când v` \ntoar-
ce]i s`-l lua]i, lua]i-l \n bra]e [i ura]i-i o zi bun`. Nicidat` nu v` cere]i iertare c` tre-
buie s` pleca]i. Asigura]i-l pe copil c` e bine s` stea acolo [i c` o s`-i plac`, sau
aminti]i-i de un eveniment pl`cut care va avea loc \n acea zi la centru.
Cum spune]i „la revedere“. Dac` nu pute]i sta dvs. cu copilul g`si]i pe altcineva
care s` fac` acest lucru. Când este timpul s` v` lua]i la revedere lua]i-l din nou \n
bra]e [i apoi pleca]i. S-ar putea ca la \nceput copilul s` plâng` [i este normal s` fie
a[a. De obicei aceste accese de plâns nu dureaz` mult. Dac` este nevoie, vorbi]i
cu \ngrijitorul sau cu directorul centrului s` stea cu el un timp pân` se lini[te[te.
Unii \ngrijitori nu ac]ioneaz` \n acest sens dac` nu sunt ruga]i s` o fac`: „Acum
trebuie s` plec, a[a c` v-a[ ruga s` ave]i pu]in grij` de Jamie.“ Pute]i \ntreba mai
târziu la telefon cum se simte copilul.
73
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
|ncepe]i prin a l`sa copilul mai pu]in la centru primele zile. Dac` este posibil,
ajuta]i-l pe cel mic s` se obi[nuiasc` pentru \nceput cu mediul de la cre[`/gr`-
dini]`, lasându-l mai pu]in timp acolo primele zile. |ncerca]i s`-l l`sa]i mai \ntâi nu-
mai diminea]a, apoi pân` dup` masa de prânz, dup` somnul de dup`-amiaz`, pen-
tru ca \n sfâr[it s`-l pute]i l`sa toat` ziua. Dac` nu pute]i veni mai devreme, cere]i
ajutorul unui bunic sau unui prieten.
Anun]a]i-l pe copil dac` veni]i s`-l lua]i târziu. Dac` copilul este mai mare, spu-
ne]i-i c` pe el \l vor lua p`rin]ii ultimul. Asigura]i-l c` cineva va veni cât de repede
posibil s`-l ia. Pe m`sur` ce cre[te va \nv`]a s` se uite la ceas [i s` vad` c` nu este
\nc` timpul s` plece acas`. Sugera]i-le \ngrijitorilor s` propun` un joc, s` le citeas-
c` sau s` fac` ceva special cu copiii care vor pleca ultimii.
|ncerca]i s` nu v` gr`bi]i s` ajunge]i acas`. Unii copii vor dori s` le arate p`rin]ilor
ce au f`cut \n timpul zilei. Nu v` mira]i dac` copiii se vor sup`ra c` vre]i s`-I lua]i
[i vor dori s` mai r`mân` la centru. Prin asta \ncearc` s` v` transmit` c` au nevoie
de timp pentru a se hot`r\ s` plece. P`rin]ii pot s` mai r`mân` pu]in s` vorbeasc`
cu educatoarele [i cu ceilal]i p`rin]i. |ncerca]i s`-I cunoa[te]i noii prieteni, juca]i-v`
cu el pu]in [i abia apoi pleca]i.
Regresia
Atunci când le este schimbat locul, unii copii pot regresa la stadii inferioare de dez-
voltare. Regresia este o reac]ie normal` la situa]ii noi. De[i la gr`dini]` se descurc`
bine, acas` copilul poate prezenta unele probleme (cu mâncatul, cu somnul [i une-
ori pot ap`rea [i accese de plâns). De[i aceste izbucniri pot fi dificil de \n]eles, T.
Berry Brazelton ne ofer` o explica]ie interesant`:
„Mul]i copii se adaptez` bine la \nceput, dar dau semne de regresie când ajung
acas`. Aceste regresii demonstreaz` tipul de energie pe care copilul o pune \n ac-
]iune pentru a face fa]` schimb`rilor. Când are de-a face cu o situa]ie nou`, copilul
poate regresa temporar, ca [i cum [i-ar aduna energia pentru a se adapta. Regre-
sând se \ntoarce la un stadiu inferior de dezvoltare pentru a se asigura de suportul
[i afectivitatea p`rin]ilor [i a se putea reorganiza.“
74
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Strategiile de comunicare
|ngrijitorii cu experien]` recomand` ca aceste scurte dicu]ii s` aib` loc atunci când
copilul este adus sau este luat de la cre[`/gr`dini]`. Diminea]a p`rin]ii pot discuta
cu \ngrijitorii despre evenimentele noi din via]a copilului (de ex. Statul \n [ezut
pentru prima oar`). Dup`-amiaza este propice discu]iilor despre activit`]ile copi-
lului din timpul zilei respective, iar \ngrijitorii le pot reaminti acestora datele [i
orele [edin]elor. Aceste momente sunt importante [i pentru a discuta cu al]i p`rin-
]i, pentru a-I observa pe copii jucându-se, pentru a pune \ntreb`ri sau pentru a le
citi copiilor de la gr`dini]` o poveste. Nu este indicat s` discuta]i problemele im-
portante \n cadrul acestor scurte \ntâlniri \n care sunt [i copiii de fa]`. Dac` este
nevoie de conversa]ii particulare, pute]i face o cerere scris` pentru a stabili o \ntâl-
nire cu directorul centrului sau cu \ngrijitorii.
