Morfologia dinţilor temporari. Noţiuni generale.

Caracteristici,
importanţă. Descrierea rădăcinilor, dimensiuni, număr.
Descrierea coroanelor, dimensiune, formă şi culoare.

Eruptia in cavitatea bucala: intre 6 luni – 2 ½ ani

MORFOLOGIA DINTILOR TEMPORARI

Diferente fata de dintii permanenti :
1. Numar :

a. Sunt in total 20, cate 5 pe fiecare hemiarcada : IC, IL, C, M1, M2

b. Sistem de notare :  55 54 53 52 51     61 62 63 64 65
                                             
  85 84 83 82 81     71 72 73 74 75

2. Culoarea :
a.  Alb laptoasa cu tente albastrui uneori
b. Strat de smalt foarte subtire
c. Grad de porozitate mai mare ca la dintii permanenti
3. Dimensiune : cu 1/3 < decat dintii permanenti
4. Forma : mai subtiri si mai globulosi
 CARACTERISTICI GENERALE:
1. La coletul dintilor temporari exista o constrictie ( ce poate fi perceputa cu sonda ).
Deasupra ei exista o Creasta Cervicala ( o proeminenta) care la Incisivi si Canini exista pe
fata vestibulara cat si pe fata orala, in timp ce la molari este doar pe fata vestibulara.
2. Dupa  definitivarea eruptiei punctele de contact sunt mai mult suprafete de contact. In
timp ce la molari la aceste suprafete de contact trece si LINIA NEONATALA, aici va fi o zona
cu o incidenta mare a cariilor
3. In timp, in zona frontalilor dintii sufera spatieri fiziologice ( aprox. la 4 ani ), ce vor pregati
patul osos pentru eruptia dintilor permanenti. Uneori in zona frontala pot exista spatii dictate
genetic : PRECANIN ( IL ßà C ) si RETROCANIN ( C ßàM1)
4.In zona laterala, o data cu tendinta de erupere a M1 PERMANENT punctele de contact se
strang permanent à orice carie proximala trebuie tratata, deoarece daca trece timpul nu
vom  mai avea accces
5.Radacinile ( Incisivii si caninii sunt monoradiculari, molarii 1 si 2 sunt pluriradiculari) sunt
lungi si subtiri si mai efilate catre apex. La incisivi radacina are o curbura spre vestibular astfel
incat palatinal sa adaposteasca mugurele dintelui permanent. Pluriradicularii au radacini
divergente imediat sub podeaua camerei pulpare, iar spre apex ele converg.
!!! La extractia dintilor temporari acestia se pot fractura. Deasemenea, in tratamente
endodontice se pot realiza cai false.
6. Camera Pulpara e voluminoasa ( mai mult la laterali). Emite atatea  coarne pulpare
cati cuspizi are dintele. Coarnele Mezio-Vestibulare la molari sunt foarte superficiale
( poate chiar 1.5-2 mm fata de suprafata dintelui )
CARACTERISTICI DE GRUP
1.Incisivii
            -se aseamana cu cei permanenti, dar sunt mai mici, mai globulosi, radacinile sunt
aplatizate mezio-distal, lungi, subiri, cu curbura spre vestibular, cu un singur canal
            -ICS : marginea incizala neteda, fara lobi de crestere. Cingulum cu dimensiuni
variabile, dar frecvent e foarte voluminos, apropiat de marginea incizala. Diametrul mezio-
distal e >= cu diametrul cervico incizal.Unghiul distal e rotunjit iar cel mezial este mai ascutit
            -ICI: cel mai mic dinte temporar ( !!! carii aparent simple deschis foarte repede camera
pulpara). Este simetric, avand unghiurile mezial si distal asemanatoare . Nu are lobi de
crestere
            -ILS: ceva mai mic decat ICS, cu cingulumul mai mic ca cel al ICS. Nu are Foramen
Caecum ca si ICS
            -ILI: > decat ICI. Cingulum >= Cingulumul ICI
2. Caninii
-globulosi, scurti
            -1 cuspid care se abrazeaza foarte repede ( semn de diferentiere cu caninul
permanent).
            -cele 2 pante incizale se termina in varful cuspidului ( la CS panta distala e > decat
panta    
          meziala iar la CI panta meziala > panta distala).
            -monoradiculari, 1 canal. Canalele NU pun probleme in a fi tratate.
