LUCRAREA NR.

DIODA ZENER ÎN CIRCUITE DE STABILIZARE

PARAMETRICA ŞI ÎN APLICAŢII SPECIALE

1. Principiul de funcţionare al stabilizatorului parametric

Pentru menţinerea funcţionării aparaturii electronice la parametrii

proiectaţi, una din condiţiile principale este aceea a asigurării unei
tensiuni constante de alimentare. Modificarea tensiunii peste limitele
admise duce la funcţionarea defectuoasă a echipamentelor sau chiar la
distrugerea acestora. Diodele zener sunt folosite atât la stabilizatoarele
parametrice cât şi la cele de compensare pentru a asigura alimentarea cu
tensiuni constante a diferitelor blocuri şi subansamble din aparatura
electronică.
Montajele de stabilizare parametrică cu diode zener se bazează pe
faptul că tensiunea la bornele diodei prezintă modificări foarte mici faţă
de variaţia curentului care o străbate.
R I a I S

Iz
r
+ catod
E U DZ U
S
R
S

- anod

b
Fig.1 Schema electrică a stabilizatorului de tensiune cu dioda zener

În fig.1 se prezintă schema electrică a unui stabilizator

parametric de tensiune cu dioda zener şi rezistenţa de balast.
Funcţionarea stabilizatorului este următoarea: în cazul creşterii
tensiunii de intrare E, curentul I va creşte doar pe seama creşterii

57
FLORIN MIHAI TUFESCU ELECTRONICA FIZICĂ
LUCRĂRI PRACTICE

curentului prin dioda zener Iz ,curentul prin RS rămânând constant.

Cele arătate sunt valabile numai dacă curentul prin diodă rămâne
înscris în domeniul de stabilizare. Stabilizarea se obţine şi în cazul
modificării rezistenţei de sarcină RS.
În fig.1 s-a reprezentat rezistenţa internă r a sursei E. De regulă
această rezistenţă este de valoare redusă (sub 1ohm) şi de aceea în
serie cu sursa se conectează rezistenţa R denumită rezistenţa de balast,
pe care cade diferenţa de tensiune între tensiunea de alimentare şi
tensiunea pe dioda zener. Condiţiile de randament limitează superior
valoarea rezistenţei R.
Pentru analiza cantitativă în schema de stabilizare se admite cu o
aproximaţie bună că în domeniul de funcţionare dioda zener poate fi
înlocuită cu o tensiune electromotoare, în serie cu o rezistenţă de
valoare constantă. În fig.2 se prezintă schema echivalentă a montajului
(s-a neglijat r ).
R I a I S

I Z

+ R d

E + U S RS

- U Z

b
Fig.2. Schema echivalentă a stabilizatorului parametric cu dioda zener

Scriind ecuaţiile lui Kirchhoff pentru circuit se obţine sistemul:

E – Uz = IR + IzRd
Uz = -IzRd + ISRS (1)
I = Iz + IS
Rezolvând acest sistem în raport cu R se obţine:
E  Uz  R dIz
R
 R  U (2)
I z 1  d   z
 RS  RS
58
LUCRAREA NR.5 Dioda zener în circuite de stabilizare
parametrică şi în aplicaţii speciale

Pentru ca circuitul să stabilizeze valoarea lui R trebuie astfel

aleasă încât punctul de funcţionare al diodei să nu iasă de pe
caracteristica de stabilizare, adică să varieze între IzM şi Izm. Curentul
prin diodă va avea valoarea maximă IzM atunci când:

E = EM ; RS = RSM; IS = Im (3)

Impunând condiţiile (3) în expresia (2) se obţine:

E M  U z  R d I zM
Rm  (4)
 R  U
1zM 1  d   z
 R SM  R SM
Curentul prin diodă nu trebuie să fie mai mic ca Izm pentru cazul
extrem în care:
E = Em ; RS = RSm; IS = IM (5)
Condiţiile (5) introduse în relaţia (2) conduc la:
E m  U z  R d I zm
RM  (6)
 R  U
I zm 1  d   z
 R Sm  R Sm
Rezistenţa R trebuie să satisfacă condiţia:

Rm < R < R M (7)

Scriind sistemul de ecuaţii (4.1) şi explicitând US se găseşte

expresia tensiunii de ieşire:
Rd R RdR
US  E Uz  IS (8)
Rd  R Rd  R Rd  R

Coeficientul de stabilizare este:

 
 1  R R R
S0     d  (9)
deoarece R≫Rd.  U S  Rd Rd
 E  I2 ct.
59
FLORIN MIHAI TUFESCU ELECTRONICA FIZICĂ
LUCRĂRI PRACTICE

Rezistenţa internă a stabilizatorului este:

