DEBITUL CARDIAC

LEGEA INIMII (FRANK STARLING)

volumul de sange ejectat de fiecare ventricul intr-un minut. Se exprima obisnuit in [ l/min ]. In mod normal, debitul cardiac stang si debitul cardiac drept sunt egale. DC este determinat de doi parametri ai functiei cardiace : frecventa cardiaca si volumul bataie ( volumul de sange ejectat la fiecare contractie ventriculara ) DC = VB x FC Valoarea debitului cardiac in repaus , la un individ de greutate medie, se obtine inmultind volumul bataie ( debitul sistolic ) de ~ 70 ml cu frecventa cardiaca ~ 80 batai/min. DC = 70 x 70 = 4900 ml/min ~ 5 l/min In general, valorile debitului cardiac se raporteaza la suprafata corporala rezultand INDEXUL CARDIAC . DC IC = ---------[ > 2,5 l/min/m2 ] SC

DEBITUL CARDIAC ( DC ) este definit ca

Debitul cardiac se determina la om prin mai multe metode, cea mai cunoscuta fiind metoda Fick

METODA FICK
Se bazeaza pe principiul conform caruia cantitatea unei substante extrase de un organ pe unitatea de timp este reprezentata de diferenta arterio-venoasa a substantei inmultita cu fluxul sangvin pe minut .
Absorbtia de O2 = (O2A O2V) x DC

Acest principiu poate fi aplicat si putem afla debitul cardiac masurand cantitatea de oxigen absorbita de plamani intr-un minut si impartind aceasta valoare la diferenta arterio-venoasa a sangelui.
absorbtia de oxigen 250 ml/min DC = ---------------------- = ---------------- = 5 L/min O2A O2V (200 150)ml/L

Absorbtia de O2 la nivelul plamanilor se masoara cu ajutorul spirometrului si este in mod normal de 250 ml/min.
Concentratia arteriala sistemica ( O2A ) concentratia O2 in sangele arterial - se poate masura la nivelul oricarei artere periferice ( de ex. a. radiala ) si este obisnuit de 200 ml/L Concentratia sangelui venos ( O2V ) concentratia oxigenului in sangele venos - nu se poate determina la nivelul venelor periferice deoarece aceasta concentratie variaza intre organe. De aceea, trebuie sa obtinem sange venos din a. pulmonara prin cateterism cardiac drept. Concentratia in O2 a acestui sange este de 150 ml/L In aceste conditii, se obtine pt. DC de repaus valoarea de 5 L/min.

Realizarea unui debit cardiac normal , respectiv a unei performante cardiace normale, depinde in principal de patru factori :frecventa cardiaca, presarcina, postsarcina si contractilitatea ( inotropismul ) DC = VB x FC
Presarcina, postsarcina si contractilitatea sut factorii care regleaza volumul bataie ( VB ). PRESARCINA = volumul diastolic al ventriculului stang (umplerea ventriculara diastolica ). Daca umplerea ventriculara in timpul diastolei creste, contractia care ii urmeaza va fi mai puternica si volumul bataie mai mare. Pentru aprecierea presarcinii se utilizeaza ca parametru presiunea telediastolica Factorii de care depinde presarcina sunt intoarcerea venoasa si complianta ventriculara. POSTSARCINA = impedanta la ejectia sangelui din ventriculul stang. Este rezistenta pe care trebuie sa o invinga inima in timpul contractiei. Postsarcina poate fi aproximata de presiunea arteriala. Exemple de crestere a postsarcinii sunt - HTA - stenoza valvei aortice Postsarcina scazuta se intalneste in - regurgitarea mitrala.

CONTRACTILITATEA (INOTROPISMUL) = forta scurtarii fibrei miocardice, independenta de pre- si postsarcina. Contractilitatea depinde in primul rand de cantitatea de calciu si de numarul locusurilor de interactiune dintre actina si miozina. In mod fiziologic, contractilitatea este controlata de SNS prin intermediul noradrenalinei eliberata intramiocardic sau existenta la nivel sangvin si de SNPS. FRECVENTA CARDIACA controlata prin mecanism simpatic cat si parasimpatic.

Legea inimii care conditioneaza performanta cardiaca este LEGEA LUI STARLING care stabileste proprietatea cordului de a se adapta la volume variabile ale intoarcerii venoase. Deci, cu cat umplerea diastolica a inimii este mai mare , cu atat mai mare va fi cantitatea de sange pompata in aorta. Cand la ventricule soseste un volum suplimentar de sange fibrele musculare cardiace sunt destinse si se alungesc. Ca urmare, va creste forta contractiei miocardului. Avand mai multa forta de contractie, ventriculul va putea pompa in artere volumul suplimentar de sange.

In conditii fiziologice in repaus, controlul debitului cardiac se realizeaza in primul rand prin frecventa cardiaca si prin contractilitate. In timpul efortului intervin : cresterea presarcinii si scaderea postsarcinii favorizand cresterea debitului cardiac pana la valori de 25 35 l/min.

Influenta intoarcerii venoase asupra debitului cardiac

Intoarcerea venoasa reprezinta cantitatea de sange care ajunge de la nivelul venelor in atriul drept in fiecare minut. Cordul de broasca izolat este introdus intr-un sistem de tuburi si prin modificarea aportului venos se urmareste influenta intoarcerii venoase asupra debitului cardiac. Se constata ca: in cazul in care vom creste intoarcerea venoasa (incarcand cu sol.Ringer tubul plasat in sinusul venos) debitul cardiac va creste. Acest experiment demonstreaza legea inimii conform careia forta de contractie a cordului se adapteaza la volume variabile ale intoarcerii venoase.

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1st Qtr 3rd Qtr

East West North