            -CS: cuspidul se abrazeaza repede, pantele sunt inegale, are acea constrictie la colet.
Are o 
                creasta proeminenta spre vestibular. Pot exista creste longitudinale ce unesc
                proeminenta de la colet spre varful coletului pe fata vestibulara, iar pe fata palatinala
                unesc cingulumul cu varful cuspidului . Astfel fata palatinala e convexa, dand dintelui
                un aspect globulos. Radacina e de doua ori mai mica decat lungimea coroanei.
            -CI : e mai mic decat CS. Cuspidul se abrazeaza, pantele sunt inegale, crestele
                 longitudinale pot lipsi, astfel ca fata linguala poate fi concava
3. Molarii
-sunt inlocuiti de premolari
            -au diametrul mezio-distal mai mare ca cel al dintilor permanenti ce ii vor inlocui ( PM)
            -M1S: 2 / 3 / 4 cuspizi. Daca are 2 cuspizi poate fi confundat cu un PM. Daca are 3
cuspizi, 
                   doi sunt vestibulari si unul palatinal. Daca are 4 cuspizi, doi sunt vestibulari si doi
                   sunt palatinali ( MP>MV>DV>DP). Pe fata vestibulara exista o proeminenta
cervicala. Poate exista un cuspid accesoriu la cuspidul MV. Pe Fata vestibulara,
in 1/3
meziala exista o proeminenta mai mare ce imbraca forma unui tubercul :
TUBERCUL
ZUCKERKANDEL ( la acest nivel poate aparea o prelungire a camerei
pulpare). 
!!!Uneori radacina mezio-vestibulara poate avea doua canale.
            -M2S: este o miniatura de M1 PERMANENT. Poate avea TUBERCULUL LUI
CARABELLI pe
                   fata palatinala. Pe fata vestibulara are o proeminenta la colet. Camera pulpara
este
                   mare, cornul pulpar mezio-vestibular fiind superficial. Are 3 radacini ( 2 vestibulare,
1        
                   palatinala). Are 3 canale. Diametrul mezio-distal este putin mai mare decat cel
al         
                   PM2S.
            -M1I : portiunea meziala este de 2 x mai inalta decat portiunea distala. Diametrul
mezio-
                   distal este putin mai mare ca cel al PM1I. Pe fata vestibulara are o proeminenta 
                   cervicala.Prezinta TUBERCULUL ZUCKERKANDEL. Are 4 cuspizi ( 2 vestibulari, 2
                   Linguali). Uneori cuspizii meziali pot fi uniti printr-o mica creasta. Camera pulpara
                  este mare, are 4 coarne pulpare ( cel MV e superficial). Camera pulpara emite un
golf
                  spre tuberculul ZUCKERKANDEL. Camera pulpara poate emite un golf catre
                  proeminenta cervicala vestibulara à !!!daca in prepararea cavitatilor la cariile de
colet
adancim prea mult putem sa deschidem camera pulpara. Are 2 radacini,
meziala si distala, 2 canale pe radacina meziala ( Mezio-vestibular si Mezio-
lingual). Pe radacina
distala pot exista 1-2 canele ( disto-vestibular si disto-lingual).
            -M2I: o miniatura de M1I PERMANENT. Pe fata vestibulara are o proeminenta
vestibulara.
Suprafata vestibulara este mai convergenta spre ocluzal decat cea linguala à !!!
Cavitatile se fac mai retentive cu peretii laterali convergenti spre ocluzal. Are 2
radacini ( meziala si distala) si 3-4 canale. Camera pulpara e cea mai mare de
la toti dintii temporari. Cornul mezio-vestibular e foarte superficial à !! retentia
ocluzala la o cavitate ocluzala clasa a II-a pe o carie meziala, partea mezio-
vestibulara sa fie mai superficiala iar partea lingo-distala mai profunda.
STRUCTURA DINTILOR TEMPORARI
-Grosimea straturilor dure e cu 1/3 mai mica decat la dintii permanenti.
-Compozitia chimica este si ea diferita. Smaltul are fluor mai putin.Sarurile minerale scad o
data cu      
 resorbtia radiculara in dentina
-SMALTUL:
            -30 % mai redus