Se poate folosi un caiet pe care s` scrie atât \ngrijitorul cât [i p`rin]ii. Acest tip de
comunicare este eficient \n cazurile \n care familia [i \ngrijitoarea au stabilit un
anume plan pentru copil, cum ar fi introducerea unui nou aliment sau demararea
procesului de \nv`]are a regulilor de toalet`. Pe lâng` transmiterea de informa]ii
de la unii la al]ii, acest tip de comunicare este util [i pentru a consolida leg`tura
dintre p`rin]i [i \ngrijitoare.
75
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Exist` mai multe moduri \n care p`rin]ii se pot implica \n programul centrului de
educa]ie: comunicarea zilnic` cu \ngrijitoarea, \ntâlnirile formale din timpul anului
[i petrecerea unor perioade de timp la centru.
|n limita posibilit`]ilor, petrece]i cât mai mult timp la centru [i lua]i parte la activi-
t`]ile zilnice. Poate fi o experien]` minunat` pentru dvs. Pute]i face cuno[tin]` cu
to]i membrii personalului [i pute]i discuta cu ceilal]i p`rin]i. Este o ocazie unic` de
a observa modul de interac]iune al copilului cu ceilal]i [i de a-l sprijini \n dezvolta-
rea social` [i emo]ional`.
Copiii se adapteaz` mai bine atunci când observ` c` p`rin]ii [i \ngrijitoarea petrec
mult timp \mpreun`. Astfel se asigur` c` persoanele la care ]in se \n]eleg bine [i
se plac. Copiii mai mari se simt foarte importan]i atunci când unul dintre p`rin]ii
sau bunicii s`i devin celebri la gr`dini]`. Dac` le citi]i o poveste sau v` juca]i \n
curtea gr`dini]ei cu copiii dvs [i cu prietenii lor, ace[tia \[i vor consolida \ncrederea
\n sine.
Totu[i, pentru mul]i dintre p`rin]i este dificil s` g`seasc` astfel de momente libere
\n timpul zilei.
Dac` exist` organizare [i totul se desf`[oar` conform unui plan dinainte stabilit,
se vor g`si modalit`]i de a petrece timp cu copilul dvs. la cre[`/gr`dini]`. Pentru
copiii mai mari pute]i face o pr`jitur` pe care s` o duce]i a doua zi la gr`dini]` [i
copilul se va sim]i r`spl`tit. De asemenea, pute]i c`uta haine mai vechi de care nu
mai ave]i nevoie pe care s` le trimite]i la gr`dini]` pentru confec]ionarea de costu-
me pentru diferitele carnavaluri [i festivaluri, sau oale [i farfurii care nu v` mai
sunt folosiotoare pentru organizarea lec]iilor despre g`tit. Copiii vor fi foarte \n-
cânta]i s` v` povesteasc` seara cum a fost \n ziua respectiv`. Pentru a g`si mai
multe solu]ii, pute]i cere [i sfatul \ngrijitoarei.
Rolul \ngrijitoarei
P`rin]ii vor fi foarte exigen]i \n alegerea persoanei care se va ocupa de acum \na-
inte de copilul lor. Federa]ia Canadian` pentru \ngrijirea Copilului ofer` urm`toa-
rele linii directoare dup` care se pot orienta ace[tia atunci când caut` un \ngrijitor
potrivit.
76
carte pentru profesioni[tii care lucreaz` cu p`rin]ii
Cur`]enie [i siguran]`
Un mediu propice \nv`]arii [i \ngrijirii unui copil
Un num`r mic de copii la un singur \ngrijitor
Spa]ii special amenajate pentru activit`]ile din interior [i de exterior
O varia]ie de activit`]i interesante
Activit`]i de rutin` flexibile dar stabile
Multe juc`rii [i un echipament variat
Mese consistente [i gust`ri variate
Este mult mai eficient` cre[terea unui copil atunci când p`rin]ii [i \ngrijitorii se \n-
]eleg bine. Copiii profit` de pe urma acestor rela]ii benefice \ntre adu]ii importan]i
din via]a lor. |ngrijitorul este o persoan` care cunoa[te bine copiii, are studii de
psihologie a copilului [i a lucrat cu multe familii tratând multe probleme. El poate
fi un prieten, un confident sau un consilier pentru p`rin]i, dând solu]ii eficiente
problemelor pe care la \ntâlnesc. P`rin]ii au responsabilitatea de a men]ine o
strâns` rela]ie cu \ngrijitorii. Beneficiile atât pentru p`rin]i, cât [i pentru copii sunt
de necontestat.
77
VANEMONDE
2005