 U  RdR
R i   S  E ct   Rd (10)
 IS  Rd  R

Dependenţa de temperatură a tensiunii de ieşire US este exprimată

prin coeficientul de temperatură al stabilizatorului K0, determinat în
special de coeficientul de temperatură al diodei zener:

 U  R  dU z 
K θ   S  Ect    (11)
 θ  R  R d  dθ 

Coeficientul de temperatură al diodelor zener depinde de

tensiunea nominală şi de punctul de funcţionare. O micşorare a
dependenţei coeficientului de temperatură al stabilizatorului, de
curentul prin diodă se poate face prin conectarea în serie cu dioda
zener a unei diode polarizate direct având un coeficient de temperatură
opus diodei zener.

2 Modul de lucru

În cadrul lucrării practice va fi analizată funcţionarea unui

stabilizator parametric cu dioda zener, proiectat conform exemplului
prezentat în continuare:
Se propune realizarea unui stabilizator parametric cu diodă zener
care să furnizeze o tensiune de US = 5V la un curent de sarcină cuprins
între ISm = 40mA şi ISM = 80mA, ştiind că variaţiile tensiunii furnizate
de redresor sunt de ±20%.

Consultând catalogul de componente electronice active, se alege

pentru cerinţele impuse dioda PL 5V1Z produsă de IPRS Băneasa,
care are următorii parametri semnificativi: Uz= 4,8÷5,4V; (dispersie
tehnologică); Izm=10mA; Rd = 5Ω; αvz = 1·10-4/°C, IzM =185mA,
PdM =1W.

60
LUCRAREA NR.5 Dioda zener în circuite de stabilizare
parametrică şi în aplicaţii speciale

a) Se alege tensiunea de ieşire a redresorului astfel încât să acopere

atât tensiunea care cade pe R1 cât şi scăderea cu 20% a tensiunii de
reţea.. Se alege: E = 12V. Se deduce: EM =14,4V; Em =9,6V.

b) Se calculează domeniul de variaţie al rezistenţei de sarcină:

RSm =US /ISM = 62,5Ω
RSM = US /ISm = 125Ω

c) Se determină Rm şi RM pe baza relaţiei (2)

14,4V  5V  50,185A
Rm   36,47Ω
 5Ω  5V
0,185A1  
 125Ω  125V

9,6V  5V  50,01A
RM   46Ω
 5Ω  5V
0,01A1   
 62,5Ω  62,5Ω

d) Se alege pentru R valoarea 47Ω;

e) Se determină puterea maximă disipată pe rezistenţa R:

E M  U z 2 (14,4V 5V) 2
PR    1,88 W
R 47Ω

Se va alege un rezistor cu puterea de 3W (valoare standardizată).

f) Coeficientul de stabilizare este:

R 47Ω
S0    9,4
Rd 5Ω

g) Rezistenţa internă a stabilizatorului este:

Odată găsite valorile elementelor din circuit se poate trece la

realizarea acestuia. În fig.3 se indică schema montajului experimental.

61
FLORIN MIHAI TUFESCU ELECTRONICA FIZICĂ
LUCRĂRI PRACTICE

R dR 5Ω  47Ω
Ri    4,5Ω  R d
R d  R 47Ω  5Ω

Vor fi analizate următoarele dependenţe funcţionale:

A.Variaţia tensiunii de ieşire cu modificarea tensiunii E pentru
câteva valori ale rezistenţei RS (E = 0÷15V, RS = 75Ω, 100Ω, 125Ω,
270 Ω).
B.Variaţia tensiunii de ieşire cu modificarea sarcinii (E =const., RS
= 75Ω÷150Ω).
C. Se vor verifica condiţiile impuse de relaţiile (4) respectiv (6)
determinându-se Izm şi IzM.
Se vor determina pe baza datelor experimentale:
1.Coeficientul de stabilizare în raport cu tensiunea de alimentare.
2.Coeficientul de stabilizare în raport cu sarcina
3.Rezistenţa diferenţială a stabilizatorului.

mA mA
R I I
S

I
M1 z
M2
+ catod VE
E V M4 DZ M3 R
-
S

anod
U US

Fig.3. Montaj experimental:E – sursă de tensiune continuă

reglabilă în domeniul 0÷20V cu indicator al tensiunii furnizate; M 1M2
– miliampermetre; R = 47Ω/3W, rezistenţă de balast, RS – rezistenţă
de sarcină (75Ω÷270Ω/1W)- eventual variabilă în trepte (cutie cu
rezistoare); M3 – voltmetru electronic, DZ – diodă Zener PL 5V1Z.
M4 – voltmetru (facultativ )

62