            -grosime uniforma
            -mai permeabil deoarece maturarea post-eruptiva e mai mica in timp à !!! Posibilitatea
de         afectare carioasa este mai mare ca la dintii permanenti.
-Histologic stratul extern aprismatic in care componenta organica predomina are o
grosime de 30 microni à La obturatiile cu compozite demineralizarea acida va trebui sa
dureze DUBLU.
-In componenta anorganica cristalele de hidroxiapatita sunt paralele cu axul lung al
dintelui la cuspizi si fosete iar cervical sunt perpendiculare pe jonctiunea smalt-
dentina à !!! NU se va mai face bizotare la cavitatile preparate la acesti dinti.
-Linia neonatala este o zona de minima rezistenta
-DENTINA:
            -Linia neonatala este o zona de minima rezistenta
            -Diametrul mare al canaliculelor dentinare , mai ales la jonctiunea smalt-dentina va
duce la
 o avansare rapida a cariilor in profunzime.
-CEMENTUL :
            -mai subtire ca la dintii permanenti
            -jonctiunea smalt-cement e diferita. In 60 % cementul acopera smaltul, in 30 % intre
smalt
si cement exista spatiu, doar in 10 % smaltul acopera cementul
-PULPA:
-cu cresterea in varsta sufera fenomene regresive à sensibilitatea dintilor temporari
este
 mai mica decat cea a dintilor permanenti. Receptorii nervosi de la acest nivel sunt mai
putin
numerosi. Fibrele nervoase se organizeaza in plexuri subodontoblastice ce sunt
incomplet dezvoltate. Axonii sunt mai putin mielinizati à !! Pulpa e mai putin sensibil
RESORBTIA RADICULARA
=fenomenul fiziologic de scurtare treptata a radacinei dintilor temporari pana la disparitia ei
totala urmata de exfolierea dintelui si inlocuirea lui cu succesorul permanent. E dictata
genetic.
-Debuteaza la 1-2 ani dupa inchiderea apexului dintelui temporar si cu 3-4 ani inainte de
inlocuirea de catre dintele permanent.
-Astfel la frontali debuteaza la 4-5 ani, la molari si canin superior la 8 ani iar la canin inferior la
6 ani
-procesul se desfasoara ritmic, cu perioade de activitate accelerata, urmate de perioade de
pauza. In perioadele de pauza se poate REFIXA PARTIAL.
-acest proces se aseamana cu resorbtia osoasa. Se desfasoara pe seama
ODONTOCLASTELOR. Odontoclastele provin din monocitele sistemului reticulo-histiocitar,
care sosesc la nivel dentar pe cale sangvina. Mai  multe monocite se unesc si formeaza un
odontoclast (= celule mari, mai multi nuclei, numeroase organite celulare; fosfataza acida). –
Procesul e reglat hormonal: calcitonina il inhiba iar PTH( parathormonul) il stimuleaza
-Resorbtia radiculara are loc incepand de la apex. Membrana odontoclastelor se plicatureaza
si apare “ZONA in PERIE”= arata disponibilitatea odonoclastelor de a incepe resorbtia. Ele
vor elibera fosfataza acida ce va dizolva sarurile minerale.
Factori incriminati :
1.Presiunea dintelui permanent de inlocuire pe radacinile dintelui temporar, atunci cand
dintele permanent incepe sa erupa ( cand  coroana s-a terminat si incepe sa se formeze
radacina).
-Argumente:
            -oprirea/ incetinirea ritmului de resorbtie la dintii temporari ce NU au succesor
            -la 2 dinti vecini apare resorbtia simultana cand exista un succesor foarte mare
            -apare resorbtie in alt loc, in cazul unei ectopii de succesor
2.Fortele masticatorii, care cresc in valoare. Mobilitatea este mare si stimuleaza resorbtia
3.Pulpa dintilor temporari in conditii fiziologice NU are nici o implicatie, insa in conditii
patologice (pulpite à gangrene) va modifica viteza resorbtiei ( se va accelera frecventa sau din
contra se poate incetini in cazul unor blocaje) si tiparul resorbtiei ( NU de la apex, ci
interradicular sau pe suprafata radacinii)